Posts

“Chipurile României”, o serie de documentare, din 5 august, la Kanal D (Video)

Pentru a celebra Centenarul României, Kanal D prezinta o serie de documentare menite sa infatiseze cele mai frumoase locuri din tara.

Începând de duminică, 5 august, seria de documentare „Chipurile României” (n.r. titlul original: „Flavours of Romania”) promite să inspire şi să şocheze în acelaşi timp, pentru că Charlie Ottley, omul Printului Charles, porneşte într-o expediţie pe motocicletă, pentru a captura în imagini spiritul României tradiţionale.

Serialul oferă un portret al regiunilor istorice ale României prin intermediul călătoriei, bucătăriei tradiţionale, culturii specifice fiecărei zone, meşteşugurilor, istoriei şi arată telespectatorilor uimitoare peisaje şi zone naturale protejate din întreaga ţară. Scopul acestor documentare este de a milita pentru conservarea monumentelor vechi, să arate devastarea produsă de defrişările ilegale şi de a prezenta oameni care se luptă să protejeze parte din cele mai ameninţate cu dispariţia clădiri istorice şi zone naturale.
În această aventură, Charlie Ottley întâlneşte bucătari celebri, muzicieni, povestitori, istorici, oameni cu influenţă, ecologişti şi un întreg spectru de oameni simpli care îl vor convinge că România este, încă, cea mai frumoasă şi extraordinară ţară din Europa.

“În trecut, când România a încercat să promoveze turismul erau prezentate mereu aceleaşi lucruri, aceleaşi destinaţii. Am dorit să arăt că fiecare regiune a acestei ţări este frumoasă şi trebuie onorată. Sunt lucruri minunate de văzut indiferent unde mergi dar sunt, deasemenea, şi zone care au nevoie imediată de ajutor şi de a fi protejate înainte de a fi distruse. Prezervând moştenirea naturală şi culturală a României, biodiversitatea de care se bucură, pădurile ancestrale, satele istorice şi monumentele putem să asigurăm un venit sustenabil pentru zonele rurale”, declară prezentatorul şi specialistul în ecologie al postului de televiziune “The British Travel Channel”
De la Delta Dunării până în Maramureş, de la graniţa cu Ucraina până la Porţile de Fier, pregătit-va să experimentaţi România aşa cum nu aţi mai făcut-o până acum.
Telespectatorii vor descoperi documentarul „Chipurile României” ca fiind mai puţin incisiv şi mai detaliat decât celelalte din seria Wild Carpathia, presărat cu multe momente înduioşătoare şi cu situaţii umoristice.

Charlie Ottley adaugă: “Nu ştiam la ce să ne aşteptăm, nu poţi plănui chiar fiecare detaliu al călătoriei. Am fost în situaţii limită în timpul filmărilor, aproape de moarte, şi am avut câteva zile dezastruoase, şi săptămâni în care n-am crezut că vom reuşi să ducem proiectul la bun sfârşit. Este cu siguranţă seria de documentare cu cele mai multe provocări din tot ce am făcut până acum. Dar, pentru toţi cei implicaţi, este cea în care am pus cel mai mult suflet.”
“Am vrut să facem această serie ca să educăm copiii României şi să arătăm părinţilor ce comori nepreţuite are România şi câtă nevoie este să fie păzite pentru generaţiile viitoare. Şi am mai dorit să documentăm monumentele în stare de degradare înainte de a fi pierdute. În fiecare episod semnalăm exemple de bună practică precum Ambulanţa Arhitecţilor sau Ţiglaria de la Apos. Dar am expus şi cele mai mari ameninţari la adresa unui viitor sustenabil precum răspândirea dezvoltării fără noimă în zonele protejate şi devastarea produsă de defrişările ilegale”, povesteşte acesta.
Nu rataţi, din 5 august, de la ora 13:00, primul episod al seriei de documentare „Chipurile României”, difuzat numai la Kanal D!

Sursa

Noul ambasador al SUA la București este un român

Donald Trump, președintele SUA, l-a nominalizat pe Adrian Zuckerman, care a emigrat din România peste Ocean când avea 10 ani, drept noul ambasador al Statelor Unite la București.

Zuckerman este un avocat american, fiind partener al firmei Seyfarth Shaw LLP.

El a emigrat în Statele Unite din România când avea zece ani. Zuckerman, care este specialist în chestiuni legislative din domeniul imobiliar, vorbește fluent limba română. Are două diplome de absolvire, una obținută la Massachusetts Institute of Technology (1979), și cealaltă în Drept, la New York Law School (1983).

Zuckerman a fost co-preşedinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

Adrian Zuckerman este implicat și în acțiuni filantropice și educaționale, fiind membru în consiliile de administrație ale Kids Corp. și Facultății de Drept din New York.

Zuckerman trebuie mai întâi să primească avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, iar apoi nominalizarea sa va fi supusă votului în plenul Senatului.

Precedentul ambasador american la București, Hans Klemm își va încheia mandatul la sfârșitul acestui an, după ce a fost numit în funcție în septembrie 2015, de către Barack Obama.

Sursa

Care sunt meseriile cel mai bine plătite din România

Deşi românii au lefuri mici comparativ cu vest-europenii, domenii precum IT, administrativ, comercial şi tehnic vin cu salarii care depăşesc 2.000 de euro brut, arată un studiu lansat recent.

Persoanele care lucrează în domeniul IT, cele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrativ şi comercial şi inginerii sunt cei mai bine plătiţi angajaţi români. Aşa arată cel mai recent studiu făcut de Patronatul Investitorilor Autohntoni (PIAROM), cu sprijinul Inspecţiei Muncii, potrivit căruia doar 2% din românii care au un loc de muncă primesc un salariu brut de 2.000 de euro sau mai mult în timp ce 6% au reuşit să obţină, anul trecut, între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună iar 9% din angajaţi au încasat salarii cuprinse între 700 şi 1.000 de euro, subliniază studiul citat, care nu i-a luat prin surprindere pe specialiştii din piaţa muncii.

„Economia nu-şi permite să plătească salarii de start de 500 – 700 de euro. Candidatul respectiv trebuie să fie foarte performant ca să obţină o astfel de sumă. Asta pentru că pe lângă cei 500 – 700 de euro, angajatorul are şi alte costuri pe care le plăteşte. Are un cost cu biroul pe care stă acea persoană, are un cost cu electricitatea pe care o consumă, iar banii aceştia, ca angajator, îi scoţi în timp. Când aduci un nou angajat în firmă eşti nevoit să îl formezi, să îl obişnuieşti cu cultura organizaţională. Deci costuri există indiferent că vorbim de stat sau de privat. Oamenii se formează în timp”, a mai explicat, pentru „Adevărul”, consultantul în carieră Gabriel Chicioreanu.

Concret, la nivelul României există doar şase sectoare în care mai mult de jumătate din contractele de muncă înregistrate sunt remunerate cu salarii brute de încadrare ce depăşesc 700 de euro, între care se numără domenii precum tehnologia informaţiei, extracţia petrolului sau intermedierile financiare. La pol opus, românii care au cele mai mici salarii din piaţă, lefuri ce nu depăşesc decât în rare ocazii pragul de 350 de euro, sunt paznicii, ajutoarele de bucătar, muncitorii din domeniul agriculturii şi persoanele care lucrează în industria textilă, notează studiul citat.

Diferenţe majore referitoare la salarizare se regăsesc în plan regional. Astfel, nivelul salariilor de încadrare din municipiul Bucureşti este cu 24,71% mai mare decât media naţională, arată raportul citat. Salarii mari se înregistrează şi în Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ilfov. La pol opus, medii de salarizare situate cu mult sub mediile naţional şi chiar regionale se înregistrează în judeţele Maramureş, Suceava, Vrancea, Vaslui şi Harghita. Tot în judeţele unde salariile sunt mai mari şi locurile de muncă se găsesc din plin.   „Locurile de muncă sunt în zonele cu şomaj mic. Aici, economia este mai dezvoltată şi au nevoie de salariaţi. Acolo unde şomajul este mare, în zona Moldovei, şi locurile de muncă sunt puţine. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii face ca marile companii să nu deschidă fabrici în nord-estul ţării, pentru că au dificultăţi în a transporta terestru marfa în Europa centrală şi de vest. În zona de sud-vest, fiind locuri de muncă oamenii preferă să muncească”, a explicat Chicioreanu.

