Posts

Studiu: tendințele anului 2018 în România

Românii vor să se vadă mai des cu cei dragi și simt nevoia să se implice activ pentru o Românie mai bună; 3 din 10 se implică deja în acțiuni de voluntariat, iar mulți dintre ei sunt tineri și copii. În plus, 3 din 10 români au început să își închidă telefonul și Facebook-ul după-amiaza și în weekend-uri, pentru a avea mai mult timp de calitate. Sunt câteva dintre tendințele indentificate în primul studiu național complex care arată cum trăiesc și gândesc românii, realizat de Hunters by Unlock.

Compania de cercetare Unlock Market Research a lansat Hunters, o nouă divizie de studiere a trendurilor, și, simultan cu aceasta, primul studiu național complex care măsoară tendințele în stilul de viață al românilor în 2018. Datele au fost colectate continuu pe parcursul unui an și arată cum oamenii și-au regândit modul în care trăiesc, acestea fiind prezentate sub forma a 15 trenduri sociale și profesionale. Studiul este calitativ și cantitativ, pe un eșantion reprezentativ pentru România.

Semnal de alarmă pentru angajatori

Studiul arată că românii își doresc să câștige mai mult timp personal în loc de bani și nu mai sunt mulțumiți de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.

În acest timp, România trece printr-o criză pe piața muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite.

Românii vor să facă mai mult ce le place

Totodată, cea mai puternică tendință, recunoscută de 65% dintre români, este dorința de a-și încetini ritmul alert al vieții. Oamenii vor să își recupereze timpul personal, să se bucure cu adevărat de el și caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Românii nu mai sunt dispuși să lucreze peste program sau în weekend și simt că ziua este prea scurtă pentru tot ceea ce vor să facă.

Mai mult timp de calitate: începem să ne tratăm de dependența de tehnologie

Românii caută din ce în ce mai mult liniștea din afara tehnologiei și autenticitatea în relațiile inter-umane. De aceea, 37% dintre români deja își limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza și în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependență și care ne face adesea să irosim timpul.

În schimb, românii sunt tot mai preocupați de bucuriile simple care îi reconectează cu tot ce este uman: vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult, să stea în natură – tendință confirmată de peste 61% dintre noi. Sociologii explică fenomenul ca fiind un revers al abuzului de tehnologie și a lumii virtuale.

Românii se implică din ce în ce mai mult să facă o schimbare în bine

Studiul arată că simțim nevoia de a aduce mai mult sens în viața noastră și de a face lucruri mai importante. 3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânși. Mulți dintre ei sunt tineri și copii și aleg voluntariatul pentru acțiuni de reciclare și protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovați dacă nu fac nimic pentru asta.

Studiul încadrează tendințele în patru teritorii de schimbări majore în România:

Ne luptăm pentru a rămâne umani – tendință validată de 60% dintre români

Acest lucru înseamnă că ne pasă mai mult, am devenit mai empatici și simțim nevoia să oferim ajutor. De aceea, ne implicăm mai mult și suntem solidari pentru o societate mai bună: ne conectăm cu ceilalți, ieșim în stradă să protestăm sau strângem donații pentru scopuri caritabile.

Dorința pentru o lume mai bună merge și mai departe: 66% dintre români confirmă nevoia de a înfrumuseța locul în care trăiesc, fiind din ce în ce mai preocupați de latura estetică a tot ce îi înconjoară, de la casă, mâncare și chiar până la propriul corp.

Comunitatea are o voce mai importantă ca oricând – tendință validată de 45% dintre români

Românii au descoperit ce înseamnă o comunitate și în ce constă puterea ei.

6 din 10 români recunosc dorința de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume. Pe facebook sau în stradă, oamenii au învățat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalți și să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel își pot schimba viața în bine. Românii și-au dat seama că și cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză.

Nu ne mai este rușine că suntem români

41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii. Potrivit declarațiilor acestora, nu le mai este rușine că sunt români și consideră că identitatea națională a câștigat reputație și devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală și cumpără produse românești doar din acest motiv.

Rolurile tradiționale au fost redefinite – tendință confirmată de 59% dintre oameni

Românii au început să abandoneze cutumele și să pună preț pe alegerile personale: nu mai trăiesc după standarde tradiționale, ci așa cum își doresc ei. Se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii și aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi, de exemplu ca freelanceri.

O puternică tendință, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinerește indiferent de vârstă sau situația socială. Astfel, tot mai mulți vârstnici își prelungesc viața activă, angajându-se chiar și la 70 de ani, intră pe internet și au conturi de facebook, fac sport și pleacă în vacanțe.

De asemenea, generațiile fac schimb de lecții – trend validat de 62% dintre români. Tinerii își învață bunicii să folosească tehnologia, iar aceștia, la rândul lor, îi ajută să afle ce înseamnă valoarea și profunzimea.

Cât privește relațiile între sexe, rolurile femeilor și ale bărbaților se redefinesc, tendință confirmată de 56% dintre români. Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activități care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbații își iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulți oameni care investesc în auto-îmbunătățire. Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să învețe japoneză din proprie inițiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate și a rămâne importanți pentru cei din jur.

Ne dorim să încetinim ritmul – cea mai puternică tendință, confirmată de 65% dintre români

Românii au început să fie deranjați de presiunea de a alerga inutil. Ei vor să recupereze pacea sufletească, să câștige mai mult timp pentru ei înșiși, renunțând la lucrurile care îi sufocă sau care nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior și din ce în ce mai mulți sunt gata să renunțe chiar și la salarii mai mari, doar pentru a-l obține.

Ca urmare, limitarea consumului de tehnologie pentru a câștiga timp de calitate este o importantă tendință ce decurge din această nevoie, și care e confirmată de 71% dintre români.

Un alt trend validat de 56% dintre români este limitarea la zona de confort: oamenii planifică mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piață și fac economii, considerând că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar. Românii au început să opteze pentru locuri de muncă mai sigure, ce le garantează un salariu care le acoperă nevoile de bază, dar le oferă în schimb mai puțin stres.

“Studiul arată că urmele anxietății de odinioară pe care le aveau românii sunt din ce în ce mai vagi. Vedem acum cu cifre, oficial, documentat, că românilor nu le mai este teamă și au acum o nouă direcție, în care vor să facă totul pentru a ajunge la liniște sufletească. Românii sunt într-o perioadă de căutare a binelui personal și ei vor schimba modul în care se face business, comunicare sau politică în România”, declară Adina Vlad, Managing Partener, Unlock Market Research.

“România se află într-o schimbare alertă și continuă. O simțim în jur, dar acum o înțelegem în cifre. Iată că am realizat primul studiu complex care măsoară trendurile la români, pornind de la ideea că înțelegerea schimbărilor rapide care au loc în stilul de viață și obiceiurile consumatorilor este o componentă cheie în dezvoltarea oricărui business”, declară Flavia Bobei, Alternative Research Solutions Manager, Unlock Market Research.

Cercetarea cuprinde două părți: prima sondează percepția românilor asupra trendurilor pe care le identifică în jurul lor, iar a doua arată în ce măsură aceștia le aplică în propria viață. Studiul în versiune completă este disponibil la cerere la Unlock Market Research.

Acesta poate fi personalizat pe anumite categorii și ajută profesioniștii în business, marketing și comunicare să identifice modul în care pot aborda consumatorii cărora se adresează. Pachetul complet include studiul, workshop personalizat aplicat pe business și focus-grupuri.

Sursa

 

La mulţi ani români, oriunde v-aţi afla pe meridianele lumii!

De 1 Decembrie, Televiziunea Română urează „La mulţi ani!” românilor din întreaga lume transmiţând, în direct la TVR Internaţional, ceremoniile organizate cu ocazia Zilei noastre naţionale – dar şi programe speciale de sărbătoare.

De Ziua Naţională, TVR Internaţional uneşte românii de pretutindeni şi le aduce un program divers, de sărbătoare, pentru toate vârstele şi preferinţele.

