Posts

Diaspora românească e a cincea cea mai mare din lume

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume, raportat la numărul total al populației.

Potrivit Ministerului de Externe al României, datele analizate vizează compararea a două seturi de date, unul din 2001/2002 și celălalt din 2015/2016. Între cele două perioade, numărul românilor plecați să trăiască în străinătate a crescut de la 1,1 milioane la 3,4 milioane.

În 2015 – 2016, cel puțin 17% din totalul populației născute în România trăia în țările membre OECD.

Unu din trei români care trăiesc în Diaspora, o fac în Italia. În Spania sunt peste o jumătate de milion de români, în timp ce în Germania trăiesc aproape 700.000. Câteva sute de mii de români s-au stabilit în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii sau Franța.

Majoritatea românilor care au ales să emigreze au locuri de muncă necalificate, iar jumătate dintre românii cu studii universitare plecați în străinătate au locuri de muncă ce nu cer specializare.

Mai puțin de un sfert dintre românii plecați în străinătate au studii superioare. Trei sferturi dintre conaționalii noștri din Diaspora muncesc.

Situația se va înrăutăți în anii următori, tendința de emigrare fiind în continuă creștere. Aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani au declarat că intenționează să părăsească țara.

Sursa

Numarul de locuitori de peste 65 de ani din orasele Romaniei a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018

In contextul actualelor schimbari demografice si culturale din Romania, EY a realizat o analiza comparativa a oraselor din Romania din punct de vedere al varstei populatiei.

Analiza isi propune sa identifice perspectivele de dezvoltare a oraselor din punct de vedere demografic.

In ultimii cinci ani, ponderea segmentului tanar (sub 15 ani) in populatia totala a scazut progresiv, ajungand la 14,8% in 2018. Pe de alta parte, numarul romanilor de peste 65 de ani l-a depasit pe al celor sub 15 ani incepand cu anul 2014.

Varsta medie in Romania a crescut cu aproximativ 4 ani in ultimele doua decenii, ajungand la 41 ani in 2018.

In aceeasi perioada, s-a inregistrat cel mai mare procent de persoane in varsta in randul populatiei urbane romanesti, una din sase persoane avand peste 65 de ani in 2018.

Orasele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este ca multe orase romanesti au in prezent o populatie imbatranita. Cum influenteaza varsta locuitorilor evolutia unui oras?

Se confirma perceptia ca in zonele urbane intalnim mai multi tineri?

Comparativ cu media nationala, media de varsta a locuitorilor din orasele romanesti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicata, 42,3 versus 41,2 la nivelul Romaniei.

Iar media de varsta creste si mai mult in cazul oraselor mai mari, cu toate ca acestea beneficiaza, de obicei, de existenta unor ancore, cum ar fi diversele institutii si universitati, spitale sau obiective culturale care reprezinta toate un punct de atractie pentru tineri.

Pe de alta parte, orasele secundare ofera o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, insa la un cost mai mic. Aceasta situatie a creat o iesire, in principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care cauta costuri mai scazute ale vietii, evitarea aglomeratiei si acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. In acest context este important de mentionat faptul ca varsta medie a populatiei din rural este mai mica decat cea inregistrata in urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) in 2018.

Orasele tinere din Romania

Orasul cu cea mai tanara populatie din Romania este Suceava, cu o varsta medie de 39,5 ani si cu doar una din opt persoane cu varsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de doua orase din zona Moldovei: Iasi (39,7) si Botosani (40,2).

Iasi si Botosani au cele mai mari procente de locuitori cu varsta sub 18 ani – 19,1% in 2018.

Acest lucru este explicat, in cazul Iasiului, de rata natalitatii, care inregistreaza valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte orase – 11,3 nasteri la o mie de locuitori, dar si cu media nationala, de 9,3 nasteri la o mie de locuitori in 2017.

Orase din Romania cu o varsta medie ridicata

La polul opus, municipiul Braila are cea mai imbatranita populatie, cu o varsta medie de 44,1 ani. La o diferenta destul de mare, se claseaza pe locul doi in topul oraselor imbatranite municipiul Brasov (43,6 de ani), urmat indeaproape de Ploiesti si Constanta (43,3 ani).

Aceste orase inregistreaza cele mai mari valori in ceea ce priveste numarul de persoane de peste 65 ani (Braila, Constanta, Ploiesti – 18%, Brasov – 17% din totalul populatiei) . Observam ca orasele cu un numar mare de persoane care indeplinesc varsta de pensionare se afla in orase turistice, fie ca vorbim de zona montana – Brasov sau de la malul marii – Constanta.

Valorile inregistrate de indicele de imbatranire a populatiei sustin concluziile de mai sus, municipiile Constanta si Brasov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste numarul de persoane varstnice inregistrate la 100 persoane tinere – 137 persoane, comparativ cu media nationala de 110 persoane.

Capitala se afla in top 10 orase cu varsta cea mai ridicata din Romania, clasandu-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenta foarte mica de media nationala (42,2) . Desi cu o rata a natalitatii destul de ridicata – 9,7 nasteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde in continuare capital uman si asta datorita emigrarii, dar in cea mai mare masura a sporului natural negativ.

Evolutia in timp

92% dintre orasele mari (dintre cele analizate) au inregistrat in ultimii 18 ani scaderi ale populatiei. Cea mai mare scadere inregistrata este in municipiul Braila cu o pierdere a 13% din populatie in perioada analizata. La polul opus avem trei orase – Iasi cu o crestere a populatiei de 13%, Suceava 3% si Cluj-Napoca 1%.

Ingrijorator este ca numarul locuitorilor de 65 de ani si peste din orase a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018. Daca ne raportam la totalul populatiei din Romania, 29% dintre tineri se afla in orasele mari, cu 4% mai putin comparativ cu anii 2000. Pe de alta parte, numarul de locuitori in varsta (peste 65 de ani) a crescut in aceeasi perioada, ajungand sa devanseze valoarea medie initiala cu 6% (24% in 2000 vs. 30% in 2018).

Concluzii

O populatie mai tanara poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investitiilor, companiile putand gasi, astfel, mai usor angajatii potriviti. Cu toate acestea, orasele trebuie sa ofere si alte oportunitati pentru tineri, precum facilitati culturale, scoli si locuinte la preturi accesibile.

Orasele cu populatii mai in varsta au beneficii si provocari diferite. Persoanele in varsta, dar inca active tind sa fie mai productive si pot avea salarii mai mari datorita experientei si abilitatilor lor.

Acest lucru duce la cresterea venitului disponibil care poate fi folosit in magazine, baruri si restaurante. Insa este de asemenea adevarat ca orasele cu locuitori mai in varsta se confrunta cu cerinte mai mari in ceea ce priveste sanatatea si ingrijirea sociala.

Astfel, pe masura ce populatiile lor continua sa se diferentieze, orasele vor deveni din ce in ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

Adriana Tabac, Director Marketing si Comunicare, EY Romania: “La fel ca in alte tari, orasele din Romania se confrunta, pe langa problemele demografice, cu provocari legate de dezvoltarea si durabilitatea infrastructurii, sanatatea populatiei, bunastarea si facilitatile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbarile climatice si cresterea traficului au deja efecte reale asupra populatiei urbane, continuand sa constranga din ce in ce mai mult atractivitatea oraselor mari si capacitatea lor de a creste, fapt constatat in intreaga lume.” 

Sursa

De ce pleaca tinerii din România la studii în alte ţări şi de ce foarte mulţi dintre ei nu se mai întorc niciodată în ţară

Vor să aibă experienţă internaţională, să studieze după o programă şcolară diferită şi se pregătesc pentru o carieră în business, finanţe sau IT.

Preferă Marea Britanie, Italia sau Franţa şi caută cele mai bune opţiuni pentru finanţarea studiilor în altă ţară. O parte dintre ei se întorc, după absolvire, să aplice în România ce au învăţat, iar unii preferă să îşi construiască o carieră în străinătate. Care este profilul tinerilor care învaţă în universităţile de peste hotare?

Peste 8.000 de absolvenţi de liceu din România aleg anual să îşi înceapă studiile în străinătate, astfel că numărul celor care învaţă peste graniţele ţării a trecut de 37.000 în 2018, potrivit Grupului Educativa, organizaţie care oferă servicii de consiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prin serviciul Edmundo.

