Posts

Aproape jumătate dintre românii din diaspora vor să se întoarcă acasă. Cealaltă jumătate acuză corupţia şi situaţia politică

Aproape jumătate dintre românii stabiliţi în străinătate vor să se întoarcă în ţară, însă ponderea lor este în scădere cu 10% faţă de 2017,  an în care 57% dintre români luau în calcul revenirea acasă, conform celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Open-I Research, comandat de platforma Repatriot.

”Faţă de studiile precendente este dramatică scăderea numărului celor care vor să se întoarcă în ţară. La primul studiu comandat de Repatriot, în 2016, procentul celor care voiau să se întoarcă acasă era de 68%. Oamenii şi-au pierdut încrederea”, a declarat Marius Bostan, fondatorul proiectului Repatriot şi fost ministru al Comunicaţiilor.

Românii emigraţi care au declarat că nu vor să se mai întoarcă în România au oferit ca principalele motive corupţia, situaţia politică actuală şi mentalitatea cetăţenilor.

“Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară, 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea”,  a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

Aproximativ 46% dintre românii stabiliţi în străinătate îşi doresc să investească în România, în scădere cu 10% faţă de valoarea din 2017. Circa 34% dintre ei doresc să investească în turism şi 39% doresc să investească în domeniul agriculturii, conform studiului Open-I Research.

Studiul privind românii din diaspora s-a desfăşurat în iulie – august 2019, de către agenţia de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot – Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

Sursa

Tinerii investesc primele economii preponderent in telefoane mobile si accesorii (Studiu)

Tinerii investesc primele economii preponderent in telefoane mobile si accesorii, iar persoanele cu varste cuprinse intre 26 si 79 de ani aleg sa achizitioneze in special produse vestimentare, arata un studiu realizat de BCR, dat joi publicitatii.

Potrivit studiului, copiii din ziua de azi incep sa economiseasca mai devreme, inclusiv la varsta de patru ani, pe cand parintii si bunicii faceau acest lucru dupa 18 ani. Cei mai multi copii strang in medie intre 350 si 800 de lei pe an, cu care isi cumpara biciclete, aparate foto sau jocuri TV, iar cei care investesc cel mai mult in educatie sunt adolescentii cu varste intre 16 si 20 de ani.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Studiul nostru arata cat de necesara este educatia financiara. Nicio categorie de varsta nu pune pe primul loc investitiile pe termen lung, cum ar fi cele in educatie, sanatate, pensii, insa merita remarcat ca tinerii cu varste intre 16 si 20 de ani aloca educatiei sumele cele mai mari. Am sesizat si o diferenta in ce priveste varsta la care romanii incep sa puna bani deoparte: copiii si tinerii de azi o fac la varste timpurii, chiar de la patru ani, in timp ce copiii de dinainte de ’89 s-au apucat abia in timpul liceului sau al facultatii. Noi credem ca mai sunt multe de facut in ceea ce priveste educatia financiara a romanilor, care trebuie sa treaca dincolo de economisire, pana la controlarea bugetului personal, stabilirea unor obiective de viata realiste si asumarea unui comportament financiar calculat si corect. Prin independenta financiara se poate construi o viata mai buna. Iar independenta financiara se invata la Scoala de bani”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Scoala de Bani.

Astfel, copiii incep sa economiseasca de la varsta de 4 ani. Primii bani stransi de copiii intre 11 si 15 ani se duc pe biciclete si patine cu rotile, apoi pe jucarii, telefoane si accesorii, in ordinea preferintelor.

Adolescentii – cu varste intre 16 si 20 de ani – au cheltuit primele economii preponderent pe telefoane si accesorii, apoi pe cadouri si studii.

Tot telefoanele si accesoriile au fost prioritare pentru tinerii intre 21 si 25 de ani, urmate de biciclete, patine cu rotile si vacante, intrate pentru prima data in acest top.

Romanii intre 26 si 79 de ani au declarat ca si-au cheltuit primii bani economisiti pe haine si incaltaminte. Mobilele si electrocasnicele intra in preferintele de achizitie pentru primii bani economisiti abia de la 26 de ani si urca si mai mult in topul preferintelor odata cu varsta.

Desi preferintele difera de la o generatie la alta, un top al investitiilor din primele economii ale romanilor de orice varsta ar arata astfel: haine si incaltaminte, biciclete si patine cu rotile, cadouri pentru altii, calatorii, investitii in studii, telefoane si accesorii, mobila si electrocasnice, laptop/calculator, jucarii, masina/scoala de soferi.

Sursa

Studiu: 6 din 10 români lucrează de acasă cel puţin o data pe săptămână

„Aproximativ 60% dintre angajaţii români lucrează remote cel puţin o dată pe săptămână, iar peste 80% din companii consideră că un spaţiu de lucru flexibil ar avea un impact direct în creşterea afacerii (91%), în maximizarea profitului şi menţinerea competitivităţii (87%), că le-ar oferi posibilitatea să-şi extindă afacerea în pieţe noi, să recruteze şi să menţină talentele în organizaţie (84%)”, arată raportul.

Potrivit studiului, când nu lucrează de la sediul firmei, aproape jumătate dintre respondenţii români intervievaţi lucrează de acasă, iar aproximativ 20% dintre aceştia spun că preferă cafenele şi opţiunile de tip business lounge.

„Peste 90% dintre managerii români au recunoscut că sunt preocupaţi ca firma pe care o conduc să răspundă mai repede decât competiţia la schimbările din piaţă şi să capitalizeze pe oportunităţile care apar în pieţe noi, dar fără să facă investiţii pe termen lung (81% dintre repondenţi). Totodată, companiile din România (63%) sunt interesate să crească în următorii 3-5 ani veniturile din contracte internaţionale, faţă de media de 50% a respondenţilor globali”, reiese din studiu.

Managerii români sunt de părere că un mediu de lucru flexibil, din perspectiva alegerii orei şi a locaţiei, îi ajută pe angajaţi să fie mai productivi (peste 80%), mai satisfăcuţi la locul de muncă şi să aibe întâlniri mai eficiente (peste 70%), şi totodată le permite acestora să lucreze mai aproape de casă (peste 50%).

Caracteristicile unui spaţiu de lucru productiv, în opinia respondenţilor din România, sunt date de un design inspiraţional pentru colegi şi clienţi (72%), de internetul de mare viteză (57%), de un număr generos de săli de întâlnire (40%) şi de acces la căile de transport (34%).

La întrebarea „ce le-ar determina pe companiile din industria în care activezi să utilizeze locaţii remote”, optimizarea costurilor a fost răspunsul a peste 90% dintre respondenţi, urmat de creşterea productivităţii, un mai bun work-life balance pentru angajaţi şi reducerea timpului pierdut în trafic de aceştia. Totodată peste 80% dintre antreprenori au menţionat posibilitatea de scale-up şi scale-down a afacerii, fără investiţii pe termen lung în sediu.

Managerii intervievaţi (90%) sunt de părere că angajaţii care lucrează în regim remote pot aduce economii semnficative pentru firmă şi că utilizarea unor birouri flexibile ar scădea cu până la 10% cheltuielile anuale de management al spaţiilor (81%) – administrare, echipare şi decorare, costuri de mentenanţă – şi cheltuielie cu spaţiul neutilizat (40%).

Oamenii de afaceri din România au o disponibilitate scăzută (28%), faţă de media globală (41%) de a avea capitalul blocat în contracte pe termen lung legate de proprietăţi şi tehnologie. Peste 60% dintre respondenţi au recunoscut că iau în considerare renunţarea la spaţiul actual în favoarea unei soluţii de sediu flexibil, bazată pe abonament, pentru a redirecţiona mai mult capital către iniţiative de creştere a afacerii.