Încă de la prima oră a dimineţii, de la 8.00 şi până la ora 14.00, sub titlul „Eu sunt Romania”, la TVRi veţi putea trăi emotia  paradelor  militare de  la Bucureşti, Alba Iulia şi Iaşi, a ceremoniilor festive şi a slujbei Te Deum de la Alba Iulia. Toate aceste transmisiuni în direct vor fi însoţite de dezbateri şi comentarii ale invitaţilor din studiourile TVR.

Telejurnalul de la ora 14.00 va fi urmat, de la ora 15.00, de transmisiunea în direct de la Sibiu a spectacolului folcloric extraordinar de Ziua Naţională a României “Noi suntem români” prezentat de Iuliana Tudor. Alături de Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”,de  Orchestra „Lăutarii” din Chişinău  dirijată de Nicolae Botgros şi de Ansamblul „Ceata Junilor” – îi vom asculta şi vom cânta din tot sufletul: „Noi suntem români!”, împreuna cu cei mai mari artişti din toate zonele ţării: Nicolae Furdui Iancu, Nineta Popa, Mariana Anghel, Alexandru Pugna, Tudor Furdui Iancu, Ovidiu Homorodean, Cristian Fodor, Dumitru Teleagă, şi mulţi alţii.

De la ora 17.00, nu pierdeţi Olimpiada eroilor – un program în care de 1 Decembrie, Televiziunea Română vă spune povestea primei participări a echipei României la Jocurile Invictus. 15 eroi români, trecuţi prin focul războiului, au reuşit nu doar să depăşească traumele fizice şi psihice cu ajutorul sportului, ci să facă şi performanţă. La competiţia care a avut loc în oraşul Toronto, din Canada, ei au concurat cu sute de alţi militari din 17 ţări. Şi deşi s-au antrenat doar câteva luni, românii au adus acasă patru medalii: aur pe echipe la tir cu arcul, argint la individual şi două medalii de bronz la atletism şi canotaj în sală.

După discursul preşedintelui  Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naţionale a României de la ora 18.00, Corina Dănilă aduce de la 18.15 o ediţie specială a emisiunii “Ieri, azi, mâine” în care va pune accentul pe “mâine” – având ca invitaţi în studioul emisiunii mici artişti, interpreţi şi dansatori extrem de talentaţi, premiați la festivaluri naţionale și internaţionale. Muzica, dansul, emoţiile şi cuvintele micilor artişti vor reprezenta cel mai curat și sincer “La mulți ani!” pentru ţara noastră.

De la ora 21.00, mergem în Canada pentru a cunoaşte “Un alt colţ de Românie” – într-un documentar realizat de Daniela Apostoaei. Vom descoperi poveştile emoţionante ale primilor imigranţi români sosiţi în Canada la sfârşitul secolului al XIX-lea (plecaţi tocmai din Bucovina) şi ale urmaşilor lor – ajunşi la a 3-a şi a 4-a generaţie – alături de alte poveşti de viaţă – atât ale unor români ajunşi aici ca urmare a prigoanei comuniste, cât şi ale altora veniţi după 1989.

De la ora 22.00, primim în dar un concert grandios dedicat celui mai mare compozitor român în viaţă, născut în Republica Moldova: Eugen Doga! Evenimentul “Eugen Doga – 80 ani” a făcut parte din Programul acţiunilor culturale dedicate sărbătoririi aniversării a 80 de ani de la naşterea compozitorului Eugen Doga, aprobat de Guvernul Republicii Moldova la începutul acestui an. Pe scena spectacolului au evoluat Orchestra extinsă a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, sub bagheta dirijorului Dumitru Cârciumaru, dar şi Tania Cergă, Vitalie Advahov, Akord, Mariana Bulicanu, Ana Cernicova, Dumitru Mâţu, Ana-Maria Donose şi corul Teatrului de Operă şi Balet „Maria Bieşu”.

Sursa

Un agricultor din România a obţinut o plantă care produce, în acelaşi timp, şi cartofi şi vinete

Un pasionat de agricultură din judeţul Neamţ a reuşit, anul acesta, să obţină o plantă de cartof care a rodit şi vinete. Vali Cucu a devenit cunoscut când, aceeaşi plantă a dat cartofi şi tomate, urmând aceeaşi procedură cu cea din 2017.

Valentin Cucu a postat pe pagina sa de socializare cea mai nouă realizare din grădina de legume: planta de la care a obţinut atât tuberculi de cartof, cât şi vinete.

Potrivit agrointel.ro, legumicultorul Vali Cucu a altoit, în urmă cu doi ani, şi planta de cartof cu roşie, obţinând ambele roade, iar acum a aplicat aceeaşi tehnică şi pentru vinete. Reuşitele au fost asigurate de faptul că atât cartoful, cât şi roşia sau vânăta provin din aceeaşi familie, respectiv solanacee.

Bărbatul din Neamţ a început să facă astfel de procedee de altoire dupe ce a citit despre un britanic care a recoltat cartofi şi roşii de pe aceeaşi plantă.

“M-am gândit la mai multe variante până când am realizat că, pentru a avea în pământ cartofi şi la suprafaţă roşii, trebuie să faci altoire. Am vazut pe internet câteva persoane care încercau să vândă seminţe de roşii cartof. Din experienţă vă spun că acest lucru nu e posibil”, a declarat pentru Agrointeligenţa Valentin Cucu, legumicultor şi păstrător de seminţe de legume tradiţionale, din comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ.

Legumicultorul a precizat că alegerea soirilor ce vor fi altoite se face în funcţie de rezultatele pe care doreşti să le obţii. Dacă vrei o cantitate mai mare de cartofi alegi un soi mai productiv de cartof şi unul mai puţin productiv de roşie sau de vânătă, în timp ce, dacă doreşti să obţii o cantitate mai mare de pătlăgele, alegi un soi de roşii mai productiv şi un soi de cartofi mai puţin productiv.

Totuşi, pentru reuşita culturii, Valentin Cucu recomandă folosirea unor soiuri cu producţii similare.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Pentru gurmanzi: România va avea „Puncte Gastronomice Locale Familiale”

Turiştii vor putea mânca în satele româneşti, de la anul, bucate tradiţionale gătite “ca la mama acasă”, după înfiinţarea Punctelor Gastronomice Locale Familiale (PGLF), un proiect iniţiat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) cu scopul de a ajuta la dezvoltarea comunităţilor şi a turismului local.

România are un specific unic prin poziţionarea geografică şi tradiţia gastronomică de peste 2.000 de ani, fiind totodată vestită în Uniunea Europeană prin ospitalitatea nativ românească. De aceea, ANSVSA vrea să aibă o contribuţie la dezvoltarea locală a comunităţilor, o dezvoltare pe orizontală, pe de o parte prin asigurarea unor locuri de muncă la nivel local, iar pe de altă parte prin utilizarea materiei prime autohtone. Şi nu în ultimul rând va da o notă în plus de interes turismului local “, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.

 

“Gospodăriile trebuie să fie obligatoriu identificate, obligatoriu vor fi înregistrate sanitar-veterinar, obligatoriu vor fi catagrafiate de care direcţiile sanitar-veterinare judeţene şi se vor afla în evidenţa lor pe toată perioada funcţionării lor şi vor fi obligatoriu controlate dacă respectă condiţiile sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor. Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se găteşte într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar şi ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio o obligaţie să asigure din sursă proprie alimentele, însă alimentele trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar“, a explicat Brănescu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, până în 2019, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

În prezent, România are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP) şi Telemea de Ibăneşti (DOP). De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Ţuica de Argeş şi Ţuica Zetea de Medieşu Aurit.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

„Vinurile Împăraţilor”, cele mai scumpe din România, reapar pe piaţă

Cele mai apreciate vinuri din ţară până în 1989, nelipsite de pe mesele împăraţilor din Viena, vinurile de Lechinţa, reapar pe piaţă. Numeroşi viticulturi au accesat fonduri pentru reconversia viţei de vie, astfel că cel mai scump vin din România a fost produs din nou în cramele din Bistriţa-Năsăud.

