Posts

Locuri din România recunoscute de UNESCO

Frumuseţea naturală şi diversitatea culturală, revelate de peisaje fără seamăn, locuri speciale, monumente istorice, antice sau medievale fac din România una dintre cele mai interesante ţări ale lumii. Jurnalista Patti Morrow, de la publicaţia americană „The Huffington Post“, o numea, într-un articol de anul trecut, “cea mai frumoasă ţară din Europa“. “Dealuri cu pante cât vezi cu ochii”, privelişti de pe culmi stâncoase şi o reţea infinită de fortăreţe şi biserici”, oraşe cu pieţe şi castele medievale, Transfăgărăşan (“fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume”) sunt câteva din minunile României care au impresionat-o pe jurnalistă. Valoare câtorva din aceste locuri speciale a fost recunoscută şi de UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), care le-a inclus pe lista patrimoniului mondial. Haideţi să vedem care sunt acestea:

Delta Dunării. Face parte din patrimoniul mondial UNESCO din1991, este a doua ca mărime (după delta Volgăi), însă cea mai bine conservată dintre deltele Europei. Delta Dunării a fost clasificată drept rezervaţie a biosferei la nivel naţional, şi o zonă umedă de importanţă internaţională, găzduind peste 360 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte de apă dulce.

Aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania. Una dintre cele mai frumoase zone ale ţării, care poate impresiona orice turist, este, fără doar şi poate, Transilvania. Aşezările coloniale săseşti sunt reprezentative istoriei şi culturii Transilvaniei de sud, fiind şi mai unice datorită prezenţei bisericilor fortificate medievale. Siturile rurale Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan şi Valea Viilor au fost incluse înpatrimoniul UNESCO încă din 1993.

Mănăstirea Horezu. Mănăstirea se află în satul Romanii de Jos (Judeţul Vâlcea), a fost zidită în al doilea an al domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi a fost inclusă în patrimoniul mondial tot în 1993. Clădirea este o adevărată capodoperă a stilului brâncovenesc, caracterizat de proporţii armonioase, volume arhitectonice, ornamentică bogată etc. Se spune că numele mănăstirii vine de la huhurez, o specie de păsări de noapte, asemănătoare bufniţei, care scoate un strigăt caracteristic şi trăieşte în scorburi de copaci.

Bisericile pictate din nordul Moldovei. Tot în anul 1993 au intrat în patrimoniul UNESCO cele opt biserici pictate din nordul Moldovei. Acestea au fost incluse printre minunile României datorită picturilor murale care îmbracă zidurile şi turlele mănăstirilor.

Cele 8 biserici sunt: Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore; Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor, Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota.

Centrul istoric din Sighişoara. Frumuseţea oraşului vechi din Sighişoara nu avea cum să nu capteze atenţia celor de la UNESCO, care în 1999 au inclus centrul vechi pe lista patrimoniului mondial. Aceştia şi-au motivat alegerea spunând că „Sighişoara este o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, cultură care se desăvârşeşte după o perioadă de 850 de ani de existenţă şi care se va perpetua mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice” Sighişoara este unul din cele mai cunoscute oraşe medievale din Europa, legenda conform căreia aici s-ar fi născut celebrul domnitor Vlad Ţepeş, atrăgând şi mai mulţi turişti.

Bisericile de lemn din Maramureş. Acestea sunt reprezentative arhitecturii religiose de lemn din România, prelucrate cu o măestrie aparte. Cele opt biserici de lemn sunt: Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana), Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti), Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti), Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud-Deal), Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş), Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei), Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz), Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti).

Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Rămăşiţele bine păstrate ale fortăreţelor dacice au intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1999, fiind singurele monumente antice din România incluse pe listă. Potrivit Historia.ro, acestea au fost construite de daci înaintea războaielor daco-romane, şi prezintă o îmbinare neobişnuită între tehnici arhitecturale militare şi religioase. Cele şase fortăreţe care fac parte din patrimoniu sunt: Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia, Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru, Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie, Cetatea dacică de la Băniţa, Cetatea dacică de la Căpâlna.

Alte locrui şi monumente care urmează să fie incluse pe lista UNESCO sunt:

Mănăstirea Neamţ
Mănăstirea Curtea de Argeş
Ansamblul Monumental de la
Târgu Jiu
Biserica din Densuş
Masivul Pietrosul Rodnei
Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Centrul Istoric al oraşului Sibiu
Satul Rîmetea
Roşia Montană

Sursa

Marea Barieră de Corali: Teste promiţătoare ale unui film antisolar

Cercetătorii au anunţat că au testat un film de protecție ultra-subțire biodegradabil, care ar putea ajuta la protejarea Marii Bariere de Corali împotriva albirii. Această bijuterie a Patrimoniului Mondial UNESCO din 1981, care atrage milioane de turiști, în fiecare an, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 348.000 de kilometri pătrați de-a lungul coastei australiene și este cel mai mare ansamblu de corali din lume.

Totuşi, Marea Barieră a suferit câteva episoade fără precedent de albire a coralilor săi, fenomen datorat temperaturilor mai calde ale apei ca urmare a schimbărilor climatice. Oamenii de ştiinţă de la Institutul Australian de Biologie Marină s-au declarat încurajaţi de studiile lor cu privire la un film anti-solar de 50.000 de ori mai subţire decat un fir de păr uman. Acesta este fabricat cu carbonat de calciu, care formează baza scheletului de corali.

„El a fost conceput mai degrabă pentru a pluti pe apă deasupra coralilor decât să fie plasat direct pe corali, pentru a oferi o barieră eficientă în faţa luminii soarelui”, a declarat Anna Marsden, director executiv al Fundaţiei Marii Bariere de Corali. Testele au fost efectuate de oamenii de știință aflaţi la originea bancnotelor australiene din polimeri, pe șapte specii diferite de corali. Filmul de protecție reduce albirea pentru majoritatea speciilor și scade lumina primită de la soare cu 30%.

„Prin acest proiect, am putut testa ideea că, prin reducerea nivelurilor de lumină a soarelui care ajunge la corali, putem împiedica stresarea acestora, ceea ce duce la albire”, a adăugat d-na Marsden.

Marea barieră de Corali din Australia a experimentat patru evenimente serioase de înălbire din 1998, inclusiv două la rând – în 2016 și 2017 -, care au provocat pagube importante. Albirea este un fenomen de descompunere care are ca rezultat o decolorare a coralilor. Este cauzată de creșterea temperaturii apei, care provoacă stresul și de expulzarea algelor simbiotice care le dau coralilor culoarea și energia. Totodată, recifele sunt amenințate şi de activitățile industriale și agricole, precum și de acanthasterul purpuriu, o stea de mare invazivă şi devoratoare de corali. Din cauza dependenței de energia fosilă și a populației sale mici, Australia este considerată una dintre cele mai mari emiţătoare de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor de pe planetă.

D-na Marsden consideră că este nerealist să se acopere Marea Barieră de Corali integral, însă „filmul ar putea fi desfăşurat pe suprafeţe mai mici pentru a proteja coralii de mare valoare sau pe cei cu grad ridicat de risc”.

 

Sursa

Mărţişorul a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO

Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii, este decizia luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.

“În aceste zile de doliu, permiteţi-mi să vă dau şi o veste bună: astăzi, Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii“, a anunţat pe Facebook Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

“În primăvară am susţinut o conferinţă de presă exact în ziua de 1 martie, în debutul căreia am vorbit despre stadiul acestui dosar. Două săptămâni mai târziu mă aflam la Paris alături de Monica Babuc, ministrul culturii din Republica Moldova, unde, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României, am promovat împreună acest dosar în faţa lui Michael Worbs, preşedintele Consiliului Executiv al UNESCO, şi al membrilor corpului diplomatic acreditaţi la Paris. Suntem bucuroşi şi mulţumiţi, pentru că eforturile noastre au avut efect!”, a scris şi Ionuţ Vulpescu.

Ministrul Culturii din Republica Moldova, Monica Babuc, a scris de asemenea un mesaj pe reţeaua de socializare: “Multumim, decembrie! Ai fost generos cu noi în 2016, când ne-am regăsit covorul în lista UNESCO şi, iată, azi – mărţişorul”. 

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat Dochiei, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.

Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Sursa

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi scanată din avion cu scopul efectuării unei cercetări arheologice

Zona cetății dacice Sarmizegetusa Regia va fi scanată din avion în vederea identificării principalelor obiective arheologice aflate sub pământ, astfel încât, în viitor, să poată fi elaborat un program concret de cercetare și conservare a sitului UNESCO din Munții Orăștiei, a declarat marți, pentru AGERPRES, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Hunedoara, Sorin Vasilescu.

Dorim să facem o scanare la situl arheologic, astfel încât să știm care sunt obiectivele de sub pământ, pentru a putea face o cercetare arheologică în următorii ani. Este o scanare specifică, efectuată pentru siturile arheologice, care poate pătrunde sub nivelul solului, astfel încât să vedem vestigiile arheologice existente”, a spus reprezentantul CJ Hunedoara.

El a arătat că administrația județeană este preocupată de conservarea și protejarea cetății dacice Sarmizegetusa Regia. Din acest motiv, CJ Hunedoara va semna un contract cu Institutul Național al Patrimoniului (INP) pentru întocmirea documentației prin care autoritățile județene vor putea accesa ulterior finanțările necesare pentru lucrările de protejare a sitului în ansamblu sau pe obiective punctuale.

Conform vicepreședintelui CJ Hunedoara, până la jumătatea lunii iulie vor fi definitivate aspectele ce țin de cercetarea arheologică, pentru ca la sfârșitul lunii februarie 2018 instituția să poată depune prima cerere de finanțare în vederea conservării și protejării monumentului istoric.

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este administrată de CJ Hunedoara din anul 2013, după ce a fost preluată, printr-o hotărâre de guvern, de la Ministerul Culturii.

Numărul turiștilor care au vizitat cetatea dacică Sarmizegetusa Regia în primele patru luni ale acestui an a depășit 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Autoritățile din județul Hunedoara estimează că în acest an fosta capitală a Daciei va fi destinație pentru cel puțin 100.000 de turiști.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Izvorul din Pestera Bolii a devenit un imens patinoar subteran

Privelişti neobişnuite oferă, în aceste zile, Peştera Bolii. Gerul a făcut ca izvorul peşterii de la poalele cetăţii Băniţa să fie acoperit cu gheaţă. Un fotograf din Petrila a surprins spectacolul naturii din Peştera Bolii.

627x0-7

Un patinoar subteran se dezvăluie turiştilor care explorează în aceste zile Peştera Bolii. Gerul iernii a acoperit apele imensei caverne cu gheaţă, iar luminle colorate din interiorul ei o fac şi mai spectaculoasă decât i-a obişnuit pe vizitatori.

627x0-1

Vasile Laurenţiu Sorin, un petrilean pasionat de expediţii şi fotografie, a surprins în mai multe imagini decorurile glaciale ale Peşterii Bolii. Autorul fotografiilor a vizitat peştera, marţi, purtând cu el tricolorul României, pentru a celebra astfel Ziua Unirii Principatelor Române.

627x0-9

Peştera Bolii este considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din zona Văii Jiului. Se află la circa zece kilometri de Petroşani, la poalele cetăţii Băniţa şi ale Munţilor Retezatului şi Sebeşului.

627x0-2

Potrivit istoricilor, numele peşterii provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au deţinut păduri şi proprietăţi în împrejurimile ei. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi străbătută călare.

646x404-1

627x0-12

Are forma unui tunel cotit şi a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 de metri.

627x0-15

646x404
De la intrare până la ieşire, peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri.

646x404

În apropiere de Peştera Bolii se află Cetatea dacică Băniţa inclusă în patrimoniul UNESCO alături de celelalte patru foste aşezări antice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Costeşti şi de Căpâlna. Cetatea a fost ridicată în vremea regelui Burebista, având rol de apărare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o.

turnul-crivadiei

Turnul Crivadiei, comuna Banita

A fost distrusă definitiv, în anii războaielor de cucerire a Daciei, iar de atunci zidurile şi fostele ei turnuri de apărare şi de veghe au rămas ruinate. Monumentul se află într-o zonă mai puţin accesibilă, de unde oferă totuşi, călătorilor, o privelişte impresionantă.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

conductacov

Prima conductă de bere va fi inaugurată în septembrie

O conductă de bere de peste trei kilometri care va străbate orașul belgian Bruges va fi inaugurată în septembrie. În urmă cu ceva timp, conducta era doar un proiect îndrăzneț la care visau producătorii de bere, însă în curând suficientă bere cât să umple 12.000 de sticle într-o oră va curge pe sub străzile orașului belgian, relatează The Guardian.

Planul aparține unei berării din centrul istoric al orașului, De Halve Maan, care a gândit această soluție pentru a transporta berea la fabrica de îmbuteliere de la marginea orașului. Dacă la început autoritățile au fost reticente, pe urmă au realizat că această conductă nu ar rezolva doar problema berăriei, ci și pe cea a traficului îngreunat de zecile de cisterne care transportau berea pe străzile înguste și întortocheate ale centrului istoric.

Toată lumea a crezut că este un vis, o glumă, ceva ce nu poate fi realizat”, a spus proprietarul și moștenitorul berăriei De Halve Maan, Xavier Vanneste.

conducta

De când clădirile medievale din Bruges au intrat în patrimoniul UNESCO, nicio companie privată nu a mai primit autorizație de la municipalitate pentru a face modificări în această zonă. La început, primarul orașului a fost sceptic, dar curând a realizat că așa va fi rezolvată problema traficului și că berăria veche de 160 de ani își va putea continua activitatea, scrie The Guardian.

„Prima mea reacție a fost: Doamne, la ce se gândesc? Însă, dacă nu ne asigurăm că oamenii pot munci în centrul orașului, o să omorâm centrul”, a spus primarul Renaat Landuyt.

5184

Dacă autoritățile au avut îndoieli, printre belgienii obișnuiți conducta a fost succes din prima. Acum circulă o sumedenie de povești despre locuri ilegale de unde ar putea fi furată bere. Mai mult, 300.000 de euro din patru milioane câ3654t a fost bugetul total, a reprezentat contribuția cetățenilor. Mulţi patroni de restaurante din Bruges au contribuit cu bani şi vor primi în schimb băutură gratis pe o perioadă de timp.

Despre berăria De Halve Maan s-a scris prima dată în 1564. Însă, strămoșul lui Vanneste a preluat oficial berăria și a început producția de bere în 1856. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în Bruges erau cel puțin 30 de berării funcționale. La acea vreme, berea era livrată cu cai și căruțe la casele oamenilor. De Halve Maan este supraviețuitoarea acestei lumi dispărute.

Chiar dacă mulți experți financiari l-au sfătuit pe Xavier Vanneste să renunțe la berărie, bărbatul a decis tocmai contrariul: să facă o investiție și mai mare.

Vanneste a angajat experți în tunele din industria petrolieră și a gazelor și un profesor prestigios din Belgia, expert în fabricarea berii. Conducta a fost plasată în subteranul orașului cu ajutorul unor bormașine dirijate pe calculator pentru a reduce cât mai mult săpatul străzilor. Acest lucru a fost pe placul muncipalității, dar a crescut costul proiectului.

Patronul berăriei nu crede că conducta se va amortiza în mai puțin de 20 de ani, dar  The Guardian notează că a fost o mișcare comercială isteață. Nu numai că va atrage mai mulți cumpărători belgieni, dar conducta va deveni cu siguranță și o destinație turistică.

Sursa: digi24

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Câlnic, cetatea în care poţi înnopta

Cetatea Câlnic – Kelling în germană – este situată la numai trei kilometri de autostrada dintre Sebeş şi Sibiu, în mijlocul unui sat amplasat fermecător în Podişul Secaşelor. Micuţa cetate cu ziduri circulare este o oază de verdeaţă, curată şi îngrijită, într-un sat care a cunoscut şi vremuri (mult) mai bune.

Construită iniţial la mijlocul anilor 1200 ca reşedinţă pentru greavul sas Chyl de Kelling, cel care a dat şi numele satului, cetatea din Câlnic a fost concepută cu un turn-donjon masiv, folosit ca locuinţă, înconjurat cu ziduri ce formau o incintă ovală, cu un turn spre Sud şi un turn de poartă pe latura nordică. Sistemul de apărare era întregit de un şanţ cu apă ce înconjura cetatea.

calnic-31

Reşedinţă nobiliară până în 1430, cetatea a fost vândută atunci ţăranilor din Câlnic, care în prima jumătate a secolului al XVI-lea au început înălţarea unei noi centuri de ziduri, au întărit turnul porţii, iar în curtea interioară au ridicat capela. Tot în curtea interioară, lipite de zid, au fost construite cămări pentru provizii. La finalizarea acestor lucrări masive de extindere şi întărire, cetatea a primit înfăţişarea de azi.
Fortificaţia a fost restaurată în anii 1961-1964. În 1998, obiectivul a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Acum, aici funcţionează un centru cultural internaţional, sub patronajul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi al Asociaţiei „Ars Transsilvaniae”.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Spre deosebire de restul siturilor rurale cu biserici fortificate din Transilvania care au fost incluse în Patrimoniul UNESCO, la Câlnic nu iese în evidenţă biserica, ci turnul-donjon. La parterul acestuia sunt amplasate cu scop decorativ butoaie de stejar imense, de 5.000-6.000 de litri, amintind de viile renumite din împrejurimi. La etajele superioare este amenajat un muzeu etnografic, spre care duce o scară exterioară.

calnic2

Dat fiind că majoritatea covârşitoare a monumentelor UNESCO din România sunt biserici sau ruine, Cetatea Câlnic se numără printre puţinele locuri din ţară de pe prestigioasa listă unde este posibilă cazarea. În interiorul cetăţii, chiar lângă turnul de poartă, unde altădată se aflau cămările de alimente ale saşilor, au fost amenajate două camere de câte trei paturi, pentru cazarea turiştilor. Camerele au baie comună, şi pot fi închiriate la preţul de 200 de lei/camera. Alte locuri de cazare, la preţul de 50 de lei/persoană/noapte, se găsesc în casa parohială învecinată. Cei care se cazează pot vizita şi fotografia cetatea gratuit. Altfel, preţul unui bilet de intrare este de 5 lei (2,5 pentru studenţi şi pensionari), iar taxa foto este de 7 lei.

Sursa: RevistaSinteza

1-echipamentgratuit-1030x215

 

Copaci-care-se-mişcă-Foto-BBC-586x319

Copacii care umbla: Se deplaseaza si cu 20 de metri

E nevoie de o zi intreaga sa calatoresti din capitala Ecuadorului, Quito, catre inima rezervatiei Sumaco, aflata in patrimoniul UNESCO, la circa 100 de km in sud-est. 

Trei ore mergi cu masina pana la marginea padurii, urmeaza 7 pana la 15 ore cu barca, pe jos sau cu catarul, pe deal sau pe o strada innamolita. Insa efortul merita: la capat de drum te asteapta copacii care umbla.

Desprinsi parca din “Lord of the rings”, arborii care cresc aici inainteaza pe masura ce le cresc noi radacini, care se intind din ce in ce mai departe. Pot merge si doi sau trei centimetri pe zi, relateaza BBC. Pe masura ce solul se erodeaza, cresc noi radacini, lungi, care cauta si gasesc pamant mai solid. Acestea se implanteaza in sol, iar cele vechi se ridica in aer. Intregul proces de “relocare” poate dura si cativa ani.

Se intampla ca arborii sa se deplaseze catre pamant mai solid si lumina mai multa si cu 20 de metri, explica Peter Vrsansky, de la Institutul de Stiinta a Pamantului din cadrul Academiei slovace de Stiinte din Bratislava.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Omul de stiinta a ajuns la aceste concluzii dupa ce a petrecut in padure cateva luni. In aceasta perioada a descoperit cascade nedocumentate pana atunci, unele inalte de 30 de metri, doua noi specii de vertebrate (o soparla si o broasca), fiind atacat si de un grup de maimute mari, lanoase, dupa cum a povestit el. “Aruncau cu tot ce gaseau inspre noi, inclusiv cu crengi uscate, lungi de sase metri, chiar si cu fecale si urina”, isi aminteste el.

Mediul e dur, nu e pentru oricine – Vrsansky a slabit 10 kilograme intr-o saptamana. Chiar si asa, satisfactiile au fost extrem de mari: intr-un singur loc a descoperit mai bine de 150 de specii noi de gandaci, mai multe decat misuna in prezent in intreaga Europa. Potrivit acestuia, nu exista termen de comparatie intre acestia si cei pe care incercam sa-i starpim, atunci cand apar, in apartamentele noastre. Cei din padure sunt de diferite culori, unii fluorescenti sau extrem de bine camuflati in mediul lor.

Acest rai e insa de vanzare, parte a reformei in agricultura care se face in aceasta tara. Unii localnici cumpara si taie copacii, vanzand apoi pamantul. Altii cumpara si conserva natura. Unul dintre ei, care afirma ca nu e bogat, a reusit sa cumpere pana in prezent 300 de hectare (un hectar vanzandu-se cu mai putin de 500 de dolari). Asa ca are acum propriul vultur, propriul jaguar, peste 10.000 de specii de artropode si chiar cascada lui. 

Exista insa in zona samani care spun ca in padure salasuieste un spirit rau. Altfel nu poate fi explicata prezenta unor insecte aducatoare de boli.

Din 2010, circa 200 de hectare de padure au fost taiate. Alte cateva mii de hectare au fost afectate de constructia unui drum, in 1986. Conservationistii nu fac decat sa spere ca arborii care umbla vor reusi sa se retraga la timp in fata unor astfel de pericole.

Sursa: Ziare.com

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit

CULTura

Sectoarele culturale generează la nivel mondial mai multe venituri decât telecomunicațiile

Sectoarele culturale și creative reprezintă 3% din PIB-ul global și au 29,5 milioane de angajați în întreaga lume, mai mult decât industria auto din Europa, Japonia și Statele Unite ale Americii, conform primei panorame culturale la nivel mondial publicate joi de UNESCO.

Veniturile industriilor culturale și creative (publicitate, arhitectură, cărți, jocuri video, muzică, film, ziare și reviste, spectacole live, televiziune, arte vizuale) se ridică la 2.250 miliarde de euro, mai mult decât serviciile de telecomunicații, relatează AFP.

“Sectoarele culturale și creative sunt un motor cheie al economiilor dezvoltate și în curs de dezvoltare și se numără printre sectoarele cu cea mai rapidă creștere”, constată studiul publicat de UNESCO și Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori (CISAC), care reprezintă societăți de gestiune colectivă a drepturilor de autor în 120 de țări.

Studiul subliniază că, pentru a exploata pe deplin potențialul de cultură, creatorii trebuie “remunerați echitabil”, în special pe piața digitală, unde unde sunt avantajați în prezent intermediarii tehnici, în detrimentul creatorilor. 

Cultura

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Regiunea Asia-Pacific, lider al jocurilor video, reprezintă 34% din veniturile industriilor culturale la nivel mondial și 40% din ocuparea forței de muncă.

