Posts

Senatul a decis: Votul in diaspora se va desfasura pe parcursul a trei zile

Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ in materie electorala care prevede ca votul in strainatate sa se desfasoare pe parcursul a trei zile, iar alegatorii care au stat la coada pana la ora 21.00, cand se inchid sectiile de vot, sa poata vota pana la ora 00.00.

Votul final se va da miercuri in Camera Deputatilor, camera decizionala.

Propunerea legislativa a fost adoptata, in procedura de urgenta, cu 75 de voturi pentru, 0 impotriva si 9 abtineri. Votul a fost reluat deoarece nu se intrunise initial numarul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege sa fie adoptat. La primul votul au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 de voturi pentru adoptare.

De asemenea, inaintea adoptarii proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 “pentru”, unul contra si 10 abtineri.

Astfel, romanii din strainatate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sambata si duminica.

Legislatia a fost completata, astfel incat alegatorii care vor fi prezenti la coada la inchiderea sectiei de vot, respectiv ora 21:00, sa poata vota pana la ora 23.59.

“La ora 21:00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea incheiata si dispune inchiderea localului de vot. Alegatorii care la ora 21:00 se afla la sediul sectiei de votare, precum si cei care se afla la rand in afara sediului sectiei de votare pentru a intra in localul de vot pot sa isi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnati de biroul electoral al sectiei de votare, din cadrul acestuia, verifica la ora 21:00 daca in afara sediului sectiei de votare se afla alegatori care asteapta sa isi exercite dreptul de vot si constata si monitorizeaza ordinea in care acestia au acces in localul de vot. Alegatorii aflati in situatiile prevazute pot vota pana cel mult la ora 23:59“, potrivit modificarii aduse articolului 46 din Legea 334/2006.

O alta modificare vizeaza introducerea votului prin corespondenta si pentru alegerile prezidentiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Actul normativ interoduce si obligatia Ministerului de Externe de a solicita date despre numarul romanilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, ca alegatorii vor putea sustine mai multi candidati.

Candidaturile propuse de partidele si de aliantele politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000 de alegatori. Un alegator poate sustine mai multi candidati“, prevede modificarea adusa articolului 4.

In legea in vigoare, un alegator putea sustine un singur candidat.

Comisia juridica a Senatului a intocmit un raport favirabil, cu amendamente.

La propunerea AEP, a fost introdusa modificarea legislatiei, astfel incat finantarea campaniilor electorale sa poata fi facuta din bugetul partidelor politice. In prezent, doar candidatii isi pot finanta campania electorala, banii find apoi rambursati.

Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidentiale, este ca partidele politice vor putea finanta din bugetele proprii campanii electorale prezidentiale, in ideea de a scoate cumva la suprafata finantarea. Putin probabil de crezut ca un candidat, indiferent cat ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, isi poate finanta singur campania elecotrala. Pentru a inlatura cat se poate de mult aceasta forma de suspiciune, cine, cum finanteaza, si partidele isi asuma un candidat, sa poata finanta din resursele proprii un candidat la prezidentiale“, a declarat presedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

Sursa

De ce pleaca tinerii din România la studii în alte ţări şi de ce foarte mulţi dintre ei nu se mai întorc niciodată în ţară

Vor să aibă experienţă internaţională, să studieze după o programă şcolară diferită şi se pregătesc pentru o carieră în business, finanţe sau IT.

Preferă Marea Britanie, Italia sau Franţa şi caută cele mai bune opţiuni pentru finanţarea studiilor în altă ţară. O parte dintre ei se întorc, după absolvire, să aplice în România ce au învăţat, iar unii preferă să îşi construiască o carieră în străinătate. Care este profilul tinerilor care învaţă în universităţile de peste hotare?

Peste 8.000 de absolvenţi de liceu din România aleg anual să îşi înceapă studiile în străinătate, astfel că numărul celor care învaţă peste graniţele ţării a trecut de 37.000 în 2018, potrivit Grupului Educativa, organizaţie care oferă servicii de consiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prin serviciul Edmundo.