După un an dificil, cu numeroase furtuni, care au afectat cultura viţei de vie, viticultorii au reuşit să adune toţi strugurii de pe câmp şi lucrează de zor a pregătirea vinului pentru iarnă.

Programul de reconversie al viţei de vie a fost un ajutor nesperat pentru sătenii din Lechinţa care nu ar fi reuşit altfel să obţină fondurile necesare reînvierii unei vechi tradiţii a zonei – viticultura. An de an, din ce în ce mai mulţi localnici reuşesc, alături de investitori străini, să continue povestea „Vinului Împăraţilor”.

„Avem acum aproximativ 200 de hectare de plantaţie de viţa de vie nouă, toate realizate datorită programului de reconversie. Chiar dacă anul a fost unul cu intemperii şi via a fost afectată de gheaţă, eu spun că succesul este garantat. Maximul istoric pe care Lechinţa l-a avut, a fost undeva la 600 de hectare de vie, acum avem undeva la 33% faţă de perioada de dinainte 1989”, a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian.

Potrivit acestuia, cel mai scump vin din România a fost produs de Crama Liliac, celebrul Titan. Este un vin roşu de o calitate deosebită, produs în ediţie limitată, iar preţul pentru o sticlă a fost de 600 de lei. Şi celelalte vinuri de Lechinţa sunt scumpe, pentru că au o calitate deosebită şi, deşi au apărut recent pe piaţă, au fost premiate deja în Europa.

Primarul şi viticultorii se plâng de faptul că, deşi pământul este roditor, lipseşte forţa de muncă.

„Din păcate stăm destul de prost cu forţa de muncă. Şi din Lechinţa sunt plecaţi, după calculul făcut de noi, cam 25% din populaţie. Din păcate este plecată populaţia aptă de muncă. Viticultorii lucrează cu foarte mulţi oameni din comuna Matei, unde sunt foarte mulţi maghiari şi ei sunt ceva mai stabili decât românii. Ei pleacă mai puţin – o lună, două, la muncă prin Germania sau prin Spania, la muncile câmpului după care se întorc acasă. Românii s-au stabilit în ţările din vest şi vin rar acasă. Eu sper că încet, încet să înceapă să revin acasă pentru că e nevoie de ei în România” a mai spus primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian.

Adrian Botiş are, împreună cu soţia, peste 50 de hectare de viţă de vie. Este unul dintre puţinii localnici care s-a impus pe piaţă şi care au reuşit să facă profit din viticultură, după ce a accesat fonduri pe programul de reconversie al viţei de vie.

„Anul acesta suntem doar la 80 la sută producţie faţă de ce a fost anul trecut. Am avut o gheaţă puternică, în vară, şi un îngheţ în primăvară, dar este bine. Calitativ, suntem mai bine decât anul trecut. Nu m-am gândit niciodată să plec în străinătate. Atâta timp cât la Lechinţa putem să facem vie şi vin, nu plecăm. Este o bucurie că pe lângă investitorii străini am reuşit şi noi, cei de aici, să facem o cultură de viţă de vie, o cramă şi să producem singuri vinuri de o calitate deosebită. Producţia este anul acesta de 8 – 10 tone la hectar. Dacă Dumnezeu ne ajută, facem undeva la 80.000 – 100.000 de litri de vin”, a spus Adrian Botiş, primul localnic care a reuşit să înfiinţeze o vie, fără sprijinul străinilor.

În podgoriile din Lechinţa, viticultorii au replantat o parte din soiurile vechi cultivate aici în trecut, între care Riesling, Pinot Noir, Merlot, Neuburger, Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling şi Traminer.

Povestea vinurilor de la Lechinţa începe în secolul al XII-lea, când coloniştii germani au adus primii butaşi de vie în această zonă şi au trimis apoi vinurile la Viena, unde s-au bucurat de aprecierea Casei de Habsburg.

Vinul de la Lechinţa, de o aromă şi consistenţă deosebită, a căpătat denumirea de „Vinul Împăratului” pentru că se servea la masa imperială de la Viena.

Extrem de apreciat în întreaga lume, vinul de Lechinţa a dispărut după 1990, cele 600 de hectare de vie fiind abandonate în totalitate.

Din 2010 însă, cu sprijinul unor investitori străini, Lechinţa a reînceput să îşi regăsească locul pe piaţa vinului mondial.

Anul trecut, vinul de Lechinţa a fost cotat de site-urile de profil drept cel mai scump vin din România, fiind vorba despre o ediţie limitată, de doar 600 de sticle. Este vorba de vinul Titan, produs de crama Liliac.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Turismul în România poate crește cu 300%

Peste o sută treizeci de ziariști, bloggeri, tour operatori și influenceri din turismul internațional sosesc începând de astăzi în România. Aceștia vor vizita și vor asigura expunerea în comunitățile internaționale a Bucureștiului și României timp de peste două săptămâni, prin intermediul proiectelor #Experience Romania și #Experience Bucharest.

#Experience Romania este o inițiativă privată, dezvoltată de voluntari, pentru a contribui la transformarea României în destinația turistică preferată din Europa de Est. La prima ediție, atracțiile turistice ale României vor fi promovate către o audiență internațională estimată la peste 100 de milioane de potențiali turiști.

Conceptul este o evoluție a  #Experience Bucharest, a cărei prime ediții s-a desfășurat în luna mai 2017 și a avut ca obiectiv poziționarea capitalei ca destinație preferată în sud-estul Europei și creșterea numărului de înnoptări de la 1.8 nopți/turist la 3 nopți/turist. Conținutul generat în cele 4 zile din prima ediție din luna mai  a ajuns la peste 80 de milioane de potențiali turiști, campania fiind nominalizată la Best Destination Campagin de eTravel Awards. Pentru prima ediție #Experience Romania, influencerii internaționali vor beneficia de experiențe tradiționale într-un circuit de două săptămâni cu destinații precum Sărata Monteoru, Piatra-Neamț, Gura Humorului, Colibița, Sighișoara, Târgu Mureș, Sibiu și Brașov.

”Un festival de bere din Germania, Oktoberfest, adună în 2 săptămâni aproximativ 6 milioane de turiști, iar România este vizitată într-un an întreg de doar 2,5 milioane de turiști. Bulgaria are de 5 ori mai mulți turiști străini față de România. Credem că există potențial fantastic să creștem cu 300% numărul de turiști în următorii ani”, declară Tudor Maxim, fondatorul Expericence Romania și Experience Bucharest.

Finanțarea  proiectului este realizată prin contribuțiile în servicii și produse a partenerilor care depășesc 250.000 de  euro, constând în 524 de nopți de cazare la cele mai bune hoteluri din București si din țară, peste 2135 de mese la restaurante, mașini și autocare puse la dispoziție de parteneri, tururi și excursii ghidate, petreceri și evenimente tradiționale dedicate invitaților.

Viitorul turismului în România va fi discutat în cadrul conferinței de lansare

#ExperienceRomania debutează cu conferința „Viitorul turismului în România”. Evenimentul găzduiește peste 130 de invitați speciali, bloggeri, vloggeri, instagrameri, jurnaliști de travel, tour operatori, persoane publice pasionate de călătorii din România, dar și reprezentați ai autorităților naționale. Participanții provin din țări ca Germania, Canada, Coreea de Sud, Italia, Franța și înregistrează audiențe de la câteva zeci de mii până la 2.7 milioane de cititori.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Martin Luther King III, aflat în vizită în România, impresionat de Muzeul Satului

Avocatul pentru drepturile omului, activistul social și liderul politic Martin Luther King III, aflat în premieră în România, a vizitat marți Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, fiind impresionat “de felul în care țăranul român a știut să se gospodărească”.

Martin Luther King III este cel mai mare și singurul rămas în viață dintre copiii luptătorului pentru drepturile civile Martin Luther King Jr.

Sunt impresionat de toate aceste construcții și de felul în care țăranul român a știut să se gospodărească. Este o plăcere să aflu într-un timp atât de scurt atât de multe despre România. A fost o experiență minunată și am aflat foarte multe lucruri despre istoria țării dumneavoastră”, a afirmat Martin Luther King III, conform unui comunicat al muzeului.

