Posts

Iata care sunt cele mai cautate destinatii de sarbatori anul acesta si ce oferte mai poti sa prinzi pe ultima suta de metri

Romanii au ales pentru petrecerea sarbatorilor din acest an destinatii europene consacrate, precum Londra si Roma, insa si-au indreptat atentia si spre destinatii mai putin cunoscute, precum Lisabona, Catania – Sicilia si Bologna, conform unei analize Vola.ro.

Si destinatiile din Romania au fost solicitate, in special in perioada sarbatorilor. Orase precum Timisoara, Cluj si Iasi sunt in topul optiunilor romanilor.

Londra ramane cea mai populara destinatie catre care romanii zboara de Craciun, statistica Vola.ro aratand ca peste 10% dintre biletele emise de Vola.ro cu plecare in perioada Craciunului au ca destinatie capitala Marii Britanii. Pentru Revelion, cea mai populara destinatie este Roma.

In topul preferintelor romanilor se mai numara si Bruxelles, Milano sau Madrid.

Destinatiile exotice au inregistrat o crestere cu 25% fata de totalul rezervarilor de anul trecut. Preferintele romanilor se indreapta in special spre destinatii cu plaja precum Thailanda sau Maldive.

Primele rezervari pentru aceste sarbatori au fost facute din luna martie 2017

Romanii au inceput sa isi rezerve inca din luna martie biletele de avion sau vacantele pentru aceste sarbatori. Prima rezervare pentru Craciunul din acest an a constat in 2 bilete de avion pe ruta Bucuresti-Roma (dus-intors), achizitionate in luna martie 2017, la un pret total de 75 euro. Tot in martie a fost facuta si prima rezervare pentru Revelion: 2 bilete de avion pe ruta Bucuresti-Maldive (dus-intors), costand 1500 euro.

Primul city break rezervat pentru Craciun a fost achizitionat tot in luna martie si a avut ca destinatie finala Roma, pretul pachetului pentru doua persoane, cu zbor si cazare 2 nopti incluse, fiind de 330 euro.

Primul city break rezervat pentru Revelion a fost achizitionat in luna mai si a avut ca destinatie Larnaca. Pachetul ce a inclus cazare 3 nopti si biletul de avion pentru 2 persoane a costat 270 euro.

Ianuarie – cea mai buna luna pentru a planifica vacanta de anul viitor

Am observat din ce in ce mai multi clienti care si-au adaptat obiceiurile pentru a beneficia de cele mai bune preturi chiar si pentru perioade aglomerate, precum Craciunul si Revelionul. In cele mai multe cazuri, asta inseamna rezervarea biletelor din timp, chiar si cu 6 luni inainte. Un sfat poate prea putin mentionat este ca luna decembrie si ianuarie sunt luni foarte bune pentru achizitia biletelor de avion cu plecare in restul anului, asa ca recomandam un mic buget pus deoparte pentru ofertele care vor aparea cu siguranta in luna ianuarie” a declarat Matei Psatta, Head of Marketing Vola.ro.

Bilete disponibile cu o saptamana inainte de sarbatori

Pentru cei care inca nu au apucat sa isi rezerve vacanta sau biletul de avion pentru sarbatori, inca nu este timpul pierdut. Se mai pot gasi inca bilete de avion la preturi acceptabile in special spre orasele populare catre care exista zboruri low-cost (Roma, Londra, Milano).

Preturile incep de la 60 euro dus-intors, cu plecari chiar si in Ajunul Craciunului. De Revelion, preturile sunt ceva mai mari, dar pot fi gasite bilete de avion si la 100 euro dus-intors, in functie de data intoarcerii.

O varianta mult mai avantajoasa pentru rezervarile last-minute sunt city breakurile. Pentru un pachet ce include biletul de avion si doua nopti de cazare preturile incep de la 179 euro pentru Roma sau Londra si pot trece de 300 euro pentru destinatiile populare pentru Targurile de Craciun, precum Viena sau Praga.

De Craciun romanii cauta sa se reuneasca cu cei dragi

Conform analizei Vola.ro, 56% dintre rezervarile de bilete de avion din perioada Craciunului sunt pentru o singura persoana, ceea ce denota faptul ca romanii aleg sa calatoreasca in destinatiile in care se afla cei dragi lor.

Statistica mai arata ca 30% sunt rezervari de cuplu si 14% sunt rezervari pentru mai mult de 3 persoane.

De Revelion, romanii prefera sa calatoreasca in cuplu, 42% dintre rezervarile de bilete de avion fiind pentru doua persoane.

Sursa

Traditii si obiceiuri de Boboteaza si Sfantul Ioan

Boboteaza, sarbatorita in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine – momentul nasterii spirituale a Mantuitorului – trasaturi de mare sarbatoare populara. 6 ianuarie este ziua in care a fost botezat Iisus Hristos de catre Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, varsta pe care evreii o considera a maturitatii.

