Posts

Festivalul de Film de la Veneţia, la start: 21 de filme în competiţie pentru Leul de Aur

A 74-a ediţie a Festivalului de Film de la Veneţia va începe miercuri, cu 21 de pelicule înscrise în selecţia oficială.

Pe covorul roşu al Festivalului din acest an vor păşi nume legendare ale cinematografiei: Jane Fonda şi Robert Redford, care vor primi câte un Leu de Aur pentr întreaga lor carieră, Jennifer Lawrence, Penelope Cruz, Michelle Pfeiffer, Helen Mirren, Julianne Moore, Frances McDormand, Matt Damon, Ethan Hawke, George Clooney sau Javier Bardem.

Mostra veneţiană îl va omagia şi pe regizorul britanic Stephen Frears, pentru ansamblul carierei sale, prilej cu care va fi proiectat şi cel mai recent film al său, “Victoria & Abdul ” cu Judi Dench în rolul principal. Filmul spune povestea straniei relaţii de apropiere dintre regina Victoria a Marii Britanii şi unul dintre servitorii săi indieni, Mohammed Abdul Karim.

Toate cel 21 de filme din selecţia oficială vor avea premiera mondială la Veneţia şi au fost realizate de regizori din Statele Unite (cinci filme), Italia (patru), Franţa (trei), Anglia şi China (câte două), Mexic, Australia, Israel, Liban, Japonia (câte unul).

Juriul actualei ediţii a Festivalului de Film de la Veneţia, care se va încheia pe 9 septembrie, va fi prezidat de actriţa Annette Bening.

De-a lungul vremii, cele mai bune performanţe româneşti la Festivalul de Film de la Veneţia au fost: Leul de Argint pentru filmul “Hotel de lux” (1992, scenariul şi regia Dan Piţa) şi Premiul special al juriului pentru “Terminus Paradis” (1998, regia Lucian Pintilie, scenariul Lucian Pintilie, Radu Aldulescu, Răsvan Popescu).

Sursa

Imagini spectaculoase cu Veneţia înghețată

Iarna grea din Italia oferă o serie de imagini spectaculoase: Canalele din oraşul Veneţia au îngheţat, iar experţii se aşteaptă ca fenomenul să dureze mai multe zile, conform realitatea.net.

Presa din italia scrie că fenomenul este unul foarte rar, şi aminteşte de precedentul din anul 1929. În timpul iernii, Veneţia este obişnuită cu ninsorile abundente. Dar, anul acesta, vremea rece şi umiditatea au dus şi la îngheţarea celebrelor canele ale oraşului.

Turiştii nu se mai pot bucura de o plimbare cu gondola, dar nu vor uita uşor peisajul creat de iarnă într-unul dintre cele mai vizitate locuri din Italia.

venetia-canale-inghetate_31199100

venetia-canale-inghetate-1_29047600

venetia-canale-inghetate-2_70482900

venetia-canale-inghetate-3_12950000

venetia-canale-inghetate-4_54365600

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sursa

1-echipamentgratuit-1030x215

Carnavalul de la Veneţia, o sărbătoare anuală a măştilor şi extravaganţei

Carnavalul de la Veneţia 2016, una dintre cele mai spectaculoase manifestări de acest tip din Europa, se desfăşoară până pe 9 februarie şi are în program petreceri, parade, spectacole de dans, concerte şi baluri mascate, informează The Telegraph.

venetia-6

Ediţia din acest an a Carnavalului de la Veneţia a debutat pe 23 ianuarie cu un show acvatic spectaculos pe canalele oraşului. Tema din 2016 a spectacolului este culoarea, iar festivităţile se desfăşoară sub sigla “Creatum” şi reprezintă o întoarcere la originea acestui eveniment, artele şi tradiţiile veneţiene medievale, potrivit site-ului oficial al manifestării. Buna dispoziţie a carnavalului a inundat Veneţia, iar străzile oraşului vor fi împânzite de numeroşi petrecăreţi mascaţi, emfatici, dichisiţi, ce dansează şi flirtează, într-o reîmprospătare suprarealistă a tradiţiei veneţiene.

venice-3_3557896b

Predilecţia veneţiană de a se ascunde în spatele unei măşti este legendară: un sistem rigid de castă îmbinat cu ocazia prielnică de a se desfăta într-o atmosferă de viciu şi desfrâu încurajau anonimatul în oraşul înţesat de oameni, în care detenţia era inevitabilă.