Spre comparaţie, în 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, doar 800 de studenţi s-au înscris la universităţile străine, reprezentând la momentul respectiv mai puţin de 1% din numărul de absolvenţi de bacalaureat care optează pentru o facultate din ţară.
Din datele pe care le colectăm noi, în 2018 erau peste 37.000 de studenţi români în străinătate. Dacă extrapolăm, pentru a estima numărul de studenţi din primul an de studiu, probabil că între 8.000 şi 10.000 de români îşi încep studiile în străinătate în fiecare an”, spune Bogdan Kochesch, directorul executiv al Educativa, menţionând că trebuie luat în considerare şi faptul că, cel mai probabil, o mare parte dintre aceştia trăiesc deja în ţări cu comunităţi numeroase de români, cum ar fi Italia sau Spania, deci nu pleacă neapărat din România pentru a învăţa în ţările respective, ci doar îşi încep studiile în ţara în care se află deja împreună cu părinţii.

Numărul de absolvenţi de liceu care aleg să studieze în străinătate este mai mare comparativ cu alte ţări, România ocupând locul cinci între ţările din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi care învaţă în străinătate.
 
Marea Britanie, Italia şi Franţa sunt principalele destinaţii indicate de statistici ca fiind preferate de proaspeţii absolvenţi de liceu din România atunci când aplică pentru a studia în afara ţării, urmate de Danemarca, Germania, Olanda, Ungaria, Austria, Spania şi Belgia.

În cazul studenţilor români care au optat pentru consiliere în cadrul grupului Educativa, topul destinaţiilor este condus de Marea Britanie, Olanda şi Danemarca. „Acest lucru ne spune că românii care studiază în Italia, Franţa şi Germania sunt cel mai probabil fie deja acolo cu familia, fie aplică pe cont propriu”, explică Bogdan Kochesch, specificând că anual peste 6.000 de tineri din România interacţionează cu serviciile Edmundo şi Universalio ale grupului Educativa, peste 2.000 ajung să aplice pentru a studia în străinătate şi doar puţin peste 1.000 sunt admişi la studii în afara ţării, numărul acestora ajungând anul trecut la 1.200.

Clasa a X-a, borna optimă pentru a începe pregătirea în vederea aplicării la studii în străinătate
Raluca Mărăcine, specialist cu peste zece ani de experienţă în consilierea liceenilor pentru admiterea la universităţi din America şi din Marea Britanie, este de părere că pentru a obţine rezultate pozitive, pregătirea tinerilor ar trebui să înceapă la nivelul clasei a X-a.
„Am elevi care au demarat procesul încă din clasa a VIII-a, ca să se asigure că vor lua note maxime la examenele de admitere şi că au timp să adauge toate activităţile necesare la dosar. După părerea mea, cel mai bine ar fi să se înceapă pregătirea din clasa a X-a”, explică Raluca Mărăcine, cea care conduce businessul UniversityPrep, lansat în anii ’90 de către mama sa.

În general, tinerii care optează pentru programele de studii în străinătate sunt atraşi de posibilitatea de a studia într-o limbă străină, de a face internship aplicat şi de a căpăta experienţă profesională încă de pe băncile facultăţii. În plus, programa şcolară adaptată nevoilor pieţei muncii şi nivelul de pregătire al profesorilor reprezintă criterii foarte apreciate de românii care aplică pentru a învăţa în străinătate.

„Majoritatea elevilor mei aplică pe domenii precum informatica, ingineria, domeniile ştiinţifice şi economie. Sunt însă şi elevi care aplică pe domenii umanistice, artistice sau pe baza performanţei sportive”, punctează Raluca Mărăcine, care a consiliat peste 150 de elevi admişi la Harvard (SUA), Princeton (SUA), Columbia (SUA), Cambridge (Marea Britanie) sau Oxford (Marea Britanie).
În cazul grupului Educativa, cele mai populare domenii de studiu în 2017 au fost businessul, managementul şi finanţele, tehnologia şi informatica şi studiile sociale.

Cât costă să studiezi în străinătate?
„Costurile diferă foarte mult de la ţară la ţară şi sunt fie taxe şcolare, fie costuri pentru cazare sau pentru nevoile de zi cu zi. În anumite ţări precum Danemarca sau Suedia, taxele şcolare sunt gratuite, în timp ce în ţări precum Maria Britanie sau Olanda taxele şcolare pot fi acoperite de împrumuturi guvernamentale”, spune Bogdan Kochesch, care precizează că tinerii au şi opţiunea de a lucra part-time pentru a-şi acoperi costurile de studiu sau pe cele de subzistenţă.

La rândul său, Raluca Mărăcine menţionează că universităţile din Statele Unite dispun de fonduri proprii considerabile pe care le direcţionează spre burse care pot să acopere în totalitate studiile, locuinţa şi cheltuielile de întreţinere.
În schimb, în Marea Britanie, ţara indicată cel mai des de tinerii români pentru a învăţa peste hotare, taxa de studii este acoperită de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană.

„În Marea Britanie, şcolaritatea era acoperită până acum de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană şi care rezolva partea de studii, cheltuielile de întreţinere urmând să fie lăsate în sarcina familiei”, spune Raluca Mărăcine, precizând că şi aici există burse de merit şi de nevoi financiare care pot acoperi în mare parte cheltuielile de întreţinere.

Marea Britanie urmează să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, lucru care ar putea afecta printre altele şi accesul la studii. Cu toate acestea, specialiştii de la Educativa consideră că studiile la universităţile din UK vor fi încă posibile şi accesibile celor care îşi doresc să înveţe în continuare acolo, indicând drept soluţii împrumutul guvernamental, bursele de studiu sau joburile part time.

În cazul împrumutului guverna­men­tal, care acoperă taxa de şcolarizare în procent de 100%, având o valoare de aproximativ 9.250 de lire sterline, avantajul este că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, iar rambursarea începe din momentul în care absolventul depăşeşte un venit anual de 25.000 de lire sterline.

„Avantajul împrumutului este faptul că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, indiferent de durata acestora, iar rambursarea va începe din momentul în care vei depăşi pragul de 25.000 de lire sterline ca venit anual, iar tu va trebui să dai înapoi 9% din suma care depăşeşte acest prag. Taxa este luată lunar din salariu de către guvern. Dacă nu doreşti să îţi construieşti o viaţă în Marea Britanie şi doreşti să părăseşti ţara, se va aplica acelaşi principiu de calcul în funcţie de pragul stabilit de guvern, pentru ţara în care te afli. Spre exemplu, pentru România pragul stabilit este de 10.000 de lire sterline pe an”, menţionează specialiştii de la Educativa, pe site-ul instituţiei.

La fel ca în cazul universităţilor din Marea Britanie, accesul la studii în Olanda nu este gratuit, costul acestora încadându-se între 2.000 de euro şi 8.000 de euro pe an, dar şi aici existând varianta împrumutului guvernamental prin care se acoperă cheltuielile de studii. În schimb, ţări precum Suedia şi Danemarca asigură gratuitatea studiilor, specialiştii de la Educativa indicând posibilitatea de a munci legal part-time pentru completarea veniturilor.

Sursa

Unu din trei români e dispus să emigreze (Studiu)

Un sfert dintre români se împrumută pentru a-şi plăti facturile curente, iar circa o treime (32%) dintre conaţionali afirmă că este dispusă să emigreze din cauza situaţiei financiare din ţară, arată rezultatele Raportului European al Plăţilor Consumatorilor, citat de Agerpres.

Raportul de specialitate relevă, totodată, că 59% dintre români fac economii în fiecare lună, valoarea medie a economiilor lunare fiind de 480 lei (104 de euro). Din totalul celor care pun bani deoparte 65% sunt bărbaţi. Motivele pentru care românii economisesc sunt: cheltuielile neprevăzute (75%), vacanţele (42%) sau pentru o viitoare achiziţie imobiliară (13%).

În acest context, România se clasează pe penultimul lor din Europa la valoarea sumelor economisite, în timp ce Elveţia este în frunte, cu o medie de 590 euro economisiţi lunar.

În schimb, România este în topul clasamentului (locul 2) atunci când vine vorba despre numărul persoanelor care şi-au exprimat deschiderea către emigrare, cu un procent de 32% din total. Doar Ungaria depăşeşte România, înregistrând un procent de 35% din populaţie care îşi doreşte să emigreze în viitorul apropiat. Aceste procente sunt duble faţa de media Europei, de 18 procente.

Unu din patru români se împrumută pentru facturi

În acelaşi timp, 26% dintre respondenţi au afirmat că, în ultimele 6 luni, au apelat la împrumuturi pentru a-şi plăti facturile. Sursele împrumuturilor au fost prietenii (42%), familia (37%) sau banca (30%). Raportul arată că 35% dintre cei care se împrumută pentru plata facturilor au în întreţinere cel puţin un copil sub 18 ani.

