Posts

Românii au început să-şi rezerve vacanţele de Revelion încă din februarie: ce destinaţii au ales şi care sunt preţurile

Rezervările făcute de români pentru vacanţele de Revelion au început timpuriu anul acesta, încă din luna februarie, conform datelor oferite de Vola.ro. Aproximativ 30% dintre români au rezervat vacanţe pentru o singură persoană, iar în grupuri călătoresc 10%.

Românii care mai stau încă pe gânduri pentru rezervarea vacanţei de Revelion mai au la dispoziţie luna octombrie pentru a-şi rezerva concediul la preţuri atractive.

Vacanţele de Revelion sunt rezervate cel mai des de cupluri, 45% dintre români preferă să petreacă noaptea dintre ani alături de cel/cea iubit/ă. Aproximativ 30% dintre români au rezervat vacanţe pentru o singură persoană, iar în grupuri călătoresc 10%. Cel mai numeros grup care a achiziţionat o vacanţă de Revelion prin intermediul Vola.ro este format din nouă persoane, destinaţia fiind Milano.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Perioada medie de vacanţă rezervată pentru petrecerea Noului An este de 6-7 nopţi, aproximativ 35% din rezervările efectuate pe parcursul anului prin Vola.ro. În cazul şederilor cu durata de peste 8 nopţi (32%), se poate observa trendul românilor de a îşi petrece începutul de an alături de rudele care locuiesc în afara ţării. Cele mai populare destinaţii în acest caz sunt Londra şi Roma, oraşe recunoscute pentru comunităţile mari de români. De asemenea, cei mai mulţi dintre români evită city break-urile de Revelion (doar 8% din rezervări).

Recomandăm tuturor turiştilor noştri care îşi doresc să călătorească de Revelion să îşi rezerve zborurile cu minim 2 luni înainte de data călătoriei. În felul acesta pot profita de preţurile mai mici sau de perioadele promoţionale ale companiilor aeriene, când zborurile sunt cu până la 40% mai ieftine. Pe măsură ce ne apropiem de Revelion scade numărul de locuri disponibile pe zborurile comerciale cu plecare şi retur în perioada Anului Nou şi preţul poate creşte cu până la 300%”, a declarat Claudia Tocila, Marketing Manager Vola.ro

Printre destinaţiile cele mai cerute de români în perioada Revelionului se află Londra, Roma, Paris, Viena, Amsterdam, Tel Aviv, Dubai. Printre preferinţe se numără şi destinaţii exotice şi intercontinentale, precum Phuket, Bangkok, Singapore, Maldive, Zanzibar, Buenos Aires, New York.

Sursa

La TVR Internaţional începem 2018 cu şapte zile de sărbătoare!

Pentru că la români Sărbătorile de Iarnă se întind de la Crăciun până de Sf.Ioan , echipa TVR Internaţional a pregătit un program special, până pe 7 ianuarie.

Dacă Revelionul îl vom petrece în Piaţa George Enescu din Bucureşti, în 1 ianuarie, de la 18.30, urmărim Gala Revelioanelor de altădată. Patru actori-prezentatori ai programului – Mirela Zeţa, Dragoş Huluba, Marius Rizea şi Dragoş Stoica – ne reamintesc de “monştrii sacri” ai micului ecran, precum Amza Pellea, Dem Rădulescu, Draga Olteanu, Jean Constantin, Puiu Călinescu.

Tot în prima zi a anului, de la ora 21.00 avem Revelion la Cabaret – un show cu: Marius Florea Vizante, Vasile Calofir, Roxana Ionescu, Mihai Bisericanu, George Ivaşcu, Valentin Teodosiu, Mirela Pană, Horaţiu Mălăiele, Toni Grecu, Jojo, Monica Anghel, Dan Badea, Cristi Martin, Diana Dumitrescu, Aniela Petreanu, Dragoş Muşat. Printre invitații muzicali îi regăsim pe: Lidia Buble, 3 Sud Est, Adi Sână, Maria Buză, Jo, Mira , Fly Project, Gabriel Dorobanţu, Stela Enache, Marina Florea, Ovidiu Komornic, etc. Momentele coregrafice vor fi susţinute de o trupă formată din 14 dansatori, coregrafia Andra Gheorghe şi Bogdan Boanţă.