Potrivit sursei citate, oaspetele a fost uimit de vechile bordeie din Oltenia, dar și de bisericile de lemn din Maramureș. El s-a interesat de tehnicile diferite de acoperire a caselor și de diversele instalații pe care țăranul român le-a inventat pentru gospodăria sa și pentru comunitate.

Timp de mai mult de oră, Martin Luther King III a parcurs aleile Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” și s-a interesat de elementele de unicitate ale fiecărei zone în parte.

Prezent în România la invitația Ambasadei SUA pentru a încuraja implicarea civică și respectarea drepturilor omului, Martin Luther King III se va întâlni cu reprezentanți ai partidelor politice, ai societății civile, ai cultelor religioase și cu membrii ai comunității americane, se mai arată în comunicat.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Cel mai popular joc din lume a fost realizat în România

Industria de gaming este una dintre cele mai profitabile la ora actuală, iar România joacă un rol important pe piaţă. Din cele 80 de studiouri la nivel global, 50 au un birou pe piaţa locală.

Piaţa globală de jocuri video a ajuns, în 2016, la nivelul de 91 de miliarde de dolari, iar spre comparaţie, industria cinematografică a generat 39 de miliarde de dolari. Anul acesta, la nivel mondial, se aşteaptă ca cei 2,2 miliarde de gameri să genereze încasări de 99 miliarde de euro pentru industrie. Jocurile pentru smartphone-uri generează venituri de 41 de miliarde de dolari. Ele sunt urmate de jocurile video pentru PC şi console cu 26 de miliarde de dolari, iar jocurile online reprezintă 19 miliarde de dolari, conform cifrelor companiei de cercetare de piaţă SuperData Research.

Potrivit unui studiu privind veniturile din gaming realizate de 100 de ţări din lume, în 2016 România era pe locul 47 la nivel mondial şi pe locul 4 în Europa de Est. Industria de gaming locală a înregistrat o cifră de afaceri de 145,3 milioane de dolari în 2016. În urma unui studiu realizat de Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA), cifra a crescut constant din 2014, când s-au atins 114,7 milioane de dolari în timp ce, în 2015, industria a realizat o cifră de 137 milioane de dolari. Circa 7.000 dintre cei peste 100.000 de angajaţi din industria IT&C lucrează în prezent în sectorul de gaming. Studiul realizat de RGDA a relevat că în industrie activează peste 80 de studiouri. Peste 50 dintre acestea dezvoltă jocuri în Bucureşti în timp ce peste 16 companii îşi desfăşoară activitatea în Cluj, Timişoara, Braşov şi Iaşi. Creşterea industriei este susţinută şi de numărul mare de companii înfiinţate doar în 2016, 25% din totalul studiourilor de gaming. În ceea ce priveşte activitatea, 85% din studiourile din România sunt specializate pe dezvoltare de jocuri noi, iar 15% din studiouri se focalizează pe servicii de specialitate pentru industrie.

Jocuri dezvoltate sau co-dezvoltate în România

Conform cifrei de afaceri din 2016, cele mai mari companii dezvoltatoare de jocuri din România sunt Ubisoft România, Electronic Arts România, Gameloft România, Amber Studio, Bandai Namco Entertainment România, King Games Studio, Mavenhut, Super Hippo, Green Horse Games şi AMC Pixel Factory.

Ubisoft a intrat pe piaţa locală în 1992, iar în prezent are 1.600 de angajaţi. Studioul Ubisoft din Bucureşti a lucrat de-a lungul timpului la cele mai mari branduri precum: „Assassin’s Creed“, „Watch Dogs“, „Ghost Recon“ şi „Just Dance“. În prezent, studioul din Bucureşti conduce dezvoltarea modului PvP al jocului Ghost Recon Wildlands şi colaborează cu alte studiouri Ubisoft la titluri deja anunţate ca „Assassin’s Creed Origins“ sau „The Crew 2“, dar şi la alte proiecte neanunţate. „Piaţa IT este din ce în ce mai puternică, iar dezvoltatorii de jocuri trebuie să crească miza. Avem dezvoltatori foarte talentaţi, cu expertiză tehnică bună, mai ales pe zona de programare. În prezent, industria s-a dezvoltat şi pe alte familii de job-uri, ca design şi artă, însă lipseşte în continuare componenta educaţională. Educaţia formală în industria noastră este foarte puţin dezvoltată. În România, în prezent, nu există încă o şcoală specializată pe industria jocurilor video. Aceasta este o problemă pentru care companiile de jocuri pot oferi suport“, spune Sebastien Delen, managing director Ubisoft Bucureşti.

Electronic Arts România a luat fiinţă în urmă cu 11 ani prin preluarea Jamdat, un jucător local şi a crescut de la 38 la peste 1.500 de angajaţi care ocupă toate cele 10 etaje ale clădirii AFI Park 2 din Bucureşti. Compania dezvoltă jocuri precum „Need for Speed“, „Crysis“, „Mass Effect“, dar şi cel mai popular joc video din lume „FIFA“. EA Sports FIFA 18, lansat în 29 septembrie, include şi echipa naţională a României. FIFA 18 este dezvoltat de studiourile din Bucureşti ale EA împreună cu EA Vancouver, Canada. „În spatele acestui joc se află o echipă de programatori, producători, project manageri, art directori, interface designeri şi mulţi alţii care se asigură că fiecare detaliu din joc este redat întocmai. Această muncă presupune o lungă perioadă de documentare, de creaţie şi de execuţie şi sunt foarte mândru că această colaborare între Bucureşti şi Vancouver a făcut posibil FIFA 18, jocul care pentru noi este cel mai bun FIFA pe care l-am făcut vreodată“, a declarat  Andrei Lăzărescu, Supervising Producer FIFA.

Pentru oficialii Gameloft, piaţa este foarte competitivă şi foarte mobilă, necesitând flexibilitate şi putere de adaptare. Desincronizarea masivă între cerere şi ofertă în ceea ce priveşte forţa de muncă de pe piaţa IT este principala provocare.

Printre cele mai populare jocuri ale companiei, care angajează 1.015 persoane în ţara noastră,  se numără: „Modern Combat 5: Blackout“, „Sniper Fury“, „Brothers in Arms 2: Global Front“, „Blitz Brigade“ şi „Brothers in Arms 3: Sons of War“. „Anul acesta am lansat două jocuri noi în studiourile din Bucureşti şi Cluj:  „Asphalt Street Storm Racing“ şi „Iron Blade: Medieval Legends“, au declarat oficialii companiei.

Printre pionierii industriei dezvoltatorilor de jocuri video din România se numără şi AMC Pixel Factory, activă de peste 20 de ani. AMC şi-a legat numele de reuşite importante din domeniu jocurilor cum ar fi: „Call of duty“, „World of Tanks“, „The Witcher III“, „Mafia“ sau „Resident Evil“. AMC are în palmares colaborări repetate cu producători precum Sony, Warner Bros Games, Disney sau Zynga. Compania are în prezent 40 de angajaţi.

Pe lângă giganţii din industrie, pe piaţa locală activează şi nume precum Amber, care este cel mai mare studio de gaming independent din România. Condus de către Mihai Pohonţu, veteran al industriei de gaming, Amber a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 6,5 milioane euro. Înfiinţat în 2013, Amber are în prezent 280 de angajaţi, iar în 2016, Amber a lucrat la dezvoltarea unor jocuri precum „Disney Dream Treats“, „Dear Leader“, „Inside Out“ şi „Cinderella Free Fall“. Amber are sediul central în Bucureşti şi branşe în San Francisco şi Los Angeles, California.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Cel mai mare Aqualand din Europa de Est se face într-un oraş din România

Aqualand-ul de la Timisoara va fi cu mult mai mare si mai frumos decat cel de la Szeged, sustine primarul Timisoarei. Ar putea costa chiar si 15 milioane de euro.