Pe de altă parte, din ce în ce mai mulţi români îşi dau seama de importanţa educaţiei financiare. Astfel, din sondaj reiese faptul că 85% dintre părinţii respondenţi îşi învaţă copiii despre gestionarea eficientă a banilor, iar 77% dintre aceştia îşi doresc ca şcoala să se implice mai mult în educaţia financiară a copiilor.

Pentru realizarea Raportului European al Plăţilor Consumatorilor au fost analizate răspunsurile a 24.398 de respondenţi din 24 de ţări din Europa (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria).

În România au fost intervievate 1.007 persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani. Eşantionul a fost format din 51% femei şi 49% bărbaţi, iar studiul s-a desfăşurat în septembrie 2018.

Sursa

Câți americani știu de România? Rezultate surprinzătoare

Mai mult de jumătate dintre americani (67%) au auzit de România, iar aproape trei sferturi (71%) au auzit de Transilvania – reiese din studiul sociologic “Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei în România şi Statele Unite ale Americii”, prezentat marţi la Academia Română.

67% dintre americani au auzit de România. Mi s-a părut o chestie fenomenală. (…) I-am întrebat ce ştiu de România sau contextul în care au auzit de România. 23% ştiu că e o ţară, ceea ce deja e o chestie, adică nu e un oraş sau ştiu eu ce. Pe gimnastică – 4%. Dacă puneam întrebarea asta în apropierea Olimpiadei de Vară, probabil procentul ar fi fost mai mare“, a declarat Brett Loyd, preşedinte şi CEO al The Polling Company.

El a precizat că, potrivit cercetării sociologice, 71% dintre americani au auzit de Transilvania.

Câți americani au auzit de Transilvania

71% dintre americani au auzit de Transilvania. Mai mulţi ştiu de Transilvania, decât de România. Şi, legat de chestiunea cu Dracula şi cu Vlad Ţepeş, o mare parte dintre americanii care au auzit de Transilvania consideră că Dracula este o invenţie hollywoodiană. Sunt o grămadă de filme şi de desene animate, de exemplu ‘Hotel Transilvania’. Copiii se uită, se distrează, le place. Şi, în termeni de imagine, este o percepţie romanţată, să spunem aşa, cu privire la teritoriu“, a completat Brett Loyd.

Acesta a remarcat că 35% dintre americani au spus că Transilvania este o regiune în România, un sfert – că este Tărâmul lui Dracula şi foarte-foarte puţini au spus că ar fi o ţară diferită sau din Ungaria (4%). “În cea mai mare parte, americanii ştiu că (Transilvania – n.r.) este un teritoriu din România sau patria lui Dracula”, a subliniat el.

Brett Loyd a evidenţiat faptul că “7 din 10 americani ştiu că România este o ţară din Europa”, dar doar 35% spun că aceasta se situează în zona Mării Negre.

Când şase din zece americani nu ştiu să răspundă la asemenea întrebări, gen ‘România e membru NATO?’, este vorba de natura americanilor, care se concentrează mai mult pe propria lor ţară. Dar asta înseamnă şi că există spaţiu pentru ca America să primească mai multe mesaje în legătură cu România. Faptul că atâţia oameni nu pot să răspundă asta nu înseamnă că au o animozitate în legătură cu aceasta, ci practic indică faptul că parteneriatul între cele două ţări are încă o zonă mare în care se poate răspunde. Este, deci, această dorinţă de a creşte Parteneriatul româno-american şi mai mult”, a completat Brett Loyd.

Studiul “Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei în România şi Statele Unite ale Americii” este bazat pe două sondaje de opinie, realizate simultan în Statele Unite ale Americii şi în România de companiile de cercetare sociologică The Polling Company (SUA), respectiv Inscop Research (România). Cercetările au avut la bază un chestionar amplu, comprehensiv, focusat pe teme similare, respectiv pe teme specifice fiecărei ţări, rezultatele evidenţiind valorile, atitudinile şi stările de spirit ale societăţii româneşti şi ale celei americane în anul 2018, cu particularizări specifice.

Ce își propune cercetarea

Potrivit prof. Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, cercetarea îşi propune promovarea relaţiei strategice româno-americane şi generarea de oportunităţi pentru expunerea percepţiei pozitive a Americii în România, respectiv pentru promovarea României în SUA. În lunile următoare vor fi realizate mai multe studii de profunzime pe mai multe teme investigate în cadrul proiectului.

Sursa

Pentru ce sunt dispuşi milenialii să-şi sacrifice cariera şi în ce doresc să-şi investească timpul

Adepţi ai principiului „lucrez cât este nevoie / până îmi finalizez task-urile”, 5 din 10 mileniali reuşesc să facă sport de câteva ori pe săptămână, iar 4 din 10 aleargă sau se plimbă împreună cu animalul de companie.

Milenialii nu sunt dispuşi să renunţe la timpul personal în favoarea carierei. Optează, aşadar, pentru cariere care să le permită să-şi trăiască viaţa asa cum îşi doresc. Astfel, ei reusesc să-şi practice de mai multe ori pe săptămână hobby-urile – 31% (fotografie, pescuit, activităţi hand-made etc) ori să se plimbe fie în parc, fie în natură – 52%.

Pentru ei, timp liber mai înseamnă: citit de câteva ori pe săptămână (48%), jucat la calculator sau consola (47%) ori mers în baruri, cafenele, restaurante (32%). Shoppingul (obiecte vestimentare, produse cosmetice, gadget-uri etc) reprezintă o altă modalitate de petrecere a timpului liber pentru 5 din 10 mileniali.

Milenialii se întorc la activităţi ce ţin de gospodărie

De o atenţie deosebită se bucură şi cumpărăturile precum alimente, produse de curăţenie, 7 din 10 Mileniali mergând de câteva ori pe săptămână la magazine, pentru a achiziţiona produse necesare locuinţei. La fel de preocupaţi sunt şi de curăţenia casei, 85% dintre aceştia făcând curat de câteva ori pe săptămână. Mai mult decât atât, 8 din 10 Mileniali gătesc cu aceeaşi frecvenţă, mâncarea gătită fiind percepută ca o mâncare sănătoasă. Alimentaţia sănătoasă reprezintă un must în viaţa milenialilor, o modalitate prin care îşi demonstrează lor înşişi, alături de un program care să le menţină o condiţie fizică bună, că sunt la curent cu ultimele tendinţe în ceea ce priveşte o viaţă sănătoasă.

Milenialilor le place să călătorească

Aceşti tineri cu vârsta cuprinsă între 18-32 de ani îşi doresc foarte mult să călătorească, să exploreze. 4 din 10 reuşesc să facă acest lucru chiar de câteva ori pe lună. O parte optează pentru locuri cât mai apropiate de casă, de care să se bucure alături de familie sau prieteni, în timp ce o altă categorie vizează ţările care se disting prin unicitate şi originalitate culturală (precum cele din Asia). Nu sunt însă adepţii călătoriilor în interes de serviciu, 54 % necălătorind niciodată în ultimele 6 luni.

Milenialii accesează din ce în ce mai des servicii de îngrijire personală

Îngrijirea personală este un subiect foarte important în rândul categoriei de public supuse spre analiză, fiind definită ca o formă de respect şi de atenţie pe care un individ ar trebui să şi-o acorde. 35% merg cel puţin o dată pe lună la stilist/manichiură/ masaj / spa. Astfel, “alimentaţia sănătoasă, respectarea unui program de relaxare şi atenţia acordată îngrijirii personale sunt o parte importantă din rutina Milenialilor”, spune Lăcrămioara Loghin, Managing Director EXACT Business Solutions.

Dintre activităţile de relaxare practicate cu o frecvenţă lunară, menţionăm mersul la cinema şi ieşirile în club, pentru ambele optând 3 din 10 mileniali.

Piesele de teatru şi concertele nu se numără însă printre activităţile lunare preferate. Cei mai mulţi Mileniali aleg acest tip de activitate bianual, 40% orientându-se spre teatru, iar 50% spre concerte.

Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 32 de ani, rezidente în mediul urban, utilizatoare de internet, cu un nivel de educaţie mediu şi ridicat. Volumul eşantionului a fost de 989 de respondenţi. Aceştia au fost selectaţi din panelul EXACT Business Solutions.

Sursa

Indicele de progres social al României în 2018

“Indicele de progres social 2018 privind calitatea vieții și bunăstarea socială” plasează România pe locul 44 în clasamentul mondial, însă pe ultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene.

România ocupă locul 44 din 146 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene într-un studiu denumit „Indicele de progres social in 2018

Acest clasament este realizat de organizația nonprofit “Social Progress Imperative” cu sprijinul Deloitte.

Indicele de progres social (Social Progress Index – SPI) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 146 de țări, analizând parametri grupați pe trei categorii și 12 subcategorii.