zb

Istoria Carnavalului de la Veneția începe în anul 1162, primul document scris care atestă această manifestare datând însă din 1268, când este menționată și folosirea măștilor. A fost autorizat oficial printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracție înainte de lăsatul secului pentru Postul Paștelui.

zbor4

Carnavalul a luat o amploare internațională în secolul al XVIII-lea, când tineri bogați din întreaga Europă veneau incognito la Veneția să se distreze fără a fi recunoscuți. Tradiția a continuat până în 1930, când Mussolini a interzis carnavalul.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Abia în 1979, un grup de venețieni au hotărât să reînvie tradiția. Ulterior, carnavalul și măștile venețiene au devenit un simbol al Cetății Dogilor și o atracție pentru turiștii din întreaga lume. Ascunzând identitatea, măștile au făcut din seducție o armă incitantă ce a permis infidelitatea și amestecul claselor sociale în vremurile de demult. În prezent, ele oferă însă doar un aer misterios ce face carnavalul venețian atât de special.

zbor 3

Măștile conferă unicitate carnavalului, în același fel în care gondolele conferă aerul de poveste Veneției. Măști reprezentând personaje din commedia dell’arte sau măști sinistre, măști colorate și strălucitoare, costume de epocă, muzică de viori, săli de bal, focuri de artificii fac din acest eveniment unul cu totul aparte.

Cea mai cunoscută deghizare este “Bauta”, o mască albă cu un nas încovoiat, asortată cu o pelerină neagră și un tricorn, adică o pălărie cu trei colțuri numită tabarro. Alte măști celebre purtate de-a lungul timpului la carnavalul vențian sunt “Morreta” și “Gnaga”.

venetia-13

Cele mai apreciate și îndrăgite de către turiști sunt festivitățile de deschidere și de închidere ale carnavalului. Acțiunea care anunță în mod tradițional începutul Carnavalului de la Veneția este “Zborul îngerului” lansat din turnul clopotniței Bazilicii San Marco, o tradiție foarte veche ce adună o mulțime impresionantă de oameni în Piața San Marco. Personajul care întruchipează un înger “zboară” de pe Turnul Campanile pe deasupra mulțimii adunate în piață, timp în care poate fi admirat cortegiul de personaje istorice, în frunte cu Dogele și soția acestuia.

zborul

România a participat la Carnavalul de la Veneția pentru prima dată în mod oficial, în calitate de invitat de onoare, la ediția din anul 2008, desfășurată în perioada 26 ianuarie-5 februarie. Propunerea a venit din partea Primăriei din Veneția. Printre cei ce au reprezenta țara noastră la acest eveniment s-au numărat actorul Dan Puric, formația de călușari din județul Olt, Teatrul Masca, orchestra de cameră Philarmonia.

Sursa: Mediafax, Agerpres

1-echipamentgratuit-1030x215

29 septembrie, Zi de sarbatoare pentru cafea

Pe 29 septembrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Cafelei. Sunt multe legendele legate de existenţa prietenului cotidian intitulat “cafea”. Una dintre ele spune că în secolul al IX-lea, în Etiopia, păstorul de capre Kaldi ar fi observat că animalele din turma sa sunt mult mai active după ce au consumat fructele roşii ale unui arbust. A dus boabele unui călugăr de la o mănăstire din apropiere, dar acesta le-a aruncat în foc. Aroma plăcută s-a răspândit în toată încăperea. Respingând această idee, a luat boabele prăjite şi le-a aruncat într-o cană cu apă fierbinte. Se spune că această licoare i-a ajutat pe călugări în lungile ore de meditaţie şi rugăciune. Povestea a apărut scrisă, pentru prima dată, într-un document din 1671.

O altă legendă atribuie apariţia cafelei şeicului Omar din Mocha (Yemen), exilat într-o peşteră. Printre fructele consumate în pustietate erau şi cele de cafea.
Pentru că erau amare, el a prăjit şi fiert boabele, băutura rezultată salvându-i viaţa. Se spune că povestea lui Omar a ajuns la Mocha, iar el a fost sanctificat.

 Pe lângă aceste poveşti, prima menţiune legată de existenţa cafelei datează din secolul al XV-lea – Mănăstirea Sufi din Yemen.

