Traditii si obiceiuri de Boboteaza si Sfantul Ioan

Boboteaza, sarbatorita in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine – momentul nasterii spirituale a Mantuitorului – trasaturi de mare sarbatoare populara. 6 ianuarie este ziua in care a fost botezat Iisus Hristos de catre Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, varsta pe care evreii o considera a maturitatii.

Se spune ca Iisus nu a fost botezat pentru iertarea pacatelor lui, fiindca El era fara de pacat, ci pentru sfintirea creatiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezinta incheierea ciclului celor 12 zile ale Sarbatorilor de Iarna, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Legenda de la care a pornit obiceiul sfintirii apelor se refera la faptul ca, atunci cand Ioan Botezatorul a inceput procesiunea botezarii, diavolii au venit pe raul Iordanului pentru a o impiedica. In acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preotilor sa sfinţeasca toate apele. Ca urmare, toti diavolii au cazut sub gheturi si s-au inecat.

In ajunul Bobotezei, preotii merg din casa in casa si stropesc cu apa sfintita pentru a binecuvanta gospodaria. In noaptea dinaintea Bobotezei, fetele trebuie sa isi puna busuioc sub perna si sa isi lege de inelar un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul. In popor, se mai spune ca fetele care cad pe gheata pe 6 ianuarie se vor marita in acel an.

La miezul noptii dinainte de Boboteaza se spune ca animalele din grajd vorbesc despre locurile in care sunt ascunse comori.

Despre apa sfintita in ziua de Boboteaza se crede ca are puteri deosebite si nu se strica niciodata. Aceasta poarta numele de Agheasma mare si poate fi bauta doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie. Tot de Boboteaza se sfintesc apele. Apoi, preotii arunca in apa o cruce, iar mai multi barbati intra in apa pentru a o gasi. Se spune ca cel care va gasi crucea va avea noroc tot anul.

In batrani, exista Iordanitul femeilor. Gospodinele din sat se adunau acasa la una dintre ele cu mancare si bautura. Dupa masa, sarbatoreau intreaga noapte, iar dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii pe care ii intalneau amenintandu-i ca ii arunca intr-o apa. In unele zone din tara, tinerele neveste sunt iordanite de cele mai in varsta prin udarea cu apa din fantana sau rau.

Tot in aceasta zi nu trebuie sa faci treaba, sa speli rufe, sa te certi cu cineva sau sa dai ceva cu imprumut.

Imediat dupa Boboteaza crestin ortodocsii il sarbatoresc pe Sfantul Ioan, pe 7 ianuarie. In ajunul Sfantului Ioan, tinerii din sat trebuie sa ia apa sfintita de la preot, iar a doua zi sa “iordaneasca” pe toti cei care le ies in cale. Cei “iordaniti” trebuie sa rasplateasca ceata de flacai cu bani. De asemenea, toata lumea trebuie sa se stropeasca cu apa sfintita in dimineata Sfantului Ioan pentru a fi feriti de boli tot anul.

In Bucovina exista obiceiul de a se pune brazi impodobiti la portile celor care poarta acest nume, iar ei organizeaza petreceri.

In Transilvania, cei care isi serbeaza onomastica in aceasta zi sunt plimbati prin sat si dusi la un rau pentru a fi purificati.

Se spune in popor ca dupa Sfantul Ioan se boteaza gerul, adica vremea incepe sa se incalzeasca.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply