Posts

România, în topul statelor UE cu cei mai mulţi tineri care stau degeaba: peste 730.000 de români cu vârsta între 20 şi 34 de ani nu lucrează şi nici nu învaţă

„Aceşti tineri reprezintă un segment al populaţiei parţial inactive, nu total, în sensul că mulţi dintre ei sunt «freelanceri» nedeclaraţi, adică desfăşoară o activitate care nu este fiscalizată şi care nu reprezintă neapărat o muncă calificată: azi sunt zilieri, mâine aduc o maşină din Germania pe care să o vândă.“

România ocupă o poziţie defavorabilă în rândul statelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte indicatorul NEET (acronimul pentru formularea „Not in Education, Employment or Training“), fiind pe locul patru în 2018 în topul statelor cu cele mai mari niveluri ale acestui indicator, arată datele Eurostat. Ast­fel, dintr-o generaţie de peste 3,5 mili­oane de locuitori cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un procent de 20,4%, adică peste 730.000 de tineri, se încadrează în categoria celor care nici nu lucrează şi nici nu învaţă.

„Aceşti tineri reprezintă un segment al populaţiei parţial inactive, nu total, în sensul că mulţi dintre ei sunt «freelanceri» nedeclaraţi, adică desfăşoară o activitate care nu este fiscalizată şi care nu reprezintă neapărat o muncă calificată: azi sunt zilieri, mâine aduc o maşină din Germania pe care să o vândă sau fac comerţ de graniţă, iau produse mai ieftin din Re­publica Mol­dova şi din Ucraina pe care le vând mai scump în România. Ei reprezintă genul de oameni descurcăreţi, dar nu foarte ambiţioşi. De asemenea, eu nu cred că aceşti 730.000 de tineri sunt mereu aceiaşi, mi-e greu să cred că de la 20 la 34 de ani există cineva care poate să stea degeaba în tot acest interval“, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

Sursa

Pentru ce sunt dispuşi milenialii să-şi sacrifice cariera şi în ce doresc să-şi investească timpul

Adepţi ai principiului „lucrez cât este nevoie / până îmi finalizez task-urile”, 5 din 10 mileniali reuşesc să facă sport de câteva ori pe săptămână, iar 4 din 10 aleargă sau se plimbă împreună cu animalul de companie.

Milenialii nu sunt dispuşi să renunţe la timpul personal în favoarea carierei. Optează, aşadar, pentru cariere care să le permită să-şi trăiască viaţa asa cum îşi doresc. Astfel, ei reusesc să-şi practice de mai multe ori pe săptămână hobby-urile – 31% (fotografie, pescuit, activităţi hand-made etc) ori să se plimbe fie în parc, fie în natură – 52%.

Pentru ei, timp liber mai înseamnă: citit de câteva ori pe săptămână (48%), jucat la calculator sau consola (47%) ori mers în baruri, cafenele, restaurante (32%). Shoppingul (obiecte vestimentare, produse cosmetice, gadget-uri etc) reprezintă o altă modalitate de petrecere a timpului liber pentru 5 din 10 mileniali.

Milenialii se întorc la activităţi ce ţin de gospodărie

De o atenţie deosebită se bucură şi cumpărăturile precum alimente, produse de curăţenie, 7 din 10 Mileniali mergând de câteva ori pe săptămână la magazine, pentru a achiziţiona produse necesare locuinţei. La fel de preocupaţi sunt şi de curăţenia casei, 85% dintre aceştia făcând curat de câteva ori pe săptămână. Mai mult decât atât, 8 din 10 Mileniali gătesc cu aceeaşi frecvenţă, mâncarea gătită fiind percepută ca o mâncare sănătoasă. Alimentaţia sănătoasă reprezintă un must în viaţa milenialilor, o modalitate prin care îşi demonstrează lor înşişi, alături de un program care să le menţină o condiţie fizică bună, că sunt la curent cu ultimele tendinţe în ceea ce priveşte o viaţă sănătoasă.

Milenialilor le place să călătorească

Aceşti tineri cu vârsta cuprinsă între 18-32 de ani îşi doresc foarte mult să călătorească, să exploreze. 4 din 10 reuşesc să facă acest lucru chiar de câteva ori pe lună. O parte optează pentru locuri cât mai apropiate de casă, de care să se bucure alături de familie sau prieteni, în timp ce o altă categorie vizează ţările care se disting prin unicitate şi originalitate culturală (precum cele din Asia). Nu sunt însă adepţii călătoriilor în interes de serviciu, 54 % necălătorind niciodată în ultimele 6 luni.

Milenialii accesează din ce în ce mai des servicii de îngrijire personală

Îngrijirea personală este un subiect foarte important în rândul categoriei de public supuse spre analiză, fiind definită ca o formă de respect şi de atenţie pe care un individ ar trebui să şi-o acorde. 35% merg cel puţin o dată pe lună la stilist/manichiură/ masaj / spa. Astfel, “alimentaţia sănătoasă, respectarea unui program de relaxare şi atenţia acordată îngrijirii personale sunt o parte importantă din rutina Milenialilor”, spune Lăcrămioara Loghin, Managing Director EXACT Business Solutions.

Dintre activităţile de relaxare practicate cu o frecvenţă lunară, menţionăm mersul la cinema şi ieşirile în club, pentru ambele optând 3 din 10 mileniali.

Piesele de teatru şi concertele nu se numără însă printre activităţile lunare preferate. Cei mai mulţi Mileniali aleg acest tip de activitate bianual, 40% orientându-se spre teatru, iar 50% spre concerte.

Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 32 de ani, rezidente în mediul urban, utilizatoare de internet, cu un nivel de educaţie mediu şi ridicat. Volumul eşantionului a fost de 989 de respondenţi. Aceştia au fost selectaţi din panelul EXACT Business Solutions.

Sursa

Un milion de tineri români nici nu muncesc, nici nu studiază

În România sunt peste 1 milion de tineri care nici nu muncesc, nici nu merg la şcoală, Iar creşterea salariului minim nu e metoda potrivită pentru a-i face să lucreze, spun specialiştii. Soluţia ar fi schimbarea sistemului de educaţie.

În ultimii 10 ani, populaţia României a scăzut cu aproape 5%, în timp ce numărul oamenilor apţi de muncă e mai mic cu 9%. Una dintre cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană. La polul opus sunt Germania şi Spania, state care au pierdut doar 1% din forţa de muncă.

Alin Grigore, președintele Uniunii Studenților: Numărul tinerilor care studiază în străinătate a crescut cu peste 50% în ultimii 10 ani, ar fi un lucru îmbucurător dacă aceștia s-ar întoarce în țară doar o treime se mai și gândesc să se întoarcă.

Iancu Guda, preşedinte Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari: Lumea care pleacă se plânge și de corupție, că vrea să facă o afacere și nu poate. Se plânge și de timpul petrecut în mașină, în tren…

În prezent, în România sunt 400 de mii de şomeri şi peste 1 milion de persoane inactive – adică români care nici nu lucrează, nici nu merg la şcoală. Cu alte cuvinte, aceşti oameni ar acoperi cu uşurinţă deficitul de pe piaţa muncii. Dar, ca acest lucru să fie posibil, trebuie schimbat sistemul educaţional, spun specialiştii.

Măriuca Talpeş, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Avem un abandon școlar de aproape 25%, ducem copii la clasa a 8-a și 40% nu pot citi un text. Avem la liceu un învățământ profesional și tehnic învechit, care duce ca angajabilitate maxim 30% copii să se angajeze în calificarea pe care o urmează în liceu.

Pentru educaţie, Guvernul alocă 3% din PIB, în timp ce bugetul pentru salarii e de două ori mai mare.

Iancu Guda, preşedinte Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari: Încă 8% creștere pe salariu minim în două săptămâni, în condițiile în care o tremie din forța de muncă e plătită la acest nivel. Cu 150 de lei în plus la salariul minim… românul pleacă pe 1.500 în plus în Germania, nu asta e soluția.

Productivitatea companiilor a crescut cu aproape 24% în ultimii 10 ani. Însă, dacă o punem în balanţă cu majorarea salariilor, impusă de stat, vedem că profitul firmelor nu ajunge nici pe departe la acelaşi procent.

Sursa

Povestea voluntarilor care merg prin tara pentru a-i ajuta pe tineri sa-si gaseasca drumul in viata (Interviu)

Armina Sarbu si Dragos Beldugan sunt doi tineri cu experienta in zona antreprenoriatului social care au venit cu o idee ce poate schimba ceva in Romania. Ei si-au propus sa creeze “Career Bus”, un proiect prin care vor calatori prin sate si orasele mici pentru a-i gasi pe tinerii ramasi acolo si a-i ajuta sa-si gaseasca o cale in cariera.

Dotat cu tehnologie, cunostinte si legaturi directe cu “lumea de afara”, Career Bus ar urma sa le arate tinerilor ca pot exista si IT-isti si freelanceri la sate, spre exemplu, iar ziua de lucru nu se rezuma doar la agricultura de subzistenta sau munca “la negru”.

Pentru a-si pune in practica visul, cei doi tineri au nevoie de 50.000 de euro, bani pe care i-ar putea obtine daca ar castiga o competitie in care s-au inscris recent.

Armina si Beldi sunt semifinalisti ai Competitiei Europene de Inovare Sociala, cel mai mare concurs de inovare sociala din Europa, organizat de Comisia Europeana impreuna cu Ashoka.

Dintr-un total de 700 de idei participante din 20 de tari europene, au fost alese 30, iar Romania este a doua cea mai bine reprezentata tara, cu 3 idei semifinaliste. Career Bus este una dintre ele, avand sansa sa castige unul dintre premiile in valoare de 50.000 de euro. Anul acesta Ashoka a adus competitia pentru prima oara in Romania: Academia de Mentorat a avut loc la Cluj, intre 16 si 18 iulie.

As vrea sa vorbim pentru inceput despre voi, despre evolutia voastra profesionala si implicarea in zona de antreprenoriat social.

Dragos Belduganu (Beldi) : Eu am crescut incojurat de antreprenoriat, parintii mei fiind antreprenori inca de la inceputul anilor 90, totusi implicarea mea in activitati cu un alt scop decat profitul a inceput prin liceu, cu activitati extra-curriculare si competitii europene, a continuat apoi in studentie intr-un ONG studentesc AIESEC si de 8 ani cel mai intens in Scoala de Valori si ca voluntar sporadic si in alte organizatii in care cred.

In tot timpul acesta, in paralel, am lucrat si intr-o institutie europeana ca bursier/intern, am fost si consultant pe strategii de resurse umane, am lucrat si in corporatie pe CSR. Cred ca tot parcursul meu profesional a fost despre oameni si despre cum as putea sa aduc o valoare adaugata, de aici si tendinta naturala de a merge spre antreprenoriat social.

Armina Sirbu: Fac antreprenoriat social pentru ca imbina 3 pasiuni de lunga durata din viata mea: educatia, oamenii si tehnologia. Pasiunea pentru educatie a fost insuflata de parintii mei de la o varsta foarte frageda; pasiunea pentru oameni a aparut in liceu cand am descoperit comunicarea “altfel” in trupa de teatru din Ramnicu Valcea, unde am crescut; si pasiunea pentru tehnologie datorita computerelor pe care le-am primit inca din gimnaziu. La 18 ani am co-fondat prima firma, in care am dezvoltat ce urma sa fie “cel mai bun software educational al anului 2003”. Am fost trainer in AIESEC, am terminat facultatea de Informatica si un master in Resurse Umane pentru a oficializa combinarea educatiei cu tehnologia. Dupa 3 ani prin multinationale in tari straine, in 2008 am revenit in Romania. De 10 ani construiesc si implementez in diverse organizatii programe educationale inovatoare pentru a ajuta oamenii sa se dezvolte.

Cum s-a nascut Scoala de Valori?

Beldi: Scoala de Valori a fost fondata in 2009 cand 7 oameni s-au adunat in jurul ideii lui Stefan Palarie. El enunta “daca vrem sa ne crestem familiile in Romania trebuie sa depunem efort pentru a aduce o schimbare.”

Viziunea organizatiei este ca educatia este un pilot principal in transformarea unei societati. De aceea am ales sa investim toata expertiza noastra in dezvoltarea unui model inovator de educatie non-formala complementara educatiei formale.

In 2017, din dorinta de a avea un laborator agil de experimente educationale, Armina a fondat un al doilea ONG, Icebreaker, folosind experienta si know-how-ul acumulat alaturi de Scoala de Valori si alte organizatii.

Icebreaker investeste in a descoperi, testa si scala rapid solutii educationale de orientare in cariera pentru cresterea angajabilitatii si antreprenoriatului, bazate pe joc si tehnologie. Scopul nostru este sa crestem tineri capabili si dornici sa genereze o transformare pozitiva in viata lor si in lume inainte de vreme.
Am creat impreuna Career Bus.

Cum pot apela tinerii la ajutorul vostru pentru o indrumare “in procesul de construire a caracterului si in cel al descoperirii de sine”?

Beldi, Scoala de Valori: Raspunsul simplu ar fi sa intre pe site si sa se inscrie la unul dintre programele noastre. Ce este important dupa acesti 8 ani este ca nu doar programele noastre au inceput sa contribuie la construirea de caractere ci si programele adolescentilor nostri sau ale alumnilor nostri. Prin modelul nostru de invatare practice-learn-step-up, avem din ce in ce mai multi adolescenti si tineri studenti care au fost in programele noastre si care acum fac ce i-am incurajat sa faca, dau inapoi din lucrurile invatate si mobilizeaza resurse pentru a crea oportunitati pentru alti tineri.

Armina, Icebreaker: Noi organizam proiecte de doua tipuri in Pitesti:

1. co-creare, testare si implementare de jocuri educative impreuna cu alumni din programele Scolii de Valori;

2. conferinte peer-to-peer pentru dezvoltarea trainerilor, profesorilor, consilierilor pe metode si tehnici noi de educatie.

Iata ca, in 2018, v-ati implicat impreuna in Competitia Europeana de Inovare Sociala cu proiectul Career Bus. Spune-ne mai multe despre Career Bus. Ce aveti de gand sa faceti, mai exact?

Career Bus este un concept care s-a nascut din experienta Scolii de Valori cu programe nationale ce au inclus proiecte de dezvoltare personala, educatie financiara si orientare in cariera, impreuna cu indrazneala IceBreaker de a face lucrurile altfel, mai jucaus, mai in afara tiparelor.

In orasele mari e mai simplu sa povestesti despre cariera si oportuntiati, pe cand in sate si orase mici, inainte de a vorbi despre cariera trebuie sa aduci speranta, trebuie sa dai inspiratie, trebuie sa arati ca se poate si altfel decat cu pile sau ilegal. Trebuie sa ii faci pe oameni sa vada dincolo de vatra satului si de bulevardul scurt al orasului.

In Career Bus suntem la inceput, avem expertiza educationala, stim ce jocuri educative sa facem cu participantii, ne dorim sa includem tehnologia cat mai mult, realitatea virtuala, gadget-urile interactive. Career Bus nu e despre cum sa-ti scrii un CV si o scrisoare de intentie, asta se poate gasi foarte usor pe google.

Am analizat cum ar putea arata “bus”-ul si cautam sustinatori pentru a avea un “bus” cat mai modern si un design cat mai creativ. Programul de orientare in cariera este deja creat.

Va contine un modul comun pentru toate locatiile in care vom merge, de dezvoltare de abilitati si un modul special, personalizat pe contextul fiecarei locatii. Credem ca este important sa ne adresam adolescentilor intr-un mod contextualizat, nu abstract, de aceea inainte de fiecare caravana vom avea o perioada in care ne facem temele sa intelegem foarte bine realitatea comunitatilor in care ne deplasam.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Care sunt localitatile/zonele pe care le vizati?

In stadiul de pilot, cu resursele disponibile in acest moment o sa ne axam pe doua judete. Practic in anul scolar 2018-2019 ne vom rezuma la judetele Arges si Valcea unde putem suplini lipsa de resurse cu voluntariat sau cu ajutor din partea conexiunilor locale.

In cazul in care companii locale din alte judete doresc sa sustina Career Bus, avem capacitatea de a mai adauga sate si orase mici din inca 2 judete in acest an scolar.

Cum sunt tinerii pe care i-ati intalnit in aceste zone?

Tinerii din Arges sunt foarte diferiti de cei din Valcea. In Arges exista orasele si sate in care sunt oportunitati si stiu deja ca vor urma calea profesionala urmata de parintii lor. In cazul unor profesii specializate ei vor trebui sa plece de acasa si sa urmeze o facultate sau scoala profesionala.

Nu e nevoie sa plece prea departe de casa, Pitesti fiind o resedinta de judet foarte bine dezvoltata in directia industrie. In Valcea oportunitatile sunt mai putine si parintii ii incurajeaza pe copii sa invete cat mai bine. Dragasani este un oras cu licee foarte bune ce au dat Romaniei multi olimpici, din pacate oportunitatile profesionale sunt mai putine, industria energetica fiind cea mai dezvoltata. Ramnicu Valcea, resedinta de judet nu are facultati prea bine cotate si tinerii cei mai pregatiti pleaca din oras.

In ambele cazuri, exista familii care pot sustine financiar educatia tinerilor si care nu pot sustine financiar efortul unei mutari in alt oras pentru educatie.

Ne dorim sa ii ajutam indeosebi pe tinerii ale caror familii nu isi permit financiar sa le sustina educatia.

Directiile profesionale realiste si naturale pentru acesti tineri, in ambele judete, ar fi meseriile din turism, agricultura, piscicultura si pe alocuri industrie, dar dincolo de directia naturala in functie de nivelul tinerilor mai pot fi si “meserii” la distanta prin internet cu ajutorul tehnologiei poti sa ajungi sa lucrezi pentru firme de oriunde din UE de pe prispa casei fara sa te urici in avion ca sa ai interviu, acesta e un lucru pe care il vor afla elevii. Pentru ca e important sa capitalizam si pe oportunitatile locale urmeaza sa si discutam cu autoritatile locale pentru a identifica si alte puncte de inflexiune.

Iata ca ati abordat una dintre cele mai mari probleme sociale existente in Romania: lipsa de informare si instruire a tinerilor din mediul rural. V-ati asumat o responsabilitate uriasa, pe care sistemul de invatamant romanesc nu a reusit s-o indeplineasca pana acum. Ce impact estimati ca va avea acest demers?

Pe termen mediu, ne dorim sa avem un model prin care tinerii din urban cu care noi lucram sa-si doreasca sa se implice in program si sa dezvoltam o retea de “career drivers” care sa-i ajute pe adolescentii din rural si din urbanul mic sa navigheze prin conceptul de cariera si prin ce ar putea sa insemne viitorul meseriilor.

Pe termen lung analizam ideea de a influenta politici publice, precum numarul de consilieri vocationali alocati per numarul de elevi dintr-o comunitate sau programul Erasmus.

Dincolo de granitele Romaniei, noi vedem programul Erasmus ca pe un model de dezvoltare bilaterala si pentru cei implicati in program care livreaza continutul, dar mai ales pentru tinerii implicati in Career Bus ce ar avea mai usor contact cu “lumea din exterior” prin interactiunea cu tinerii veniti din tari straine in satul lor.

Cum ar arata o Romanie in care tinerii din zonele rurale si-ar construi o cariera si si-ar cauta un loc de munca stabil?

O astfel de Romanie ar avea cu siguranta sate mai populate, sate in care nu se face doar agricultura de subzistenta.

Ar avea sate in care se face turism ecologic, in care se face freelancing, sate cu IT-sti, sate in care secolul 21 coexista cu secolul 20 ca spirit de comunitate si sate care imping populatia spre viitor, atat ca viziune cat si ca atitudine, speranta si implicare in construirea propriei vieti.

Care este bugetul necesar pentru ca aceasta initiativa sa devina realitate si cand credeti ca ati putea porni?

Pana in prezent, am testat anumite parti din proiect si am definitivat conceptul. Bugetul pentru pilotarea conceptului este intre 15.000 si 20.000 de euro, fara a avea ”bus-ul” efectiv. Daca adaugam si componenta acesta sigur depasim 50.000 de euro pentru faza de pilot. Speram sa ne numaram printre castigatorii competitiei si in acelas timp acum suntem in faza de atragere parteneri in paralel cu dezolvatrea de continut.

Competitia Europeana de Inovare Sociala pune la bataie cate 50.000 de euro pentru fiecare idee castigatoare. Ce ati face cu acesti bani daca ati fi unul dintre castigatorii acestei competitii?

Impactul proiectului nostru este dat de capacitatea mare a acestuia de a fi scalat. Premiul ne-ar ajuta sa avem resursele necesare pentru a avea finalizat modelul replicabil pentru proiect dupa rularea sa in Arges si Pitesti. Astfel Career Bus va putea fi implementat de oricine altcineva in afara de noi atat in Romania cat si in afara.

Ce planuri aveti in continuare?

Pe termen scurt, ne concentram pe finalizarea formularului pentru competitie cu inglobarea de feedback din partea coach-ului nostru recomandat de Ashoka. In anul scolar 2018-2019 obiectivul principal este de a strange resursele necesare pentru pilotare in Arges si Valcea.

Astfel vom putea calibra continutul standardizat si metoda de investigare locala, pentru a putea oferi o experienta cat mai personalizata, dar si usor de multiplicat.

Pe termen lung indraznim sa credem ca prin conceptul “Career Bus” Romania poate arata ca are capacitatea sa “exporte” un concept inovativ, care poate contribui la rezolvarea unei probleme majore, depopularea mediului rural din lipsa de oportunitati, din lipsa de viziune si in general din lipsa de conectare cu viitorul si tehnologia, elemente pe care noi ne propunem sa le adresam prin proiectul nostru.

Sursa

Generatii de tineri vin, imbatranesc si se pensioneaza. Care dintre ele a fost cea sacrificata cu adevarat?

Aproape fiecare generatie de tineri romani spune ca ea reprezinta de fapt generatia “de sacrificiu”. Generatia celor nascuti in anii 70, care au prins Revolutia la 20 de ani, se simte sacrificata din cauza instituirii Noii Ordini post-revolutionare. Cei nascuti in anii 90 se simt la randul lor sacrificati din cauza crizei din 2008, care i-a prins tot in jurul varstei maturitatii in acte, cand criza mondiala le-a retezat mare parte din vise, iar greutatile economice le-a franat cariera. Drept este ca nici bunicii lor nu au dus-o pe roze- greutatile crizei post-razboi si-au pus si ele amprenta pe traiul de zi cu zi. Toti au dreptate, dar “dreptatea” unora e mai mica decat a celorlalti. 

salarii-grupe-varsta

Ma sus sunt ultimele date despre distributia salariilor pe grupe de varsta publicate de Institutul de Statistica. Peste circa doua luni Institutul va publica o cercetare pe aceasta tema, dar rezultatele par sa indice de pe acum aceeasi directie: castigurile (nu neaparat financiare) ale tinerilor de azi le depasesc pe cele la care puteau ajunge tinerii din generatiile anterioare. E vorba despre posibilitatea de  a studia in strainatate, de a vizita aproape orice tara din lume, de a avea acces la informatii si la comunicare in genere. Cu toate acestea, cand ceva se castiga, altceva se pierde. La noi, e vorba de minusuri demografice. Tinerii de azi stau mai mult in casa parintilor decat o faceau tinerii de ieri, se incadreaza mai greu in munca, fac mai tarziu copii, iar toate acestea au costuri care se pot cuantifica financiar pentru intreaga societate.

Ce ar mai fi de spus legat de graficul de deasupra este ca ponderea tinerilor de azi care provin din familii aflate in ultima decila de venit dar care reusesc sa urce in topul veniturilor este de peste 6%, cat e media europeana.

Legat de varsta la care tinerii parasesc caminul familial, cel mai devreme se muta singuri tinerii din statele nordice, iar cel mai tarziu, cei din estul si centrul UE – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Letonia si Romania. De exemplu, 50% din tinerii danezi parasesc parintii la 20 de ani, fata de 29 de ani – grecii si 30 de ani, bulgarii.

Tarile vestice se situeaza la centrul clasamentului, in ceea ce priveste virsta de parasire a casei parintesti – jumatate din tinerii francezi pleaca la varsta de 22,6 ani, germanii – 23 de ani, britanicii – 24 de ani sau  26 de ani- luxemburghezii. Interesant este si faptul ca familiile din Europa de Vest cheltuie in medie 400 euro/luna pentru a-si sustine copiii pentru a se desprinde de familie (le achita chiriile sau utilitatile locuintei), dar la noi nu exista o statistica privind aceste “remitente interne”.

Ca sa revenim la comparatii. Tinerii care intra in campul muncii in acesti ani o fac la o putere de cumparare mai buna decat cei nascuti in generatiile anterioare. Dar inainte de a obtine un job, stau “pe tusa: 3 ani, fata de 1.7 ani cat statea generatia anterioara si de 1.4 ani cat era timpul de asteptare in urma cu doua generatii. Discutam pe medii statistice, nu pe cazuri punctuale.

