Posts

Cristian Constantin, atlet și bursier al Universității din Pennsylvania: “Este dificil să propui idei noi unor oameni încuiați în trecut”

Constănțeanul (23 de ani), un remarcabil campion la atletism, este unul dintre tinerii aceia străluciți care au plecat din România în anii din urmă, fiindcă nu au găsit aici oportunități. În prezent este bursier în Pennsylvania, în Statele Unite ale Americii, a primit o bursă integrală în inginerie mecanică (după ce a studiat și inginerie chimică și biomoleculară).

“Cristian Constantin a câștigat proba de săritură în lungime la Penn Relays, una dintre cele mai vechi competiții din lume, ajunsă la a 125-a ediție”. Am citit deunăzi această știre (http://aimx.ro/cristian-constantin-a-castigat-penn/). Care e povestea din spatele ei? Cine ești dumneata, Cristian Constantin?

Sunt un atlet din Constanța care s-a ținut de treabă toată viața, iar asta a contribuit semnificativ la succesul de care am avut parte. Am avut niște performanțe oarecum impresionante în România sub îndrumarea doamnei Carmen Botea și am reușit sa continui acest progres și peste ocean. 

Ai o bursă integrală la Universitatea din Pennsylvania, studiezi inginere mecanică, după ce ai studiat inginerie chimică și biomoleculară. Te mai întorci vreodată în România sau gata?

Nu intenționez să revin definitiv în țară, dar nici în State nu garantez că voi rămâne. Totul depinde de ce oportunități se vor ivi; eu mă orientez către un loc unde pot evolua până la cele mai înalte poziții. 

Cum vezi tu situația asta a tinerilor care pleacă să învețe peste granițe? Ce ar trebui făcut pentru ca ei să dea înapoi ceva societății românești?

Consider că oricine are oportunitatea sau potențialul să studieze în străinătate ar trebui să profite de ocazie. Pentru ca cei care pleacă să dea înapoi ceva trebuie ca acel efort să nu fie în zadar. M-aș întoarce cu tot dragul dacă nivelul de trai ar fi mult mai ridicat și dacă aș putea să lucrez într-un loc care să îmi îmi satisfacăcriteriile. 

Care sunt soluțiile la problemele cu care te-ai confruntat ca student?

Perseverența. În America, anul 1 de studii nu a fost foarte satisfăcător, eram obișnuit cu o viață mai ușoară. Deși petreceam mult timp studiind, nu eram foarte eficient. Anul 2 a fost exact opusul, totul a mers ca pe roate, dar a trebuit să fac sacrificii multe. Practic oscilam între mers la ore, antrenamente și învățat. Asta era rutina mea. Ocazional un party sau jocuri. Nici de prea mult somn n-am avut parte, sarcinile de student mâncau mult din timpul meu. Un mare ajutor au fost colegii și prietenii; sunt multe concepte și teme greu de abordat de unul singur, iar un study group este adesea soluția. Când ne întâlnim, stăm până la 2-4 dimineața. De exemplu, am stat până la 5 dimineața să termin o temă chiar înainte de Penn Relays. Am dormit totuși vreo 6 ore, dar am ratat toate cursurile în ziua aceea; până la urmă nu a avut un impact foarte mare, am reușit să câștig cu record personal. Tocmai ce am primit notele pentru anul acesta și am reușit sa ajung pe lista decanului datorită eforturilor pe care le-am depus de-a lungul semestrului. Ca să ajungi acolo, trebuie o medie de minim 3.7 din 4, ceea ce este extrem de dificil în facultatea de inginerie. Vreau să îi îndemn pe toți cititorii să nu renunțe niciodată la lucrurile pe care le doresc, iar cu muncă asiduă și perseverență toate vor veni la timpul lor. 

Cum ai compara condițiile de antrenament cu cele din România? 

Diferența e monumentală, în special sala de forță. În Constanța ne chinuiam cu 5 haltere ruginite, într-o sală înghesuită care adesea era inundată. Aici e o sală cu 50 de cadre, fiecare cu 2 bare și cu 200 kg de discuri, aparate întreținute, pistă de atletism în sala de forță, bazin de înot și lista poate merge la nesfârșit. Când întâmpinam o problemă medicală acasă, daca nu erai atlet de valoare, trebuia sa apelezi la doctor pe banii tăi. Aici avem preparator fizic și doctori chiar în incinta stadionului. Cât despre echipament, aceeași poveste. În România există totuși indemnizații sportive care acoperă aceste cheltuieli, dar nu oricine primește aceste fonduri. 

Ce ii lipsește sistemului românesc de educație? 