Principalele 3 avantaje pe care le oferă un spaţiu de lucru flexibil pentru o companie care începe activitatea într-o nouă locaţie sunt legate de evitarea costurilor de amenajare şi de investire a capitalului (74%), viteza de set-up a spaţiului (64%) şi eliminarea perioadei de ‘business downtime’ aferent acestor activităţi (31%).

Obstacolele percepute ca relevante atunci când companiile se extind în noi locaţii sunt legate de raportul calitate-preţ (78%), costul cu infrastructura IT şi servicii (67%) şi resursele necesare pentru dotarea şi amenajarea noului spaţiu (57%).

Sursa

Care sunt meseriile cel mai bine plătite din România

Deşi românii au lefuri mici comparativ cu vest-europenii, domenii precum IT, administrativ, comercial şi tehnic vin cu salarii care depăşesc 2.000 de euro brut, arată un studiu lansat recent.

Persoanele care lucrează în domeniul IT, cele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrativ şi comercial şi inginerii sunt cei mai bine plătiţi angajaţi români. Aşa arată cel mai recent studiu făcut de Patronatul Investitorilor Autohntoni (PIAROM), cu sprijinul Inspecţiei Muncii, potrivit căruia doar 2% din românii care au un loc de muncă primesc un salariu brut de 2.000 de euro sau mai mult în timp ce 6% au reuşit să obţină, anul trecut, între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună iar 9% din angajaţi au încasat salarii cuprinse între 700 şi 1.000 de euro, subliniază studiul citat, care nu i-a luat prin surprindere pe specialiştii din piaţa muncii.

„Economia nu-şi permite să plătească salarii de start de 500 – 700 de euro. Candidatul respectiv trebuie să fie foarte performant ca să obţină o astfel de sumă. Asta pentru că pe lângă cei 500 – 700 de euro, angajatorul are şi alte costuri pe care le plăteşte. Are un cost cu biroul pe care stă acea persoană, are un cost cu electricitatea pe care o consumă, iar banii aceştia, ca angajator, îi scoţi în timp. Când aduci un nou angajat în firmă eşti nevoit să îl formezi, să îl obişnuieşti cu cultura organizaţională. Deci costuri există indiferent că vorbim de stat sau de privat. Oamenii se formează în timp”, a mai explicat, pentru „Adevărul”, consultantul în carieră Gabriel Chicioreanu.

Concret, la nivelul României există doar şase sectoare în care mai mult de jumătate din contractele de muncă înregistrate sunt remunerate cu salarii brute de încadrare ce depăşesc 700 de euro, între care se numără domenii precum tehnologia informaţiei, extracţia petrolului sau intermedierile financiare. La pol opus, românii care au cele mai mici salarii din piaţă, lefuri ce nu depăşesc decât în rare ocazii pragul de 350 de euro, sunt paznicii, ajutoarele de bucătar, muncitorii din domeniul agriculturii şi persoanele care lucrează în industria textilă, notează studiul citat.

Diferenţe majore referitoare la salarizare se regăsesc în plan regional. Astfel, nivelul salariilor de încadrare din municipiul Bucureşti este cu 24,71% mai mare decât media naţională, arată raportul citat. Salarii mari se înregistrează şi în Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ilfov. La pol opus, medii de salarizare situate cu mult sub mediile naţional şi chiar regionale se înregistrează în judeţele Maramureş, Suceava, Vrancea, Vaslui şi Harghita. Tot în judeţele unde salariile sunt mai mari şi locurile de muncă se găsesc din plin.   „Locurile de muncă sunt în zonele cu şomaj mic. Aici, economia este mai dezvoltată şi au nevoie de salariaţi. Acolo unde şomajul este mare, în zona Moldovei, şi locurile de muncă sunt puţine. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii face ca marile companii să nu deschidă fabrici în nord-estul ţării, pentru că au dificultăţi în a transporta terestru marfa în Europa centrală şi de vest. În zona de sud-vest, fiind locuri de muncă oamenii preferă să muncească”, a explicat Chicioreanu.

Sursa

Se pare că celebrul cântec „La Macarena” poate salva vieţi (Video)

Toată lumea îşi aminteşte de celebrul cântec „La Macarena”… Un studiu spaniol a afirmat sâmbătă, 2 iunie, că acest vechi hit de vară, compus de trupa Los del Río, în 1993, are tempo-ul ideal pentru practicarea unui masaj cardiac: 100-120 de comprimări pe minut.

Totuși studiul a trebuit să demonstreze că acest lucru funcţionează. Cercetătorii din Barcelona au recrutat 164 de studenți de la medicină pe post de cobai. Aceştia au fost împărţiţi în trei grupuri, toate însărcinate cu efectuarea de masaje cardiace pe manechine timp de două minute. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat la grupul care a folosit un metronom reglat cu 103 lovituri pe minut, datorită unei aplicații de telefonie mobilă: 91% dintre studenţi aveau ritmul corespunzător. 74% dintre cei care au fost sfătuiți să urmeze mental ritmul melodiei „La Macarena” au ţinut acest ritm. În fine, dintre cei cărora cercetătorii le-au făcut masajul fără instrucțiuni sau repere speciale doar 24% au menţinut ritmul potrivit.

Atât aplicația, cât și instrumentul mnemotehnic reprezentat de „La Macarena” au îmbunătățit calitatea comprimărilor toracice”, a declarat cercetătorul Enrique Carrero Cardenal, într-un comunicat al Societății Europene de Anestezie-Resuscitare, care și-a organizat congresul la Copenhaga.
Dar, a adăugat el, „Macarena” are un avantaj: cei care i-au urmărit ritmul au început repede, în timp ce studenţii care au ascultat metronomul au avut „cea mai lungă întârziere înainte de a practica prima comprimare”. Și nu toată lumea are un metronom la dispoziţie în situații de urgență.
Exercitarea unui masaj pe o persoană în stop cardiac necesită „o pregătire cu un antrenor specializat”, afirmă Crucea Roșie Franceză, pe site-ul său. Gestul poate salva o viață, ajutând la menținerea irigării creierului cu oxigen până la sosirea ajutoarelor.

Sursa

Romania trece prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta – analiza Keysfin

Sa gasesti un angajat profesionist, care sa stie meserie, sa aiba abilitati de comunicare si sa lucreze eficient in echipa este o adevarata provocare pentru Romania.

Dupa ce s-au razboit pe salarii si facilitati, multe companii au trecut la o alta strategie – acum isi pregatesc singure viitorii angajati, inca de pe bancile scolii, arata o analiza Keysfin. Aceasta releva ca Romania a ajuns sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca, dupa ce muncitorii calificati au plecat sa lucreze in afara tarii pentru salarii mai mari, in timp ce in tara productivitatea muncii este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Va mai amintiti de 1 Mai de pe vremea Epocii de Aur? Dincolo de propaganda, cert este ca Romania acelor ani nu ducea lipsa de forta de munca. Toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, iar scolile profesionale scoteau absolventi pe banda rulanta. 30 de ani mai tarziu, 1 Mai nu mai e deloc privita drept Ziua Internationala a Muncii. A devenit mai mult o sarbatoare turistica, in care Litoralul, pensiunile de la munte, iesirile la gratar in padure au ajuns sa fie in prim-plan. Muncitorii de odinioara fie s-au pensionat, fie au plecat in Occident in cautarea unei vieti mai bune“, arata analiza.

Oficialii companiei spun ca asa s-a ajuns ca Romania sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta.