Europa totalizează 32% din venituri și 25% din locurile de muncă, cu “o concentrație mare de creatori”, și cu 7 până la 10 dintre cele mai vizitate muzee din lume.

America de Nord reprezintă 28% din veniturile globale culturale și 15% din ocuparea forței de muncă. Continentul este lider în film, televiziune și spectacole live.

Televiziunea este rege în America Latină (6% din venituri și 16% din ocuparea forței de muncă), cu emisiuni care sunt exportate în întreaga lume.

În Africa (3% din venituri și 8% din ocuparea forței de muncă), economia informală, în special concertele, este o parte importantă a scenei culturale.

Sursa: Agerpres

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit

Festival de Folclor internațional

Federația Asociațiilor de Români (FEDROM) din Spania organizează, în perioada 19-20 septembrie 2015, Festivalul de Folclor internațional “Se întâlnește dor cu dor”, eveniment artistic ce va avea loc în sala de teatru a Centrului cultural La Jaramilla din Coslada (localitate aflată la 12 kilometri de Madrid, de circa 90.000 de persoane, din care 18% sunt români, conform datelor din Padron Municipal).

La festival este invitat maestrul Ion Crețeanu, unul dintre ultimii 20 de cobzari autentici ai României, membru al Uniunii Muzicienilor Interpreți din România și declarat de UNESCO un Tezaur uman viu. Va avea loc și un recital al Domnicăi Dolga, interpretă de muzică populară cu o importantă carieră artistică din zona Bistrița-Năsăud.

În cadrul celor două zile de festival vor putea fi vizitate o expoziție de artizanat, din colecțiile personale ale Eugeniei Mateescu și Ica Tomi, una de pictură, semnată Ica Oniga, de artă decorativă a Elenei Ninerică, precum și de ceramică și pictură sub semnătura Nicoletei Kirilă Minca. Sunt cinci artiste românce care împreună vor crea o expoziție deosebit de frumoasă și reprezentativă a culturii românești. Expoziția va fi deschisă între orele 11:00 și 14:30 în Teatrul Jaramilla.

                                                                                         Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Alături de Ion Crețeanu și Domnica Dologa, care vor cânta atât sâmbătă cât și duminică, vor urca pe scenă artiști români rezidenți în Spania, dar și grupuri folclorice din Bulgaria, Ecuador și Spania.

Sâmbătă, 19 septembrie, vor susține recitaluri Nelu Boboilă, Ionuț Tomoioagă și Nicolae Petriman, acompaniați de formația MYSTIC Madrid și grupul folcloric CFB Balcan, care va interpreta piese din folclorul bulgar.

Duminică, 20 septembrie, va evolua grupul artistic de copii al asociației ProVitaLex, cu o suită de dansuri populare. Soliști vor fi Monica și Andres Popa, mamă și fiu. ‘Sal y pimienta’ este numele grupului compus dintr-o fată româncă și o una spaniolă, Valentina Florea Și Carolina Gonzalez, care vor dansa o sevillana, ‘La boda de Luis Alfonso’. Tot duminică va urca pe scenă și grupul artistic al Asociației Dor Român din Arganda del Rey, cu o suită de dansuri, solist Macedon Botârlă.

Grupul Ballet Ecuadoriano Renacer va aduce la festival o parte din cultura tradițională ecuadoriană.

Spectacolele vor începe la orele 18:00 atât sămbătă cât și duminică.

Realizarea acestui eveniment a fost posibilă datorită sprijinului Direcției Emigrației a Comunității Madridului.
Sponsorul privat al evenimentului este un antreprenor român, domnul Iulian Tirsoaga, care conduce Compania Lider Romproduct Activ, cu depozit și distribuție de produse alimentare românești. Spectatorii vor fi întâmpinați cu cozonaci și dulciuri. Colaboratorii evenimentului sunt primăria Coslada și institutul ‘Frații Golescu’ din România, se încheie comunicatul FEDROM.

Sursa – agerpres.ro

Canale TV Romanesti