Sursa

Ziua Drapelului. Zece lucruri pe care trebuie să le știi azi despre culorile oficiale ale țării tale

26 iunie este ziua în care românii de pretutindeni cinstesc drapelul țării lor. Tricolorul are o istorie de 170 de ani și puțini îi cunosc însemnătatea. Iată zece lucruri pe care trebuie să le știi despre drapelul național.

1. Alegerea celor trei culori care compun drapelul României – roșu, galben și albastru – a fost decisă la 1848 de Guvernul revoluționar constituit la Islaz. Decizia a fost luată la Craiova, la 14 iunie, moment în care data de 26 iunie a fost stabilită pentru a marca Ziua Drapelului Național.

2. Cele trei culori alese au fost orientate în sus, pentru a simboliza verticalitatea poporului român. Doar drapelele a trei țări europene mai au trei culori orientate vertical: Italia, Franța și Belgia.

3. Roșul semnifică sângele vărsat de înaintașii noștri pe câmpurile de luptă, pentru împlinirea idealurilor de libertate. Galbenul are menirea de a exprima măreția acestei țări, prestigiul ei și virtutea locuitorilor săi. Albastrul a fost ales pentru a exprima seninul cerului, credința și gândirea limpede a poporului român.

4. „Trei culori cunosc pe lume” a devenit imnul oficial al Republicii Socialiste România în anul 1977. Imnul a fost inspirat de muzica și textul compuse de Ciprian Porumbescu. Imnul RSR păstrează însă doar două strofe din cele cinci ale piesei originale, restul fiind adaptate de regimul comunist.

5. Ofensa adusă însemnelor naționale a fost dezincriminată în 2011, însă un proiect de lege depus în Parlament încă din 2015 prevede reintroducerea pedepselor cu închisoarea pentru cei care batjocoresc inclusiv drapelul național. În vechiul Cod penal, această faptă era considerată infracțiune și era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

6. Drapelul național a fost arborat pentru prima dată pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest, în anul 1995. Acest efort i se datorează alpinistului Gheorghe Lăcătușu.

7. Drapelul național al României se aseamănă izbitor cu cel al Republicii Ciad. Sau invers. Singura deosebire este că albastrul de pe steagul nostru este mai deschis.

8. România deține recordul mondial, consemnat în World Guinnes Book, pentru cel mai mare drapel desfășurat într-un loc public. Steagul, care se întindea pe 80.000 de metri pătrați, a fost desfășurat pe Aerodromul Clinceni, județul Ilfov, în mai 2013.

9. Drapelul național a fost arborat cu cinste pentru prima dată la o întrecere sportivă de renume în 1924, cu prilejul Olimpiadei de vară de la Paris (4-27 iulie). Atunci, echipa națională de rugby a României a obținut medalia de bronz, prima din istoria participărilor delegației României. Țara noastră a participat și la ediția din 1900 a Olimpiadei, tot la Paris, însă nu a obținut nici o clasare pe podium.

10. Drapelul României a fluturat de 53 de ori la ediția a XXIII-a a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, din anul 1984. România a obținut atunci 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

Sursa

Au trecut 24 de ani de la victoria “tricolorilor” în faţa Columbiei, la Mondialul din Statele Unite (Video)

18 iunie 1994. România debuta la Campionatul Mondial din Statele Unite împotriva Columbiei, selecţionată pe care marele Pele o vedea campioană a lumii.

Adversarii “tricolorilor” învinseseră în preliminarii pe Argentina cu 5-0, chiar la Buenos Aires. Din trupa sud-americanilor făceau parte, printre alţii, Valderrama, Valencia, Rincon şi Asprilla.

Românii nu au dormit în acea noapte. Meciul, disputat pe arena Rose Bowl din Pasadena, în faţa a 100.000 de spectatori, a început la ora locală 16.30. Pentru suporterii din ţară, asta însemna 1.30.

Selecţionata antrenată de Anghel Iordănescu a făcut o partidă pe care, cei care au stat treji până târziu în noapte, şi-o amintesc şi acum.

“Diagonala” lui Hagi în vinclul porţii lui Cordoba, golurile lui Răducioiu, servit de fiecare dată de “Rege”, plonjoanele spectaculoase ale lui Stelea, bucuria băncii tehnice la golul de 3-1, comentariul lui Cristian Ţopescu şi Ionel Stoica revin obsesiv în memoria românilor atunci când “tricolorii” de astăzi se opresc în preliminarii.

ECHIPELE:

COLUMBIA: Óscar Córdoba, Andrés Escobar, Luis Fernando Herrera, Gabriel Gómez, Carlos Valderrama, Adolfo Valencia, Leonel Álvarez, Luis Carlos Perea, Freddy Rincón, Wilson Pérez, Faustino Asprilla

ROMÂNIA: Bogdan Stelea, Dan Petrescu, Daniel Prodan, Miodrag Belodedici, Gheorghe Mihali, Tibor Selymes, Ionuţ Lupescu, Gică Popescu, Dorinel Munteanu, Gică Hagi, Florin Răducioiu.

Sursa

Mașinile Google Street View se întorc în România

Google Street View va actualiza străzile din România pe Google Maps cu ajutorul unei flote de mașini care va imortaliza toate arterele importante din țara noastră.

Mașinile vor face fotografii pe drumurile care leagă toate localitățile din România, potrivit unui comunicat de presă.

Călătoriile mașinilor Google Street View în România încep în 25 iunie și vor dura două luni de zile.

Street View este un serviciu popular oferit de Google, care este disponibil în peste 85 de țări din lume. Google Street View permite utilizatorilor să vadă imagini în 360 de grade din multe locuri de pe Pământ, printre care străzi, orașe, monumente istorice, obiective turistice și animale sălbatice, atât pe pământ, cât și în apă.

Google Street View, din Deltă până în muzeul Bruckenthal

Serviciul este disponibil și utilizatorilor de Google Earth sau Google Maps pe mobil.

Street View este disponibil României din 2012, când primele imagini ale celor mai importante orașe din țară au fost incluse în platforma google Maps.

Ultima fotografiere masivă a României s-a făcut, de către mașinile Google Street View, în 2012, când au fost parcurși peste 40.000 de kilometri de drumuri. Seriviciul acoperă numeroase orașe din țara noastră, cât și multe obiective importante, precum Salina de la Turda, Castelul Bran, Cetatea de la Alba Iulia, Muzeul Brukenthal și Dunărea.

De asemenea, în această vară se vor face fotografii și în Delta Dunării.

Mai mult, în perioada următoare vor fi publicate pe Google Maps imagini Street View din diferite obiective turistice din Transilvania.

Sursa

România va participa la cea mai mare acțiune de voluntariat din istorie: World Cleanup Day

Curățenie pe toată planeta într-o singură zi, pe 15 septembrie. 5% din populația Globului este așteptată să participe la cea mai mare acțiune de voluntariat din istorie: World Cleanup Day.

150 de țări din întreaga lume se unesc în cea mai ambițioasă mișcare civică la nivel internațional. Milioane de voluntari din întreaga lume vor spune “Let`s Do It!” în lupta împotriva uneia dintre cele mai presante probleme de mediu – deșeurile.

World Cleanup Day va începe pe 15 septembrie la ora 10, în Noua Zeelandă. Valul de acțiuni de curățenie va urma soarele prin 24 de fusuri orare și se va încheia 36 de ore mai târziu în Hawaii.

România, la a șasea Zi de Curățenie Națională

România va organiza o Zi de Curățenie Națională pentru a șasea oară, după cele 5 acțiuni de succes desfășurate începând cu anul 2010. Let`s Do It, Romania! este cea mai mare mișcare socială din România – până acum, peste 1 400 000 de voluntari au participat la evenimentele Let`s Do It, Romania! și au curățat 18 000 de tone de deșeuri.

Date cheie pentru Ziua de Curățenie Globală – World Cleanup Day:

1 mai – 30 august: Recrutarea voluntarilor pentru echipa de organizare

15 mai – 31 august: Realizarea Hărții Deșeurilor cu ajutorul aplicației de mobil World Cleanup

15 mai – 15 iulie: Mobilizarea partenerilor cheie – companii, autorități, media

1 iulie: Start înscrieri pentru Ziua de Curățenie Națională și Globală

15 septembrie – Ziua de Curățenie Globală – World Cleanup Day!