Acești parametri sunt nevoile de bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, locuirea, siguranța personală), fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și informații, sănătate și bunăstare, calitatea mediului) și oportunitatea (drepturi personale, libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată).

„Atunci când vorbim de bunăstarea unei țări ne raportăm, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, însă acesta nu reflectă complet și fidel calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Există țări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relația dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, și dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăție a unei țări se regăsește în bunăstarea fiecărui cetățean”, a explicat Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

 

Norvegia este pe primul loc în Europa și în lume

În anul 2018, dintre cele 146 de țări luate în discuție, pe primul loc în lume este plasată Norvegia, care este imediat urmată de Islanda și de  Elveția. Pe ultimele locuri în lume sunt plasate Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.

Dintre statele situate în regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (locul 44 în clasamentul mondial).

Merită însă menționat că România a urcat pe locul 44 în anul 2018, față de locul 51 pe care se situa în 2014.

 

România – în aceeași categorie cu Iranul din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor

Din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor, România este în aceeași categorie cu Bulgaria, Croația, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia și Iran. Dar în comparație cu aceste țări, România este mai slab cotată la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani, incluziunea socială.

Progresul social (SPI sau IPS) este capacitatea unei societăți de a satisface nevoile de bază ale cetățenilor săi și de a crea oportunități de dezvoltare a acestora. IPS arată, astfel, direcțiile în care guvernele, mediul de afaceri și organizațiile nonprofit pot contribui la ameliorarea calității vieții.

Sursa

România este un brand. Cât de mult valorează țara în care locuiești

V-ați gândit vreodată cât valorează țara în care trăiți? Brand Finance Nation Brands a întocmit un studiu în care clasează primele 100 de state ca brand de țară și ne dezvăluie cât valorează fiecare. Valoarea brandului ca țară a Romaniei a crescut cu 27%.

România se situează pe locul 45 într-un clasament al primelor 100 de ţări ca valoare a brandului de ţară, în creştere faţă de locul 49 pe care se situa în 2017.

România valorează 222 miliarde de dolari, arată studiul publicat luni de compania americană de consultanţă Brand Finance.

România este devansată în acest clasament de ţări precum Iran, Columbia, Vietnam sau Bangladesh, dar se situează în faţa unor ţări precum Ungaria – locul 54, Slovacia – locul 55, Grecia – locul 59, sau Bulgaria – locul 70, potrivit Agerpres.

La nivel global, Brand Finance susţine că SUA beneficiază de cel mai valoros brand de ţară, 25.900 miliarde de dolari, în creştere cu 23% în ritm anual, urmat de brandul de ţară al Chinei (12.800 miliarde de dolari) şi cel al Germaniei (5.100 miliarde de dolari). Pe ultimele locuri se situează Libia, Honduras şi Insula Mauritius.

Studiul Brand Finance Nation Brands se bazează pe datele colectate de la Fondul Monetar Internaţional, Forumul Economic Mondial şi fDI Intelligence. Studiul calculează valoarea brandului unei ţări pe baza mai multor criterii grupate sub trei piloni: bunuri şi servicii, turism, investiţii şi societate, acestea fiind apoi corelate cu produsul intern brut al ţării respective.

Sursa

Bucureşti, pe primul loc în topul destinaţiilor din Europa cu cel mai mare potenţial de dezvoltare (Studiu)

Bucureşti, pe primul loc în topul destinaţiilor din Europa cu cel mai mare potenţial de dezvoltareCapitala a fost în top şi anul trecut, când a fost oraşul european cu cea mai mare creştere a numărului de turişti.

Anul acesta, Bucureşti se află pe primul loc în topul destinaţiilor din Europa cu cel mai mare potenţial de dezvoltare, conform Indexului Global Mastercard de Destinaţii Urbane 2018, studiu care, în decursul ultimului deceniu a oferit o analiză importantă despre turismul urban şi despre comportamentul turiştilor. Bucureşti s-a aflat în top şi anul trecut, când a fost oraşul european cu cea mai mare creştere a numărului de turişti.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Potenţialul de dezvoltare înregistrat de Bucureşti în 2018 este de 10,7%. Datele mai arată că Bucureşti numără aproximativ 1,3 milioane de turişti care apelează la servicii de cazare, durata medie de şedere a turiştilor este de 1,6 zile, în timp ce valoarea medie cheltuită pe zi se ridică la 210 dolari.

Locul secund în clasament îi revine Lisabonei, cu un potenţial de creştere în 2018 de 10,6%. Lisabona numără 4,9 milioane de turişti care apelează la servicii de cazare, durata medie pe care o petrece un turist în Lisabona este de 2,6 zile, în timp ce cheltuielile zilnice se ridică la o medie de 163 de dolari.

Ne bucură şi suntem mândri că Bucureşti se află în topul destinaţiilor europene cu cel mai mare potenţial de dezvoltare, după ce, anul trecut, a fost oraşul european cu cea mai mare creştere a numărului de turişti. Pe de altă parte, nu ne miră, în condiţiile în care noi credem că Bucureşti reuşeşte să răspundă cu succes exigenţelor pe care le au turiştii din toată lumea, devansând astfel oraşe cu tradiţie în circuitul turistic”, a declarat Diana Tănase, Area Marketing Manager, Mastercard România.

Indexul Global include 162 de oraşe, nu reprezintă doar un top al destinaţiilor urbane la nivel global, ci, pe baza unei analize amănunţite a volumului de turişti şi a cheltuielilor înregistrate în anul 2017, oferă, de asemenea, previziuni de creştere pentru anul 2018 şi, în premieră, o viziune de ansamblu asupra duratei medii de şedere şi a sumei cheltuite pe zi.

Sursa 

Tinerii investesc primele economii preponderent in telefoane mobile si accesorii (Studiu)

Tinerii investesc primele economii preponderent in telefoane mobile si accesorii, iar persoanele cu varste cuprinse intre 26 si 79 de ani aleg sa achizitioneze in special produse vestimentare, arata un studiu realizat de BCR, dat joi publicitatii.

Potrivit studiului, copiii din ziua de azi incep sa economiseasca mai devreme, inclusiv la varsta de patru ani, pe cand parintii si bunicii faceau acest lucru dupa 18 ani. Cei mai multi copii strang in medie intre 350 si 800 de lei pe an, cu care isi cumpara biciclete, aparate foto sau jocuri TV, iar cei care investesc cel mai mult in educatie sunt adolescentii cu varste intre 16 si 20 de ani.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Studiul nostru arata cat de necesara este educatia financiara. Nicio categorie de varsta nu pune pe primul loc investitiile pe termen lung, cum ar fi cele in educatie, sanatate, pensii, insa merita remarcat ca tinerii cu varste intre 16 si 20 de ani aloca educatiei sumele cele mai mari. Am sesizat si o diferenta in ce priveste varsta la care romanii incep sa puna bani deoparte: copiii si tinerii de azi o fac la varste timpurii, chiar de la patru ani, in timp ce copiii de dinainte de ’89 s-au apucat abia in timpul liceului sau al facultatii. Noi credem ca mai sunt multe de facut in ceea ce priveste educatia financiara a romanilor, care trebuie sa treaca dincolo de economisire, pana la controlarea bugetului personal, stabilirea unor obiective de viata realiste si asumarea unui comportament financiar calculat si corect. Prin independenta financiara se poate construi o viata mai buna. Iar independenta financiara se invata la Scoala de bani”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Scoala de Bani.

Astfel, copiii incep sa economiseasca de la varsta de 4 ani. Primii bani stransi de copiii intre 11 si 15 ani se duc pe biciclete si patine cu rotile, apoi pe jucarii, telefoane si accesorii, in ordinea preferintelor.

Adolescentii – cu varste intre 16 si 20 de ani – au cheltuit primele economii preponderent pe telefoane si accesorii, apoi pe cadouri si studii.

Tot telefoanele si accesoriile au fost prioritare pentru tinerii intre 21 si 25 de ani, urmate de biciclete, patine cu rotile si vacante, intrate pentru prima data in acest top.

Romanii intre 26 si 79 de ani au declarat ca si-au cheltuit primii bani economisiti pe haine si incaltaminte. Mobilele si electrocasnicele intra in preferintele de achizitie pentru primii bani economisiti abia de la 26 de ani si urca si mai mult in topul preferintelor odata cu varsta.

Desi preferintele difera de la o generatie la alta, un top al investitiilor din primele economii ale romanilor de orice varsta ar arata astfel: haine si incaltaminte, biciclete si patine cu rotile, cadouri pentru altii, calatorii, investitii in studii, telefoane si accesorii, mobila si electrocasnice, laptop/calculator, jucarii, masina/scoala de soferi.