Pentru că nu putem petrece fără să ţinem cont de oamenii care muncesc de sărbători, în 1 ianuarie, de la ora 17.00, vă invităm să urmăriţi Revelionul celor fără Revelion. Îi vom cunoaşte pe câţiva dintre cei care îşi sacrifică momente importrante din viaţă (cum este şi noaptea dintre ani), lucrând pentru noi.

În prima săptămână a noului an, patrecerea continuă la TVRi cu spectacole diverse, programate zilnic. Luni, de la ora 13.30 avem recitalul susţinut de Alex Calancea Band la Cluj, marţi maestrul Tudor Gheorghe ne aduce Iarna Simfonic Aniversar (de la 9.20) iar Fuego ne aminteşte de Zăpezile de altădată (de la ora 12.00). Marţi, miercuri şi joi, de la ora 21.00, TVR i vă invită să urmăriţi trei spectacole de referinţă: Gala Eugen Doga la 80 de ani (marţi), Iarna Magică (miercuri) şi Balul Vienez (joi).

Vineri, ne pregătim de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, urmărind ediţia specială a emisiunii Ieri-Azi-Mâine cu Corina Dănilă şi invitaţii săi (de la ora 21.00). Sâmbătă şi duminică, de la ora 23.00, vă invităm la film: Săgeata căpitanului Ion şi Operaţiunea Monstrul.

Sursa

Care sunt destinaţiile românilor de Crăciun şi Revelion

Majoritatea românilor preferă şi în acest an să îşi petreacă Crăciunul şi Revelionul în destinaţii interne, la hoteluri începând de la trei stele, cu pachete de SPA incluse, iar numărul celor care aleg să plece într-o vacanţă în perioada Sărbătorilor de iarnă este în creştere, au precizat pentru Agerpres mai mulţi turoperatori.

Potrivit acestora, pentru destinaţiile externe turiştii sunt din ce în ce mai nehotărâţi şi se îndreaptă către ofertele last minute.

Petrecerea Sărbătorilor de iarnă în destinaţii de litoral în detrimentul celor de schi este o altă tendinţă observată de turoperatorii din turism.

‘Cea mai solicitată destinaţie de Crăciun şi Revelion rămâne România, în topul preferinţelor fiind Bran, Moeciu, Râşnov, Poiana Braşov, Predeal şi Sinaia. Acestora li se adaugă Bucovina şi Maramureşul dar şi oraşe precum Sibiu, Oradea, Braşov şi Alba Iulia. Bugetul mediu alocat pentru un sejur de Revelion în România este de aproximativ 1.000 de lei/persoană. De remarcat faptul că, în ultimii ani, a crescut numărul celor care aleg litoralul pentru petrecerea dintre ani, precum şi al celor care aleg Delta Dunării’, a precizat pentru Agerpres, Cosmin Marinof, director naţional de vânzări TUI TravelCenter/Eurolines.

Pentru petrecerea Revelionului în destinaţii exotice sunt foarte căutate în acest an pachetele de servicii cu durata de şedere mai lungă de 7 nopţi, respectiv de 10-12 nopţi. În acest an s-au vândut foarte bine sejururile cu durata de şedere de 10-12 nopţi în destinaţii precum Punta Cana, Thailanda-Phuket, circuitele Singapore-Kuala Lumpur, Dubai şi Cancun. Creşterea vânzărilor de pachete de revelion pentru destinaţiile exotice este de peste 20% în acest an.

‘Tot mai mulţi români îşi petrec Sărbătorile de iarnă în altă parte decât acasă, astfel că vânzările pentru această perioadă s-au majorat cu 20% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Deşi procentul românilor care nu merg nicăieri e mare, important e că acesta scade încet, dar sigur. O altă tendinţă a anului este aceea că turiştii români preferă vacanţele la soare de Revelion în detrimentul destinaţiilor de schi’, a precizat Cosmin Marinof.