Dupa mai multe proiecte care nu s-au concretizat in vecinatatea orasului, acum municipalitatea vrea sa ia taurul de coarne si sa faca un Aquapark la Timisoara.

Va porni in scurta vreme studiul de fezabilitate, parcul se va face cu ajutorul unor imprumuturi si va fi gata in 2020, spune Nicolae Robu.

Dam drumul studiului de fezabilitate pentru Aquaparcul Timisoarei. Vrem sa il facem pe banii nostri pentru ca nu suntem finantabili pe fonduri europene. Timisoara nu are areal de statiune pe teritoriul sau, cum are Oradea. O sa vedem, ori in Mehala, ori in zona aeroportului Cioca, ori undeva inspre padurea Bistra, nu stiu inca locatia, urmeaza sa facem si eu personal si colegii deplasari pe teren inainte de a face tema de proiectare. Nu puteam mai devreme pentru ca orasul trebuia modernizat in privinta infrastructurii de mobilitate. In 50 de ani nu s-a facut niciun pod, niciun pasaj, dar numarul de masini a crescut de 1000 de ori si nu e usor sa dezvolti ce nu s-a facut de-a lungul a 50 de ani„, a spus primarul Nicolae Robu.

„Acesta va fi chiar cel mai tare din aceasta parte de Europa. Va avea in jur de 10 hectare. Estimez ca cel tarziu in 2020 va fi inaugurat. Tehnologiile de realizare sunt ceva sunt destul de bine puse la punct acum si cred ca intr-un an -un an jumatate se va realiza. Daca merge bine licitatia, poate in 2019 va fi gata. Ne gandim si la un imprumut bancar. Nu am estimare, cat ar costa, discutam de sume in jurul a 10-15 milioane de euro„, a explicat edilul sef al Timisoarei.
Aquapark-ul va avea mai multe bazine, sisteme de tobogane cu apa cum nu exista in zona in acest moment, dar si tiroliana, a mai dezvaluit primarul Nicolae Robu.

Este România cea mai frumoasă ţară a Europei? Chiar ar putea fi

„Este România cea mai frumoasă ţară a Europei? Chiar ar putea fi”. Sub acest titlu, jurnalista Patti Morrow, de la Huffington Post, face un tablou elogios al ţării noastre, declarându-se entuziasmată de ceea ce a văzut în România.

Pieţe din oraşe încântătoare ce datează din timpuri medievale, dealuri cu pante blânde care se întind cât vezi cu ochii, castele învăluite de misterul Contelui Dracula, panorame minunate asupra culmilor stâncoase ale munţilor şi o reţea ce pare infinită de fortăreţe şi biserici. Şi să nu uităm de Transfăgărăşan, fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume. Frumuseţea naturală a României şi diversitatea ei culturală ar putea să vă surprindă. Mărginită de Marea Neagră din sud-estul Europei, printre atracţiile acestei ţări se află şi fluviul Dunăre şi Munţii Carpaţi”, îşi începe jurnalista americană articolul.

Bucureştiul este primul oraş prezentat de Patti Morrow, care se declară impresionată de Casa Poporului, a doua cea mai mare construcţie din lume. Amintind de Palatuldin  Primăverii al lui Nicolae Ceauşescu, ea face o trecere către farmecul Centrului vechi. „Labirintul străzilor înguste şi arhitectura clădirilor vechi din Bucureşti îi atrage pe vizitatori să meargă în magazinele de antichităţi, cafenele şi galerii”, notează ea.

A doua recomandare este Sibiul despre care spune că nu este doar unul dintre cele mai frumoase oraşe din România, ci, probabil, din întrega Europă.

„Sighişoara este considerată unul dintre cele mai frumoase şi mai bine conservate oraşe medievale din Europa”, îşi continuă jurnalista americană recomandările, comentând că străzile pietruite, turnurile, casele burgheze şi bisericile oraşului aduc cu atmosfera magică a Pragăi sau Vienei.

Pe listă sunt trecute Sibielul şi Braşovul, unul dintre cele mai vizitate oraşe din România.

Primul castel despre care Patti Morrow este Castelul Bran. „Învăluit de mit şi mister, groază şi intrigi, datând din 1212, castelul a devenit sinonim cu Vlad Ţepeş, adesea confundat cu personajul fictiv al lui Bram Stoker, contele Dracula. Vlad Ţepeş, chiar dacă nu era nemuritor, era destul de înfricoşător, fiind cunoscut pentru metoda lui crudă de tortură a duşmanilor”, notează jurnalista, care recomandă vizitarea cetăţii Râşnovului sau Rupea.

Supranumit cel mai bun drum din lume de Top Gear, Transfăgărăşanul taie munţii Făgăraş, dezvăluind  privelişti superbe ale lacurilor Vidaru şi Balea şi cascadelor”, mai notează ea.

Jurnalista aminteşte că Munţii Carpaţi au o lungime de aproape 1.600 de kilometri şi că mai mult de jumătate din acest se află în România. În Carpaţii româneşti, scrie ea, trăiesc urşi bruni, lupi şi râşi.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Anunț de la Google pentru România

Vacanța s-a terminat, vara a trecut. Este timpul să visăm cu ochii deschiși, să ne gândim la următoarea destinație, să planificăm viitoarea vacanță. Pentru acest lucru, Google a lansat serviciile ”Zboruri și Destinații în România”, cu interfață în limba română, informații despre prețuri în lei și mai multe date specifice României.

”Google Destinaţii” este un serviciu care te ajută să îţi planifici vacanţa direct de pe telefon. Pentru aceasta trebuie să cauţi pe Google după o ţară, oraş sau continent, alături de cuvintele „călătorie” sau „destinaţie”. Rezultatul va fi o colecţie de opţiuni şi variante pentru locul respectiv, inclusiv zboruri şi hoteluri. Căutarea se poate face şi plecând de la un interes specific – de exemplu schi plaje sau scufundări. Rezultatul căutării vor fi locuri care se potrivesc interesului menţionat.

Secţiunea „Ghid de călătorie” va cuprinde informaţii despre cum este vremea în locul respectiv în diferite perioade ale anului sau când este vârful sezonului turistic, în cazul în care căutaţi o vacanţă fără aglomeraţie.

Secţiunea „Organizaţi o călătorie cu Google” oferă informaţii despre tarifele hotelurilor şi zborurilor, inclusiv variaţia lor pentru următoarele şase luni, ceea ce este foarte util pentru construirea unui buget estimativ al vacanţei. Căutarea poate fi personalizată pe baza preferinţelor privind hotelurile şi numărul de stele sau opţiunea de zboruri directe sau nu. Mai mult, noua funcţie va arăta cele mai frecvent folosite itinerarii pentru destinaţia aleasă, pe baza opţiunilor altor vizitatori.

În cazul în care ştii unde vrei să mergi în vacanţă, biletul de avion către destinaţia aleasă este următoarea problemă de rezolvat, în multe cazuri. Aici intervine celălalt serviciu nou lansat de Google în România, ”Zboruri”. Acesta te ajută să găseşti cele mai bune zboruri, să compari opţiunile existente şi să rezervi biletul foarte uşor. Serviciul va afişa la început opţiuni de zboruri pe care le consideră potrivite, din punct de vedere al costului şi comoditatea.

După ce ai căutat ruta de zbor – de exemplu între Bucureşti şi Roma, Google Flights îţi poate afişa şi sfaturi, precum date alternative pentru zbor sau opţiuni diferite de aeroporturi, care pot reduce costul călătoriei. Un alt sfat util poate fi legat de o atenţionare privind perioade în care este de aşteptat ca preţurile zborului să crească sau să scadă. Acest lucru te poate ajuta să-ţi faci rezervarea la momentul potrivit din punct de vedere al costului.

În cazul în care nu doreşti încă să faci rezervarea zborului, dar vrei să fii la curent cu evoluţia preţului pentru destinaţia aleasă, serviciul Zboruri îţi poate oferi alerte despre preţul unui anume zbor, pe o anumită dată sau rută.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Plantele sălbatice din România sunt vândute ca delicatese în străinătate

Profesorul universitar Avram Fitiu indeamna proprietarii locali de restaurante sa includa in meniuri plante salbatice care cresc pe meleagurile noastre, in detrimentul verdeturilor de cultura pe care le gasim in supermarket-uri.

Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii.
Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp sau să fi băut suc de soc.
“Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
Cititi continuarea AICI

Laguna Albastră din mijlocul României

La 30 de km de oraşul Cluj, într-o zonă cu dune de nisip, din nordul dealurilor Siloşului, în imediata apropiere a comunei Aghireşu, se află un lac ce atrage prin culoare apei sale: Laguna Albastră.

Lacul s-a format pe locul unei cariere de nisip, o fostă mină de caolin (argilă albă), ce aparţinea de Exploatarea Minei Aghireşu, unde apa s-a acumulat datorită unor izvoare subterane, dar şi prin reţinerea apei provenite din precipitaţii. De jur împrejurul lacului a crescut stufăriş, iar pereţii de nisip şi pietre calcaroase gălbui, s-au erodat în timp, dând locului o frumuseţe aparte.

Până în anii ’90 aici existau şi peşti, dar în urma unor lucrări din anul 1995, lacul a secat, apoi apa s-a strâns din nou, redând viaţă spectaculoasei Lagune. Se poate ajunge aici fie cu maşina sau trenul, apoi pe jos sau cu bicicleta.
“Laguna Albastră se află pe lista primelor cinci ‘minuni mioritice ale naturii’ pe care orice turist ar fi bine să nu le rateze, potrivit unui clasament. Lacul, a reuşit să prindă scurtul top alături de Vulcanii Noroioşi, Focul Viu, Podul lui Dumnezeu şi Râpa Roşie.” nota Monitorul de Cluj în 2013.

Ziarul de Cluj publica: „Omul de afaceri Ioan Tecar este noul proprietar al Lagunei Albastre, un loc unic, dar neamenajat din judeţul Cluj. Lacul Laguna Albastră este considerat o minune a României, devenit faimos pentru culoarea albastră, asemenea Mediteranei. Aici, Ioan Tecar intenţionează să amenajeze un complex turistic, cu o investiţie cuprinsă între 15-20 de milioane de euro. Lacul Laguna Albastră a fost apreciat ca fiind cel mai albastru lac din ţară, iar adeseori a fost comparat cu Marea Mediterană.”

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Comuna-fenomen a României

Comuna Pădureni, din județul Vaslui, arată ca o adevărată localitate europeană. Comuna are camping, piscină, teatru de vară, sală de spectacole, loc pentru echitaţie, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc frumos amenajat cu foișoare și terase.

De asemenea, Pădureni – care se află într-unul dintre cele mai sărace județe din România – are și drumuri asfaltate, rețea de canalizare și stație de epurare.

Comuna se află 8 kilometri de Huși și este formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni, având o populație de puțin peste 4.000 de locuitori.
Începând din anul 1990, comuna este condusă de același primar, pe nume Temistocle Diaconu. În deceniile de după Revoluție, comuna Pădureni a avut un parcurs total diferit față de multe dintre localitățile rurale din România, care s-au afundat tot mai tare în sărăcie. Mai mult, unele dintre amenajările și construcțiile realizate aici lipsesc chiar și din numeroase orășele din țară.

În vârstă de 64 de ani, Temistocle Diaconu a fost înainte de Revoluție învățător, directorul căminului cultural din comună şi coordonatorul ansamblului folcloric “Stejărelul”.

„Chiar după desființarea CAP-urilor, oamenii au fost înțelepți, nu au distrus nimic, la propunerea mea, și am reușit să creăm un sector de gospodărire comunală. Înțelepciunea lor a fost răsplătită, pentru că și-au dat seama că dacă le-ar fi distrus, am fi fost mult mai săraci decât eram”, a povestit Temistocle Diaconu pentru hotwews.ro.

Pentru a transforma localitatea, primăria a aplicat și a obținut fonduri externe: inițial SAPARD și PHARE, iar apoi, după aderarea României la UE, fonduri europene.

De exemplu, printr-un proiect SAPARD au fost modernizați 4,3 kilometri de drum între 3 sate, iar prin fonduri europene s-au construit rețea de canalizare, stație de epurare, alți 7 kilometri de drum și trotuare în satul Pădureni. Cu ajutor financiar de la statul elvețian, un sat a fost alimentat cu apă, mai notează hotnews.ro.

De-a lungul timpului, primăria a achiziționat și un excavator pentru întreținerea drumurilor, un tractor cu remorcă, autogunoieră și două microbuze. Toate satele au televiziune prin cablu, iar în comună funcționează două dispensare, două cabinete de medicină de familie, farmacii și un cabinet stomatologic. Școala din Pădureni are laborator de informatică și sală de gimnastică.

“Satele erau îngropate în noroaie şi mi-am dorit să aduc civilizaţia. După asfaltare şi aducţiuni apă, am modernizat şcoli, grădiniţe, dispensare şi am făcut un cabinet stomatologic. Avem şi un centru de zi pentru 30 de copii cu risc de abandon şcolar”, a povestit primarul pentru adevarul.ro.

Printr-un proiect PHARE, primăria a construit un centru de zi pentru 30 de copii care provin din familii sărace, scopul centrului fiind ca ei să nu abandoneze școala. Aici, ei iau masa de prânz și își fac temele sub coordonarea cadrelor didactice.

Comuna are și o sală de festivități, numită sala Armonia, care funcționează și ca discotecă. De asemenea, ea poate fi închiriată contra cost.

Însă unele dintre cele mai inspirate investiții s-au dovedit a fi piscina și lacul de agrement construite de primărie. În jurul lor a fost amenajat un parc cu grătare, spații verzi, locuri de joacă pentru copii, foișoare și mini-terenuri de sport pe care oricine le poate închiria. Terasa Cuibuşor este suspendată deasupra unui pârâiaş, iar în apropiere se află și un cuptor din lut unde sunt coapte plăcinte la zilele satului, scrie adevarul.ro. Grătarele pot fi folosite gratuit de vizitatori sau de săteni. Tot mobilierul din spațiul public (băncuțe din lemn etc.) au fost construite în atelierul de tâmplărie al primăriei. În total, comuna are peste 15 hectare de spații verzi.

Bazinul de înot, care a fost terminat în anul 2008, a costat primăria 120.000 de lei. Potrivit primarului, investiția a fost amortizată încă din anul 2012 (în primii 3 ani de funcționare, primăria a încasat 130.000 de lei din bilete). Piscina, care este dotată cu dușuri și șezlonguri, a cunoscut un adevărat succes în comună: foarte mulți localnici și turiști vin aici pe timpul verii, iar un profesor de educație fizică îi învață pe copii să înoate. Recordul de vizitatori înregistrat într-o zi a fost de 860 de persoane.

Activitățile sălii Armonia, ale centrului cultural și ale piscinei produc o șeptime din bugetul comunei Pădureni, a mai declarat primarul pentru hotnews.ro.

În vara anului 2014, în apropierea piscinei a fost amenajat un teren de echitaţie cu cai şi ponei.

În comună sunt și trei terenuri de sport, cel din Pădureni având tribună cu 400 de locuri şi nocturnă. Iar Teatrul de vară are 1.560 de locuri pe scaune.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

România, poartă pentru Asia

Un oraş înconjurat de stepă, aflat în mijlocul unui stat de 10 ori mai mare decât România, construit aproape de la zero în ultimii 25 de ani. Este o scurtă descriere a Astanei, capitala Kazahstanului, care găzduieşte anul acesta cel mai mare eveniment din lume dedicat energiei.

Expo Astana 2017, desfăşurat în perioada 10 iunie – 10 septembrie, reuneşte participanţi din 114 ţări şi le prezintă vizitatorilor cele mai noi soluţii în domeniul energiei – cu precădere cel al energiei curate. Sub sloganul „Future Energy”, evenimentul reprezintă şi un bun prilej pentru întâlniri la nivel înalt între oficiali ai statelor, companii şi marii jucători de pe piaţa globală de energie.