Se spune ca Iisus nu a fost botezat pentru iertarea pacatelor lui, fiindca El era fara de pacat, ci pentru sfintirea creatiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezinta incheierea ciclului celor 12 zile ale Sarbatorilor de Iarna, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Legenda de la care a pornit obiceiul sfintirii apelor se refera la faptul ca, atunci cand Ioan Botezatorul a inceput procesiunea botezarii, diavolii au venit pe raul Iordanului pentru a o impiedica. In acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preotilor sa sfinţeasca toate apele. Ca urmare, toti diavolii au cazut sub gheturi si s-au inecat.

In ajunul Bobotezei, preotii merg din casa in casa si stropesc cu apa sfintita pentru a binecuvanta gospodaria. In noaptea dinaintea Bobotezei, fetele trebuie sa isi puna busuioc sub perna si sa isi lege de inelar un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul. In popor, se mai spune ca fetele care cad pe gheata pe 6 ianuarie se vor marita in acel an.

La miezul noptii dinainte de Boboteaza se spune ca animalele din grajd vorbesc despre locurile in care sunt ascunse comori.

Despre apa sfintita in ziua de Boboteaza se crede ca are puteri deosebite si nu se strica niciodata. Aceasta poarta numele de Agheasma mare si poate fi bauta doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie. Tot de Boboteaza se sfintesc apele. Apoi, preotii arunca in apa o cruce, iar mai multi barbati intra in apa pentru a o gasi. Se spune ca cel care va gasi crucea va avea noroc tot anul.

In batrani, exista Iordanitul femeilor. Gospodinele din sat se adunau acasa la una dintre ele cu mancare si bautura. Dupa masa, sarbatoreau intreaga noapte, iar dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii pe care ii intalneau amenintandu-i ca ii arunca intr-o apa. In unele zone din tara, tinerele neveste sunt iordanite de cele mai in varsta prin udarea cu apa din fantana sau rau.

Tot in aceasta zi nu trebuie sa faci treaba, sa speli rufe, sa te certi cu cineva sau sa dai ceva cu imprumut.

Imediat dupa Boboteaza crestin ortodocsii il sarbatoresc pe Sfantul Ioan, pe 7 ianuarie. In ajunul Sfantului Ioan, tinerii din sat trebuie sa ia apa sfintita de la preot, iar a doua zi sa “iordaneasca” pe toti cei care le ies in cale. Cei “iordaniti” trebuie sa rasplateasca ceata de flacai cu bani. De asemenea, toata lumea trebuie sa se stropeasca cu apa sfintita in dimineata Sfantului Ioan pentru a fi feriti de boli tot anul.

In Bucovina exista obiceiul de a se pune brazi impodobiti la portile celor care poarta acest nume, iar ei organizeaza petreceri.

In Transilvania, cei care isi serbeaza onomastica in aceasta zi sunt plimbati prin sat si dusi la un rau pentru a fi purificati.

Se spune in popor ca dupa Sfantul Ioan se boteaza gerul, adica vremea incepe sa se incalzeasca.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Top 3 cele mai frumoase campanii de Craciun 2016

Amuzante, captivante sau pline de emotie, exista cateva campanii publicitare de Craciun care pur si simplu ne impresioneaza si ne raman minte. Brandurile se intrec unele pe altele in a ne introduce cat mai bine in atmosfera Sarbatorilor, realizand video-uri, gif-uri sau fotografii cu povesti cat mai frumoase in spate.

Iata un top 3 al celor mai frumoase campanii de Craciun 2016, adica cele care ne-au atras atentia! Pana la urma, it’s the most wonderful time of the year!

Huawei

Heathrow Airport

John Lewis

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Sfântul Andrei: tradiţii şi superstiţii

Farmece de dragoste, noaptea strigoilor şi busuiocul de sub pernă care te ajută să-ţi visezi ursitul sunt câteva dintre superstiţiile legate de Sfântul Andrei.

Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Apostol Andrei în fiecare an pe 30 noiembrie. Acesta este considerat şi ocrotitorul României. Potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarna care începe fiecărui lup. Pentru că tradiţiile populare sunt frumoase trebuie să cunoaştem câteva dintre acestea care sunt legate de Sfântul Andrei, precum şi superstiţiile acestei zile.

Nu se matură toată ziua, nu se duce gunoiul afară, nu se lucrează în grajduri, nu se piaptănă, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut, după cum spune tradiţia de Sfântul Andrei.

Usturoiul de fereşte de spiritele rele

Noaptea Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, este considerată şi noaptea Strigoilor, a celor trecuţi în nefiinţă care nu şi-au găsit liniştea. Aţadar, pentru a îndepărta spiritele care-ţi pot bântui casa, e bine să ungi tocurile uşilor şi ale ferestrelor cu doi căţei de usturoi.

Ceşcuţele cu apă pline care prevestesc norocul la măritiş

Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline pe care le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, trebuie să repeţi acest lucru. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vei avea noroc. În schimb, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci se spune că nu ai noroc în dragoste şi nu te vei mărita.

Boabele de grâu sub pernă

În noaptea de Sf. Andrei (29 noiembrie), că să-şi viseze ursitul, fetele îşi pun sub cap 41 de boabe de grâu. Dacă visezi că-ţi ia cineva grâul, înseamnă că te vei mărita.