Cum intri în echipa Let`s Do It, Romania!

Echipa Let`s Do It, Romania! recrutează voluntari pentru organizare atât pentru echipa centrală de la București, cât și pentru echipele locale din fiecare județ. Sunt căutați voluntari în domenii precum comunicare, IT, HR, fundraising, logistică, organizator de evenimente sau relația cu autoritățile publice. În acest moment, rețeaua națională numără peste 100 de membri. Toți cei interesați pot aplica pe site-ul letsdoitromania.ro la secțiunea Hai în echipă!

Cum contribui la Harta Deșeurilor cu aplicația World Cleanup

Cartarea, sau identificarea mormanelor de deșeuri va fi realizată cu ajutorul aplicației de mobil World Cleanup. Aplicația a fost dezvoltată plecând de la modelul anterior creat în România în anul 2015 și poate fi descărcată gratuit din AppStore sau GooglePlay.

Cartarea va avea loc în perioada 15 mai – 31 august, iar voluntarii pot participa la evenimentele de cartare comunicate prin pagina de Facebook Let`s Do It, Romania! sau individual, ori de câte ori descoperă o zonă cu deșeuri.

Toate zonele cu deșeuri sunt încărcate în World Waste Platform, prima bază de date despre deșeuri dezvoltată la scală internațională. Aceasta cuprinde informații despre loc, tipuri, originea deșeurilor pentru analiză și pentru a arăta progresul realizat.

Cum a luat naștere Let`s Do It, World!

Mișcarea Let`s Do It, World!, organizatorul evenimentului World Cleanup Day, a luat naștere în 2008, atunci când Estonia a organizat prima Zi de Curățenie Națională și a reușit să mobilizeze 50 000 de voluntari într-o singură zi. România este parte din rețeaua internațională Let`s Do It World! încă de la început, fiind a patra țară care a organizat o acțiune națională de curățenie.

Comunitatea s-a dezvoltat în ultimii 10 ani și numără astăzi 150 de țări cu experiență sau care vor organiza pentru prima oară o Zi de Curățenie Națională în 2018.

“Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Din 2010 și până în prezent, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 1.400.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională și peste 50 000 de elevi și părinți în proiecte de educație ecologică.

Sursa

Ziarist britanic: România are „absolut tot” pentru a fi pe placul turiștilor

Articolul, apărut pe 30 mai pe site-ul prestigioasei publicaţii britanice The Spectator, în secţiunea “Life”, cu titlul “Romania: Europe’s most overlooked holiday destination”, prezintă impresiile de călătorie ale jurnalistului Stephen McGrath, care a vizitat mai multe zone din România, inclusiv Gura Portiţei, Sibiu, Şuior şi Săpânţa.

“România este una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei. O analiză rapidă a suprafeţei ţării dezvăluie faptul că aceasta reprezintă un loc care are absolut tot pentru a fi pe placul turiştilor. De la zone sălbatice virgine la castele multiseculare, de la piste de schi pitoreşti la plaje liniştite cu nisip fin, de la o industrie înfloritoare a vinurilor şi a berii artizanale la oraşe la fel de vibrante ca echivalentele lor occidentale”, afirmă Stephen McGrath în debutul acestui articol.

Jurnalistul a remarcat că deşi “zone întinse din România se modernizează, cultura ei rurală distinctă continuă să existe” şi “multe preparate culinare native merită să fie încercate“. Potrivit jurnalistului britanic, “dacă Ministerul Turismului din România începe să se organizeze şi să acţioneze într-un mod eficient, această ţară ar putea să ajungă să ocupe o poziţie mult mai înaltă în listele cu obiective de vizitat întocmite de mulţi dintre turişti”.

Gura Portiţei reprezintă “o evadare idilică”, notează Stephen McGrath: “Litoralul românesc de la Marea Neagră are o lungime de aproximativ 273 de kilometri, însă Insula Portiţei, o mică insulă de nisip la marginea Deltei Dunării – o vastă rezervaţie a biosferei, amenajată acolo unde fluviul se întâlneşte cu marea, după ce a străbătut jumătate din Europa – oferă vizitatorilor o lume complet izolată de agitaţia vieţii în oraşe”. El a remarcat şi faptul că spaţiile de cazare sunt “convenabile şi în general adecvate”, iar zona reprezintă “un loc ce merită vizitat pentru priveliştile sale uluitoare cu peisaje naturale, preparatele delicioase pe bază de peşte şi plimbările cu ambarcaţiuni, care operează cu regularitate şi sunt amuzante”.

După o vizită în Sibiu, Stephen McGrath afirmă că această localitate este “un oraş încântător, în care abundă cultura”. “Identitatea urbană a României nu stă doar în acea mare de blocuri comuniste, gri şi lipsite de elemente culturale. Ele există, desigur, şi chiar în număr mare, însă există şi multe oraşe – mai ales în centrul ţării – care promovează în bună măsură o perioadă impresionantă din istoria arhitecturii. În Sibiu, un mic oraş din centrul României, arhitectura distinctă a saşilor transilvăneni – poate fi observată cel mai bine“, a adăugat jurnalistul britanic.

O vizită în Sibiu reprezintă “o necesitate pentru turiştii pasionaţi de cultură”, întrucât acest oraş a fost capitală europeană culturală în 2007 – anul în care România s-a alăturat Uniunii Europene, afirmă Stephen McGrath, care s-a declarat plăcut impresionat de “cafenelele şi bistrourile aliniate de-a lungul unor străzi înguste şi liniştite, ce pornesc din centrul unor piaţete ce datează din secolul al XV-lea”. De asemenea, autorul articolului este de părere că Muzeul Brukenthal, “o frumoasă clădire barocă, în care sunt expuse impresionante colecţii de artă ale multor pictori europeni, datând din secolul al XV-lea şi până în secolul al XVIII-lea, nu ar trebui să fie ratat”.

De asemenea, Stephen McGrath a lăudat şi gastronomia românească, declarându-se încântat de sarmale, specialităţile din carne de porc şi de peşte, mămăligă şi mujdei. El a lăudat şi băturile din ţara noastră, în special ţuica şi vinurile româneşti Fetească Neagră şi Negru de Drăgăşani.

Despre staţiunea de schi Şuior din Munţii Gutâi din Maramureş, jurnalistul a spus că aceasta este “un tărâm de care timpul a uitat”.

“Există multe zone în care poţi să schiezi în România, însă Şuior, la baza munţilor Gutâi din Maramureş, în nordul ţării, este una dintre cele mai bune, fiind înconjurată de privelişti ce par a fi rămas captive în timp”, afirmă Stephen McGrath. “Ce este minunat la Şuior este faptul că poţi să explorezi Maramureşul, o zonă rurală cu ferme mici şi cu un mod de viaţă care a dispărut de multă vreme din cea mai mare parte a Europei, inclusiv 100 de biserici vechi ortodoxe din lemn, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO”, a adăugat el. De asemenea, jurnalistul britanic a remarcat şi Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Munţii şi natura, “probabil cel mai mare dar al României”

Deţinând cea mai mare parte a pădurilor virgine rămase în Europa, în care trăiesc urşi, lupi, râşi şi pisici sălbatice, fără a mai menţiona arcul Munţilor Carpaţi, pare corect să spui că “natura este probabil cel mai mare dar al României”, afirmă autorul articolului. “De aceea, pentru pasionaţii de drumeţii montane şi de ciclism, e ca şi cum ar intra într-un paradis natural, o sălbăticie care nu necesită nicio tehnică specială de supravieţuire, şi în care se poate ajunge cu uşurinţă graţie unor curse ieftine cu avionul. Deloc surprinzător, ecoturismul reprezintă un sector în dezvoltare în România“, a concluzionat Stephen McGrath.

The Spectator este o revistă săptămânală britanică înfiinţată în 1828. Publicaţia, specializată în articole de cultură, politică şi actualităţi de importanţă mondială, este deţinută de David şi Frederick Barclay, care deţin şi ziarele The Daily Telegraph şi Sunday Telegraph.

În presa străină apar cu regularitate articole care promovează România turistică.