România este şi ea prezentă la eveniment, aşa cum a fost la toate expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii din 1989 până în prezent.

Revenind la Expo Astana 2017, ce precede expoziţia universală de la Dubai din 2020, care va dura şase luni, responsabilii au anunţat că au vândut în prima lună peste 1,8 milioane de bilete de acces, iar numărul vizitatorilor a depăşit 921.000; dintre aceştia, peste 130.000 au fost străini, reprezentând aproximativ 14% din numărul total al vizitatorilor.

„Potrivit statisticilor de la stand, ne vizitează zilnic între 1.200 şi 1.500 de persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest lucru denotă interes atât din partea publicului kazah, cât şi din partea reprezentanţilor celorlalte state vizavi de laserul pe care România îl prezintă la această manifestare”, a declarat ambasadorul Cezar Armeanu, care a preluat funcţia în luna aprilie. „Este clar că reprezintă un interes major pentru specialiştii din alte ţări să viziteze şi să vadă această machetă a laserului. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui eveniment, de-a lungul celor 92 de zile, am organizat împreună cu colegii din ţară 16 misiuni economice. Faptul că celelalte standuri sunt mai viu colorate sau mai atractive, faptul că au biciclete sau televizoare care prezintă tot felul de imagini nu înseamnă că sunt de mai mare interes pentru specialiştii prezenţi la expoziţie. Este foarte tehnică prezenţa românească, acesta fiind conceptul ales de comisia responsabilă.”

El se referă la proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, care este elementul central al pavilionului ţării noastre la Expo Astana 2017. În pavilionul de 370 de metri pătraţi, atenţia a fost însă îndreptată mai ales către simulatorul de VR, care le permite vizitatorilor să facă o plimbare de-a lungul platformei de la Petromidia.

Din punctul de vedere al ţării noastre, a explicat ambasadorul, relaţia cu Kazahstanul e una deosebit de bună. În acest an, valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Kazahstan a fost de aproximativ 975 milioane dolari, iar exporturile româneşti către Kazahstan însumează 64 milioane dolari, în vreme ce importurile se ridică la 911 milioane dolari.

Un fapt interesant: Kazahstanul este de 10 ori mai mare decât România, iar 99% din elementele din tabelul lui Mendeleev se găsesc aici. „Există un interes major din partea marilor puteri ale lumii – vorbim de Statele Unite, China, Rusia – să fie prezente pe această piaţă; interesul este atât economic, cât şi politic”, a subliniat Cezar Armeanu. „Prezenţa firmelor româneşti pe această piaţă este deosebit de importantă. Am discutat şi cu firmele de aici, sunt interesate să lucreze cu ţara noastră, dar trebuie să recunosc că aici se lucrează instituţional. Atâta timp cât nu vine o aprobare de la membrii guvernului, firmele vor pedala mai greu în ceea ce priveşte asocierea cu alte companii.”

El explică faptul că specialiştii din Kazahstan sunt foarte interesaţi să lucreze în domeniul IT-ului cu firme româneşti, adăugând că statul kazah oferă foarte multe facilităţi, iar preşedintele spune tot timpul: „Aduceţi investitori, oferim facilităţi!”. Există şi un program prin care 600 de companii kazahe cu capital de stat vor fi privatizate, amabasadorul menţionând că a trimis în acest sens o invitaţie firmelor de la noi din ţară.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Topul ţărilor cu cei mai activi şi cei mai leneşi locuitori: pe ce loc se situează România

Un studiu realizat de Universitatea Stanford a scos la iveală cât de activi sau inactivi sunt locuitorii din diverse părţi ale lumii, românii fiind şi ei incluşi în cercetare.

Dacă te-ai întrebat vreodată ce ţară conduce topul celor mai leneşi sau activi locuitori şi nu ai găsit răspunsul, atunci acum e timpul să îl afli. Un nou studiu a colectat date de pe telefoanele mobile a peste 700.000 de utilizatori pentru a arăta cât de activi sunt oamenii din diverse părţi ale lumii, scrie „Daily Mail“.

Rezidenţii din Hong Kong se pot mândri că sunt cei mai activi şi în formă, reuşind să adune 6.880 paşi pe zi, echivalentul a şase kilometri. La polul opus, locuitorii Indoneziei sunt cei mai leneşi, cu o medie de 3.513 paşi pe zi, potrivit studiului întreprins de Universitatea Stanford. În comparaţie, britanicii parcurg 5.444 de paşi pe zi, iar americanii 4.774 de paşi pe zi.

În acest top, din 46 de ţări studiate, România se clasează pe locul 31, cu o medie de paşi de 4.759. România depăşeşte ţări precum Portugalia (4.744 de paşi), Mexic (4.692 de paşi), Grecia (4.350 de paşi) şi Brazilia (4.289 de paşi). Studiul a concluzionat că media de paşi pe zi este de 4.961, adică în jur de patru kilometri, chiar dacă unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, au cifre sub această medie. De asemenea, studiul a avut ca scop scoterea în evidenţă a nivelului obezităţii în rândul cetăţenilor ţărilor studiate şi reflectarea diferenţei dintre cei activi şi cei mai puţini activi.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Zbor în premieră din Australia în România cu un avion monomotor

Un pilot de 44 ani, instructor de zbor la un aerodrom de lângă Târgu Mureş, a efectuat, în premieră naţională, un zbor din Australia până în România cu un avion monomotor, parcurgând în 14 zile aproape 18.000 de kilometri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Fulop Zoltan a povestit, marţi, corespondentului MEDIAFAX că a zburat la o altitudine de 4.000 de metri având un rezervor de combustibil suplimentar care i-a asigurat o autonomie de peste 9 ore pe zi.

„Luna trecută am efectuat de unul singur un zbor din Australia până în România cu un avion monomotor de 4 locuri, de fabricaţie franceză, am zburat la o altitudine de peste 4.000 de metri. Este un avion alimentat cu benzină de aviaţie şi am avut un rezervor suplimentar care mi-a permis o autonomie de zbor de peste 9 ore pe zi. În cele 14 zile cât a durat călătoria am parcurs 17.987 kilometri, zburând câte 6 – 7 ore pe zi. În această perioadă am efectuat 14 aterizări în 12 ţări”, a declarat Fulop.

Pilotul a parcurs această distanţă pentru a aduce din Australia un avion pentru un prieten, care, deşi ar fi trebuit să îl însoţească, a renunţat din cauza greutăţii şi a buteliei de oxigen.

„Am efectuat acest zbor pentru a aduce din Australia avionul pe care l-am pilotat pentru un prieten de-al meu. M-am oferit să i-l aduc. Iniţial trebuia să mă însoţească şi el, dar a renunţat din cauza greutăţii şi a buteliei de oxigen. Nu ştiu să mai fi făcut vreun alt pilot din România un zbor aşa de lung cu un avion de această categorie. Nu sunt mulţi care fac aşa ceva”, a mai spus Fulop Zoltan.

Pilotul a plecat din Sydney la jumătatea lunii iunie după care a efectuat opriri pe traseu în aeroporturi din Indonezia, Malaezia, Bangladesh, India, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Iordania, Grecia şi a aterizat la începutul luni iulie pe aerodromul Ghindari de lângă Târgu Mureş.

„Nu m-am plictisit, nu mi-a fost frică, nu am avut nici probleme cu vremea. Eu am zburat des în străinătate, dar acesta a fost un zbor care a meritat. A fost cel mai lung zbor al meu de până acum”, a subliniat Fulop Zoltan, care este instructor de zbor de 12 ani.