Studenți serioși, meditații accesibile, ore suplimentare în care profesorii să fie deschiși pentru a răspunde la întrebări. Ar trebui promovate creativitatea, gândirea logică și lucrul în echipă, acestea fiind mult mai folositoare decât competitivitatea inutilă în a memora pe termen scurt niște paragrafe. În loc sa fie dictat același material în fiecare an, acesta ar trebui să fie accesibil înaintea orei și prezentat în clasă pentru a stimula înțelegerea lui din timp. Învățatul prin dictat funcționează pentru foarte puțini elevi și este o alocare ineficientă a resurselor. 

Ce înseamnă România pentru tine?

România este locul unde am evoluat ca persoană și va avea întotdeauna un loc în inima mea, indiferent de circumstanțe. 

Ce îți place cel mai mult la români?

Cu siguranță cel mai mult îmi plac prieteniile adevărate. Am constatat că românii, sau cel puțin cercul meu de prieteni români, sunt mai de încredere decât majoritatea americanilor cu care am interacționat. 

Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat în școala românească? Dar cele pe care nu le-ai învățat?

Comparând cu sistemul american, sistemul romanesc m-a învățat respectul și disciplina, însă unii profesori adesea apelau la puterea catalogului pentru a compensa lipsa lor de autoritate. 

Când ești plecat din România de ce îți e cel mai dor?

Întotdeauna de familia mea, dar sunt norocos că am plecat în era acesta a tehnologiei. Comunicăm frecvent video sau audio, iar asta ajută enorm. Când am o perioadă mai dificilă, mereu mă gândesc cu nostalgie ce bine era acasă. 

Ce ne lipsește ca popor?

Mai mulți tineri care să-și facă vocea auzită. Ar fi mai mult decât suficient pentru a face schimbarea de care e nevoie. De asemenea, avem nevoie de oameni care să nu facă treaba doar pe jumate, așa, ca să fie făcută. Consider că totul pornește de la educația pe care o primim.

Sursa

Care este singura facultate din România inclusă în cel mai prestigios clasament universitar din lume

În Top Shanghai, cel mai important clasament universitar din lume, este prezentă, pentru al doilea an consecutiv, și Academia de Sudii Economice din București.

Top Shanghai 2018 evaluează instituțiile de învățământ superior cu rezultate notabile în ştiinţele naturii, inginerie, ştiinţele vieţii, ştiinţe medicale şi ştiinţe sociale.

ASE a fost inclusă între primele 500 de universități din lume în patru domenii: Știinţe Economice, Administraţie publică, Administrarea afacerilor şi Management.

Academia de Studii Economice din București se află pe locul locul 201-300 în domeniul Ştiinţe economice. În top sunt prezente cele mai valoroase 500 de instituţii de învăţământ superior din întreaga lume.

Americanii domină fruntea clasamentului, cu Harvard University, University of Chicago şi University of California, Berkeley, pe primele trei locuri.

ASE este prezentă și în topurile de Administraţie publică (locul 151-200), Administrarea afacerilor (locul 201-300) şi Management (locul 401-500).

Clasamentul ia în calcul peste 4.000 de universități din întreaga lume și le aranjează după următoarele criterii:

  • numărul de publicaţii în domeniul de specialitate,
  • impactul citărilor în baza de date InCites ale publicaţiilor din domeniul de specialitate,
  • ponderea publicaţiilor scrise în colaborare cu autori internaţionali,
  • numărul articolelor publicate în jurnale de top din domeniul de specialitate,
  • numărul cadrelor didactice câştigătoare ale unui premiu important.

Sursa

Un miliardar german a donat o avere unei Universități din România

Institutul Hasso Plattner din Postdam, înființat și finanțat de miliardarul german Hasso Plattner, a donat 4,2 milioane de euro Universității Lucian Blaga din Sibiu.

Suma va acoperi mai multe proiecte de cercetare și bursele studenților români care vor studia la Institutul Hasso Plattner.

Începând cu anul 2019, tinerii cercetători vor beneficia de burse începând de la 10.000 de euro, în timp ce studenții vor primi burse de 5.000 de euro pe an.

Plattner a ales Universitatea din Sibiu deoarece are ”rădăcini” în România. Miliardarul german este președintele Consiliului de Administrație al gigantului IT SAP, după ce a fost, multă vreme, președintele companiei.

”Un mare câştig va fi acela că vom include în activităţile noastre grupuri de studenţi, companiile şi partenerii care fac cercetare-dezvoltare din Sibiu, astfel încât să creăm produse inovative şi pe acest lucru ne bazăm, că va exista un interes deosebit atât din partea cercetătorilor, cât şi din partea cadrelor didactice”, a declarat Ioan Bondrea, rectorul Universității Lucian Blaga din Sibiu.

Potrivit rectorului, aceasta este cea mai mare donație către o instituție de învățământ superior din România din ultimii 30 de ani.

Averea sa se ridică la aproximativ 14 miliarde de euro.

Pe lângă donațiile frecvente pe care le face în domeniul științei, Plattner deține mai multe cluburi de golf în America de Sud și Statele Unite, dar și echipa de hochei San Jose Sharks.