La sfârşitul lunii mai, publicaţia canadiană The Star a reluat un articol apărut iniţial în martie în The Washington Post – intitulat ”Romanian rhapsody — exploring an unsung destination in Eastern Europe”, semnat de două jurnaliste americane, Christine Pendzich şi Eva von Falkenstein -, în care se afirmă că pentru turiştii care sunt dispuşi să uite poveştile cu Dracula, România oferă ”un peisaj fermecător, liniştit şi variat”.

La începutul lunii mai, un alt jurnalist american, Christopher Bagley, a semnat un articol publicat în revista de călătorie Conde Nast Traveler sub titlul ”The Bewitching Time Warp of Transylvania, Romania”, în care vorbeşte despre pitorescul peisajului transilvănean.

Sursa

România şi Ziua Mondială a Mediului

Stabilită de Adunarea Generală a ONU în 1972, Ziua Mondială a Mediului (World Environment Day) este marcată, în fiecare an, pe 5 iunie. “Combate poluarea cu plastic!” (“Beat Plastic Pollution”), tema aleasă de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu pentru celebrarea Zilei din acest an, este un îndemn pentru schimbarea comportamentului în privinţa materialelor plastice. Mai puţin de o zecime din cantitatea totală de plastic produsă vreodată a fost reciclată şi, dacă toate pungile de plastic produse într-un an ar fi puse una lângă alta, suprafaţa lor ar acoperi o zonă de două ori mai mare decât cea a Franţei.

Plasticul ucide vietăţile oceanului planetar, contaminează solul şi, în urma arderii, eliberează compuşi toxici în atmosferă. Deşi unele ţări au adoptat restricţii şi chiar au interzis pungile unice, Agenţia de mediu a ONU cere măsuri mai hotărâte: sporirea reciclării, promovarea produselor reutilizabile, a celor alternative mai prietenoase cu mediul şi educarea consumatorilor.

România se alătură comunităţii internaţionale şi, printr-o serie de acţiuni în numeroase oraşe ale ţării, trage un semnal de alarmă: este nevoie, mai mult ca oricând, ca de la decidenţi politici, la simplii cetăţeni, oamenii să conştientizeze importanţa păstrării mediului înconjurător, o moştenire de preţ pe care să o lase generaţiilor viitoare. Gabriela Dorojan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: “Dacă începem să colectăm selectiv, o cantitate cât mai mică de deşeuri de plastic, de sticlă, de carton, de hârtie va ajunge la depozitare şi o cantitate mai mare va fi dusă la reciclare sau la valorificare. Deci eu cred că este rolul nostru, al tuturor, guvern, industrii, comunităţi, să ne unim şi să găsim alternative durabile la utilizarea excesivă a plasticului care poluează, după cum ştim, atât mediul acvatic, cât şi cel terestru şi ne ameninţă sănătatea.” 

Luni, în judeţul Prahova au avut loc primele probe tehnologice la o Staţie de Tratare Mecano-Biologică cu capacitate de prelucrare de 110 de mii de tone de deşeuri biodegradabile pe an. La eveniment a participat şi ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu: “În primul rând, este absorbţie de fonduri europene, 51 de milioane de lei (n.red. circa 11 milioane euro) pentru construirea acestei staţii. Are capacitatea cea mai mare din România. În felul acesta demnostrăm, inclusiv Uniunii Europene, că ştim să atragem fonduri europene, că ştim să le folosim cum trebuie şi că facem staţii de performanţă. Încă ceva: instalaţia este 100% românească.” 

Să mai spunem şi că, la Bucureşti, primarul general Gabriela Firea a prezentat soluţii de reducere a poluării şi îmbunătăţirii aerului în Capitală, iar într-o reţea de mari magazine pungile din plastic subţire au fost înlocuite cu pungi biodegradabile. Aceasta, în condiţiile în care, într-un viitor apropiat, România va renunţa defintiv la pungile de plastic, asemenea multor altor state din vestul Europei.

Locuri din România recunoscute de UNESCO

Frumuseţea naturală şi diversitatea culturală, revelate de peisaje fără seamăn, locuri speciale, monumente istorice, antice sau medievale fac din România una dintre cele mai interesante ţări ale lumii. Jurnalista Patti Morrow, de la publicaţia americană „The Huffington Post“, o numea, într-un articol de anul trecut, “cea mai frumoasă ţară din Europa“. “Dealuri cu pante cât vezi cu ochii”, privelişti de pe culmi stâncoase şi o reţea infinită de fortăreţe şi biserici”, oraşe cu pieţe şi castele medievale, Transfăgărăşan (“fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume”) sunt câteva din minunile României care au impresionat-o pe jurnalistă. Valoare câtorva din aceste locuri speciale a fost recunoscută şi de UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), care le-a inclus pe lista patrimoniului mondial. Haideţi să vedem care sunt acestea:

Delta Dunării. Face parte din patrimoniul mondial UNESCO din1991, este a doua ca mărime (după delta Volgăi), însă cea mai bine conservată dintre deltele Europei. Delta Dunării a fost clasificată drept rezervaţie a biosferei la nivel naţional, şi o zonă umedă de importanţă internaţională, găzduind peste 360 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte de apă dulce.

Aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania. Una dintre cele mai frumoase zone ale ţării, care poate impresiona orice turist, este, fără doar şi poate, Transilvania. Aşezările coloniale săseşti sunt reprezentative istoriei şi culturii Transilvaniei de sud, fiind şi mai unice datorită prezenţei bisericilor fortificate medievale. Siturile rurale Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan şi Valea Viilor au fost incluse înpatrimoniul UNESCO încă din 1993.

Mănăstirea Horezu. Mănăstirea se află în satul Romanii de Jos (Judeţul Vâlcea), a fost zidită în al doilea an al domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi a fost inclusă în patrimoniul mondial tot în 1993. Clădirea este o adevărată capodoperă a stilului brâncovenesc, caracterizat de proporţii armonioase, volume arhitectonice, ornamentică bogată etc. Se spune că numele mănăstirii vine de la huhurez, o specie de păsări de noapte, asemănătoare bufniţei, care scoate un strigăt caracteristic şi trăieşte în scorburi de copaci.

Bisericile pictate din nordul Moldovei. Tot în anul 1993 au intrat în patrimoniul UNESCO cele opt biserici pictate din nordul Moldovei. Acestea au fost incluse printre minunile României datorită picturilor murale care îmbracă zidurile şi turlele mănăstirilor.

Cele 8 biserici sunt: Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore; Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor, Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota.

Centrul istoric din Sighişoara. Frumuseţea oraşului vechi din Sighişoara nu avea cum să nu capteze atenţia celor de la UNESCO, care în 1999 au inclus centrul vechi pe lista patrimoniului mondial. Aceştia şi-au motivat alegerea spunând că „Sighişoara este o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, cultură care se desăvârşeşte după o perioadă de 850 de ani de existenţă şi care se va perpetua mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice” Sighişoara este unul din cele mai cunoscute oraşe medievale din Europa, legenda conform căreia aici s-ar fi născut celebrul domnitor Vlad Ţepeş, atrăgând şi mai mulţi turişti.

Bisericile de lemn din Maramureş. Acestea sunt reprezentative arhitecturii religiose de lemn din România, prelucrate cu o măestrie aparte. Cele opt biserici de lemn sunt: Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana), Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti), Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti), Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud-Deal), Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş), Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei), Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz), Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti).

Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Rămăşiţele bine păstrate ale fortăreţelor dacice au intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1999, fiind singurele monumente antice din România incluse pe listă. Potrivit Historia.ro, acestea au fost construite de daci înaintea războaielor daco-romane, şi prezintă o îmbinare neobişnuită între tehnici arhitecturale militare şi religioase. Cele şase fortăreţe care fac parte din patrimoniu sunt: Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia, Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru, Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie, Cetatea dacică de la Băniţa, Cetatea dacică de la Căpâlna.

Alte locrui şi monumente care urmează să fie incluse pe lista UNESCO sunt:

Mănăstirea Neamţ
Mănăstirea Curtea de Argeş
Ansamblul Monumental de la
Târgu Jiu
Biserica din Densuş
Masivul Pietrosul Rodnei
Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Centrul Istoric al oraşului Sibiu
Satul Rîmetea
Roşia Montană

Sursa

Festivalul Centenar România, sărbătorit pe Broadway la New York

Duminică, 20 mai, va avea loc pe celebrul Broadway din New York ediţia Centenară a Festivalului România Broadway. Cântăreţi şi dansatori celebri vor prezenta programe atractive, obiceiuri tradiţionale şi muzică românească pentru cei 30.000 de participanţi din întreaga lume care sunt aşteptaţi la eveniment.

