Posts

Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

Comoara este unică în Romania, iar ceea ce o face să se remarce şi în Europa este chiar suprafaţa.

Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

Sursa

Poporul a iesit in stradă in mai multe orase

Tinerii români au ieșit marti seara în stradă, într-un număr care nu a mai fost întâlnit de peste 20 de ani. Și nu este vorba numai de capitala, ci și de alte orașe care s-au solidarizat cu Bucureștiul, astfel fiind organizate in mai multe orase din tara marsuri de protest.

Peste o mie de persoane, printre care și peste douăzeci de preoți ortodocși, au participat marți seara, la Alba Iulia, la un marș al tăcerii inițiat de Asociația Studenților Creștini Ortodocși (ASCOR) și Arhiepiscopia Ortodoxă, acțiunea fiind precedată de o rugăciune de pomenire a victimelor incendiului produs în clubul Colectiv, oficiată în Catedrala Reîntregirii.

În această seară, Catedrala Reîntregirii devine catedrala iubirii, a durerii, dar și a luminii. Prin prezența dumneavoastră aici, construim o inimă mare în care se regăsește compasiunea, prețuirea, dar și credința că aceia care nu mai sunt devin fiii luminii dumnezeiești prin rugăciunile rostite aici în această seară‘, a spus, în cuvântul său, protopopul ortodox de Alba Iulia, Teofil Slevaș.

Cele în jur de o mie de persoane care au asistat la rugăciunea de pomenire, aflate în incinta și în exteriorul lăcașului de cult, preoți, teologi, tineri, au participat apoi, cu candele aprinse în mâini, la un “marș al tăcerii” de la catedrală până la Monumentul Eroilor de pe Bulevardul Transilvaniei.

Câteva sute de persoane au protestat marți seara, începând cu ora 18,00, lângă Prefectura Brașov, aceștia cerând demisia vicepremierului Gabriel Oprea în legătură cu cazul polițistului Bogdan Gigină și a primarului sectorului 4 din București, Cristian-Popescu Piedone, cu privire la incendiul din clubul Colectiv.

În primul rând m-am gândit la faptul că avem nevoie să punem presiune civică pe factorii decizionali din România, de la nivel central și local, ca asemenea evenimente tragice, moartea polițistului Gigină și evenimentele de la Colectiv, să nu se mai întâmple, adică abuzurile de putere și corupția să iasă ușor, ușor din sistemul politic.

Este foarte important ca din acest moment noi, cei prezenți aici în stradă și ceilalți oameni care ies în alte orașe, să pună presiune civică reală, sinceră, fără nici un fel de interes, astfel ca lucrurile în această țară să se schimbe. Suntem siguri că nu se vor schimba în 24 de ore, dar revendicările mele, a celui care a inițiat acest protest, sunt demisia primarului Piedone în ograda căruia s-a întâmplat tragedia de la Colectiv, și a generalului Oprea care, bineînțeles, a folosit abuziv coloana oficială din cauza căruia a murit un om“, a declarat jurnaliștilor Radu Hossu, organizatorul protestului a cărui mobilizare s-a făcut pe Facebook.

tinerii-protestatari-din-piata-universitatii-au-ocupat-consiliul-general-al-capitalei-9446597

Aproximativ o sută de constănțeni s-au strâns, marți seară, în jurul orei 22,00, în fața sediului Prefecturii Constanța, unde și-au exprimat solidaritatea cu familiile îndurerate în urma tragediei de la clubul ”Colectiv”, dar și pentru a cere demisia guvernanților. Aceștia au pornit apoi într-un marș, care s-a desfășurat în zona centrală a orașului. Protestatarii s-au mobilizat prin intermediul rețelelor de socializare, constănțenii fiind îndemnați să se solidarizeze cu protestele de la București și să iasă în stradă pentru a-și exprima nemulțumirile.

                                                                                  Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Câteva zeci de persoane au protestat, marți seara, începând cu ora 21,30, în Piața Independenței din Brăila, cerând demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea și a primarului Sectorului 4 din București, Cristian Popescu-Piedone, și și-au exprimat solidaritatea cu victimele incendiului din clubul ”Colectiv”.

Mobilizarea s-a făcut pe rețelele de socializare, iar majoritatea celor prezenți în Piața Independenței au fost tineri, care au scandat: ‘Jos Ponta’, ‘Demisia Oprea’, ‘Curajul e la noi, frica e la ei’, ‘Piedone nu uita, te așteapă DNA’, ‘Jos corupții’.