Sursa

Studiu: 6 din 10 români lucrează de acasă cel puţin o data pe săptămână

„Aproximativ 60% dintre angajaţii români lucrează remote cel puţin o dată pe săptămână, iar peste 80% din companii consideră că un spaţiu de lucru flexibil ar avea un impact direct în creşterea afacerii (91%), în maximizarea profitului şi menţinerea competitivităţii (87%), că le-ar oferi posibilitatea să-şi extindă afacerea în pieţe noi, să recruteze şi să menţină talentele în organizaţie (84%)”, arată raportul.

Potrivit studiului, când nu lucrează de la sediul firmei, aproape jumătate dintre respondenţii români intervievaţi lucrează de acasă, iar aproximativ 20% dintre aceştia spun că preferă cafenele şi opţiunile de tip business lounge.

„Peste 90% dintre managerii români au recunoscut că sunt preocupaţi ca firma pe care o conduc să răspundă mai repede decât competiţia la schimbările din piaţă şi să capitalizeze pe oportunităţile care apar în pieţe noi, dar fără să facă investiţii pe termen lung (81% dintre repondenţi). Totodată, companiile din România (63%) sunt interesate să crească în următorii 3-5 ani veniturile din contracte internaţionale, faţă de media de 50% a respondenţilor globali”, reiese din studiu.

Managerii români sunt de părere că un mediu de lucru flexibil, din perspectiva alegerii orei şi a locaţiei, îi ajută pe angajaţi să fie mai productivi (peste 80%), mai satisfăcuţi la locul de muncă şi să aibe întâlniri mai eficiente (peste 70%), şi totodată le permite acestora să lucreze mai aproape de casă (peste 50%).

Caracteristicile unui spaţiu de lucru productiv, în opinia respondenţilor din România, sunt date de un design inspiraţional pentru colegi şi clienţi (72%), de internetul de mare viteză (57%), de un număr generos de săli de întâlnire (40%) şi de acces la căile de transport (34%).

La întrebarea „ce le-ar determina pe companiile din industria în care activezi să utilizeze locaţii remote”, optimizarea costurilor a fost răspunsul a peste 90% dintre respondenţi, urmat de creşterea productivităţii, un mai bun work-life balance pentru angajaţi şi reducerea timpului pierdut în trafic de aceştia. Totodată peste 80% dintre antreprenori au menţionat posibilitatea de scale-up şi scale-down a afacerii, fără investiţii pe termen lung în sediu.

Managerii intervievaţi (90%) sunt de părere că angajaţii care lucrează în regim remote pot aduce economii semnficative pentru firmă şi că utilizarea unor birouri flexibile ar scădea cu până la 10% cheltuielile anuale de management al spaţiilor (81%) – administrare, echipare şi decorare, costuri de mentenanţă – şi cheltuielie cu spaţiul neutilizat (40%).

Oamenii de afaceri din România au o disponibilitate scăzută (28%), faţă de media globală (41%) de a avea capitalul blocat în contracte pe termen lung legate de proprietăţi şi tehnologie. Peste 60% dintre respondenţi au recunoscut că iau în considerare renunţarea la spaţiul actual în favoarea unei soluţii de sediu flexibil, bazată pe abonament, pentru a redirecţiona mai mult capital către iniţiative de creştere a afacerii.

Principalele 3 avantaje pe care le oferă un spaţiu de lucru flexibil pentru o companie care începe activitatea într-o nouă locaţie sunt legate de evitarea costurilor de amenajare şi de investire a capitalului (74%), viteza de set-up a spaţiului (64%) şi eliminarea perioadei de ‘business downtime’ aferent acestor activităţi (31%).

Obstacolele percepute ca relevante atunci când companiile se extind în noi locaţii sunt legate de raportul calitate-preţ (78%), costul cu infrastructura IT şi servicii (67%) şi resursele necesare pentru dotarea şi amenajarea noului spaţiu (57%).

Sursa

Care sunt meseriile cel mai bine plătite din România

Deşi românii au lefuri mici comparativ cu vest-europenii, domenii precum IT, administrativ, comercial şi tehnic vin cu salarii care depăşesc 2.000 de euro brut, arată un studiu lansat recent.

Persoanele care lucrează în domeniul IT, cele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrativ şi comercial şi inginerii sunt cei mai bine plătiţi angajaţi români. Aşa arată cel mai recent studiu făcut de Patronatul Investitorilor Autohntoni (PIAROM), cu sprijinul Inspecţiei Muncii, potrivit căruia doar 2% din românii care au un loc de muncă primesc un salariu brut de 2.000 de euro sau mai mult în timp ce 6% au reuşit să obţină, anul trecut, între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună iar 9% din angajaţi au încasat salarii cuprinse între 700 şi 1.000 de euro, subliniază studiul citat, care nu i-a luat prin surprindere pe specialiştii din piaţa muncii.

„Economia nu-şi permite să plătească salarii de start de 500 – 700 de euro. Candidatul respectiv trebuie să fie foarte performant ca să obţină o astfel de sumă. Asta pentru că pe lângă cei 500 – 700 de euro, angajatorul are şi alte costuri pe care le plăteşte. Are un cost cu biroul pe care stă acea persoană, are un cost cu electricitatea pe care o consumă, iar banii aceştia, ca angajator, îi scoţi în timp. Când aduci un nou angajat în firmă eşti nevoit să îl formezi, să îl obişnuieşti cu cultura organizaţională. Deci costuri există indiferent că vorbim de stat sau de privat. Oamenii se formează în timp”, a mai explicat, pentru „Adevărul”, consultantul în carieră Gabriel Chicioreanu.

Concret, la nivelul României există doar şase sectoare în care mai mult de jumătate din contractele de muncă înregistrate sunt remunerate cu salarii brute de încadrare ce depăşesc 700 de euro, între care se numără domenii precum tehnologia informaţiei, extracţia petrolului sau intermedierile financiare. La pol opus, românii care au cele mai mici salarii din piaţă, lefuri ce nu depăşesc decât în rare ocazii pragul de 350 de euro, sunt paznicii, ajutoarele de bucătar, muncitorii din domeniul agriculturii şi persoanele care lucrează în industria textilă, notează studiul citat.

Diferenţe majore referitoare la salarizare se regăsesc în plan regional. Astfel, nivelul salariilor de încadrare din municipiul Bucureşti este cu 24,71% mai mare decât media naţională, arată raportul citat. Salarii mari se înregistrează şi în Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ilfov. La pol opus, medii de salarizare situate cu mult sub mediile naţional şi chiar regionale se înregistrează în judeţele Maramureş, Suceava, Vrancea, Vaslui şi Harghita. Tot în judeţele unde salariile sunt mai mari şi locurile de muncă se găsesc din plin.   „Locurile de muncă sunt în zonele cu şomaj mic. Aici, economia este mai dezvoltată şi au nevoie de salariaţi. Acolo unde şomajul este mare, în zona Moldovei, şi locurile de muncă sunt puţine. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii face ca marile companii să nu deschidă fabrici în nord-estul ţării, pentru că au dificultăţi în a transporta terestru marfa în Europa centrală şi de vest. În zona de sud-vest, fiind locuri de muncă oamenii preferă să muncească”, a explicat Chicioreanu.

Sursa

Se pare că celebrul cântec „La Macarena” poate salva vieţi (Video)

Toată lumea îşi aminteşte de celebrul cântec „La Macarena”… Un studiu spaniol a afirmat sâmbătă, 2 iunie, că acest vechi hit de vară, compus de trupa Los del Río, în 1993, are tempo-ul ideal pentru practicarea unui masaj cardiac: 100-120 de comprimări pe minut.

Totuși studiul a trebuit să demonstreze că acest lucru funcţionează. Cercetătorii din Barcelona au recrutat 164 de studenți de la medicină pe post de cobai. Aceştia au fost împărţiţi în trei grupuri, toate însărcinate cu efectuarea de masaje cardiace pe manechine timp de două minute. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat la grupul care a folosit un metronom reglat cu 103 lovituri pe minut, datorită unei aplicații de telefonie mobilă: 91% dintre studenţi aveau ritmul corespunzător. 74% dintre cei care au fost sfătuiți să urmeze mental ritmul melodiei „La Macarena” au ţinut acest ritm. În fine, dintre cei cărora cercetătorii le-au făcut masajul fără instrucțiuni sau repere speciale doar 24% au menţinut ritmul potrivit.