Sursa

Care sunt cele mai căutate facultăţi în 2017

Cibernetica, Medicina, Limbile străine şi Geografia sunt şi anul acesta printre Facultăţile cele mai căutate de absolvenţii de liceu. „Adevărul” a realizat lista celor mai atractive facultăţi din România şi criteriile după care acestea îşi aleg bobocii.

Cele mai căutate facultăţi din Capitală

Nu mai puţin de 75,9 candidaţi s-au bătut anul trecut pe un loc la specializarea Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. Practic aici a fost cea mai mare concurenţă. Admiterea constă în examen scris la două discipline: franceză şi română. Durata studiilor în cadrul acestei facultăţi este de 3 ani, iar taxa de şcolarizare este de 3.100 de lei/ an.

Şi Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti (UB) este în continuare la mare căutare, mai ales pentru specializările: Geografia Turismului (8,7 candidaţi/loc, cu 100 de  locuri la buget şi 100 la taxă ), Hidrologie şi Meteorologie (7,8 candidaţi/loc, cu 80 de locuri la buget şi 10 la taxă), Planificare teritorială (7,8 candidaţi/loc, cu 70 de locuri la buget şi 30 la taxă) şi Cartografie (6,9 candidaţi/loc, cu 70 de locuri la buget şi 30 la taxă).

Nici Facultatea de Matematică şi Informatică din cadul (UB) nu este mai prejos, aici specializarea cea mai dorită fiind Calculatoare şi tehnologia informaţiei (15 candidaţi/loc, ultima medie de admitere: 5,63). Anul acesta sunt disponibile 90 de locuri la buget şi 10 locuri la taxă.

O altă specializare care atrage studenţii este Informatica (UB) cu 5,5 candidaţi/loc. Aceasta are disponibile 210 de locuri la buget şi 16 la taxă. Şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (UB) a fost căutată de potenţialii studenţi. 7,1 candidaţi au concurat pe un loc.

Ce s-a schimbat la admiterea la Cibernetică

Concurenţă mare a fost şi la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“. La Facultatea de Poliţie au fost 12 candidaţi/ loc, iar ultima medie de admitere a fost 8,50. Pentru admiterea din anul curent au fost scoase la concurs 290 de locuri.

In cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, facultatea de Cibernetică este cea mai vânată. La specializarea Informatică Economică au fost 8,43 de candidaţi/ loc, iar ultima medie de admitere a fost 9,56. Aici sunt prevăzute 97 de locuri la buget şi 116 de locuri la taxă. Important este faptul că admiterea la cibernetică s-a schimbat. Mai exact, aceasta va fi calculată ca medie ponderată între media obţinută la examenul de bacalaureat (60%) şi media anilor de studii (40%), şi nu doar din media de la bacalaureat cum s-a întâmplat în anii trecuţi.  Durata studiilor este de 3 ani, iar taxa de şcolarizare este de 3.200 lei/an.


UMF bugetează cele mai multe locuri La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” concurenţa este acerbă având în vedere şi numărul de locuri puse la bătaie. De exemplu, la Facultatea de Medicină Generală, au fost anul trecut 3,8 candidaţi/loc, ultimul candidat admis obţinând 8,30 la examenul de  admitere în condiţiile în care sunt scoase la concurs 520 de locuri bugetate şi 200 la taxă. Modalitatea de admitere presupune un  examen scris (100%), iar departajarea se face în funcţie de nota luată la proba scrisă la biologie în cadrul examenului de bacalaureat. Taxa de studiu este de 9000 lei /an pentru Medicină, 6000/an de lei pentru Medicina Dentară şi 6000 lei/an de studiu pentru şi Farmacie. Taxa de studiu anuală va fi platită în 3 tranşe. Cât priveşte Politehnica, aici, cele mai căutate facultăţi sunt Automatica şi Calculatoare (550 de locuri la buget şi 200 la taxa) şi Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (610 locuri la buget şi 90 la taxa).

Cele mai căutate facultăţi din restul ţării

La Cluj-Napoca concurenţa cea mai mare a fost la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei în cadrul specializării Psihologie (7,94 candidaţi/loc, ultima medie de admitere 7,24). Şi la Facultatea de Litere a fost bătaie mare. La specializarea Limba şi literatura Engleză au fost 7,18 candidaţi/loc. Căutată a fost şi specializarea Kinetoterapie şi Motricitate Specială din cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport: 5,42 candidaţi/loc.

În Iaşi, care este un alt centru universitar, Facultatea de Medicină este printre cele mai căutate. În cadrul acesteia, cea mai căutată specializare este: Nutriţie şi Dietetică (10 candidaţi pe loc, cu ultima medie de admitere: 8,47 la buget). O altă facultate unde competiţia este mare este cea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC). Aici, domeniul cel mai căutat este kinetoterapia unde au concurat 5,36 de candidaţi/ loc, iar ultima medie de admitere a fost 7,39.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215