Spre comparaţie, în 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, doar 800 de studenţi s-au înscris la universităţile străine, reprezentând la momentul respectiv mai puţin de 1% din numărul de absolvenţi de bacalaureat care optează pentru o facultate din ţară.
Din datele pe care le colectăm noi, în 2018 erau peste 37.000 de studenţi români în străinătate. Dacă extrapolăm, pentru a estima numărul de studenţi din primul an de studiu, probabil că între 8.000 şi 10.000 de români îşi încep studiile în străinătate în fiecare an”, spune Bogdan Kochesch, directorul executiv al Educativa, menţionând că trebuie luat în considerare şi faptul că, cel mai probabil, o mare parte dintre aceştia trăiesc deja în ţări cu comunităţi numeroase de români, cum ar fi Italia sau Spania, deci nu pleacă neapărat din România pentru a învăţa în ţările respective, ci doar îşi încep studiile în ţara în care se află deja împreună cu părinţii.

Numărul de absolvenţi de liceu care aleg să studieze în străinătate este mai mare comparativ cu alte ţări, România ocupând locul cinci între ţările din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi care învaţă în străinătate.
 
Marea Britanie, Italia şi Franţa sunt principalele destinaţii indicate de statistici ca fiind preferate de proaspeţii absolvenţi de liceu din România atunci când aplică pentru a studia în afara ţării, urmate de Danemarca, Germania, Olanda, Ungaria, Austria, Spania şi Belgia.

În cazul studenţilor români care au optat pentru consiliere în cadrul grupului Educativa, topul destinaţiilor este condus de Marea Britanie, Olanda şi Danemarca. „Acest lucru ne spune că românii care studiază în Italia, Franţa şi Germania sunt cel mai probabil fie deja acolo cu familia, fie aplică pe cont propriu”, explică Bogdan Kochesch, specificând că anual peste 6.000 de tineri din România interacţionează cu serviciile Edmundo şi Universalio ale grupului Educativa, peste 2.000 ajung să aplice pentru a studia în străinătate şi doar puţin peste 1.000 sunt admişi la studii în afara ţării, numărul acestora ajungând anul trecut la 1.200.

Clasa a X-a, borna optimă pentru a începe pregătirea în vederea aplicării la studii în străinătate
Raluca Mărăcine, specialist cu peste zece ani de experienţă în consilierea liceenilor pentru admiterea la universităţi din America şi din Marea Britanie, este de părere că pentru a obţine rezultate pozitive, pregătirea tinerilor ar trebui să înceapă la nivelul clasei a X-a.
„Am elevi care au demarat procesul încă din clasa a VIII-a, ca să se asigure că vor lua note maxime la examenele de admitere şi că au timp să adauge toate activităţile necesare la dosar. După părerea mea, cel mai bine ar fi să se înceapă pregătirea din clasa a X-a”, explică Raluca Mărăcine, cea care conduce businessul UniversityPrep, lansat în anii ’90 de către mama sa.

În general, tinerii care optează pentru programele de studii în străinătate sunt atraşi de posibilitatea de a studia într-o limbă străină, de a face internship aplicat şi de a căpăta experienţă profesională încă de pe băncile facultăţii. În plus, programa şcolară adaptată nevoilor pieţei muncii şi nivelul de pregătire al profesorilor reprezintă criterii foarte apreciate de românii care aplică pentru a învăţa în străinătate.

„Majoritatea elevilor mei aplică pe domenii precum informatica, ingineria, domeniile ştiinţifice şi economie. Sunt însă şi elevi care aplică pe domenii umanistice, artistice sau pe baza performanţei sportive”, punctează Raluca Mărăcine, care a consiliat peste 150 de elevi admişi la Harvard (SUA), Princeton (SUA), Columbia (SUA), Cambridge (Marea Britanie) sau Oxford (Marea Britanie).
În cazul grupului Educativa, cele mai populare domenii de studiu în 2017 au fost businessul, managementul şi finanţele, tehnologia şi informatica şi studiile sociale.