Atât aplicația, cât și instrumentul mnemotehnic reprezentat de „La Macarena” au îmbunătățit calitatea comprimărilor toracice”, a declarat cercetătorul Enrique Carrero Cardenal, într-un comunicat al Societății Europene de Anestezie-Resuscitare, care și-a organizat congresul la Copenhaga.
Dar, a adăugat el, „Macarena” are un avantaj: cei care i-au urmărit ritmul au început repede, în timp ce studenţii care au ascultat metronomul au avut „cea mai lungă întârziere înainte de a practica prima comprimare”. Și nu toată lumea are un metronom la dispoziţie în situații de urgență.
Exercitarea unui masaj pe o persoană în stop cardiac necesită „o pregătire cu un antrenor specializat”, afirmă Crucea Roșie Franceză, pe site-ul său. Gestul poate salva o viață, ajutând la menținerea irigării creierului cu oxigen până la sosirea ajutoarelor.

Sursa

Romania trece prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta – analiza Keysfin

Sa gasesti un angajat profesionist, care sa stie meserie, sa aiba abilitati de comunicare si sa lucreze eficient in echipa este o adevarata provocare pentru Romania.

Dupa ce s-au razboit pe salarii si facilitati, multe companii au trecut la o alta strategie – acum isi pregatesc singure viitorii angajati, inca de pe bancile scolii, arata o analiza Keysfin. Aceasta releva ca Romania a ajuns sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca, dupa ce muncitorii calificati au plecat sa lucreze in afara tarii pentru salarii mai mari, in timp ce in tara productivitatea muncii este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Va mai amintiti de 1 Mai de pe vremea Epocii de Aur? Dincolo de propaganda, cert este ca Romania acelor ani nu ducea lipsa de forta de munca. Toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, iar scolile profesionale scoteau absolventi pe banda rulanta. 30 de ani mai tarziu, 1 Mai nu mai e deloc privita drept Ziua Internationala a Muncii. A devenit mai mult o sarbatoare turistica, in care Litoralul, pensiunile de la munte, iesirile la gratar in padure au ajuns sa fie in prim-plan. Muncitorii de odinioara fie s-au pensionat, fie au plecat in Occident in cautarea unei vieti mai bune“, arata analiza.

Oficialii companiei spun ca asa s-a ajuns ca Romania sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta.

“Castigul salarial reflecta, in mare parte, realitatile economice. Chiar daca in prezent se inregistreaza o crestere economica semnificativa, aceasta provine in mare parte din consum, nefiind una solida, sustenabila pe termen lung”, afirma analistii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Prin cresterea salariilor din sectorul bugetar, statul incearca sa impulsioneze piata, insa avand in vedere cadrul economic instabil, prea putini investitori au urmat acest trend. In absenta unor conditii investitionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, Romania ramane totusi atractiva in ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forta de munca. Pentru ca aceasta tendinta sa se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de sustinerea investitiilor cu dezvoltare pe orizontala. Abia atunci cand economia nu va mai fi atat de fragila, vom vedea o crestere reala a veniturilor angajatilor romani”, au explicat analistii de la KeysFin.

Ce solutii sunt

Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionati au identificat drept principala tendinta pe piata fortei de munca – politica de internship.

“Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vanzari a ajuns sa coste 3-4.000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual“, spun analistii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experti pe baza discutiilor cu firmele de HR, indica o focusare tot mai puternica catre angajatii flexibili, cu spirit antreprenorial.

“Firmele prefera sa isi externalizeze proiecte catre specialisti independenti, pe PFA sau microintreprinderi, beneficiile fiind multiple, de la reducerea costurilor cu forta de munca, la cele logistice (birou, transport, etc.)“, au mai spus analistii de la KeysFin.

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piata muncii se anunta destul de sumbru. Scaderea nalitatii, iesirea la pensie in urmatorii ani a unei intregi generatii de angajati si mai ales exodul fortei de munca catre Occident va face ca Romania sa se confrunte in urmatorii ani cu o criza tot mai adanca de forta de munca.

“Sistemul de educatie, asa cum este el croit in prezent, este complet inutil in fata provocarilor din piata muncii. Inca se scot pe banda rulanta generatii de someri cu diploma, de absolventi de liceu si universitate care nu sunt conectati la realitatile economice”, afirma expertii.

Potrivit acestora, statul roman trebuie sa investeasca semnificativ in reorientarea sistemului educational catre necesitatile economiei.

“Avem nevoie de scoli de meseriasi, in toate domeniile, de la auto la agricultura, de la prelucrarea materialelor la mestesugarie. Este necesara, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal si financiar pentru firmele care angajeaza forta de munca tanara, abia iesita de pe bancile scolilor. Fara astfel de masuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi sa aducem muncitori din tarile sarace, din Africa si Asia, cu consecinte sociale inerente, vezi cazul Germaniei”, au mai declarat expertii de la KeysFin.

Sursa

Radiografia românului petrecăreț. Ce-i trebuie ca să fie fericit?

Nu trebuie să ne mire că există mai multe Românii: o Românie de Mamaia, o Românie de Vama Veche, o Românie de munte, o Românie care stă acasă în perioada sărbătorilor. Este semnul că începem să ne scuturăm de modelul colectivist, spune profesorul Daniel David de la Cluj-Napoca. Pe de altă parte, excesele din perioadele de sărbători, de orice natură ar fi ele, se datorează nevoii de a compensa niște frustrări acumulate, pentru că românii nu excelează în ceea ce înseamnă emoții pozitive sau stări de fericire. Și asta, în ciuda faptului că avem un potențial extraordinar de inteligență și creativitate, comparabil cu al Vestului. Ce ne lipsește, totuși, pentru a fi fericiți? 

Profesorul universitar doctor Daniel David, președintele Asociației Psihologilor din România, este autorul unui volum foarte interesant, „Psihologia poporului român”, rezultatul unei cercetări desfășurate timp de zece ani. Invitat în emisiunea „Imparțial” de la Digi24, el a comentat câteva aspecte pe care le remarcăm în cazul comportamentului românilor cu precădere în perioadele de sărbători.

De ce le place românilor să petreacă de 1 Mai?

Prof. dr. Daniel David: În general, românii nu excelează în ceea ce înseamnă emoții pozitive sau stări de fericire. De exemplu, în ceea ce privește starea de fericire ca trăsătură, de obicei aici excelează spațiul vestic, mai ales țările nordice. În ceea ce privește fericirea ca emoție punctuală, aici excelează țările din America Latină. Noi, de obicei, pe parcursul anului nu ne caracterizăm printr-o emoționalitate pozitivă, nici ca stare, nici ca trăsătură. De aceea, adesea, când apar o serie de sărbători, cum e și sărbătoarea de 1 Mai, românii practic își compensează toată frustrarea pe care au adunat-o prin stări de bucurie punctuale. De aceea avem tendința să exagerăm și aspectele negative, dar și aspectele pozitive mai ales în perioada sărbătorilor.

Venim mai relaxați din aceste zile libere, cu o altă stare/perspectivă?

Prof. dr. Daniel David: Eu n-aș spune că venim mai relaxați, practic, nu uitați, România, dacă ne uităm în toate analizele internaționale, se află în ceea ce se cheamă stare de supraviețuire,  adică o stare în care societatea e focalizată în primul rând pe a-și acoperi necesarul de trai zilnic, pe aspecte legate de securitate economică, securitate fizică, astfel încât românul practic se întoarce la lupta continuă pe care o duce pentru această securitate. Sigur, emoționalitatea pozitivă în cursul acestor sărbători ne ajută oarecum să compensăm frustrările, nemulțumirile, stările acestea de tensiune care domină de cele mai multe ori psihologia noastră de-a lungul anului.

Cititi continuarea interviului AICI

Cercetătorii au descoperit o proprietate uimitoare a diamantului

Diamantul este cunoscut ca fiind cel mai dur mineral natural, dar odată cu duritatea vine şi rigiditatea. Acum însă, o echipă internaţională de la MIT, Hong Kong, Singapore şi din Coreea au descoperit că atunci când se află în forme extrem de mici, de vârf de ac, diamantul se poate îndoi şi întinde precum cauciucul, putând reveni la forma iniţială.

Elasticitatea surprinzătoare a diamantului deschide calea către crearea unei varietăţi de dispozitive pe bază de diamant, cu aplicaţii precum stocare de date, senzori, administrarea de medicamente ş.a., scrie Phys.

Echipa a arătat că acele extrem de înguste de diamant, cu diametre de doar câteva sute de nanometri, se pot îndoi sau întinde cu 9% fără să se rupă, întorcându-se la forma iniţială după terminarea forţei exterioare. Diamantul în forma sa brută are o limită de întindere cu mult sub 1%. „A fost uimitor să vedem cât mult se poate deforma elastic un diamant la scară nanometrică”, a precizat Ming Dao, autorul principal al studiului.