“Castigul salarial reflecta, in mare parte, realitatile economice. Chiar daca in prezent se inregistreaza o crestere economica semnificativa, aceasta provine in mare parte din consum, nefiind una solida, sustenabila pe termen lung”, afirma analistii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Prin cresterea salariilor din sectorul bugetar, statul incearca sa impulsioneze piata, insa avand in vedere cadrul economic instabil, prea putini investitori au urmat acest trend. In absenta unor conditii investitionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, Romania ramane totusi atractiva in ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forta de munca. Pentru ca aceasta tendinta sa se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de sustinerea investitiilor cu dezvoltare pe orizontala. Abia atunci cand economia nu va mai fi atat de fragila, vom vedea o crestere reala a veniturilor angajatilor romani”, au explicat analistii de la KeysFin.

Ce solutii sunt

Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionati au identificat drept principala tendinta pe piata fortei de munca – politica de internship.

“Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vanzari a ajuns sa coste 3-4.000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual“, spun analistii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experti pe baza discutiilor cu firmele de HR, indica o focusare tot mai puternica catre angajatii flexibili, cu spirit antreprenorial.

“Firmele prefera sa isi externalizeze proiecte catre specialisti independenti, pe PFA sau microintreprinderi, beneficiile fiind multiple, de la reducerea costurilor cu forta de munca, la cele logistice (birou, transport, etc.)“, au mai spus analistii de la KeysFin.

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piata muncii se anunta destul de sumbru. Scaderea nalitatii, iesirea la pensie in urmatorii ani a unei intregi generatii de angajati si mai ales exodul fortei de munca catre Occident va face ca Romania sa se confrunte in urmatorii ani cu o criza tot mai adanca de forta de munca.

“Sistemul de educatie, asa cum este el croit in prezent, este complet inutil in fata provocarilor din piata muncii. Inca se scot pe banda rulanta generatii de someri cu diploma, de absolventi de liceu si universitate care nu sunt conectati la realitatile economice”, afirma expertii.

Potrivit acestora, statul roman trebuie sa investeasca semnificativ in reorientarea sistemului educational catre necesitatile economiei.

“Avem nevoie de scoli de meseriasi, in toate domeniile, de la auto la agricultura, de la prelucrarea materialelor la mestesugarie. Este necesara, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal si financiar pentru firmele care angajeaza forta de munca tanara, abia iesita de pe bancile scolilor. Fara astfel de masuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi sa aducem muncitori din tarile sarace, din Africa si Asia, cu consecinte sociale inerente, vezi cazul Germaniei”, au mai declarat expertii de la KeysFin.

Sursa

Radiografia românului petrecăreț. Ce-i trebuie ca să fie fericit?

Nu trebuie să ne mire că există mai multe Românii: o Românie de Mamaia, o Românie de Vama Veche, o Românie de munte, o Românie care stă acasă în perioada sărbătorilor. Este semnul că începem să ne scuturăm de modelul colectivist, spune profesorul Daniel David de la Cluj-Napoca. Pe de altă parte, excesele din perioadele de sărbători, de orice natură ar fi ele, se datorează nevoii de a compensa niște frustrări acumulate, pentru că românii nu excelează în ceea ce înseamnă emoții pozitive sau stări de fericire. Și asta, în ciuda faptului că avem un potențial extraordinar de inteligență și creativitate, comparabil cu al Vestului. Ce ne lipsește, totuși, pentru a fi fericiți? 

Profesorul universitar doctor Daniel David, președintele Asociației Psihologilor din România, este autorul unui volum foarte interesant, „Psihologia poporului român”, rezultatul unei cercetări desfășurate timp de zece ani. Invitat în emisiunea „Imparțial” de la Digi24, el a comentat câteva aspecte pe care le remarcăm în cazul comportamentului românilor cu precădere în perioadele de sărbători.

De ce le place românilor să petreacă de 1 Mai?

Prof. dr. Daniel David: În general, românii nu excelează în ceea ce înseamnă emoții pozitive sau stări de fericire. De exemplu, în ceea ce privește starea de fericire ca trăsătură, de obicei aici excelează spațiul vestic, mai ales țările nordice. În ceea ce privește fericirea ca emoție punctuală, aici excelează țările din America Latină. Noi, de obicei, pe parcursul anului nu ne caracterizăm printr-o emoționalitate pozitivă, nici ca stare, nici ca trăsătură. De aceea, adesea, când apar o serie de sărbători, cum e și sărbătoarea de 1 Mai, românii practic își compensează toată frustrarea pe care au adunat-o prin stări de bucurie punctuale. De aceea avem tendința să exagerăm și aspectele negative, dar și aspectele pozitive mai ales în perioada sărbătorilor.

Venim mai relaxați din aceste zile libere, cu o altă stare/perspectivă?

Prof. dr. Daniel David: Eu n-aș spune că venim mai relaxați, practic, nu uitați, România, dacă ne uităm în toate analizele internaționale, se află în ceea ce se cheamă stare de supraviețuire,  adică o stare în care societatea e focalizată în primul rând pe a-și acoperi necesarul de trai zilnic, pe aspecte legate de securitate economică, securitate fizică, astfel încât românul practic se întoarce la lupta continuă pe care o duce pentru această securitate. Sigur, emoționalitatea pozitivă în cursul acestor sărbători ne ajută oarecum să compensăm frustrările, nemulțumirile, stările acestea de tensiune care domină de cele mai multe ori psihologia noastră de-a lungul anului.

Cititi continuarea interviului AICI

Cercetătorii au descoperit o proprietate uimitoare a diamantului

Diamantul este cunoscut ca fiind cel mai dur mineral natural, dar odată cu duritatea vine şi rigiditatea. Acum însă, o echipă internaţională de la MIT, Hong Kong, Singapore şi din Coreea au descoperit că atunci când se află în forme extrem de mici, de vârf de ac, diamantul se poate îndoi şi întinde precum cauciucul, putând reveni la forma iniţială.

Elasticitatea surprinzătoare a diamantului deschide calea către crearea unei varietăţi de dispozitive pe bază de diamant, cu aplicaţii precum stocare de date, senzori, administrarea de medicamente ş.a., scrie Phys.

Echipa a arătat că acele extrem de înguste de diamant, cu diametre de doar câteva sute de nanometri, se pot îndoi sau întinde cu 9% fără să se rupă, întorcându-se la forma iniţială după terminarea forţei exterioare. Diamantul în forma sa brută are o limită de întindere cu mult sub 1%. „A fost uimitor să vedem cât mult se poate deforma elastic un diamant la scară nanometrică”, a precizat Ming Dao, autorul principal al studiului.

La această scară, măsurătorile au putut fi realizate cu ajutorul microscopului electronic şi a unui model computerizat pentru a determina deformarea elastică neliniară.

Sursa

România are tot mai puțini copii. Cum se va schimba economia?

Dacă mergem în aceeași direcție, în câteva decenii doar unul din șase români va avea sub 20 de ani. Impactul la nivel social și economic ar fi semnificativ și primele semne au început deja să se vadă.

În anul 2000, în România trăiau şase milioane de copii şi adolescenţi, reprezentând peste 26% din numărul total de locuitori. În 2010, numărul lor scăzuse la 4,3 milioane, iar anul trecut cei cu vârsta sub 20 de ani mai erau 4,1 milioane, reprezentând 21% din populaţia totală. Iar viitorul nu arată prea bine.

În ritmul actual, spun experţii Institutului Naţional de Statistică (INS), populaţia României se va reduce până la 11 milioane în anul 2060. Din aceştia, doar 1,75 milioane ar fi copii şi adolescenţi, respectiv numai 16% din total. “În ultimele decenii, o treime din scăderea populaţiei rezidente a fost determinată de sporul natural, restul de două treimi fiind imputabil soldului negativ al migraţiei internaţionale“, se arată în documentele INS. În prezent, pleacă definitiv din ţară cam 85.000 de persoane pe an, iar numărul celor care se stabilesc aici (fie că e vorba de români care se întorc, fie de cetăţeni proveniţi din alte state) este semnificativ mai mic. În plus, rata natalităţii este de 9,6 la mia de locuitori, în timp ce rata mortalităţii este de 13 la mie. Cu alte cuvinte, se nasc în fiecare an cam 190.000 de copii şi mor cam 260.000 de persoane. Dezechilibrul este cauzat de faptul că familiile din România au în cursul vieţii, în medie, 1,6 copii. Pentru a păstra populaţia constantă, acest indicator (numit nivel de înlocuire) ar trebui să fie de 2,1 copii pe cuplu.

Specialiştii sunt pesimişti în ceea ce priveşte şansele de a schimba direcţia. Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, spunea, anul trecut, într-o conferinţă că declinul populaţiei nu mai poate fi stopat, ci doar ar putea fi redus ca intensitate. „Societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor“, a explicat acesta.

Din ce în ce mai bătrâni

Problema nu este doar una locală. La nivel mondial numărul persoanelor de 60 de ani şi peste se va dubla până în anul 2050, se arată într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Asta în timp ce, la nivel european, ca urmare a menţinerii ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire, se vor înregistra scăderi ale populaţiei. Europa de Est va fi cea mai afectată de această tendinţă demografică, numărul locuitorilor putând scădea cu peste 15% la noi, dar şi în Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina.

 

De altfel, în prezent rata fer­ti­lităţii variază în UE între puţin peste 1,3 în Spania şi Italia şi circa 1,9 în Franţa şi Suedia. Și vârsta medie a primei naşteri a tot crescut în statele UE, ajungând în medie la 29 (între 26 în Bulgaria, România şi Letonia şi 31 în Italia şi Spania). Se observă o corelare strânsă între vârsta mamei la prima naştere şi numărul de copii pe care îl va avea aceasta, aşa că semnele sunt tot mai îngrijorătoare. Iar dacă nu ar fi imigraţia (fie din interiorul, fie din exteriorul UE), toate ţările membre ar fi afectate de o scădere demografică semnificativă.

Educaţia, lovită serios

Cum la noi emi­graţia este în continuare de câteva ori mai mare decât imigraţia şi cum nivelul de trai din România nu va reuşi, cel puţin pe termen scurt şi mediu, să facă ţara prea atractivă în ochii străinilor, şansele să ne confruntăm în continuare cu o reducere semnificativă a populaţiei, şi mai ales a populaţiei tinere, sunt extrem de mari. Iar asta va avea, fără îndoială, un impact deloc neglijabil asupra economiei şi societăţii în general şi asupra anumitor domenii în particular.

Numărul tot mai mic de copii duce, evident, la o cerere tot mai mică pentru sistemul educaţional. Astfel, dacă în 1995 erau 4,7 milioane de copii şi tineri înscrişi în sistemul de învăţământ (inclusiv în cel superior), în 2016 numărul lor scăzuse cu aproape un sfert, până la 3,6 milioane. Asta a dus, desigur, la închiderea unor şcoli, grădiniţe şi chiar universităţi. În 1990, existau în România 28.300 de unităţi de învăţământ. În 2000, numărul lor scăzuse la 24.300, iar în 2010 (şi sub efectul comasărilor şi restructurărilor) mai erau 7.300.

Sursa

O operă pentru bebeluşi va fi pusă în scenă la Metropolitan Opera din New York

Metropolitan Opera din New York va programa, la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai, o operă pentru bebeluşi, în timp ce oamenii de ştiinţă vor observa reacţiile tinerilor spectatori, relatează AFP.

“BambinO” este o creaţie a compozitorului scoţian Lliam Paterson, cu o durată de aproximativ 40 de minute, şi care a fost jucată pe scenă, anul trecut, la festivalul de la Manchester.

Opera va fi pusă în scenă de Phelim McDermott, al cărui spectacol “Cosi fan tutte”, de Mozart, este pe afiş în prezent la MET, într-o reinterpretare localizată în Coney Island în anii 1960, celebra plajă new-yorkeză.

Cele 10 reprezentaţii gratuite ale spectacolului “BambinO”, care vor avea loc din 30 aprilie până pe 5 mai într-o sală anexă a MET, List Hall, vor fi rezervate doar copiilor între 6 şi 18 luni, însoţiţi de un adult.

Doar doi cântăreţi vor fi pe scenă, însoţiţi de doi muzicieni care vor interpreta la mai multe instrumente. Povestea “BambinO” evocă întâlnirea dintre o pasăre şi un pui.

“În căutare continuă de a reface audienţa, am decis să începem de la cei mai mici”, a spus managerul general al instituţiei, Peter Belb. “Ar trebui să fie o experienţă formatoare pentru copiii New Yorkului”, a adăugat el.

Metropolitan Opera s-a asociat cu cercetători ai Universităţii Columbia din New York, care vor observa comportamentul bebeluşilor şi reacţiile lor în timpul spectacolului.

Sursa

România produce cele mai puţine deşeuri urbane din Uniunea Europeană

Danemarca este ţara europeană care produce cea mai mare cantitate de deşeuri urbane, în timp ce România generează cel mai puţin gunoi în oraşe, potrivit datelor Eurostat. Chiar dacă Danemarca este recunoscută ca lider european în energia regenerabilă – aproape 15% din electricitate provenind din deşeuri biodegradabile – ţara scandinavă produce cel mai mult gunoi urban pe cap de locuitor.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, danezii au produs cele mai multe kilograne de deşeuri pe cap de locuitor în 2016 şi anume, 777 de kilograme de persoană, în timp ce românii au produs cantitatea cea mai mică de deşeuri, 261 de kilograme de persoană. După Danemarca, Norvegia este al doilea stat care generează o mare cantitate de gunoi urban – 754 de kilograme de persoană, apoi Elveţia – 720 de kilograme de persoană, urmată de Islanda – 656 de kilograme de persoană. De cealaltă parte, după România, Polonia este a doua ţară care produce o cantitate mică de deşeuri urbane – 307 kilograme de persoană, urmată de Republica Cehă – 339 de kilograme de persoană şi Slovacia, cu 348 de kilograme.

Media europeană de 480 de kilograme de deşeuri urbane este atinsă de Grecia (497 de kilograme), Italia (495) şi Marea Britanie (495). Spaniolii sunt uşor sub media europeană, cu 443 de kilograme de persoană. La categoria deşeuri urbane se încadrează gunoiul colectat de oraşe de la locuinţe private, clădiri de birouri, magazine şi instituţii publice. Danemarca, un stat cu o populaţie de 5,7 milioane de persoane, este de mai mulţi ani unul dintre principalii generatori de deşeuri.

În general, oamenii care produc cea mai mare cantitate de deşeuri trăiesc în cele mai bogate ţări din vestul Europei, precum ţările nordice. Statele care generează cel mai puţin gunoi au un Produs Intern Brut mai mic decât vecinele lor din nord. Cu un salariu mediu de 36.000 de euro pe an, Danemarca este unul dintre statele europene cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare. Media salariului european este de 29.100 de euro pe an.

În România, PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, este de 16.900 de euro pe an. În plus, România are una dintre cele mai numeroase populaţii rurale din Europa (51,7%), fiind depăşită doar de Bulgaria, conform celor mai recente date Eurostat. Prin contrast, în Danemarca, doar 15% din populaţie locuia în zonele rurale, în 2015. Banca Mondială afirmă că rezidenţii urbani produc de două ori mai multe deşeuri solide decât în zonele rurale şi există o legătură clară între nivelul ridicat al veniturilor şi urbanizarea, respectiv deşeurile produse, din cauza unei mai mari puteri de cumpărare.