Aniversarea Centenarului României va fi sărbătorită la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Zilei României de pe Broadway  va reuni peste 100 de celebrităţi, demnitari şi antreprenori din România. Se aşteaptă un număr record de români din cadrul diasporei în cadrul evenimentului din acest an. Cântăreţi şi dansatori celebrii din Statele Unite precum şi din diferite părţi ale României  se vor alătura evenimentului pe parcursul întregii zile.

Ceremonia de premiere din acest an va onora cel mai bun diplomat român din SUA, cel mai bun om de afaceri româno-american şi cel mai valoros membru al Consiliului de Afaceri Româno-American.

Din cele 300 de standuri, 30 vor oferi mâncăruri tradiţionale româneşti, cărţi, opere de arta, întâlniri cu furnizori de servicii, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi alte posibilităţi de a explora cultura şi valorile româneşti.

Celebrul Broadway, în zona districtului financiar (Freedom Tower, New York Stock Exchange, Statuia Libertăţii şi Memorialul 9/11), va fi închis traficului pentru a face loc celor aproximativ 300 de standuri comerciale din care 30 vor reprezenta valori, tradiţii, produse şi servicii din România.

Este pentru prima dată în istoria diasporei din America de Nord când şapte biserici româneşti se reunesc sub egida aceluiaşi eveniment. Guvernatorul Statului New York, David Paterson, a declarat luna mai a anului  2010 drept luna traditţiilor româneşti la New York şi ziua de 1 mai drept Ziua României în Statul New York.

Evenimentul este onorat cu prezenţa Ambasadorului României la Washington, George Cristian Maior, Ambasadorul Misiunii la ONU domnul Ion Jinga şi a  peste 30 de ambasadori la ONU din tot atâtea ţări care au confirmat prezenţa la acest eveniment istoric.

Din partea americana sunt aşteptaţi congresmanul republican Joe Wilson (Carolina de Nord), City Comptroller Scott Springer care este şi candidat la primaria orasului New York, Avocatul Poporului Letitia James vice primar, si alti demnitari din zona New York.

Organizat în fiecare primavara, incepand cu anul 2000, de către Preşedintele Cosiliului de Afaceri Româno-American,  Ştefan Minovici, festivalul a reunit în ultimele doua decenii o serie de personalităţi politice, militare, culturale, printre care Majestatea Sa, Regele Mihai, împreunaă cu Regina Ana, preşedinţii Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, sportivii Gheorghe Hagi, Ilie Năstase şi Simona Amanar, Bella Karoli, Gen. Wesley Clark, congresmanii Mike Turner (R-OH), Loretta Lynch (D-CA), Daniel Lipinski (D-Il), primarii Rudy Giuliani şi Mike Bloomberg, precum ţi zeci de ambasadori, diplomaţi şi demnitari din România.

Anul acesta artiştii vor prezenta un program de cântece si dansuri din zone diverse ale  României, precum si costume populare diferite specifice.  Pe scena festivalului vor urca în acest an ansamblul artistic de dans Doinita din Bucuresti, ansamblul Banatul din Ridgewood, New York, impreună cu artiştii George Rotaru, Valeria Arnautu, Branduşa Covalciuc, Garofaş and Irina Milici, Ionela Guzic şi Ciprian Cocalia.

Sursa

Romania trece prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta – analiza Keysfin

Sa gasesti un angajat profesionist, care sa stie meserie, sa aiba abilitati de comunicare si sa lucreze eficient in echipa este o adevarata provocare pentru Romania.

Dupa ce s-au razboit pe salarii si facilitati, multe companii au trecut la o alta strategie – acum isi pregatesc singure viitorii angajati, inca de pe bancile scolii, arata o analiza Keysfin. Aceasta releva ca Romania a ajuns sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca, dupa ce muncitorii calificati au plecat sa lucreze in afara tarii pentru salarii mai mari, in timp ce in tara productivitatea muncii este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Va mai amintiti de 1 Mai de pe vremea Epocii de Aur? Dincolo de propaganda, cert este ca Romania acelor ani nu ducea lipsa de forta de munca. Toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, iar scolile profesionale scoteau absolventi pe banda rulanta. 30 de ani mai tarziu, 1 Mai nu mai e deloc privita drept Ziua Internationala a Muncii. A devenit mai mult o sarbatoare turistica, in care Litoralul, pensiunile de la munte, iesirile la gratar in padure au ajuns sa fie in prim-plan. Muncitorii de odinioara fie s-au pensionat, fie au plecat in Occident in cautarea unei vieti mai bune“, arata analiza.

Oficialii companiei spun ca asa s-a ajuns ca Romania sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta.

“Castigul salarial reflecta, in mare parte, realitatile economice. Chiar daca in prezent se inregistreaza o crestere economica semnificativa, aceasta provine in mare parte din consum, nefiind una solida, sustenabila pe termen lung”, afirma analistii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Prin cresterea salariilor din sectorul bugetar, statul incearca sa impulsioneze piata, insa avand in vedere cadrul economic instabil, prea putini investitori au urmat acest trend. In absenta unor conditii investitionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, Romania ramane totusi atractiva in ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forta de munca. Pentru ca aceasta tendinta sa se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de sustinerea investitiilor cu dezvoltare pe orizontala. Abia atunci cand economia nu va mai fi atat de fragila, vom vedea o crestere reala a veniturilor angajatilor romani”, au explicat analistii de la KeysFin.

Ce solutii sunt

Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionati au identificat drept principala tendinta pe piata fortei de munca – politica de internship.

“Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vanzari a ajuns sa coste 3-4.000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual“, spun analistii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experti pe baza discutiilor cu firmele de HR, indica o focusare tot mai puternica catre angajatii flexibili, cu spirit antreprenorial.

“Firmele prefera sa isi externalizeze proiecte catre specialisti independenti, pe PFA sau microintreprinderi, beneficiile fiind multiple, de la reducerea costurilor cu forta de munca, la cele logistice (birou, transport, etc.)“, au mai spus analistii de la KeysFin.

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piata muncii se anunta destul de sumbru. Scaderea nalitatii, iesirea la pensie in urmatorii ani a unei intregi generatii de angajati si mai ales exodul fortei de munca catre Occident va face ca Romania sa se confrunte in urmatorii ani cu o criza tot mai adanca de forta de munca.

“Sistemul de educatie, asa cum este el croit in prezent, este complet inutil in fata provocarilor din piata muncii. Inca se scot pe banda rulanta generatii de someri cu diploma, de absolventi de liceu si universitate care nu sunt conectati la realitatile economice”, afirma expertii.

Potrivit acestora, statul roman trebuie sa investeasca semnificativ in reorientarea sistemului educational catre necesitatile economiei.

“Avem nevoie de scoli de meseriasi, in toate domeniile, de la auto la agricultura, de la prelucrarea materialelor la mestesugarie. Este necesara, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal si financiar pentru firmele care angajeaza forta de munca tanara, abia iesita de pe bancile scolilor. Fara astfel de masuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi sa aducem muncitori din tarile sarace, din Africa si Asia, cu consecinte sociale inerente, vezi cazul Germaniei”, au mai declarat expertii de la KeysFin.

Sursa

Trei medalii pentru echipa României la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete – 2018

Lotul feminin de matematică al României a obţinut două medalii de aur şi o medalie de argint la a VII-a ediţie a Olimpiadei Europene de Matematică pentru Fete (European Girls’ Mathematical Olympiad/EGMO), desfăşurată la Florenţa, în perioada 9 – 15 aprilie.

Medaliile de aur au fost cucerite de Alexandra Timofte (clasa a X-a/Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti) şi Lenca Iarina Cuturela (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti). Cele două eleve s-au remarcat şi la ediţiile din 2016 şi 2017, fiind premiate de fiecare dată cu argint.

Medalia de argint i-a revenit Aminei Abu Shanab (clasa a IX-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti).

Lotul României a fost condus de Mihail Bălună, profesor la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti şi Ioana Teodorescu, studentă la Princeton University, de trei ori medaliată la această competiţie.