La această scară, măsurătorile au putut fi realizate cu ajutorul microscopului electronic şi a unui model computerizat pentru a determina deformarea elastică neliniară.

Sursa

România are tot mai puțini copii. Cum se va schimba economia?

Dacă mergem în aceeași direcție, în câteva decenii doar unul din șase români va avea sub 20 de ani. Impactul la nivel social și economic ar fi semnificativ și primele semne au început deja să se vadă.

În anul 2000, în România trăiau şase milioane de copii şi adolescenţi, reprezentând peste 26% din numărul total de locuitori. În 2010, numărul lor scăzuse la 4,3 milioane, iar anul trecut cei cu vârsta sub 20 de ani mai erau 4,1 milioane, reprezentând 21% din populaţia totală. Iar viitorul nu arată prea bine.

În ritmul actual, spun experţii Institutului Naţional de Statistică (INS), populaţia României se va reduce până la 11 milioane în anul 2060. Din aceştia, doar 1,75 milioane ar fi copii şi adolescenţi, respectiv numai 16% din total. “În ultimele decenii, o treime din scăderea populaţiei rezidente a fost determinată de sporul natural, restul de două treimi fiind imputabil soldului negativ al migraţiei internaţionale“, se arată în documentele INS. În prezent, pleacă definitiv din ţară cam 85.000 de persoane pe an, iar numărul celor care se stabilesc aici (fie că e vorba de români care se întorc, fie de cetăţeni proveniţi din alte state) este semnificativ mai mic. În plus, rata natalităţii este de 9,6 la mia de locuitori, în timp ce rata mortalităţii este de 13 la mie. Cu alte cuvinte, se nasc în fiecare an cam 190.000 de copii şi mor cam 260.000 de persoane. Dezechilibrul este cauzat de faptul că familiile din România au în cursul vieţii, în medie, 1,6 copii. Pentru a păstra populaţia constantă, acest indicator (numit nivel de înlocuire) ar trebui să fie de 2,1 copii pe cuplu.

Specialiştii sunt pesimişti în ceea ce priveşte şansele de a schimba direcţia. Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, spunea, anul trecut, într-o conferinţă că declinul populaţiei nu mai poate fi stopat, ci doar ar putea fi redus ca intensitate. „Societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor“, a explicat acesta.

Din ce în ce mai bătrâni

Problema nu este doar una locală. La nivel mondial numărul persoanelor de 60 de ani şi peste se va dubla până în anul 2050, se arată într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Asta în timp ce, la nivel european, ca urmare a menţinerii ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire, se vor înregistra scăderi ale populaţiei. Europa de Est va fi cea mai afectată de această tendinţă demografică, numărul locuitorilor putând scădea cu peste 15% la noi, dar şi în Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina.

 

De altfel, în prezent rata fer­ti­lităţii variază în UE între puţin peste 1,3 în Spania şi Italia şi circa 1,9 în Franţa şi Suedia. Și vârsta medie a primei naşteri a tot crescut în statele UE, ajungând în medie la 29 (între 26 în Bulgaria, România şi Letonia şi 31 în Italia şi Spania). Se observă o corelare strânsă între vârsta mamei la prima naştere şi numărul de copii pe care îl va avea aceasta, aşa că semnele sunt tot mai îngrijorătoare. Iar dacă nu ar fi imigraţia (fie din interiorul, fie din exteriorul UE), toate ţările membre ar fi afectate de o scădere demografică semnificativă.

Educaţia, lovită serios

Cum la noi emi­graţia este în continuare de câteva ori mai mare decât imigraţia şi cum nivelul de trai din România nu va reuşi, cel puţin pe termen scurt şi mediu, să facă ţara prea atractivă în ochii străinilor, şansele să ne confruntăm în continuare cu o reducere semnificativă a populaţiei, şi mai ales a populaţiei tinere, sunt extrem de mari. Iar asta va avea, fără îndoială, un impact deloc neglijabil asupra economiei şi societăţii în general şi asupra anumitor domenii în particular.

Numărul tot mai mic de copii duce, evident, la o cerere tot mai mică pentru sistemul educaţional. Astfel, dacă în 1995 erau 4,7 milioane de copii şi tineri înscrişi în sistemul de învăţământ (inclusiv în cel superior), în 2016 numărul lor scăzuse cu aproape un sfert, până la 3,6 milioane. Asta a dus, desigur, la închiderea unor şcoli, grădiniţe şi chiar universităţi. În 1990, existau în România 28.300 de unităţi de învăţământ. În 2000, numărul lor scăzuse la 24.300, iar în 2010 (şi sub efectul comasărilor şi restructurărilor) mai erau 7.300.

Sursa

O operă pentru bebeluşi va fi pusă în scenă la Metropolitan Opera din New York

Metropolitan Opera din New York va programa, la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai, o operă pentru bebeluşi, în timp ce oamenii de ştiinţă vor observa reacţiile tinerilor spectatori, relatează AFP.

“BambinO” este o creaţie a compozitorului scoţian Lliam Paterson, cu o durată de aproximativ 40 de minute, şi care a fost jucată pe scenă, anul trecut, la festivalul de la Manchester.

Opera va fi pusă în scenă de Phelim McDermott, al cărui spectacol “Cosi fan tutte”, de Mozart, este pe afiş în prezent la MET, într-o reinterpretare localizată în Coney Island în anii 1960, celebra plajă new-yorkeză.

Cele 10 reprezentaţii gratuite ale spectacolului “BambinO”, care vor avea loc din 30 aprilie până pe 5 mai într-o sală anexă a MET, List Hall, vor fi rezervate doar copiilor între 6 şi 18 luni, însoţiţi de un adult.

Doar doi cântăreţi vor fi pe scenă, însoţiţi de doi muzicieni care vor interpreta la mai multe instrumente. Povestea “BambinO” evocă întâlnirea dintre o pasăre şi un pui.

“În căutare continuă de a reface audienţa, am decis să începem de la cei mai mici”, a spus managerul general al instituţiei, Peter Belb. “Ar trebui să fie o experienţă formatoare pentru copiii New Yorkului”, a adăugat el.

Metropolitan Opera s-a asociat cu cercetători ai Universităţii Columbia din New York, care vor observa comportamentul bebeluşilor şi reacţiile lor în timpul spectacolului.

Sursa

România produce cele mai puţine deşeuri urbane din Uniunea Europeană

Danemarca este ţara europeană care produce cea mai mare cantitate de deşeuri urbane, în timp ce România generează cel mai puţin gunoi în oraşe, potrivit datelor Eurostat. Chiar dacă Danemarca este recunoscută ca lider european în energia regenerabilă – aproape 15% din electricitate provenind din deşeuri biodegradabile – ţara scandinavă produce cel mai mult gunoi urban pe cap de locuitor.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, danezii au produs cele mai multe kilograne de deşeuri pe cap de locuitor în 2016 şi anume, 777 de kilograme de persoană, în timp ce românii au produs cantitatea cea mai mică de deşeuri, 261 de kilograme de persoană. După Danemarca, Norvegia este al doilea stat care generează o mare cantitate de gunoi urban – 754 de kilograme de persoană, apoi Elveţia – 720 de kilograme de persoană, urmată de Islanda – 656 de kilograme de persoană. De cealaltă parte, după România, Polonia este a doua ţară care produce o cantitate mică de deşeuri urbane – 307 kilograme de persoană, urmată de Republica Cehă – 339 de kilograme de persoană şi Slovacia, cu 348 de kilograme.

Media europeană de 480 de kilograme de deşeuri urbane este atinsă de Grecia (497 de kilograme), Italia (495) şi Marea Britanie (495). Spaniolii sunt uşor sub media europeană, cu 443 de kilograme de persoană. La categoria deşeuri urbane se încadrează gunoiul colectat de oraşe de la locuinţe private, clădiri de birouri, magazine şi instituţii publice. Danemarca, un stat cu o populaţie de 5,7 milioane de persoane, este de mai mulţi ani unul dintre principalii generatori de deşeuri.

În general, oamenii care produc cea mai mare cantitate de deşeuri trăiesc în cele mai bogate ţări din vestul Europei, precum ţările nordice. Statele care generează cel mai puţin gunoi au un Produs Intern Brut mai mic decât vecinele lor din nord. Cu un salariu mediu de 36.000 de euro pe an, Danemarca este unul dintre statele europene cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare. Media salariului european este de 29.100 de euro pe an.