Protestatarii au venit cu lumânări, pe care le-au aprins la troița din Piața Independenței, loc care, de duminică seara, s-a transformat într-un altar în jurul fotografiei brăileanului Andrei Petru Bucă, de 29 de ani, de profesie arhitect, decedat în incendiul din clubul bucureștean.

Zeci de sibieni s-au rugat, marți seara, în Piața Mare din Centrul istoric al municipiului, pentru victimele din clubul ”Colectiv” din Capitală, ei aprinzând lumânări și solidarizându-se cu protestul de la București.

Alături de oameni s-a aflat și preotul Spitalului Clinic Județean de Urgență, Nicolae Lațchescu, dar și patroni ai mai multor localuri din oraș, care au susținut că își plătesc toate dările la stat și funcționează legal.

Cei prezenți nu au scandat lozinci dar au venit cu pancarte pe care erau scrise mesaje antiguvernamentale. “Era cazul să ieșim și noi sibienii în stradă. Am ieșit și ieri seară, a fost un miting al tăcerii, astăzi am ieșit dintr-o altă cauză, vrem să chemăm lumea în stradă. E cazul ca tinerii să facă ceva pentru țara asta. Conduc un club din Sibiu și nu vreau să se mai întâmple ce s-a întâmplat la București. (…) Vrem și noi să fim în siguranță“, a declarat marți seara, una dintre protestatare, Alina Munteanu, patroana unui club din Sibiu.

În jur de 100 de oameni au protestat, marți seara, în Piața Revoluției din Râmnicu Vâlcea, cerând demisia vicepremierului Gabriel Oprea și o schimbare a clasei politice. Protestatarii s-au strâns prin mesaje pe rețelele de socializare și au cerut să nu participe la aceste manifestări lideri de partide politice.

Inițial, oamenii au mers în Parcul Mircea cel Bătrân unde au aprins lumânări și s-au rugat pentru cei care și-au pierdut viața în incendiul produs vineri seara în Club Colectiv din București. Totodată, ei s-au rugat și pentru vâlceanca Andreea Ștefan, rănită în clubul din Capitală, care se află internată în prezent la Spitalul Sf. Ioan din București.

15

Aproximativ 300 de români și maghiari din Miercurea Ciuc au comemorat împreună, marți seara, victimele tragediei din clubul bucureștean Colectiv, într-o acțiune comună de solidaritate, fără precedent în municipiul reședință de județ.

Oamenii s-au mobilizat pe o rețea de socializare și s-au adunat pe platoul din fața Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc. Sute de lumânări au fost aprinse în fața listei cu numele victimelor și a fotografiei lui Adrian Rugină, tânărul care a murit încercând să salveze alte persoane, care a fost decorat de președintele României și care a fost înmormântat marți, cu onoruri militare, în comuna harghiteană Corbu.

Bătrâni și tineri, români și maghiari, funcționari sau oameni politici, toți și-au exprimat solidaritatea cu victimele tragediei din clubul Colectiv și au transmis gândurile lor bune pentru cei care se luptă acum pentru viața lor și pentru familiile greu încercate.

Să dea Dumnezeu să fie o trezire a societății din România, ca să pună capăt mersului de până acum a lucrurilor, pentru tineretul acesta, pentru că merită acest sacrificiu, ca în 1989. Acești tineri au căzut pradă indolenței, nemerniciei, fugii după profit‘, a spus un pensionar, cu lacrimi în ochi.

Pe rețelele de socializare se vorbește și despre organizarea unor marșuri de amploare care să se desfășoare în toate orașele țării, vineri, începând cu ora 20.00.

Sursa – agerpres

Echipament Gratuit

Ionuţ Budişteanu, un geniu al informaticii

Ionuţ Budişteanu a expus la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva un dispozitiv de detecţie automată a spărgătorilor cu cagulă. Pentru proiectul prezentat, tânărul inventator a primit din partea organizatorilor o medalie de argint.  De asemenea, Institutul Francez al Inventatorilor i-a acordat lui Ionut Budişteanu medalia de aur.

România este prezentă la cel de-al 43- lea Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva-Elveţia- cu 25 de invenţii, printre acestea numărându-se şi dispozitivul anticagulă gândit de Ionuţ Budişteanu.  Software-ul prezentat de tânărul din Râmnicu Vâlcea a stârnit interesul cercetătorilor de peste hotare.