Cât costă să studiezi în străinătate?
„Costurile diferă foarte mult de la ţară la ţară şi sunt fie taxe şcolare, fie costuri pentru cazare sau pentru nevoile de zi cu zi. În anumite ţări precum Danemarca sau Suedia, taxele şcolare sunt gratuite, în timp ce în ţări precum Maria Britanie sau Olanda taxele şcolare pot fi acoperite de împrumuturi guvernamentale”, spune Bogdan Kochesch, care precizează că tinerii au şi opţiunea de a lucra part-time pentru a-şi acoperi costurile de studiu sau pe cele de subzistenţă.

La rândul său, Raluca Mărăcine menţionează că universităţile din Statele Unite dispun de fonduri proprii considerabile pe care le direcţionează spre burse care pot să acopere în totalitate studiile, locuinţa şi cheltuielile de întreţinere.
În schimb, în Marea Britanie, ţara indicată cel mai des de tinerii români pentru a învăţa peste hotare, taxa de studii este acoperită de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană.

„În Marea Britanie, şcolaritatea era acoperită până acum de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană şi care rezolva partea de studii, cheltuielile de întreţinere urmând să fie lăsate în sarcina familiei”, spune Raluca Mărăcine, precizând că şi aici există burse de merit şi de nevoi financiare care pot acoperi în mare parte cheltuielile de întreţinere.

Marea Britanie urmează să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, lucru care ar putea afecta printre altele şi accesul la studii. Cu toate acestea, specialiştii de la Educativa consideră că studiile la universităţile din UK vor fi încă posibile şi accesibile celor care îşi doresc să înveţe în continuare acolo, indicând drept soluţii împrumutul guvernamental, bursele de studiu sau joburile part time.

În cazul împrumutului guverna­men­tal, care acoperă taxa de şcolarizare în procent de 100%, având o valoare de aproximativ 9.250 de lire sterline, avantajul este că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, iar rambursarea începe din momentul în care absolventul depăşeşte un venit anual de 25.000 de lire sterline.

„Avantajul împrumutului este faptul că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, indiferent de durata acestora, iar rambursarea va începe din momentul în care vei depăşi pragul de 25.000 de lire sterline ca venit anual, iar tu va trebui să dai înapoi 9% din suma care depăşeşte acest prag. Taxa este luată lunar din salariu de către guvern. Dacă nu doreşti să îţi construieşti o viaţă în Marea Britanie şi doreşti să părăseşti ţara, se va aplica acelaşi principiu de calcul în funcţie de pragul stabilit de guvern, pentru ţara în care te afli. Spre exemplu, pentru România pragul stabilit este de 10.000 de lire sterline pe an”, menţionează specialiştii de la Educativa, pe site-ul instituţiei.

La fel ca în cazul universităţilor din Marea Britanie, accesul la studii în Olanda nu este gratuit, costul acestora încadându-se între 2.000 de euro şi 8.000 de euro pe an, dar şi aici existând varianta împrumutului guvernamental prin care se acoperă cheltuielile de studii. În schimb, ţări precum Suedia şi Danemarca asigură gratuitatea studiilor, specialiştii de la Educativa indicând posibilitatea de a munci legal part-time pentru completarea veniturilor.

Sursa

În 2 ani, 3 % din români au emigrat. Care a fost țara preferată

Peste 620.000 de români au plecat în străinătate doar în perioada 2015 – 2017, ceea ce înseamnă aproximativ 3 % din totalul populaţiei. Aproape jumătate dintre cei care au plecat sunt tineri cu vârste între 20 şi 34 de ani.

Din 2015 până în 2017 inclusiv, au plecat peste 620.000 de români în străinătate. Acest număr este echivalent fie cu locuitorii din judeţul Mureş, Argeş sau Bihor. Dacă am face o altă comparaţie, putem spune că au plecat din ţară toţi locuitorii din Constanţa şi Cluj-Napoca la un loc.

Analizăm categoriile de vârstă ale celor care au plecat şi vedem că cei mai mulţi sunt tineri cu vârste între 20 şi 34 de ani, peste 300.000 de persoane. Şi cei peste 34 de ani pleacă în număr mare, numărul lor depăşeşte 200.000.