Pilotul a precizat că dacă i se va mai oferi ocazia, va mai efectua astfel de zboruri pe distanţe lungi.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

 

Casa ecologică din Bistriţa construită din lemn, paie şi muşchi de copac

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi au construit o căsuţă unică, din paie, lemn şi muşchi de copac, care atrage ca un magnet turiştii din toate colţurile lumii dornici să locuiască într-un loc rustic, dar totuşi modern, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În căsuta construită de Paul şi Cristian Axinte oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul, relatează Mediafax.
Căsuţa de poveste care are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.
Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.
Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.
Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…
L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.
“A fost foarte complicat cu avizele pentru că nicicum nu am reuşit să obţinem autorizaţia de construcţie. Nimeni nu înţelegea cum o să realizăm această casă, sută la sută ecologică, fără pereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe cei de la mediu nu am reuşit să-i convingem să ne dea avizele decât foarte greu. Am făcut zeci de drumuri. În cele din urmă, cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acte refăcute am reuşit şi am primit toate autorizaţiile de care am avut nevoie” a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Axinte.
Dacă cu autorizaţiile au reuşit să rezolve după numeroase drumuri la Bistriţa, cel mai complicat a fost cu găsirea meşterilor care să înţeleagă ideile lui Paul despre cum trebuie construită casa de paie. În întreaga construcţie au intrat aproximativ 400 de baloţi de paie pe care tinerii i-au presat cu cricul de la maşină pentru a-i face foarte rezistenţi.
La parter căsuţa are două dormitoare, ambele cu intrări separate iar la etaj e bucătăria şi livingul integrat.
Şemineul care asigură încălzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zonă este şi el unul deosebit, iar scara îngustă, sculptată manual, asigură accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul şi bucătăria de la etaj.
Pe acoperiş, printre muşchi şi flori aduse din străinătate te poţi relaxa în voie şi poţi admira oraşul de la înălţime.
Am folosit cob pentru a tencui casa, care este foarte rezistent şi-mi place foarte mult ca material. Este un amestec de paie şi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pentru că este un material uşor şi natural. De altfel toate materialele din casă sunt din natură – paie, copaci, acoperişul verde. Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă alternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi pui amprenta. Totul e ecologic. Este şi foarte rezistentă, e extrem de elastică. Înăuntru creează un aer foarte plăcut şi curat, nu ai probleme cu igrasia. Iarna menţine căldura şi vara răcoare. E un aer curat pentru că toţi pereţii respira”, poveste şi Paul Axinte care în fiecare vacanţă vine împreună cu soţia şi cei trei copii în România să petreacă câteva zile în căsuţa de poveste.
Când nu stă familia în căsuţă, Cristian Axinte o închiriază, pentru noapte petrecută aici turiştii plătesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toată casa preţul poate ajunge şi la 100 de euro.
Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzit de căsuţa din paie şi îşi fac rezervări din timp pentru a petrece câteva ore într-o oază verde mai ales că din vecini pot cumpăra ouă, lapte şi pâine de casă, sută de la sută bio.

Ziua mondială a populaţiei. România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060

Populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit INS. În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai puţin ca în 2016.

Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,78 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,16 ani), decât pentru cea feminină (1,81 ani).

În anul 2016, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de – 68.100 de persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2.000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (- 11.600 de persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) şi Nord-Est (-9.200 de persoane).

La 1 iulie 2016, populaţia lumii a fost estimată la 7,6 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie au fost China (1,397 miliarde de locuitori), India (1,3 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (320 de milioane de locuitori), Indonezia (258 de milioane de locuitori) şi Brazilia (206 milioane de locuitori), conform Diviziei de Populaţie ONU.

Pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va depăşi 10,2 miliarde locuitori. Mai mult, se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%, potrivit ONU.

Ţara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2015, a fost Oman, urmată de Guineea-Ecuatorială, Niger, Bahrein şi Qatar.

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2016. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,17 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (434.000 de locuitori).

În 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

 

O pădure colorată. Templul naturii, ridicat de artistul Mihai Ţopescu într-un codru

Nici mai mult, nici mai puţin decât spune enunţul: o alcătuire de copaci pe care un artist plastic, Mihai Ţopescu, i-a colorat de jos şi până sus, până unde a putut ajunge. Cu scări, cu bidinele, cu vopsea care să nu dăuneze copacilor, cu ajutorul altor plasticieni, cu ajutorul voluntarilor, cu ajutorul lui Dumnezeu. De ce? Am mers să vedem şi să aflăm – de ce ar colora cineva o pădure?

De ce? – l-am întrebat pe artistul Mihai Ţopescu.

Mihai Ţopescu: Arta, am spus, nu oferă răspunsuri, arta pune întrebări.

Reporter: Ce ar trebui să mă întreb?

M.Ţ.: Plimbă-te prin pădure şi află singur…

Mă plimb prin pădurea colorată a lui Mihai Ţopescu, mă plimb printre copacii coloraţi şi o mulţime de oameni care asta fac şi ei, se plimbă. Şi printre cei care se plimbă prin pădurea colorată sunt şi români, dar şi turişti străini, din Israel, Germania sau Letonia, după plăcuţele de înmatriculare ale maşinilor. Fac fotografii, fascinaţi. „Ce-i asta?”, mă întreabă. „O pădure, spun, o pădure colorată. Voi aveţi aşa păduri colorate? Ei bine, noi avem. E drept că nu prea mai avem păduri, dar avem, uite, o pădure colorată”.

Rep: Toată lucrarea dumneavoastră artistică este ciclică, este dedicată unor teme.

M.Ţ.: Aşa este. Aceasta, pădurea colorată, este prima uşă pe care o deschid către o temă nouă – aceea a Înălţării. Suntem, aici, printre copaci-coloane.

Rep.: Coloanele unui templu neconstruit? Coloanele unui templu natural?

M.Ţ.: Un templu al naturii. Uite, oamenii se opresc aici şi se plimbă printre coloanele lui.

Rep.: Eu văd o, să-i spun, colaborare între regnuri.

M.Ţ.: Suntem făcuţi de aceeaşi “mână”. Am cam uitat asta… Pădurea colorată de mine la Baia de Fier, în Gorj, este un prim pas: voi declina şi voi dezvolta acest proiect în foruri publice şi în spaţii muzeale. Sper să izbutesc.

Rep.: Ce să izbutiţi?

M.Ţ.: Să te întreb, să te fac să te întrebi.

Ok. Un artist plastic a vopsit nişte copaci. Interesant. Dar cine este Mihai Ţopescu? Mai mult decât orice aş spune eu aici spune site-ul său: http://topescumihai.com/

Pentru că mă simţeam nesigur şi singur, totodată, pentru a mă înfăţişa pădurii colorate a lui Mihai Ţopescu, l-am rugat pe criticul de artă şi curatorul Adrian Buga să mă însoţească. Şi bine am făcut, pentru că mi-a spus aşa:

Adrian Buga: Oriunde lucrează, Mihai Ţopescu intră într-un contact strâns cu spiritul locului. În pădurea din Poienari, judeţul Gorj, spiritul locului este prezent prin lumină şi culoare. Spectrul cromatic, gândit de ani buni de Mihai Ţopescu, este profund religios prin trăire. Înainte de naştere, pădurea colorată a fost ruptă din retina artistului printr-o contemplare neobosită a eternităţii. Locul astfel schimbat devine o imagine ridicată la valoare de simţire vizuală, atât prin înţelegerea zonei de pelerinaj, cât şi prin căldura nouă, emanată din tihna netulburată a locului.

Artistul lasă privitorului libertatea de a parcurge, înăuntru, bogăţia pădurii unde totul se schimbă la fiecare pas şi la fiecare ochi. Pădurea tace, iar copacii se bucură plini de culoare. Sub cupola cerului şi a murmurului cromatic se aud chemări la reculegere. Între cer şi pământ apare această catedrală cromatică în care ne putem plimba în voie.

În pădurea colorată suntem prezenţi într-o comuniune dublă: una de ridicare spre un zenit simbolic omniprezent din Grădina Maicii Domnului, iar alta de reflectare lăuntrică, de vizitare a grădinii propriului nostru suflet.

Parcurgem, la fiecare privire, o filă de jurnal vizual, un jurnal al pădurii, al copacilor, al văzduhului privit. Pădurea ne permite o privire în sus, nu în vidul cotidian, unde totul este gri, ci în plinul înaltului, când plutim spre “celălalt tărâm”.

Citeste mai mult…

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215