Cea mai scumpă vacanţă de Revelion a fost în Maldive, unde un pachet de zece nopţi în vilă privată de 6 stele, mic dejun şi transport cu avionul, a costat 84.000 de euro pentru două persoane.

‘Turiştii au preferat în acest an să petreacă Sărbătorile de iarnă la plajă, în destinaţii călduroase unde este toiul verii deoarece temperaturile ajung la 25-30 de grade. Cele mai căutate destinaţii pentru Crăciun şi Revelion sunt Sharm El Sheikh, Emiratele Arabe Unite, Portugalia, Maroc şi Cuba. Turiştii au ales să se cazeze în hoteluri de patru şi cinci stele în vacanţa de iarnă, aceasta fiind, de altfel, o cerinţă pentru toate vacanţele petrecute cu noi’, a precizat Maria Goicea, director de marketing Cocktail Holidays.

Cererile pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă în străinătate sunt tot mai multe de la la an, iar anul acesta s-a înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Tarifele ajung până la 1.933 euro/persoană pentru un sejur în Sri Lanka pentru un pachet care include zece nopţi de cazare cu mic dejun şi cină festivă de Revelion. Un sejur de Revelion în Sharm El Sheikh costă de la 542 euro/persoană, iar în Maroc, o vacanţă tip circuit (Casablanca, Fes, Marrakesh) de la 1.249 euro/persoană.

‘Staţiunile balneare precum Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata şi Vatra Dornei, pensiunile din Bucovina şi staţiunile de pe Valea Prahovei sunt cele mai cumpărate, pentru multe hoteluri locurile fiind epuizate. În ceea ce priveşte externul, destinaţiile cele mai cerute sunt staţiunile de schi din Austria şi Bulgaria, croazierele, zona de băi termale din Ungaria, dar şi Budapesta, Maldive, Seychelles, Thailanda‘, au spus reprezentanţii Eximtur.

Sursa

REVELION 2016 în imagini. Cum au petrecut oamenii din întreaga lume trecerea dintre ani

Focurile de artificii grandioase, petrecerile fastuoase, voia bună, dar şi alertele de securitate au marcat trecerea dintre ani.

Pentru trecerea în 2016, măsuri speciale de securitate au fost luate în multe zone din lume, în principal în ţările Uniunii Europene, în Statele Unite, Canada şi Turcia, pe fondul riscurilor teroriste.

La Bruxelles ceremoniile programate au fost anulate din cauza unui complot islamist. “Şase persoane au fost reţinute pentru audieri”, a anunţat Parchetul federal belgian, într-un comunicat.

La Munchen, autorităţile germane au decis închiderea a două gări din cauza riscului unor atentate pregătite de ISIS.

1

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Petrecăreţii britanici nu s-au dezminţit nici în acest an, forţele de ordine din Londra arestând 48 de scandalagii, iar serviciile de ambulanţă lucrând la capacitate maximă pentru a face faţă numărului mare de solicitări, foarte multe cazuri fiind de comă alcoolică, potrivit Daily Mail.

2

Măsuri speciale de securitate au fost luate în centrul Parisului, unde pe 13-14 noiembrie teroriştii au omorât 130 de persoane, dar şi la Londra, Roma, Berlin, Viena şi Bucureşti.

În Dubai, deşi un incendiu puternic a izbucnit, joi seară, într-un hotel situat în centrul oraşului, chiar în piaţa în care urma să aibă loc un spectacol de artificii de Revelion, amplul show pirotehnic s-a desfăşurat normal.

3

FRANTA, PARIS

4

GRECIA, ATENA

5

RUSIA, MOSCOVA

6

LITUANIA

7

EGIPT, MAREA PIRAMIDĂ

8

SUA, NEW YORK

9

Sursa: Mediafax

1-echipamentgratuit-1030x215

munecos2

ANUL NOU în jurul lumii: Cele mai CIUDATE obiceiuri în noaptea dintre ani

De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate par omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, oameni din diferite colţuri ale lumii aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, dau foc fotografiilor sau păpuşilor de cârpă, ori sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie.