Deja am primit o medalie de aur din partea Institutului Francez de Inventatori. Este un dispozitiv electronic ce procesează în timp real imaginile pentru a detecta comportamentele anormale, momentele cand spărgătorii care poartă cagulă intra într-o clădire, si pe cei care taie cu un polidisc unghiular bancomatul sau seiful”, a scris Ionuţ Budişteanu pe o reţea de socializare.

Potrivit tânărului inventator, dispozitivul de detecţie automată a spărgătorilor poate procesa  imaginile de la camerele de supraveghere din zeci de unităţi bancare. Atunci când un spărgător intră într-o bancă sau îşi face simţită prezenţa lângă un bancomat, dispozitivul alertează paznicii sau Poliţia.

                                                                               Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Ionuţ Budişteanu a obţinut recunoaşterea internaţională în 2013, după ce a obtinut marele premiu la una din cele mai importante competiţii de ştiinţă şi inginerie din lume ( Intel ISSEF). Tânărul  le-a prezentat americanilor un model de maşină autonomă, dotată cu radar 3D şi o cameră video. Produsă în serie, o astfel de maşină nu ar costa mai mult de 4000 de dolari, dar ar putea determina o scădere a numărului de accidente rutiere întrucât poate identifica şi ocoli toate obstacolele din trafic.

Ionuţ a gândit apoi un dispozitiv pentru smartphone, care să-I ajute pe nevăzători să se deplaseze mai uşor.

Această aplicaţie le va da posibilitatea nevăzătorilor să primească tot felul de informaţii despre locul unde se află. Eu am un coleg de facultate care este nevăzător şi are probleme să identifice staţia de autobuz sau Universitatea. Ideea e ca o persoană să ţină telefonul în mână şi să i se spună unde se află, direcţia unde e staţia de metrou. Telefonul va memora drumul pe care-l face în fiecare zi un nevăzător şi îi va atrage atenţia atunci când deviază de la traseu“, a explicat Ionuţ Budişteanu principiul de bază după care funcţionează aplicaţia la care lucrează.

Tânărul din Râmnicu Vâlcea este în prezent student al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Matematică-Informatică.  De când s-a mutat la Bucureşti, Ionuţ Budişteanu lucrează la un alt proiect: robotul industrial-VisionBot- care asamblează plăci electronice cu cipuri.

Sursa – adevarul.ro

Canale TV Romanesti

Ziua Imnului Național al României

Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României – ”Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848.

La 29 iulie 1848, ”Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic ”Un răsunet” de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ”’Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ”o adevărată Marsilieză românească”.

Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial.

”Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989.

                                                                                                Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ”Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.

Preşedintele Klaus Iohannis spune, într-un mesaj transmis, miercuri, de Ziua Imnului Naţional, că aceasta este şi trebuie să rămână unul dintre momentele celebrate cu solemnitate şi o sărbătoare a tuturor cetăţenilor, indiferent unde se află – între graniţele ţării sau peste hotare.

Imnul Naţional este parte a expresiei noastre naţionale, simbol al legăturii cu trecutul şi cu valorile noastre fundamentale. În urmă cu 167 de ani, la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, un grup de tineri entuziaşti intonau poemul patriotic «Un răsunet» al lui Andrei Mureşanu, transformându-l în «Deşteaptă-te, române!» – imnul Revoluţiei Paşoptiste. Acesta a devenit un reper istoric şi moral prin îndemnul adresat românilor de a rămâne mereu implicaţi şi conştienţi de rolul pe care îl au în păstrarea demnităţii naţionale şi solidarităţii civice. Simbolistica Imnului Naţional face trimitere nu doar la valori naţionale, ci şi la valorile europene, de care România este profund ataşată. «Deşteaptă-te, române!» vorbeşte despre fraternitate, unitate, dar şi despre libertate şi curaj”, spune Iohannis în mesajul său.

Intonarea Imnului Naţional trezeşte în fiecare dintre noi un sentiment de mândrie, de ataşament şi devotament faţă de România, de solidaritate şi unitate naţională. «Deşteaptă-te, române!» face apel la identitatea noastră şi la valorile care ne fac mai puternici în Europa şi în lume”, adaugă şeful statului.

Sursa – mediafax.ro si agerpres.ro

Canale TV Romanesti