Se presupune că boabele de cafea au fost descoperite în Etiopia, regiunea Kaffa şi au intrat în lumea arabă prin Egipt şi Yemen.
Prima cafenea din lume a fost deschisă la Constantinopol în 1475.
Cafeaua a ajuns în India, Indonezia, America, dar şi Italia, unde a fost deschisă prima cefenea din Europa, în 1645 (Veneţia).
Olandezii au fost primii care au importat pe scară industrială şi au cultivat-o în propriile colonii din Java şi Ceylon. Tot ei au introdus-o în Japonia, în secolul XVII.
Originea cuvântului: de la regiunea Kaffa sau de la cuvântul “quahwek” care în limba arabă înseamnă “stimulent”.
În secolul următor, cafeaua se răspândise deja în Orientul Mijlociu, Persia şi Turcia.

Cum este preferata cafeaua in lume?

Cultura modernă a cafelei îşi are originea în Europa de Vest, în secolul al XVIII-lea. Răspândită astăzi pe tot globul, este preparată şi consumată diferit de la o ţară la alta.

                                                                                            Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

În Turcia, cafeaua se consumă tare, neagră şi dulce, preparată la nisip, o infuzie fină, fără urmă de zaţ.
Apa rece în care a fost adăugată cafea este încălzită la foc mic, apoi dată în clocot de câteva ori. După ce s-a “odihnit” puţin, se adaugă peste zahărul din ceşti.

În Grecia, procedeul este asemănător, cu diferenţa că zahărul cubic este înmuiat în alcool, căruia i se dă foc.

Austria, plină de cafenele elegante şi rafinate, se mândreşte cu wiener melange, o cafea servită cu lapte fierbinte şi topping de cremă de lapte.

În Franţa, este celebră cafe au lait, servită cu laptele adăugat în ceaşcă sau separat, pe farfurioară.

Tot în Franţa, se mai serveşte şi ”za faux” o cafea mai slabă, pe care împătimiţii băutori o numesc “suc de șosete”, de pe vremea când, pentru filtrarea zaţului, erau folosiţi ciorapii.

În Italia, ţara natală a espresso-ului, cel mai răspăndit este espresso simplu, dar şi cafe con panna, cu topping de frişcă dulce. Şi lista poate continua cu cappuccino, macchiato, lungo, ristretto, romano.
Bunele maniere legate de cafea sunt învăţate din copilărie, când fiecare este educat că un cappuccino se comandă până în ora 12.00.
În anul 1901, Luigi Bezzera a inventat primul aparat de espresso, care a fost perfecţionat în 1946, când a apărut băutura cappuccino (denumită după culoarea robelor călugărilor Capuchin).

Portughezii preferă cafeaua tare, cum ar fi o Bica: un shot de espresso tare şi amar.

Şi în Japonia, cafeaua a devenit o băutură importantă, căreia i-a fost asociată o sărbătoare, pe 1 octombrie. Deşi recunoscuţi ca mari consumatori de ceai, consumatorii de cafea, o preferă pe cea de foarte bună calitate.
Pentru reducerea ridurilor şi îmbunătăţirea aspectului pielii, japonezii fac baie într-un amestec format din cafea şi pulpă de ananas.

În Statele Unite ale Americii, celebră este caffee americano, o cafea diluată cu multă apă. Poate din acest motiv, pentru americani, dimensiunile unei cafele mici corespund în Europa unei cafele mari.

“Pauza de cafea”, adusă de scandinavi, apare în America încă din secolul al XIX-lea, ca metodă de odihnă la locul de muncă, dar şi ca încurajare a consumului.

Studiile arată că americanii beau 400 de milioane de ceşti de cafea pe zi, ceea ce face din Statele Unite cel mai mare consumator de cafea din lume.

În lumea arabă, cafeaua tare şi aromată este oferită musafirilor alături de curmale, iar refuzul este considerat o ofensă adusă gazdei, care o serveşte înainte de masă.
În multe ţări cafeaua se bea „îmbunătăţită”, de cele mai multe ori cu adaos de alcool.
Spaniolii adaugă sherry, ruşii adaugă vodcă, francezii coniac, austriecii adaugă zahăr, ciocolată, lapte sau smântână, iar veneţienii grappy sau alt alcool regional.

Sursa – gds.ro