Obiceiurile la cumpărături pot avea, de asemenea, un rol cheie în generarea deşeurilor, în condiţiile în care sud-europenii au tendinţa de a-şi cumpăra alimente din pieţe în aer liber, unde produsele nu sunt vândute întotdeauna în pungi de plastic, ceea ce înseamnă mai puţin gunoi. În Europa, deşeurile municipale sunt tratate diferit, în funcţie de tipul de gunoi. În 2016, 30% din gunoi a fost reciclat, 27% – ars, 25% – depozitat în gropi de gunoi şi 17% – transformat în compost. Procentajul deşeurilor municipale reciclare a crescut cu o frecvenţă constantă, în ultimul deceniu, de la 17% în 1995, la 46% în 2016, potrivit Eurostat.

Sursa

Studiu: tendințele anului 2018 în România

Românii vor să se vadă mai des cu cei dragi și simt nevoia să se implice activ pentru o Românie mai bună; 3 din 10 se implică deja în acțiuni de voluntariat, iar mulți dintre ei sunt tineri și copii. În plus, 3 din 10 români au început să își închidă telefonul și Facebook-ul după-amiaza și în weekend-uri, pentru a avea mai mult timp de calitate. Sunt câteva dintre tendințele indentificate în primul studiu național complex care arată cum trăiesc și gândesc românii, realizat de Hunters by Unlock.

Compania de cercetare Unlock Market Research a lansat Hunters, o nouă divizie de studiere a trendurilor, și, simultan cu aceasta, primul studiu național complex care măsoară tendințele în stilul de viață al românilor în 2018. Datele au fost colectate continuu pe parcursul unui an și arată cum oamenii și-au regândit modul în care trăiesc, acestea fiind prezentate sub forma a 15 trenduri sociale și profesionale. Studiul este calitativ și cantitativ, pe un eșantion reprezentativ pentru România.

Semnal de alarmă pentru angajatori

Studiul arată că românii își doresc să câștige mai mult timp personal în loc de bani și nu mai sunt mulțumiți de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.

În acest timp, România trece printr-o criză pe piața muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite.

Românii vor să facă mai mult ce le place

Totodată, cea mai puternică tendință, recunoscută de 65% dintre români, este dorința de a-și încetini ritmul alert al vieții. Oamenii vor să își recupereze timpul personal, să se bucure cu adevărat de el și caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Românii nu mai sunt dispuși să lucreze peste program sau în weekend și simt că ziua este prea scurtă pentru tot ceea ce vor să facă.

Mai mult timp de calitate: începem să ne tratăm de dependența de tehnologie

Românii caută din ce în ce mai mult liniștea din afara tehnologiei și autenticitatea în relațiile inter-umane. De aceea, 37% dintre români deja își limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza și în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependență și care ne face adesea să irosim timpul.

În schimb, românii sunt tot mai preocupați de bucuriile simple care îi reconectează cu tot ce este uman: vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult, să stea în natură – tendință confirmată de peste 61% dintre noi. Sociologii explică fenomenul ca fiind un revers al abuzului de tehnologie și a lumii virtuale.

Românii se implică din ce în ce mai mult să facă o schimbare în bine

Studiul arată că simțim nevoia de a aduce mai mult sens în viața noastră și de a face lucruri mai importante. 3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânși. Mulți dintre ei sunt tineri și copii și aleg voluntariatul pentru acțiuni de reciclare și protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovați dacă nu fac nimic pentru asta.

Studiul încadrează tendințele în patru teritorii de schimbări majore în România:

Ne luptăm pentru a rămâne umani – tendință validată de 60% dintre români

Acest lucru înseamnă că ne pasă mai mult, am devenit mai empatici și simțim nevoia să oferim ajutor. De aceea, ne implicăm mai mult și suntem solidari pentru o societate mai bună: ne conectăm cu ceilalți, ieșim în stradă să protestăm sau strângem donații pentru scopuri caritabile.

Dorința pentru o lume mai bună merge și mai departe: 66% dintre români confirmă nevoia de a înfrumuseța locul în care trăiesc, fiind din ce în ce mai preocupați de latura estetică a tot ce îi înconjoară, de la casă, mâncare și chiar până la propriul corp.

Comunitatea are o voce mai importantă ca oricând – tendință validată de 45% dintre români

Românii au descoperit ce înseamnă o comunitate și în ce constă puterea ei.

6 din 10 români recunosc dorința de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume. Pe facebook sau în stradă, oamenii au învățat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalți și să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel își pot schimba viața în bine. Românii și-au dat seama că și cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză.

Nu ne mai este rușine că suntem români

41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii. Potrivit declarațiilor acestora, nu le mai este rușine că sunt români și consideră că identitatea națională a câștigat reputație și devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală și cumpără produse românești doar din acest motiv.

Rolurile tradiționale au fost redefinite – tendință confirmată de 59% dintre oameni

Românii au început să abandoneze cutumele și să pună preț pe alegerile personale: nu mai trăiesc după standarde tradiționale, ci așa cum își doresc ei. Se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii și aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi, de exemplu ca freelanceri.

O puternică tendință, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinerește indiferent de vârstă sau situația socială. Astfel, tot mai mulți vârstnici își prelungesc viața activă, angajându-se chiar și la 70 de ani, intră pe internet și au conturi de facebook, fac sport și pleacă în vacanțe.

De asemenea, generațiile fac schimb de lecții – trend validat de 62% dintre români. Tinerii își învață bunicii să folosească tehnologia, iar aceștia, la rândul lor, îi ajută să afle ce înseamnă valoarea și profunzimea.

Cât privește relațiile între sexe, rolurile femeilor și ale bărbaților se redefinesc, tendință confirmată de 56% dintre români. Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activități care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbații își iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulți oameni care investesc în auto-îmbunătățire. Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să învețe japoneză din proprie inițiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate și a rămâne importanți pentru cei din jur.

Ne dorim să încetinim ritmul – cea mai puternică tendință, confirmată de 65% dintre români

Românii au început să fie deranjați de presiunea de a alerga inutil. Ei vor să recupereze pacea sufletească, să câștige mai mult timp pentru ei înșiși, renunțând la lucrurile care îi sufocă sau care nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior și din ce în ce mai mulți sunt gata să renunțe chiar și la salarii mai mari, doar pentru a-l obține.

Ca urmare, limitarea consumului de tehnologie pentru a câștiga timp de calitate este o importantă tendință ce decurge din această nevoie, și care e confirmată de 71% dintre români.

Un alt trend validat de 56% dintre români este limitarea la zona de confort: oamenii planifică mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piață și fac economii, considerând că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar. Românii au început să opteze pentru locuri de muncă mai sigure, ce le garantează un salariu care le acoperă nevoile de bază, dar le oferă în schimb mai puțin stres.

“Studiul arată că urmele anxietății de odinioară pe care le aveau românii sunt din ce în ce mai vagi. Vedem acum cu cifre, oficial, documentat, că românilor nu le mai este teamă și au acum o nouă direcție, în care vor să facă totul pentru a ajunge la liniște sufletească. Românii sunt într-o perioadă de căutare a binelui personal și ei vor schimba modul în care se face business, comunicare sau politică în România”, declară Adina Vlad, Managing Partener, Unlock Market Research.

“România se află într-o schimbare alertă și continuă. O simțim în jur, dar acum o înțelegem în cifre. Iată că am realizat primul studiu complex care măsoară trendurile la români, pornind de la ideea că înțelegerea schimbărilor rapide care au loc în stilul de viață și obiceiurile consumatorilor este o componentă cheie în dezvoltarea oricărui business”, declară Flavia Bobei, Alternative Research Solutions Manager, Unlock Market Research.