Conform estimarilor  Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), rata somajului la nivel mondial (6,1%) va ramane in mare parte constanta in urmatorii cinci ani, la o jumatate de punct procentual mai mare decat inainte de criza. Tineretul continua sa fie cel mai afectat de somaj: aproape 74 milioane de tineri (15-24 ani) nu aveau un loc de munca. In Uniunea Europeana, rata somajului a crescut cu 4 puncte procentuale fata de momentul declansarii crizei, ajungand la 11,1% in anul 2014. Piata fortei de munca din Romania a fost afectata, de asemenea, de evolutia descendenta a economiilor internationale. In anul 2014 erau 628,7 mii someri, cu peste 50 mii persoane mai mult decat in 2008. Rata somajului inregistreaza un nivel relativ ridicat si in tara noastra (6,8%), iar rata somajului in randul tinerilor (15-24 ani) este de 24,0%.

Datele vin sa confirme teoria lui Modigliani (laureat Nobel pentru economie) care spunea ca de la 25 la 45 – 50 de ani, consumul tinde sa fie superior venitului. Este, in fond, perioada in care oamenii se indatoreaza pentru a-si achizitiona locuinta, la care se adauga cheltuielile legate de copii (intretinerea acestora, inclusiv finantarea studiilor);

De la 50 la 60 – 65 de ani, este vremea in care capacitatea de economisire este maxima. iar peste 65 de ani este perioada de retragere din viata activa, de pensie, caracterizata printr-o scadere brutala a veniturilor. Una peste alta, e dificil sa spui care generatie a fost cea mai sacrificata, dar castigurile financiare ale tinerilor de azi par a fi mai mari decat ale parintilor si bunicilor. Cu costurile demografice corespunzatoare, pe care le va achita urmatoarea generatie. Nu am discutat aici lipsa de viziune din politicile publice privind invatamantul sau promovarii inovatiei. Pur si simplu am luat niste date din Anuarele Romaniei si am facut comparatii, eliminand efectul inflatiei, evident.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sursa: hotnews

1-echipamentgratuit-1030x215

Două eleve de origine română, câștigătoarele unui concurs de științe în Irlanda

Două eleve de origine română au câștigat un concurs de științe dedicat tinerilor din Irlanda și vor reprezenta această țară într-o competiție europeană.

Cea de-a 52-a ediție a competiției „BT Young Scientists & Technologists 2016” a fost câștigată de Maria Louise Fufezan (16 ani) și de Diana Bura (15 ani), eleve în orașul Balbriggan din Irlanda.

Fetele au fost premiate pentru proiectul „An Investigation into the Effects of Enzymes used in Animal Feed Additives on the Lifespan of Caenorhabditis Elegans”.

„Cele două eleve au pus o întrebare inedită – enzimele adăugate în hrana animalelor ar putea avea efecte asupra viermilor care sunt importanți pentru fertilitatea solului? Fetele au furnizat indicii că ar putea exista o schimbare neașteptată și negativă în comportamentul și durata de viață a acestor viermi importanți. Lucrarea lor este importantă pentru mediu, pentru industria alimentară și va duce cu siguranță la cercetări viitoare în acest domeniu, a explicat Grace McCormack, membru al juriului, citată de btyoungscientist.com.
Maria și Diana au primit un cec în valoare de 5.000 de euro și vor reprezenta Irlanda în cadrul celei de-a 28-a competiții europene de știință adresată tinerilor. European Union Young Scientist va avea loc în acest an la Bruxelles. De asemenea, fetele au primit și o excursie în Anglia, cu toate costurile incluse.

„Suntem mândri că acest concurs continuă să fie o rampă de lansare pentru viitorii antreprenori, oameni de știință și specialiști în tehnologie și avem nenumărați câștigători din trecut care dovedesc acest lucru. Felicitări Mariei și Dianei, care se alătură acum unei liste prestigioase de câștigători respectați și care vor reprezenta Irlanda la concursul Tineri Cercetători în UE în acest an”, a declarat Shay Walsh, director general BT Irlanda, compania de telecomunicații și internet care organizează concursul din Irlanda.

Aproape 1.200 de elevi din Irlanda au trimis 550 de proiecte în cadrul competiției din acest an.

Adolescentele au povestit că ideea pentru această cercetare le-a venit în timp ce își petreceau vacanța de vară la bunicii lor din România, potrivit „Irish Daily Mail”. În viitor, Maria și Diana vor să lucreze în medicină.

Sursa: GreatNews

1-echipamentgratuit-1030x215