Dacă pentru unele popoare alimentele mâncate la miezul nopţii fac diferenţa între un an nou bun şi unul mai puţin bun, în alte locuri de pe mapamond ce se aruncă din casă, atunci când se schimbă anul, aduce prosperitate.

Lucruri aruncate pe geam

În Italia, deşi obiceiul aruncării obiectelor vechi, pe fereastră, de Revelion, nu mai este la fel de spectaculos ca în trecut, el rămâne totuşi unul riscant pentru cei neavizaţi. Mai ales în Napoli,  obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor.

Şi în America Latină, nu este bine să stai pe lângă geamuri la 12 noaptea când se schimbă anul. Portoricanii au obiceiul să “spele” vechiul an şi să arunce cu apă pe fereastră.

Lucruri arse în stradă

De aruncat se aruncă lucruri şi în Ecuador, dar nu pe geam, ci în foc. Oamenii pregătesc fotografii pe care le ard, scăpând astfel de trecut, pentru a putea intra curaţi în noul an.  La fel fac şi cu muñecos, nişte păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată, care reprezintă anul ce s-a terminat. Acestea sunt expuse în faţa caselor până pe 31 decembrie, iar la miezul nopţii sunt arse în stradă.

Focul aduce noroc în Scoţia. Anul Nou este numit “Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi ca anul vechi să fie ars, iar cel nou să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Pâine pentru spiritele bune

În Danemarca în noaptea de Anul Nou, farfuriile sparte de uşile caselor sunt semn de prietenie. Cu cât sunt mai multe farfurii sparte de uşă, cu atât gazda are mai mulţi prieteni.

Dacă hinduşii obişnuiesc să facă desene din pudră colorată în faţa casei, la începutul noului an, pentru a-şi întâmpina rudele sau prietenii şi a avea noroc, în Irlanda, oamenii bat cu un colţ de pâine în pereţi şi pe la uşi pentru a alunga ghinionul. Astfel, sunt chemate în casă spiritele bune. În plus se descuie uşa pentru ca şi membrii familiei care au decedat să poată intra, pentru aceştia punându-se scaune în plus la masa de Anul Nou.

Plumb şi oase de peşte

Plumbul este considerat norocos de germani, iar în noaptea de Anul Nou există obiceiul de a se turna metalul topit într-un vas cu apă. Astfel, formele ciudate care se formează pot prezice viitorul: cele rotunde sunt simbol pentru noroc în următorul an, inima simbolizează căsnicia, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag. Un obicei pe cale de dispariţie este legat de şira peştelui mâncat la masa de Revelion. Ca să aibă noroc de bani tot anul, oaspeţii “fură” de la masă oasele de peşte.

În Spania, de Anul Nou este bine să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni. Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
Petrecerile de uitat anul

În Suedia se ascund răvaşe şi mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion care se spune că aduc noroc. Astfel, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit “Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate “petreceri de uitat anul” sau “Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

 Sursa: Mediafax
1-echipamentgratuit-1030x215
features

Anul Nou – tradiții și obiceiuri la români

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopții de Revelion și An Nou după miezul nopții. Divinitatea Anului se naște, crește, îmbătrânește și moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaște după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecți.

Sfinții Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după șansa avută de aceștia la împărțirea sărbătorilor: Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubește și petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) și Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generația sfinților-moși: Moș Andrei (30 noiembrie), Moș Nicolae (6 decembrie), Moș Ajun (24 decembrie) și Moș Crăciun (25 decembrie). Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinității adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renașterea acesteia.

În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. 

În satele bucovinene se obișnuiește sa se umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi.

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Un alt obicei, cel al umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. S-a avansat ipoteza că la originea acestui obicei e un cult traco-getic.

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii. Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. 

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului. Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței.

Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei.“Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Sursa: Agerpres

1-echipamentgratuit-1030x215