Cercetarea cuprinde două părți: prima sondează percepția românilor asupra trendurilor pe care le identifică în jurul lor, iar a doua arată în ce măsură aceștia le aplică în propria viață. Studiul în versiune completă este disponibil la cerere la Unlock Market Research.

Acesta poate fi personalizat pe anumite categorii și ajută profesioniștii în business, marketing și comunicare să identifice modul în care pot aborda consumatorii cărora se adresează. Pachetul complet include studiul, workshop personalizat aplicat pe business și focus-grupuri.

Sursa

 

Ce vor să cumpere românii de Black Friday şi de la ce magazine

Kantar Millward Brown România, lider în piaţa locală de cercetare de marketing în zonele de brand, media şi de comunicare, face publice rezultatele cercetării privind popularitatea evenimentului Black Friday în România şi intenţiile de achiziţie ale românilor în timpul acestui eveniment.

„Datele studiului din acest an arată că evenimentul Black Friday a dobândit o recunoaştere pe scară largă la nivelul populaţiei României. Notorietatea evenimentului a fost susţinută de participarea tot mai numeroasă din anii trecuţi a comercianţilor şi de apetitul românilor pentru reduceri”, a declarat Mădălin Vladu, Account Director, Kantar Millward Brown România.

Studiul arată că 79% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani au auzit despre Black Friday şi 45% vor să achiziţioneze ceva cu ocazia evenimentului anual de reduceri. Ca şi în 2016, lista de dorinţe este dominată de produse din categoria electro-IT. 40% dintre respondenţi doresc să cumpere un produs din categoria electrocasnice mici, iar următoarea categorie din topul preferinţelor este reprezentată de televizoare (33%). În acest an 24% dintre români doresc să cumpere telefoane mobile la preţ redus. Pe lista de dorinţe se află şi electrocasnice mari: frigidere (20%) şi maşini de spălat (17%).

În rândul produselor pentru care s-a înregistrat un interes în creştere în ceea ce priveşte intenţia de cumpărare se numără, în acest an, şi produsele fashion. 16% dintre persoanele care au zis că intenţionează să cumpere ceva de Black Friday au menţionat această categorie, iar Fashion Days este primul magazin menţionat din categoria fashion online.

Pentru a face cumpărături de Black Friday, românii vor alege produse atât de pe rafturile magazinelor online, cât şi din retailul tradiţional. Primele 5 magazine care au venit în mintea respondenţilor atunci când au fost întrebaţi de unde au de gând să-şi cumpere ceva de Black Friday au fost:

1)    eMAG
2)    Altex
3)    Flanco
4)    Carrefour
5)    Media Galaxy

Topul categoriilor de produse pe care oamenii intenţionează să le cumpere de Black Friday:

1)    Electrocasnice mici
2)    Televizoare
3)    Telefoane mobile
4)    Frigidere
5)    Maşini de spălat
6)    Produse fashion
7)    Laptopuri
8)    Aragaze
9)    Tablete
10)    Produse pentru casă şi grădină

Cercetarea a fost realizată la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ. La această cercetare au participat 2.008 de respondenţi, din mediul urban şi rural, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Interviurile, realizate prin metoda CATI, s-au desfăşurat în perioada 24 – 31 octombrie 2017.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Românii economisesc câte 53 de euro pe lună (STUDIU )

Românii pun deoparte lunar câte 53 de euro din veniturile pe care le obţin, în 2017, faţă de anul trecut consemnând cel mai mare salt din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte economiile personale.

Suma de bani pe care oamenii o pun deoparte lunar, fie în economii, fie în investiţii, a crescut, în ultimul an, în toate cele şase pieţe din Europa Centrală şi de Est – Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Croaţia, Serbia şi Austria – acoperite de cel mai nou studiu al Erste Group privind economisirea, cercetarea anuală “Money Matters”, ediţia 2017.
Astfel, pentru această regiune în ansamblu, suma medie lunară economisită a fost de 91 de euro în 2017, reprezentând o creştere anuală de 10,4% faţă de 2016 şi de 20,3% faţă de anul 2012.
Românii au înregistrat cea mai mare creştere de la un an la altul, în privinţa banilor puşi deoparte, ajungând la 53 de euro lunar, în creştere cu 15,2% faţă de anul trecut şi cu 35,9% faţă de 2012. Austriecii continuă să fie lideri în această zonă a Europei, cu o medie de 239 de euro în fiecare lună, urmaţi de slovaci – 107 euro şi cehi – 88 de euro. Pe locurile următoare se află croaţii – 63 de euro, ungurii – 53 de euro şi sârbii – 37 de euro.
La nivelul întregii regiuni, studiul consemnează o creştere generală a numărului de persoane care spun că situaţia lor financiară generală s-a îmbunătăţit în ultimul an. Tot românii conduc şi aici în topul creşterilor, cu un avans de 8% în ultimul an, până la 33%, similar cu cel al cehilor, dar care au urcat până la o pondere generală de 43%. Cu toate acestea, aproape jumătate din numărul celor intervievaţi în România (49%) au declarat că viaţa lor financiară a rămas la fel. La polul opus, sârbii (35%), croaţii (31%) şi ungurii (23%) se plâng că finanţele lor au mers mai prost în 2017.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Cum se comportă, ce simt şi ce obiceiuri au românii când iau masa în familie (STUDIU)

Masa în familie este deosebit de importantă, oferind, pe lângă mâncare, hrană afectivă şi mentală, susţin specialiştii. Deşi sunt conştienţi de beneficii, românii servesc masa în familie mai rar decât şi-ar dori, potrivit unui studiu naţional realizat de brandul Delikat. Cercetarea scoate la iveală şi alte detalii interesante despre obiceiurile şi comportamentele românilor când se strâng în jurul mesei.

Studiul Naţional al Meselor în Familie este primul pas al campaniei „Gustul bucuriei de a fi împreună. Gustul de acasă“, prin care brandul Delikat îşi propune să încurajeze cât mai mulţi români să se reunească în jurul mesei şi să conştientizeze cât de important este acest lucru pentru echilibrul familial.

Masa în familie, un ritual care consolidează sentimentul de „împreună“
„Hrana cea mai importantă pe care ne-o oferim prin luatul mesei în familie constă în consolidarea sentimentului de «împreună», (re)confirmarea sentimentului de apartenenţă şi, nu în ultimul rând, stabilizarea unei identităţi familiale. Pe de o parte, masa în familie este un obicei care dezvoltă o obişnuinţă de care, de cele mai multe ori, odată ajunşi la adolescenţă şi mai apoi în primii ani de tinereţe, simţim nevoia să ne îndepărtăm. Pe de altă parte însă, în interiorul fiecărui cămin, masa în familie reprezintă un ritual. Pregătirea mâncării, aşezatul mesei, poziţionarea la masă a membrilor, discuţiile, toate aceste aspecte fac parte din ceea ce înseamnă masa în familie. Prin urmare, masa în familie nu este doar despre mâncare, ci mai ales despre hrana afectivă şi mentală pe care o furnizează prin setul de ritualuri transmise din generaţie în generaţie“, a explicat Ştefania Dumitrescu, psiholog, psihanalist, membru asociat al Societăţii Române de Psihanaliză (SRP) şi Preşedintele Asociaţiei Române de Psihanaliză de Cuplu şi Familie (ARPCF).