În România, PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, este de 16.900 de euro pe an. În plus, România are una dintre cele mai numeroase populaţii rurale din Europa (51,7%), fiind depăşită doar de Bulgaria, conform celor mai recente date Eurostat. Prin contrast, în Danemarca, doar 15% din populaţie locuia în zonele rurale, în 2015. Banca Mondială afirmă că rezidenţii urbani produc de două ori mai multe deşeuri solide decât în zonele rurale şi există o legătură clară între nivelul ridicat al veniturilor şi urbanizarea, respectiv deşeurile produse, din cauza unei mai mari puteri de cumpărare.

Obiceiurile la cumpărături pot avea, de asemenea, un rol cheie în generarea deşeurilor, în condiţiile în care sud-europenii au tendinţa de a-şi cumpăra alimente din pieţe în aer liber, unde produsele nu sunt vândute întotdeauna în pungi de plastic, ceea ce înseamnă mai puţin gunoi. În Europa, deşeurile municipale sunt tratate diferit, în funcţie de tipul de gunoi. În 2016, 30% din gunoi a fost reciclat, 27% – ars, 25% – depozitat în gropi de gunoi şi 17% – transformat în compost. Procentajul deşeurilor municipale reciclare a crescut cu o frecvenţă constantă, în ultimul deceniu, de la 17% în 1995, la 46% în 2016, potrivit Eurostat.

Sursa

Studiu: tendințele anului 2018 în România

Românii vor să se vadă mai des cu cei dragi și simt nevoia să se implice activ pentru o Românie mai bună; 3 din 10 se implică deja în acțiuni de voluntariat, iar mulți dintre ei sunt tineri și copii. În plus, 3 din 10 români au început să își închidă telefonul și Facebook-ul după-amiaza și în weekend-uri, pentru a avea mai mult timp de calitate. Sunt câteva dintre tendințele indentificate în primul studiu național complex care arată cum trăiesc și gândesc românii, realizat de Hunters by Unlock.

Compania de cercetare Unlock Market Research a lansat Hunters, o nouă divizie de studiere a trendurilor, și, simultan cu aceasta, primul studiu național complex care măsoară tendințele în stilul de viață al românilor în 2018. Datele au fost colectate continuu pe parcursul unui an și arată cum oamenii și-au regândit modul în care trăiesc, acestea fiind prezentate sub forma a 15 trenduri sociale și profesionale. Studiul este calitativ și cantitativ, pe un eșantion reprezentativ pentru România.

Semnal de alarmă pentru angajatori

Studiul arată că românii își doresc să câștige mai mult timp personal în loc de bani și nu mai sunt mulțumiți de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.

În acest timp, România trece printr-o criză pe piața muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite.

Românii vor să facă mai mult ce le place

Totodată, cea mai puternică tendință, recunoscută de 65% dintre români, este dorința de a-și încetini ritmul alert al vieții. Oamenii vor să își recupereze timpul personal, să se bucure cu adevărat de el și caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Românii nu mai sunt dispuși să lucreze peste program sau în weekend și simt că ziua este prea scurtă pentru tot ceea ce vor să facă.

Mai mult timp de calitate: începem să ne tratăm de dependența de tehnologie

Românii caută din ce în ce mai mult liniștea din afara tehnologiei și autenticitatea în relațiile inter-umane. De aceea, 37% dintre români deja își limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza și în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependență și care ne face adesea să irosim timpul.

În schimb, românii sunt tot mai preocupați de bucuriile simple care îi reconectează cu tot ce este uman: vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult, să stea în natură – tendință confirmată de peste 61% dintre noi. Sociologii explică fenomenul ca fiind un revers al abuzului de tehnologie și a lumii virtuale.

Românii se implică din ce în ce mai mult să facă o schimbare în bine

Studiul arată că simțim nevoia de a aduce mai mult sens în viața noastră și de a face lucruri mai importante. 3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânși. Mulți dintre ei sunt tineri și copii și aleg voluntariatul pentru acțiuni de reciclare și protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovați dacă nu fac nimic pentru asta.

Studiul încadrează tendințele în patru teritorii de schimbări majore în România:

Ne luptăm pentru a rămâne umani – tendință validată de 60% dintre români

Acest lucru înseamnă că ne pasă mai mult, am devenit mai empatici și simțim nevoia să oferim ajutor. De aceea, ne implicăm mai mult și suntem solidari pentru o societate mai bună: ne conectăm cu ceilalți, ieșim în stradă să protestăm sau strângem donații pentru scopuri caritabile.

Dorința pentru o lume mai bună merge și mai departe: 66% dintre români confirmă nevoia de a înfrumuseța locul în care trăiesc, fiind din ce în ce mai preocupați de latura estetică a tot ce îi înconjoară, de la casă, mâncare și chiar până la propriul corp.

Comunitatea are o voce mai importantă ca oricând – tendință validată de 45% dintre români

Românii au descoperit ce înseamnă o comunitate și în ce constă puterea ei.

6 din 10 români recunosc dorința de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume. Pe facebook sau în stradă, oamenii au învățat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalți și să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel își pot schimba viața în bine. Românii și-au dat seama că și cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză.

Nu ne mai este rușine că suntem români

41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii. Potrivit declarațiilor acestora, nu le mai este rușine că sunt români și consideră că identitatea națională a câștigat reputație și devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală și cumpără produse românești doar din acest motiv.

Rolurile tradiționale au fost redefinite – tendință confirmată de 59% dintre oameni

Românii au început să abandoneze cutumele și să pună preț pe alegerile personale: nu mai trăiesc după standarde tradiționale, ci așa cum își doresc ei. Se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii și aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi, de exemplu ca freelanceri.

O puternică tendință, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinerește indiferent de vârstă sau situația socială. Astfel, tot mai mulți vârstnici își prelungesc viața activă, angajându-se chiar și la 70 de ani, intră pe internet și au conturi de facebook, fac sport și pleacă în vacanțe.

De asemenea, generațiile fac schimb de lecții – trend validat de 62% dintre români. Tinerii își învață bunicii să folosească tehnologia, iar aceștia, la rândul lor, îi ajută să afle ce înseamnă valoarea și profunzimea.

Cât privește relațiile între sexe, rolurile femeilor și ale bărbaților se redefinesc, tendință confirmată de 56% dintre români. Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activități care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbații își iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulți oameni care investesc în auto-îmbunătățire. Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să învețe japoneză din proprie inițiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate și a rămâne importanți pentru cei din jur.

Ne dorim să încetinim ritmul – cea mai puternică tendință, confirmată de 65% dintre români

Românii au început să fie deranjați de presiunea de a alerga inutil. Ei vor să recupereze pacea sufletească, să câștige mai mult timp pentru ei înșiși, renunțând la lucrurile care îi sufocă sau care nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior și din ce în ce mai mulți sunt gata să renunțe chiar și la salarii mai mari, doar pentru a-l obține.

Ca urmare, limitarea consumului de tehnologie pentru a câștiga timp de calitate este o importantă tendință ce decurge din această nevoie, și care e confirmată de 71% dintre români.

Un alt trend validat de 56% dintre români este limitarea la zona de confort: oamenii planifică mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piață și fac economii, considerând că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar. Românii au început să opteze pentru locuri de muncă mai sigure, ce le garantează un salariu care le acoperă nevoile de bază, dar le oferă în schimb mai puțin stres.

“Studiul arată că urmele anxietății de odinioară pe care le aveau românii sunt din ce în ce mai vagi. Vedem acum cu cifre, oficial, documentat, că românilor nu le mai este teamă și au acum o nouă direcție, în care vor să facă totul pentru a ajunge la liniște sufletească. Românii sunt într-o perioadă de căutare a binelui personal și ei vor schimba modul în care se face business, comunicare sau politică în România”, declară Adina Vlad, Managing Partener, Unlock Market Research.

“România se află într-o schimbare alertă și continuă. O simțim în jur, dar acum o înțelegem în cifre. Iată că am realizat primul studiu complex care măsoară trendurile la români, pornind de la ideea că înțelegerea schimbărilor rapide care au loc în stilul de viață și obiceiurile consumatorilor este o componentă cheie în dezvoltarea oricărui business”, declară Flavia Bobei, Alternative Research Solutions Manager, Unlock Market Research.

Cercetarea cuprinde două părți: prima sondează percepția românilor asupra trendurilor pe care le identifică în jurul lor, iar a doua arată în ce măsură aceștia le aplică în propria viață. Studiul în versiune completă este disponibil la cerere la Unlock Market Research.

Acesta poate fi personalizat pe anumite categorii și ajută profesioniștii în business, marketing și comunicare să identifice modul în care pot aborda consumatorii cărora se adresează. Pachetul complet include studiul, workshop personalizat aplicat pe business și focus-grupuri.

Sursa