Anul trecut, Marea Britanie a primit cei mai mulţi români. Peste un sfert din persoanele care au emigrat şi-au stabilit reşedinţa acolo, în timp ce 2 din 10 români au plecat în Italia. Următoarea ţară preferată este Spania.

O treime dintre români aveau un nivel scăzut de şcolarizare, 60 % erau absolvenţi de liceu sau şcoală postliceală , iar studii superioare aveau doar 6,6 %.

Tot datele Institutului Naţional de Statistică arată că, la capitolul emigrări, ne aflăm într-un trend ascendent. De la an la an, numărul românilor care pleacă creşte cu peste 10.000.

Sursa

Generaţia care nu mai ştie româneşte. Ruptura definitivă dintre bunici şi nepoţii crescuţi peste hotare

În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun. Prietenii, relaţiile, şcoala, toate sunt acolo, departe de ţară şi de tot ce e româneşte. Aşa se nasc situaţii în care bunicii rămaşi acasă nu mai pot comunica cu nepoţii lor.

Pentru mii de copii plecaţi sau născuţi peste hotare, limba română este o provocare. Mulţi dintre ei au uitat sau nu au învăţat să vorbească limba natală, specialişti spunând că cele mai des întâlnite probleme de acest gen sunt cu copiii migranţilor care au ales ţări în care se vorbeşte limba engleză sau germană.

Copiii evită să discute cu bunicii pentru că nu se pot înţelege, bunicii se simt frustraţi că cei mici, şi dacă înţeleg limba română, le răspund în limba ţării în care locuiesc. Prăpastia creată între generaţii se adânceşte direct proporţional cu timpul petrecut de cei mici peste hotare.

În comuna Feldru din judeţul Bistriţa Năsăud, peste 2.000 de localnici au plecat în străinătate la muncă. “Este foarte dureroasă ruperea de familie a celor care sunt plecaţi. De cele mai multe ori se nasc copii în străinătate, iar nepoţii greu se acomodează cu condiţiile din România sau atunci când vin într-o scurtă vacanţă în România. Sunt cazuri când nepoţii chiar au uitat sau nu au învăţat limba română sau, dacă sunt întrebaţi în limba română, o înţeleg, dar răspund în limba ţării unde locuiesc ei. E o durere atât pentru părinţi, cât şi pentru bunici şi, cât am fi noi de patrioţi… Noi am vrea să păstrăm această legătură însă, vrând-nevrând, apar şi probleme care tulbură liniştea care trebuie să domine într-o familie cu mai multe generaţii,” spune primarul comunei Feldru, Grigore Ţiolan.

Vasile Runcan, un bunic de 68 de ani povesteşte cu tristeţe că nepoţii, născuţi în Irlanda, îl evită pentru că nu reuşesc să se înţeleagă cu el.

“Am doi nepoţi – o fetiţă şi un băieţel, de cinci ani şi jumătate, respectiv patru ani. Mă doare sufletul de fiecare dată când trebuie să povestesc cu ei, pentru că în afară de un Hello, o mânuţă fluturată rapid în ecranul calculatorului sau al telefonului, nu mai primesc altceva de la ei. Orice aş întreba, EI NU ÎNŢELEG, se plictisesc şi nu vor să stea de vorbă cu bunicii. Au crescut acolo, în Irlanda, fără nici un grup de români în preajmă aşa că este foarte dificil să mă înţeleg cu ei”, spune bunicul.

Iar drama o trăieşte şi când vorbeşte cu fiica şi nepotul din Spania.

“Îmi sunt foarte dragi, sunt nepoţii mei, dar nu găsim o cale de comunicare, iar asta mă deprimă ori de câte ori încercăm să discutăm. Am şi o fiică plecată în Spania. Are un băieţel de 8 ani şi el s-a născut acolo. Copilul înţelege destul de bine româneşte şi putem comunica ceva mai eficient. Îmi răspunde în spaniolă de cele mai multe ori când discut cu el, dar se vede faptul că discută mai mult în limba maternă”.

Psihologii afirmă că cei născuţi peste hotare nu mai au parte de copilăria idilică pe care au avut-o părinţii lor, că nu mai există acea legătură cu bunicii, iar copiii nu înţeleg apropierea de vârstnicii rămaşi acasă.