EGMO 2018 a reunit 195 de concurente din 51 de ţări.

Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete este un concurs internaţional similar ca structură cu Olimpiada Internaţională de Matematică (două probe scrise, susţinute în două zile consecutive). Conform regulamentului, o echipă este compusă din patru eleve cu vârste sub 20 de ani. EGMO este, în acelaşi timp, singura olimpiadă internaţională în ştiinţe care se adresează exclusiv elevelor de liceu, a căror pasiune pentru matematică trece dincolo de programa şcolară clasică.

Pe termen lung, EGMO are ca obiectiv creşterea numărului de fete în echipele participante la Olimpiada Internaţională de Matematică. De asemenea, concursul promovează tinerele cercetătoare şi sprijină schimbul social, cultural şi interdisciplinar între adolescentele din ţările participante. România a găzduit ediţia din anul 2016.

Sursa

Românii din diaspora, cei mai buni ambasadori ai turismului

Aproape toţi românii plecaţi peste graniţă (98%) le recomandă prietenilor lor să viziteze România, zonele de munte, Transilvania şi Maramureşul fiind destinaţiile despre care românii povestesc cel mai mult amicilor lor din ţările de adopţie.

Mulţi dintre românii din străinătate se întorc în România în această perioadă, pentru a sărbători Paştele alături de familiile şi prietenii lor. O mare parte dintre aceştia aduc cu ei şi noii prieteni sau familiile formate în ţările de adopţie, pentru a petrece româneşte şi a vizita cele mai frumoase locuri din ţară.

Din cei peste 4 milioane de români plecaţi peste graniţe, 98% îşi îndeamnă noile cunoştinţe din ţările de adopţie să viziteze România, conform unui studiu realizat în comunităţile de români din peste 60 de ţări. Realizatorii studiului consideră că “aceasta înseamnă aproape 4 milioane de ambasadori veritabili pentru turismul românesc împrăştiaţi în toate colţurile lumii, care le povestesc străinilor cu pasiune despre locurile şi lucrurile frumoase care pot fi văzute în România”.

Întrebaţi ce destinaţii le recomandă prietenilor străini, respondenţii studiului au menţionat peste 70 de destinaţii şi obiective, de la oraşe, la staţiuni, trasee montane şi plajele litoralului românesc, până la obiective turistice naturale, culturale şi istorice.

Zonele de munte sunt destinaţiile pe care cea mai mare parte a românilor din diaspora le recomandă cunoştinţelor din străinătate. 39% dintre ambasadorii turismului românesc îi îndrumă pe aceştia să viziteze staţiunile şi traseele montane, cele mai frecvent menţionate fiind obiectivele de pe Valea Prahovei.

Aproape un sfert (23%) dintre românii care trăiesc în afara ţării le povestesc prietenilor lor despre frumuseţile Transilvaniei, îmbiindu-i să o viziteze.

Maramureşul este cea de-a treia destinaţie în topul celor mai recomandate străinilor de către cei plecaţi peste graniţe – 13% dintre aceştia îşi îndeamnă prietenii să viziteze zona Maramureşului, deseori menţionat alături de Cimitirul Vesel de la Săpânţa. Pe lângă cele trei destinaţii turistice, în top se regăsesc şi Bucureştiul, Sibiu, Moldova cu ale ei mănăstiri, Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre, fiecare dintre ele menţionate de câte 12% dintre respondenţii cercetării.

Studiul “Brandurile Ambasador ale României” a fost realizat de MKOR Consulting în perioada septembrie-noiembrie 2017, pe un eşantion de 1.115 respondenţi din diaspora românească din 63 de ţări din întreaga lume.

Sursa

Lotul României pentru Jocurile Olimpice de iarnă 2018

Jocurile Olimpice de Iarnă se desfășoară în perioada 9 februarie – 25 februarie, la Pyeongchang, Coreea de Sud, lotul României fiind format din 28 de sportivi. Competiția va fi transmisă pe programele TVR și pe Eurosport.

Astăzi, într-un eveniment susținut la Izvorani, Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a prezentat lotul complet al României. Purtătorul drapelului va fi biatlonistul Marius Petru Ungureanu.

LOTUL ROMÂNIEI LA JO DE IARNĂ 2018

Bob: Maria Adela Constantin şi Andreea Grecu (bob-2), Mihai Cristian Tentea şi Nicolae Ciprian Daroczi (bob-2), Dorin Alexandru Grigore, Florin Cezar Crăciun, Levente Bartha (bob-4), Beatrice Puiu (rezervă), antrenori Paul Neagu (bob-2 – feminin), Iulian Daniel Păcioianu (bob-2 – masculin), Silviu Dan Scurtu (bob-4);

Schi alpin: Alexandru George Barbu, Ania Monica Germaine Caill;

Patinaj viteză: Alexandra Ianculescu;

Schi fond:  Alin Florin Cioancă, Paul Constantin Pepene, Timea Lorincz – antrenori Carlo Zoller şi Constantin Daniel Borca;

Sărituri cu schiurile: Daniela Vasilica Haralambie;

Biatlon: Eva Tofalvi, Cornel Dumitru Puchianu, Nicolae Remus Faur, George Răzvan Buta, Gheorghe Iulian Pop, Marius Petru Ungureanu – antrenori Gheorghe Gîrniţă, Gheorghe Vasile, Simon Marton; masor – Cristian Marian Mosoiu; serviceman – Roland Ciprian Gerbacea;

Sanie: Raluca Strămăturaru (simpu feminin), Valentin Creţu, Andrei Turea (simplu masculin), Cosmin Atodiresei, Ştefan Muşei (dublu masculin) – antrenori Eugen Teodor Radu (sanie dublu), Alexandru George Comşa (sanie simplu);

Skeleton: Maria Marinela Mazilu, Dorin Dumitru Velicu – antrenor Delia Ivas.

Sursa

România produce cele mai puţine deşeuri urbane din Uniunea Europeană

Danemarca este ţara europeană care produce cea mai mare cantitate de deşeuri urbane, în timp ce România generează cel mai puţin gunoi în oraşe, potrivit datelor Eurostat. Chiar dacă Danemarca este recunoscută ca lider european în energia regenerabilă – aproape 15% din electricitate provenind din deşeuri biodegradabile – ţara scandinavă produce cel mai mult gunoi urban pe cap de locuitor.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, danezii au produs cele mai multe kilograne de deşeuri pe cap de locuitor în 2016 şi anume, 777 de kilograme de persoană, în timp ce românii au produs cantitatea cea mai mică de deşeuri, 261 de kilograme de persoană. După Danemarca, Norvegia este al doilea stat care generează o mare cantitate de gunoi urban – 754 de kilograme de persoană, apoi Elveţia – 720 de kilograme de persoană, urmată de Islanda – 656 de kilograme de persoană. De cealaltă parte, după România, Polonia este a doua ţară care produce o cantitate mică de deşeuri urbane – 307 kilograme de persoană, urmată de Republica Cehă – 339 de kilograme de persoană şi Slovacia, cu 348 de kilograme.

Media europeană de 480 de kilograme de deşeuri urbane este atinsă de Grecia (497 de kilograme), Italia (495) şi Marea Britanie (495). Spaniolii sunt uşor sub media europeană, cu 443 de kilograme de persoană. La categoria deşeuri urbane se încadrează gunoiul colectat de oraşe de la locuinţe private, clădiri de birouri, magazine şi instituţii publice. Danemarca, un stat cu o populaţie de 5,7 milioane de persoane, este de mai mulţi ani unul dintre principalii generatori de deşeuri.

În general, oamenii care produc cea mai mare cantitate de deşeuri trăiesc în cele mai bogate ţări din vestul Europei, precum ţările nordice. Statele care generează cel mai puţin gunoi au un Produs Intern Brut mai mic decât vecinele lor din nord. Cu un salariu mediu de 36.000 de euro pe an, Danemarca este unul dintre statele europene cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare. Media salariului european este de 29.100 de euro pe an.

În România, PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, este de 16.900 de euro pe an. În plus, România are una dintre cele mai numeroase populaţii rurale din Europa (51,7%), fiind depăşită doar de Bulgaria, conform celor mai recente date Eurostat. Prin contrast, în Danemarca, doar 15% din populaţie locuia în zonele rurale, în 2015. Banca Mondială afirmă că rezidenţii urbani produc de două ori mai multe deşeuri solide decât în zonele rurale şi există o legătură clară între nivelul ridicat al veniturilor şi urbanizarea, respectiv deşeurile produse, din cauza unei mai mari puteri de cumpărare.