Turta din aluat foarte sărat şi ursitul

Prin unele locuri, fetele fac turte din aluat foarte sărat din care se mănâncă jumătate înainte de culcare pentru a simţi setea, iar cealaltă jumătate se pune sub pernă. Dacă viitorul soţ nu apare în vis ca să-i aducă apă atunci trebuie să se mai aştepte cu măritişul.

Firul de busuioc

Fetele care vor să se mărite ascund sub pernă un fir de busuioc, pentru a-şi visa iubitul.

Goale între două oglinzi

Fetele care vor să-şi vadă ursitul trebuie să stea goale între două oglinzi, la miezul nopţii, cu două lumânări aprinse în mână. Se spune că în oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi soţ.

Dezlegarea misterelor

Tot în noaptea de Sfântul Andrei se pot dezlega anumite mistere legate de ceva ce s-a întâmplat în trecut. Pentru asta se practică un ritual bizar în cimitir, iar într-un vas cu apă descântată se va vedea tot ce s-a întâmplat.

Toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi ascunse

Toată munca în bucătărie trebuie terminată înainte de miezul nopţii, iar obiectele tăioase trenuie legate cu sfoară şi ascunse bine. Nici pieptănatul nu trebuie să se facă după miezul nopţii, pieptenele fiind un obiect interzis de Sfântul Andrei, deoarece are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor.

Sursa
Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti
1-echipamentgratuit-1030x215

Cină la înălțime în sania lui Moș Crăciun, deasupra Bruxelles-ului

Localnicii sau turiștii din Bruxelles nu mai trebuie să aștepte acasă venirea lui Moș Crăciun. Ei pot lua cina cu Moș Crăciun în sania lui, deasupra acoperișurilor și a decorațiilor luminoase din oraș, relatează Reuters.

Guests enjoy dinner at the table "Santa in the sky", lifted by a crane and decorated to match the appearance of a "Santa Sleigh" as part as the Christmas festivities, in Brussels

„Santa in the Sky” este o variație nouă a experienței „Dinner in the Sky”, în cadrul căreia doritorii pot lua masa pe o platformă deschisă suspendată de o macara masivă utilizată în construcții.

Pe strada comercială Sablon, oamenii sunt întâmpinați de un Moș Crăciun în “restaurantul” aerian, decorat ca o sanie împodobită cu multe lumini și tras de patru căprioare de recuzită.

6

Doritorii, care sunt asigurați în scaune pentru a mânca la barul care înconjoară bucătăria deschisă, plătesc până la 250 de euro pentru o masă cu patru feluri de mâncare “stropite” cu vin, sau pot opta pentru varianta mai ieftină, în care doar ceaiul costă 55 de euro.

Guests enjoy dinner at the table "Santa in the sky", lifted by a crane and decorated to match the appearance of a "Santa Sleigh" as part as the Christmas festivities, in Brussels

Vineri seară meniul chef-ului Maxime Mazier era format dintr-un antreu cu homar și anghinare, urmat de biban cu scoici și la desert bezele de nucă de cocos cu mango.

El a spus că în această experiență totul este să te obișnuiești cu vântul care suflă permanent în jurul saniei suspendate. “Nu este prea cald (…) iar dacă vântul se intensifică, sincronizarea este foarte importantă”, a adăugat el.

7

Michael Chiche, implicat în conducerea firmei din Bruxelles care a adus în ultimii zece ani experiența “Dinner in the Sky” în 58 de țări, s-a declarat convins că oferta specială de patru zile care se încheie duminică va fi repetată anul următor.

8

“În primul rând este priveliștea, să fii ridicat în aer. În al doilea rând, ești blocat. Asta înseamnă că ești împreună cu ceilalți oaspeți, ești cu chef-ul și toate aromele, vei experimenta totul complet diferit”, a spus el.

“Este minunat să vezi întregul oraș. Mâncarea este foarte bună. Cheful a pregătit-o în fața noastră. Este minunat”, a spus o clienta.

Guests enjoy dinner at the table "Santa in the sky", lifted by a crane and decorated to match the appearance of a "Santa Sleigh" as part as the Christmas festivities, in Brussels

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

features

Anul Nou – tradiții și obiceiuri la români

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopții de Revelion și An Nou după miezul nopții. Divinitatea Anului se naște, crește, îmbătrânește și moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaște după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecți.

Sfinții Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după șansa avută de aceștia la împărțirea sărbătorilor: Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubește și petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) și Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generația sfinților-moși: Moș Andrei (30 noiembrie), Moș Nicolae (6 decembrie), Moș Ajun (24 decembrie) și Moș Crăciun (25 decembrie). Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinității adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renașterea acesteia.

În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. 

În satele bucovinene se obișnuiește sa se umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi.

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Un alt obicei, cel al umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. S-a avansat ipoteza că la originea acestui obicei e un cult traco-getic.

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii. Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. 

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului. Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței.

Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei.“Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Sursa: Agerpres

1-echipamentgratuit-1030x215