Cititi continuarea AICI

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Acestea sunt companiile din România unde angajaţii se simt cel mai bine

Companiile îşi menţin angajaţii mulţumiţi şi atrag alţii noi nu doar prin nivelul salarial, ci şi prin „trucuri” precum birouri luminoase şi colorate, team buildinguri, programe de pregătire, abonamente de toate soiurile – la sală, la clinici, gustul cafelei, oferta cafeteriei din colţ şi interacţiunea amicală cu colegii. Lista poate continua.

Imaginea companiei nu contează doar pentru consumatori, ci şi pentru candidaţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Pentru a atrage şi menţine cei mai valoroşi candidaţi – care se vor dovedi, implicit, şi cei mai profitabili – companiile pun la bătaie un întreg arsenal.

Pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă, atmosfera plăcută de la birou este cel mai important criteriu, arată studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, realizat de Catalyst şi aflat la a douăsprezecea ediţie. ”Atmosfera de lucru plăcută este criteriul numărul 1 în alegerea angajatorului, 87,31% dintre respondenţi nominalizând acest aspect ca fiind important şi foarte important“, declară Alexandra Stancu, talent attraction & employer branding coordinator în cadrul Catalyst. ”Astfel, includerea în campaniile de comunicare către potenţiali candidaţi de informaţii cu privire la mediul de lucru, atmosferă, precum şi facilităţile spaţiului de lucru poate influenţa în mod pozitiv decizia de angajare. Acest lucru este susţinut şi de faptul că 14% dintre respondenţi au menţionat faptul că nu pot nominaliza o companie datorită faptului că nu au cunoştinţe cu privire la mediul de lucru“explică Stancu, referindu-se la studiul derulat în primăvara acestui an.

”Atmosfera de lucru plăcută“ este urmată la mică distanţă de ”pachetul salarial oferit“, adaugă reprezentanta Catalyst. Dacă în ce priveşte atmosfera de lucru 87,31% dintre respondenţi au indicat acest aspect ca fiind important şi foarte important, în ce priveşte pachetul salarial oferit, acesta a fost menţionat de 86,87% dintre respondenţi.

Alte criterii importante pentru cei ce se află în căutarea unui loc de muncă, conform studiului menţionat, sunt ”un loc de muncă sigur“, ”noi provocări profesionale“ şi ”programele de training oferite“, adaugă Alexandra Stancu.

 

Studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, spune reprezentanta Catalyst, ”este cel mai cuprinzător instrument de pe piaţă care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajator, precum şi aşteptările pe care tinerii le au de la aceştia. Studiul dezvăluie percepţia candidaţilor în raport cu angajatorii de pe piaţa românească, oferind astfel angajatorilor informaţia necesară pentru înţelegerea pieţei şi pentru dezvoltarea strategiilor de employer branding“.

Satisfacţia la locul de muncă nu este legată doar de nivelul de salarizare, explică Simona Ispas, psiholog clinician, doctorand, membru în grupul de lucru în sănătate ocupaţională al Facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşt. Din contră, explică ea, angajaţii raportează un nivel mai crescut de satisfacţie atunci când sunt trataţi corect de către supervizori sau când primesc feedback pozitiv, când beneficiază de echipamentele necesare să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes sau când au un spaţiu adecvat de lucru. ”Mai mult, atunci când angajaţii simt că munca lor contează, că meritele lor sunt recunoscute sau că îşi pot folosi abilităţile, ei raportează un nivel mai crescut de satisfacţie“, adaugă Simona Ispas.

Ea face referire şi la o analiză realizată de Timothy A. Judge, un profesor de la Universitatea din Florida, care a relevat rezultate surprinzătoare: angajaţii extrem de bine plătiţi nu sunt cu mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă decât cei prost plătiţi. Mai mult, relaţia dintre salariu şi satisfacţia faţă de plata primită nu este extrem de puternică. Cu alte cuvinte, persoanele plătite bine sunt doar cu puţin mai mulţumite de salariul lor decât cele prost plătite.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Topul ţărilor cu cei mai activi şi cei mai leneşi locuitori: pe ce loc se situează România

Un studiu realizat de Universitatea Stanford a scos la iveală cât de activi sau inactivi sunt locuitorii din diverse părţi ale lumii, românii fiind şi ei incluşi în cercetare.

Dacă te-ai întrebat vreodată ce ţară conduce topul celor mai leneşi sau activi locuitori şi nu ai găsit răspunsul, atunci acum e timpul să îl afli. Un nou studiu a colectat date de pe telefoanele mobile a peste 700.000 de utilizatori pentru a arăta cât de activi sunt oamenii din diverse părţi ale lumii, scrie „Daily Mail“.

Rezidenţii din Hong Kong se pot mândri că sunt cei mai activi şi în formă, reuşind să adune 6.880 paşi pe zi, echivalentul a şase kilometri. La polul opus, locuitorii Indoneziei sunt cei mai leneşi, cu o medie de 3.513 paşi pe zi, potrivit studiului întreprins de Universitatea Stanford. În comparaţie, britanicii parcurg 5.444 de paşi pe zi, iar americanii 4.774 de paşi pe zi.

În acest top, din 46 de ţări studiate, România se clasează pe locul 31, cu o medie de paşi de 4.759. România depăşeşte ţări precum Portugalia (4.744 de paşi), Mexic (4.692 de paşi), Grecia (4.350 de paşi) şi Brazilia (4.289 de paşi). Studiul a concluzionat că media de paşi pe zi este de 4.961, adică în jur de patru kilometri, chiar dacă unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, au cifre sub această medie. De asemenea, studiul a avut ca scop scoterea în evidenţă a nivelului obezităţii în rândul cetăţenilor ţărilor studiate şi reflectarea diferenţei dintre cei activi şi cei mai puţini activi.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Consumul de televiziune in România (studiu)

Unul din trei români are trei televizoare în casă, în contextul în care 34% din cei intervievaţi petrec între patru şi şase ore în faţa televizorului, iar 17% petrec şapte ore, în weekend, a spus Mihai Ursoi, reprezentant ASTRA, joi, la lansarea unui studiu despre consumul de televiziune.

Potrivit studiului „Indicele consumului de televiziune în România 2017 – TVCI România 2017” pentru piaţa locală, 17% din respondenţi au peste patru televizoare în casă, aproape 30% au trei televizoare, 36% din respondenţi au spus că au două televizoare în casă şi doar 19% au un singur televizor, a spus Mihai Ursoi, manager de ţară al ASTRA pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

În ceea ce priveşte timpul petrecut de români în faţa televizorului, aproape jumătate din cei intervievaţi petrec două-trei ore în faţa televizorului în fiecare zi, aproape unul din cinci petrece între patru şi şase ore zilnic în faţa televizorului. Unul din zece spune că stă la televizor peste opt ore pe zi. În weekend, 17% din respondenţii studiului petrec peste şapte ore în faţa televizorului, iar 34% petrec între patru şi şaşe ore.

Există un studiu realizat de o companie franceză specializată în măsurarea audienţelor, potrivit căruia România este una dintre puţinele ţări unde timpul de vizioare este în creştere, pe televiziunea lineară, este mult peste media mondială. Media mondială este undeva de trei ore, iar România era undeva de 5,27 ore în 2015 şi de 5,46 ore în 2016. Mai important, această tendinţă se remarcă şi în rândul tinerei generaţii, unde, în 2015, timpul mediu de vizionare era de 3,14 ore şi în 2015, de 3,37 ore în 2016”, a explicat Ursoi.

Aproape 60% din participanţii la studiu sunt dispuşi să plătească 22 de lei în plus pentru cinci canale HD. Anul trecut, de exemplu, doar 39% din participanţii la studiu erau dispuşi să plătească 25 de lei în plus pentru cinci canale HD. Peste 72% din respondenţi consideră foarte importantă calitatea HD a imaginii când doresc să cumpere un nou televizor sau vor să-şi schimbe furnizorul de televiziune. Anul trecut, interesul pentru calitatea HD era de 61%.