Obiceiurile la cumpărături pot avea, de asemenea, un rol cheie în generarea deşeurilor, în condiţiile în care sud-europenii au tendinţa de a-şi cumpăra alimente din pieţe în aer liber, unde produsele nu sunt vândute întotdeauna în pungi de plastic, ceea ce înseamnă mai puţin gunoi. În Europa, deşeurile municipale sunt tratate diferit, în funcţie de tipul de gunoi. În 2016, 30% din gunoi a fost reciclat, 27% – ars, 25% – depozitat în gropi de gunoi şi 17% – transformat în compost. Procentajul deşeurilor municipale reciclare a crescut cu o frecvenţă constantă, în ultimul deceniu, de la 17% în 1995, la 46% în 2016, potrivit Eurostat.

Sursa

Clip de promovare a României, în finala pentru „Cel mai bun video de prezentare a unei ţări“(Video)

Un clip de promovare a României a ajuns în finala Airvuz Drone Video Awards 2018, la categoria „Cel mai bun video de prezentare a unei ţări“. Clipul este intitulat „This is Romania“, este filmat cu drona și promovează țara noastră.

Competiţia este organizată de cea mai răspândită platformă online, AirVuz, dedicată filmărilor cu drona și videoclipul va concura alături de Islanda, Columbia, Maroc şi Croaţia, potrivit adevarul.ro.

Producţia, cu o durată de 2 minute și 20 minute, înfăţişează peisaje spectaculoase din perspectiva unui explorator care cutreieră la pas munţii, oraşele, satele şi litoralul României, iar imaginile de anvergură sunt completate de panorame realizate cu ajutorul dronei.

Realizatorii filmulețului sunt doi frați din Buzău, stabiliţi la Bucureşti, Silviu (32 ani) şi Bogdan (30 ani) Mustăţea. Amândoi sunt ingineri, specializaţi la Politehnica Bucureşti în ingineria şi managementul de sisteme tehnologice, dar au început să lucreze din studenţie în domeniul producţiei video.

Clipul „This is Romania“ este alcătuit din cadre filmate cu o dronă standard la Periboina, Jurilovca, Lacul Nebunu din Delta Dunării, Munţii Bucegi, cabana Mălăieşti (altitudine 1.720 metri) din Bucegi, castelul Bethlen Haller Jidvei – Cetatea de Baltă, Alba, apoi Sibiu Braşov, Cluj, Bucureşti etc.

Vezi video aici:

Sursa

Studiu: tendințele anului 2018 în România

Românii vor să se vadă mai des cu cei dragi și simt nevoia să se implice activ pentru o Românie mai bună; 3 din 10 se implică deja în acțiuni de voluntariat, iar mulți dintre ei sunt tineri și copii. În plus, 3 din 10 români au început să își închidă telefonul și Facebook-ul după-amiaza și în weekend-uri, pentru a avea mai mult timp de calitate. Sunt câteva dintre tendințele indentificate în primul studiu național complex care arată cum trăiesc și gândesc românii, realizat de Hunters by Unlock.

Compania de cercetare Unlock Market Research a lansat Hunters, o nouă divizie de studiere a trendurilor, și, simultan cu aceasta, primul studiu național complex care măsoară tendințele în stilul de viață al românilor în 2018. Datele au fost colectate continuu pe parcursul unui an și arată cum oamenii și-au regândit modul în care trăiesc, acestea fiind prezentate sub forma a 15 trenduri sociale și profesionale. Studiul este calitativ și cantitativ, pe un eșantion reprezentativ pentru România.

Semnal de alarmă pentru angajatori

Studiul arată că românii își doresc să câștige mai mult timp personal în loc de bani și nu mai sunt mulțumiți de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.

În acest timp, România trece printr-o criză pe piața muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite.

Românii vor să facă mai mult ce le place

Totodată, cea mai puternică tendință, recunoscută de 65% dintre români, este dorința de a-și încetini ritmul alert al vieții. Oamenii vor să își recupereze timpul personal, să se bucure cu adevărat de el și caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Românii nu mai sunt dispuși să lucreze peste program sau în weekend și simt că ziua este prea scurtă pentru tot ceea ce vor să facă.

Mai mult timp de calitate: începem să ne tratăm de dependența de tehnologie

Românii caută din ce în ce mai mult liniștea din afara tehnologiei și autenticitatea în relațiile inter-umane. De aceea, 37% dintre români deja își limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza și în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependență și care ne face adesea să irosim timpul.

În schimb, românii sunt tot mai preocupați de bucuriile simple care îi reconectează cu tot ce este uman: vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult, să stea în natură – tendință confirmată de peste 61% dintre noi. Sociologii explică fenomenul ca fiind un revers al abuzului de tehnologie și a lumii virtuale.

Românii se implică din ce în ce mai mult să facă o schimbare în bine

Studiul arată că simțim nevoia de a aduce mai mult sens în viața noastră și de a face lucruri mai importante. 3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânși. Mulți dintre ei sunt tineri și copii și aleg voluntariatul pentru acțiuni de reciclare și protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovați dacă nu fac nimic pentru asta.

Studiul încadrează tendințele în patru teritorii de schimbări majore în România:

Ne luptăm pentru a rămâne umani – tendință validată de 60% dintre români

Acest lucru înseamnă că ne pasă mai mult, am devenit mai empatici și simțim nevoia să oferim ajutor. De aceea, ne implicăm mai mult și suntem solidari pentru o societate mai bună: ne conectăm cu ceilalți, ieșim în stradă să protestăm sau strângem donații pentru scopuri caritabile.

Dorința pentru o lume mai bună merge și mai departe: 66% dintre români confirmă nevoia de a înfrumuseța locul în care trăiesc, fiind din ce în ce mai preocupați de latura estetică a tot ce îi înconjoară, de la casă, mâncare și chiar până la propriul corp.

Comunitatea are o voce mai importantă ca oricând – tendință validată de 45% dintre români

Românii au descoperit ce înseamnă o comunitate și în ce constă puterea ei.

6 din 10 români recunosc dorința de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume. Pe facebook sau în stradă, oamenii au învățat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalți și să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel își pot schimba viața în bine. Românii și-au dat seama că și cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză.

Nu ne mai este rușine că suntem români

41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii. Potrivit declarațiilor acestora, nu le mai este rușine că sunt români și consideră că identitatea națională a câștigat reputație și devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală și cumpără produse românești doar din acest motiv.

Rolurile tradiționale au fost redefinite – tendință confirmată de 59% dintre oameni

Românii au început să abandoneze cutumele și să pună preț pe alegerile personale: nu mai trăiesc după standarde tradiționale, ci așa cum își doresc ei. Se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii și aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi, de exemplu ca freelanceri.

O puternică tendință, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinerește indiferent de vârstă sau situația socială. Astfel, tot mai mulți vârstnici își prelungesc viața activă, angajându-se chiar și la 70 de ani, intră pe internet și au conturi de facebook, fac sport și pleacă în vacanțe.

De asemenea, generațiile fac schimb de lecții – trend validat de 62% dintre români. Tinerii își învață bunicii să folosească tehnologia, iar aceștia, la rândul lor, îi ajută să afle ce înseamnă valoarea și profunzimea.

Cât privește relațiile între sexe, rolurile femeilor și ale bărbaților se redefinesc, tendință confirmată de 56% dintre români. Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activități care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbații își iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulți oameni care investesc în auto-îmbunătățire. Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să învețe japoneză din proprie inițiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate și a rămâne importanți pentru cei din jur.

Ne dorim să încetinim ritmul – cea mai puternică tendință, confirmată de 65% dintre români

Românii au început să fie deranjați de presiunea de a alerga inutil. Ei vor să recupereze pacea sufletească, să câștige mai mult timp pentru ei înșiși, renunțând la lucrurile care îi sufocă sau care nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior și din ce în ce mai mulți sunt gata să renunțe chiar și la salarii mai mari, doar pentru a-l obține.

Ca urmare, limitarea consumului de tehnologie pentru a câștiga timp de calitate este o importantă tendință ce decurge din această nevoie, și care e confirmată de 71% dintre români.