Crescând într-o altă societate, copiii se raportează deja la alte reguli. Nu se mai identifică cu imaginea copilăriei pe care o avem noi în realaţia cu bunicii. Pe cei mai mulţi dintre noi, părinţii ne trimiteau în vacanţă la bunici, aveam o relaţie mult mai apropiată cu ei. Noi am idilizat cumva zona copilăriei prin identificarea cu bunicii, cu casa bunicilor şi cred că din acest punct de vedere copiii nu mai simt cumva nevoia să se apropie. Nu se pot raporta la bunici. Cred că depinde foarte mult de părinţi cum reuşesc să medieze relaţia cu bunicii. Există, pe bază de studii, construite centre de vârstnici care sunt în proximitatea şcolilor”, spune psihologul Ionel Simionca.

Tragedia se traduce în faptul că două generaţii vor avea lipsuri. “Nepoţii fără bunici cresc cu anumit tip de lipsuri şi de anxietăţi, iar bunicii, în lipsa descendenţilor lui, trăiesc cu suferinţa unei bătrâneţi prea apăsătoare” mai afirmă psihologul.

Problemele adaptare au şi copiii care revin în ţară definitiv, împreună cu părinţii lor.

Sute de copii din Botoşani, care s-au întors din străinătate în ţară, după ce au locuit mai mulţi ani peste hotare, întâmpină probleme de adaptare în sistemul de învăţământ românesc. Inspectoratul Şcolar Botoşani a descoperit că unii dintre aceşti copii au probleme şi cu vorbirea limbii române, motiv pentru care se fac cursuri de logopedie.

Conform Inspectoratului Şcolar Botoşani, pe parcursul anului şcolar 2017-2018,  223 de elevi veniţi din străinătate s-au încris în şcolile din Botoşani, 106 în învăţământul primar, 87 în învăţământul gimnazial şi 30 în învăţământul liceal, însă 165 dintre aceştia nu au studiat niciodată în România.

”Din cei 223 de elevi veniţi din străinătate, 165 nu au studiat deloc în România, iar o parte s-au născut în ţările din care vin. Aceşti elevi veniţi din străinătate sunt evaluaţi la unitatea de învăţământ de către o comisie. În scopul consolidării competenţelor de comunicare în limbă română, a dobândirii cunoştinţelor de citit şi scris, dar şi cu scopul adaptării elevului la programele şcolare din România. Au fost situaţii în care părinţii au fost consiliaţi să solicite înscrierea elevilor în aceeaşi clasă pe care au frecventat-o în anul şcolar anterior sau într-o clasă anterioară celei absolvite” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

30% dintre copiii care se reîntorc acasă după ce au făcut şcoală în străinătate au greutăţi de adaptare la sistemul de învăţământ românesc şi necesită o atenţie deosebită din partea şcolii, motiv pentru care autorităţile, împreună cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Botoşani, au stabilit o serie de măsuri de reintegrare atât ale elevilor.

Iar pentru a ţine pasul cu ceilalţi colegi, părinţii preferă de cele mai multe ori ca micuţii să repete un an de şcoală, însă pentru copiii de gimnaziu sau de liceu efectele negative se văd repede.

“Au fost şi puţine cazuri în care, după înscrierea elevilor ca audienţi, constatându-se dificultăţi de adaptare, părinţii au solicitat înscrierea elevilor într-o clasă inferioară. A existat şi un caz în care, pentru un elev înscris iniţial în clasa a VIII-a, după prima săptămână părinţii au solicitat înscrierea acestuia în clasa a VII-a. Sunt şi câteva cazuri de elevi care au absolvit clasa a VIII-a în Italia, au susţinut examenul de capacitate/absolvire şi au solicitat înscrierea în clasa a IX-a, în judeţul Botoşani, pentru anul şcolar 2018-2019” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

Specialiştii susţin că părinţii înţeleg problemele cu care se confruntă copiii lor la revenirea în ţară şi cer ajutor instituţiilor abilitate însă, din păcate sistemul de învăţământ românesc are mari probleme în ceea ce priveşte asigurarea profesorilor de sprijin.