În ceea ce priveşte tipul de conţinut HD consumat, 68% din români declară că preferă canalele documentare, 63% preferă divertismentul şi aproximativ unul din doi preferă sportul.

„Aproximativ unul din trei români sunt abonaţi la servicii de televiziune prin satelit, într-o ţară unde penetrarea televiziunii cu plată depăşeşte 97%, spune Mihai Ursoi.

La capitolul conţinut preferat, canalele de ştiri au pierdut puţin teren de la 81% in 2016 la 77% anul acesta, dar sunt în continuare pe primul loc în preferinţele românilor. Canalele de audienţă generală/divertisment au urcat, treptat, an de an, având o creştere de peste 65% în ultimii doi ani, fiind preferate de trei din patru români în 2017. Canalele de călătorii şi documentare au câştigat teren cu o creştere de peste 50% în acelaşi interval. Preferinţele pentru sport au avut de asemenea o creştere, 45% comparat cu 41% anul trecut.

O treime dintre gospodăriile care plătesc servicii de televiziune au televizoare cu ecran plat, în acelaşi timp, aproape jumătate (44%) dintre acestea au un Smart TV.

Rezultatele studiului relevă faptul că românii consideră important, în afară de preţ, să aibă acces la canale TV pe mai multe ecrane – peste jumătate iau în considerare acest aspect când se abonează la un furnizor de televiziune. Un alt factor important în alegerea furnizorului este posibilitatea de control a televizorului cu o singură telecomandă – criteriu important pentru trei din patru respondenţi.

Studiul arată că doar unul din cinci români îşi aleg operatorul de televiziune în funcţie de preţ. Acelaşi procent de populaţie alege serviciul de furnizare TV în funcţie de calitatea acestuia şi facilităţi cum ar fi canale exclusive sau oferte speciale.

Indexul Consumului de Televiziune în România este un studiu dezvoltat de Mercury Research România pentru ASTRA România în aprilie 2017, pe un eşantion de 402 persoane. Marja maximă de eroare este de +/-5% şi un nivel de încredere de 95%.

Sursa

Fabricarea unei baterii pentru maşini electrice poate genera tot atâta poluare cât şofatul pe benzină timp de 8 ani

Potrivit unui studiu aparţinând IVL The Swedish Environment Institut, fabricarea unui acumulator pentru vehicule electrice poate elibera în atmosferă tot atâta dioxid de carbon cât ar rezulta din conducerea unui vehicul pe benzină timp de 8 ani de zile.

Cu durată de exploatare limitată în timp şi atât de costisitori încât mulţi proprietari de vehicule electrice aleg să îi închirieze contra unui abonament lunar plătit companiei producătoare, acumulatorii cu tehnologie Li-Ion sunt obţinuţi în urma unui proces de fabricaţie laborios şi mare consumator de energie. Potrivit raportului publicat de institutul suedez, pentru fiecare 1 kWhr capacitate de stocare adăugată, fabricarea unui acumulator Li-ion degajează în atmosferă între 150 şi 200 kg dioxid de carbon (CO2). Având în vedere faptul că un acumulator tipic pentru vehicule electrice oferă capacităţi între 30 şi 100 kWhr, rezultă emisii de 5,3 – 17,5 tone CO2 în atmosferă, produse încă dinainte ca vehiculul electric să iasă pe poarta fabricii.

Jumătate din aceste emisii rezultă din producerea materiilor prime iar cealaltă jumătate din fabricarea efectivă a acumulatorilor. De asemenea, calculul presupune folosirea energiei electrice generată în proporţie de 50% din surse regenerabile, plasarea activităţii de producţie a acumulatorilor într-o ţară unde folosirea combustibililor fosili este predominantă generând estimări şi mai sumbre.

Comparat cu alternative hibride mai puţin dependente de propulsia electrică, un vehicul Tesla echipat cu un acumulator Li-Ion de capacitate mare este de până la trei ori mai poluant decât modelul rival Nissan Leaf, prevăzut cu un acumulator ce asigură doar parţial necesarul de energie.

Având în vedere procesul de fabricaţie mai puţin poluant, un autoturism convenţional cu motor pe benzină sau diesel poate fi condus 2.7 ani înainte de a egala emisiile de CO2 atribuite unui autoturism Nissan Leaf hibrid proaspăt ieşit pe porţile fabricii, sau 8.2 ani dacă luăm exemplul unui model Tesla complet electric.

Cercetătorii recomandă cumpărătorilor de vehicule electrice să nu opteze pentru o capacitate a bateriei mai mare decât este absolut necesar, dacă vor cu adevărat să protejeze mediul înconjurător.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

 

România, pe locul 93 în topul mondial al generozității

Un stat distrus de război și un altul condus ani în șir de un regim militar opresiv sunt țările în care trăiesc cei mai binevoitori oameni din lume, potrivit topului World Giving Index, ediția 2016. România ocupă locul 46 din 140 în clasamentul legat de ajutarea unei persoane străine și locul 93 în topul generozității, potrivit studiului efectuat, pentru al șaptelea an la rând, la nivel global, de Charities Aid Foundation (CAF).

Myanmar conduce în topul generozității, pentru al treilea an la rând, mai mult de nouă din zece persoane din această țară donând bani în ultima lună. Potrivit raportului, acest lucru se poate explica prin faptul că majoritatea locuitorilor din Myanmar sunt adepți ai budismului Theravada, iar generozitatea lor reflectă practica ”Sangha Dana”, de a-i ajuta pe cei care duc o viață monastică.

Locul al doilea în acest clasament revine Statelor Unite, pe locul al treilea se află Australia, pe patru Noua Zeelandă, iar pe locul cinci Sri Lanka. Marea Britanie se află pe poziția a opta, Germania pe 21, Franța pe 81, Italia pe 82, iar Ungaria pe 134. Pe ultimul loc se află China.

În ceea ce privește clasamentul legat de ajutarea unei persoane străine, pentru al doilea an la rând, locul întâi este ocupat de Irak, în ciuda războiului civil din această țară. Pe locul al doilea este situată Libia, și acest stat confruntându-se cu serioase frământări din cauza războiului civil. Pe locul al treilea se situează Kuweit, pe patru Somalia, iar pe locul cinci Emiratele Arabe Unite. Statele Unite ocupă locul 9. În acest top, România este pe locul 46, cu mult deasupra Germaniei (56), Italiei (101), Franței (116), Ungariei (128) și Japoniei (138). Ultima poziție e ocupată și în acest top de China.

În cadrul clasamentului în ceea ce privește donarea de bani pentru acțiuni caritabile, pe locul 1 se află Myanmar, urmată de Indonezia, Australia, Malta și Noua Zeelandă. Marea Britanie este pe locul 7, iar Statele Unite pe locul 13. România este pe locul 92. Pe ultima poziție se situează Maroc.

În topul legat de voluntariat, Turkmenistan se află pe locul 1, urmat de Myanmar, Indonezia, Sri Lanka și Statele Unite. Marea Britanie este pe locul 22, România pe 133, iar Egipt pe ultimul loc.

Potrivit CAF, pentru prima oară în istoria World Giving Index, mai mult de jumătate din populația globului a ajutat o persoană străină cu o lună înainte de efectuarea sondajului, acest lucru ”demonstrând o tendință pozitivă în ceea ce privește generozitatea”, după cum se arată pe siteul CAF. La fel de încurajator este faptul că nivelurile de participare la ajutarea unei persoane străine au crescut în toate categoriile de dezvoltare economică, inclusiv în țările aflate în tranziție.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215