Un alt trend validat de 56% dintre români este limitarea la zona de confort: oamenii planifică mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piață și fac economii, considerând că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar. Românii au început să opteze pentru locuri de muncă mai sigure, ce le garantează un salariu care le acoperă nevoile de bază, dar le oferă în schimb mai puțin stres.

“Studiul arată că urmele anxietății de odinioară pe care le aveau românii sunt din ce în ce mai vagi. Vedem acum cu cifre, oficial, documentat, că românilor nu le mai este teamă și au acum o nouă direcție, în care vor să facă totul pentru a ajunge la liniște sufletească. Românii sunt într-o perioadă de căutare a binelui personal și ei vor schimba modul în care se face business, comunicare sau politică în România”, declară Adina Vlad, Managing Partener, Unlock Market Research.

“România se află într-o schimbare alertă și continuă. O simțim în jur, dar acum o înțelegem în cifre. Iată că am realizat primul studiu complex care măsoară trendurile la români, pornind de la ideea că înțelegerea schimbărilor rapide care au loc în stilul de viață și obiceiurile consumatorilor este o componentă cheie în dezvoltarea oricărui business”, declară Flavia Bobei, Alternative Research Solutions Manager, Unlock Market Research.

Cercetarea cuprinde două părți: prima sondează percepția românilor asupra trendurilor pe care le identifică în jurul lor, iar a doua arată în ce măsură aceștia le aplică în propria viață. Studiul în versiune completă este disponibil la cerere la Unlock Market Research.

Acesta poate fi personalizat pe anumite categorii și ajută profesioniștii în business, marketing și comunicare să identifice modul în care pot aborda consumatorii cărora se adresează. Pachetul complet include studiul, workshop personalizat aplicat pe business și focus-grupuri.

Sursa

 

La mulţi ani români, oriunde v-aţi afla pe meridianele lumii!

De 1 Decembrie, Televiziunea Română urează „La mulţi ani!” românilor din întreaga lume transmiţând, în direct la TVR Internaţional, ceremoniile organizate cu ocazia Zilei noastre naţionale – dar şi programe speciale de sărbătoare.

De Ziua Naţională, TVR Internaţional uneşte românii de pretutindeni şi le aduce un program divers, de sărbătoare, pentru toate vârstele şi preferinţele.

Încă de la prima oră a dimineţii, de la 8.00 şi până la ora 14.00, sub titlul „Eu sunt Romania”, la TVRi veţi putea trăi emotia  paradelor  militare de  la Bucureşti, Alba Iulia şi Iaşi, a ceremoniilor festive şi a slujbei Te Deum de la Alba Iulia. Toate aceste transmisiuni în direct vor fi însoţite de dezbateri şi comentarii ale invitaţilor din studiourile TVR.

Telejurnalul de la ora 14.00 va fi urmat, de la ora 15.00, de transmisiunea în direct de la Sibiu a spectacolului folcloric extraordinar de Ziua Naţională a României “Noi suntem români” prezentat de Iuliana Tudor. Alături de Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”,de  Orchestra „Lăutarii” din Chişinău  dirijată de Nicolae Botgros şi de Ansamblul „Ceata Junilor” – îi vom asculta şi vom cânta din tot sufletul: „Noi suntem români!”, împreuna cu cei mai mari artişti din toate zonele ţării: Nicolae Furdui Iancu, Nineta Popa, Mariana Anghel, Alexandru Pugna, Tudor Furdui Iancu, Ovidiu Homorodean, Cristian Fodor, Dumitru Teleagă, şi mulţi alţii.

De la ora 17.00, nu pierdeţi Olimpiada eroilor – un program în care de 1 Decembrie, Televiziunea Română vă spune povestea primei participări a echipei României la Jocurile Invictus. 15 eroi români, trecuţi prin focul războiului, au reuşit nu doar să depăşească traumele fizice şi psihice cu ajutorul sportului, ci să facă şi performanţă. La competiţia care a avut loc în oraşul Toronto, din Canada, ei au concurat cu sute de alţi militari din 17 ţări. Şi deşi s-au antrenat doar câteva luni, românii au adus acasă patru medalii: aur pe echipe la tir cu arcul, argint la individual şi două medalii de bronz la atletism şi canotaj în sală.

După discursul preşedintelui  Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naţionale a României de la ora 18.00, Corina Dănilă aduce de la 18.15 o ediţie specială a emisiunii “Ieri, azi, mâine” în care va pune accentul pe “mâine” – având ca invitaţi în studioul emisiunii mici artişti, interpreţi şi dansatori extrem de talentaţi, premiați la festivaluri naţionale și internaţionale. Muzica, dansul, emoţiile şi cuvintele micilor artişti vor reprezenta cel mai curat și sincer “La mulți ani!” pentru ţara noastră.

De la ora 21.00, mergem în Canada pentru a cunoaşte “Un alt colţ de Românie” – într-un documentar realizat de Daniela Apostoaei. Vom descoperi poveştile emoţionante ale primilor imigranţi români sosiţi în Canada la sfârşitul secolului al XIX-lea (plecaţi tocmai din Bucovina) şi ale urmaşilor lor – ajunşi la a 3-a şi a 4-a generaţie – alături de alte poveşti de viaţă – atât ale unor români ajunşi aici ca urmare a prigoanei comuniste, cât şi ale altora veniţi după 1989.

De la ora 22.00, primim în dar un concert grandios dedicat celui mai mare compozitor român în viaţă, născut în Republica Moldova: Eugen Doga! Evenimentul “Eugen Doga – 80 ani” a făcut parte din Programul acţiunilor culturale dedicate sărbătoririi aniversării a 80 de ani de la naşterea compozitorului Eugen Doga, aprobat de Guvernul Republicii Moldova la începutul acestui an. Pe scena spectacolului au evoluat Orchestra extinsă a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, sub bagheta dirijorului Dumitru Cârciumaru, dar şi Tania Cergă, Vitalie Advahov, Akord, Mariana Bulicanu, Ana Cernicova, Dumitru Mâţu, Ana-Maria Donose şi corul Teatrului de Operă şi Balet „Maria Bieşu”.

Sursa

Un agricultor din România a obţinut o plantă care produce, în acelaşi timp, şi cartofi şi vinete

Un pasionat de agricultură din judeţul Neamţ a reuşit, anul acesta, să obţină o plantă de cartof care a rodit şi vinete. Vali Cucu a devenit cunoscut când, aceeaşi plantă a dat cartofi şi tomate, urmând aceeaşi procedură cu cea din 2017.

Valentin Cucu a postat pe pagina sa de socializare cea mai nouă realizare din grădina de legume: planta de la care a obţinut atât tuberculi de cartof, cât şi vinete.

Potrivit agrointel.ro, legumicultorul Vali Cucu a altoit, în urmă cu doi ani, şi planta de cartof cu roşie, obţinând ambele roade, iar acum a aplicat aceeaşi tehnică şi pentru vinete. Reuşitele au fost asigurate de faptul că atât cartoful, cât şi roşia sau vânăta provin din aceeaşi familie, respectiv solanacee.

Bărbatul din Neamţ a început să facă astfel de procedee de altoire dupe ce a citit despre un britanic care a recoltat cartofi şi roşii de pe aceeaşi plantă.

“M-am gândit la mai multe variante până când am realizat că, pentru a avea în pământ cartofi şi la suprafaţă roşii, trebuie să faci altoire. Am vazut pe internet câteva persoane care încercau să vândă seminţe de roşii cartof. Din experienţă vă spun că acest lucru nu e posibil”, a declarat pentru Agrointeligenţa Valentin Cucu, legumicultor şi păstrător de seminţe de legume tradiţionale, din comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ.

Legumicultorul a precizat că alegerea soirilor ce vor fi altoite se face în funcţie de rezultatele pe care doreşti să le obţii. Dacă vrei o cantitate mai mare de cartofi alegi un soi mai productiv de cartof şi unul mai puţin productiv de roşie sau de vânătă, în timp ce, dacă doreşti să obţii o cantitate mai mare de pătlăgele, alegi un soi de roşii mai productiv şi un soi de cartofi mai puţin productiv.

Totuşi, pentru reuşita culturii, Valentin Cucu recomandă folosirea unor soiuri cu producţii similare.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215