“Uneori elevii remigranţi de nivel gimnazial sau liceal sunt nevoiţi să repete cel puţin o clasă absolvită în străinătate, situaţie în care pot avea manifestări afective negative (ruşine, tristeţe, teamă, furie), iar uneori îşi doresc să fi rămas în ţara de unde au revenit. S-a constatat o creştere a numărului de părinţi ai copiilor remigranţi care se adresează instituţiei noastre, în vederea obţinerii certificatelor de orientare şcolară şi profesională pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), solicitând pentru aceştia structuri de sprijin (adaptarea curriculară, profesor de sprijin ş.a.) Dacă “în afară” sprijinul acordat copiilor cu CES în instituţiile de învăţământ preuniversitar era substanţial, fiecare copil/elev beneficiind de câte un profesor de sprijin pe tot parcursul programului şcolar, părinţii şi copiii acceptă cu mare dificultate ideea că în România copilului cu CES i se alocă cel mult o oră de lucru individual cu profesor de sprijin, dacă acesta există în acea unitate de învăţământ”  a declarat Alina-Manuela Robu, directorul C.J.R.A.E. Botoşani.

În ultimii ani, Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat strategii şi politici educaţionale pentru această categorie de copii, care includ, pe lângă cabinete de asistenţă psihopedagogică, şi organizarea în şcoli a unor cursuri intensive gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară care întâmpină dificultăţi în înţelegerea limbajului, a unor activităţi remediale cu elevii, în special pentru examene, consiliere psihologică şi psihopedagogică a părinţilor însă acestea nu sunt suficiente.

Măsuri se iau şi la nivelul Ministerului Românilor de Pretutindeni, care distribuie anual manuale româneşti în Diaspora. “O provocare pe care o avem atunci când ne dorim să aducem românii în ţară este cea a integrării copiilor în şcolile româneşti, iar prima condiţie este ca acel copil să cunoască limba română. Noi avem campanii de distribuire a manualelor şcolare în Diaspora. Anul trecut am distribuit 10.000 de manuale pentru copiii români din Diaspora”, a declarat Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Reprezentanţii asociaţiilor românilor din Diaspora susţin că la a treia generaţie nimeni nu mai ştie româneşte.

“Ei (autorităţile române – n.r.) au un proiect în acest sens, dar este la 0,5% din cât ar trebui să funcţioneze. Singura soluţie ar fi un proiect “În această casă se vorbeşte doar limba română”. Se pune în abţibild pe uşă. Suntem împotriva amestecării limbii. Sunt studii care arată că acei copii care locuiesc în altă ţară şi vorbesc limbi distincte, vorbesc doar engleza sau doar româna, sunt mai intelegenţi decât cei care vorbesc amestecat. Cei din Canada şi din Europa se confruntă cu această problemă şi chiar şi cei din comunităţile istorice. E un proiect care nu se face cu fonduri de la bugetul României, se face cu bani de la sponsori privaţi. Se face cu cheltuieli foarte mici. Încercăm să folosim şi bisericile. Sunt biserici ortodoxe sau neoprotestante care în cadrul bisericii lor predau Biblia copiilor limba română, ca să-I înveţe pe lângă religie şi limba română. Toate materialele le primesc din România”, a afirmat  Daniel Ţecu, preşedintele Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE)

Cât priveşte conservarea limbii române, reprezentanţii Diasporei spun că niciun Executiv nu a avut asta ca prioritate. “Mereu s-a văzut lucru acesta, de 22 de ani de când lucrez, agenda Guvernului României nu are nicio treabă cu Diaspora. Nu mă refer la Guvernul prezent. Mă refer în general. Trăiesc într-o altă lume. Statul român nu a fost pregătit de acest exod şi nu este pregătit nici în acest moment”, a mai afirmat Ţecu.

Nimeni nu ştie exact câţi români se află astăzi peste hotare. Oficial, cifrele sunt de 3,5-4 milioane de români. Neoficial, vorbim de o cifră dublă.

Sursa