Posts

Încep primele teste ale sistemului de avertizare a populaţiei

Încep primele teste ale sistemului de avertizare a populației RO-ALERT, a anunțat vineri Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Primele teste vor avea loc chiar în această dimineață.

Practic, în zonele unde se vor realiza verificările, pe terminalele conectate la rețelele operatorilor de telefonie mobilă din România vor apărea notificări cu mesajul „Acesta este un mesaj pentru testarea sistemului RO-ALERT”. Asigurăm cetățenii că aceste testări sunt absolut necesare și apelăm la înțelegerea acestora pentru eventualul disconfort creat”, a precizat IGSU.

În etapa ulterioară, IGSU va stabili tipurile de risc și nivelurile de gravitate ale evenimentelor pentru care va fi utilizată aplicația. De asemenea, se vor căuta soluții tehnice pentru integrarea aplicației cu celelalte sisteme informatice utilizate de către autoritățile care emit avertizări.

Sistemul de avertizare a populației „RO-ALERT”, care urmează să fie implementat cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale și operatorilor de telefonie mobilă, va permite informarea rapidă a cetăţenilor aflaţi în zonele cu risc major de dezastre, pentru adoptarea unui comportament adecvat necesar asigurării autoprotecţiei în caz de urgenţă majoră”, mai arată IGSU.

Ideea sistemului de alertare a populației a apărut după furtunile violente din această toamnă, în vestul și centrul țării, în urma cărora opt oameni au murit.

Sursa

Ziua mondială a populaţiei. România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060

Populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit INS. În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai puţin ca în 2016.

Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,78 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,16 ani), decât pentru cea feminină (1,81 ani).

În anul 2016, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de – 68.100 de persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2.000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (- 11.600 de persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) şi Nord-Est (-9.200 de persoane).

La 1 iulie 2016, populaţia lumii a fost estimată la 7,6 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie au fost China (1,397 miliarde de locuitori), India (1,3 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (320 de milioane de locuitori), Indonezia (258 de milioane de locuitori) şi Brazilia (206 milioane de locuitori), conform Diviziei de Populaţie ONU.

Pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va depăşi 10,2 miliarde locuitori. Mai mult, se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%, potrivit ONU.

Ţara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2015, a fost Oman, urmată de Guineea-Ecuatorială, Niger, Bahrein şi Qatar.

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2016. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,17 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (434.000 de locuitori).

În 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

 

Generatii de tineri vin, imbatranesc si se pensioneaza. Care dintre ele a fost cea sacrificata cu adevarat?

Aproape fiecare generatie de tineri romani spune ca ea reprezinta de fapt generatia “de sacrificiu”. Generatia celor nascuti in anii 70, care au prins Revolutia la 20 de ani, se simte sacrificata din cauza instituirii Noii Ordini post-revolutionare. Cei nascuti in anii 90 se simt la randul lor sacrificati din cauza crizei din 2008, care i-a prins tot in jurul varstei maturitatii in acte, cand criza mondiala le-a retezat mare parte din vise, iar greutatile economice le-a franat cariera. Drept este ca nici bunicii lor nu au dus-o pe roze- greutatile crizei post-razboi si-au pus si ele amprenta pe traiul de zi cu zi. Toti au dreptate, dar “dreptatea” unora e mai mica decat a celorlalti. 

salarii-grupe-varsta

Ma sus sunt ultimele date despre distributia salariilor pe grupe de varsta publicate de Institutul de Statistica. Peste circa doua luni Institutul va publica o cercetare pe aceasta tema, dar rezultatele par sa indice de pe acum aceeasi directie: castigurile (nu neaparat financiare) ale tinerilor de azi le depasesc pe cele la care puteau ajunge tinerii din generatiile anterioare. E vorba despre posibilitatea de  a studia in strainatate, de a vizita aproape orice tara din lume, de a avea acces la informatii si la comunicare in genere. Cu toate acestea, cand ceva se castiga, altceva se pierde. La noi, e vorba de minusuri demografice. Tinerii de azi stau mai mult in casa parintilor decat o faceau tinerii de ieri, se incadreaza mai greu in munca, fac mai tarziu copii, iar toate acestea au costuri care se pot cuantifica financiar pentru intreaga societate.

Ce ar mai fi de spus legat de graficul de deasupra este ca ponderea tinerilor de azi care provin din familii aflate in ultima decila de venit dar care reusesc sa urce in topul veniturilor este de peste 6%, cat e media europeana.

Legat de varsta la care tinerii parasesc caminul familial, cel mai devreme se muta singuri tinerii din statele nordice, iar cel mai tarziu, cei din estul si centrul UE – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Letonia si Romania. De exemplu, 50% din tinerii danezi parasesc parintii la 20 de ani, fata de 29 de ani – grecii si 30 de ani, bulgarii.

Tarile vestice se situeaza la centrul clasamentului, in ceea ce priveste virsta de parasire a casei parintesti – jumatate din tinerii francezi pleaca la varsta de 22,6 ani, germanii – 23 de ani, britanicii – 24 de ani sau  26 de ani- luxemburghezii. Interesant este si faptul ca familiile din Europa de Vest cheltuie in medie 400 euro/luna pentru a-si sustine copiii pentru a se desprinde de familie (le achita chiriile sau utilitatile locuintei), dar la noi nu exista o statistica privind aceste “remitente interne”.

Ca sa revenim la comparatii. Tinerii care intra in campul muncii in acesti ani o fac la o putere de cumparare mai buna decat cei nascuti in generatiile anterioare. Dar inainte de a obtine un job, stau “pe tusa: 3 ani, fata de 1.7 ani cat statea generatia anterioara si de 1.4 ani cat era timpul de asteptare in urma cu doua generatii. Discutam pe medii statistice, nu pe cazuri punctuale.

Conform estimarilor  Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), rata somajului la nivel mondial (6,1%) va ramane in mare parte constanta in urmatorii cinci ani, la o jumatate de punct procentual mai mare decat inainte de criza. Tineretul continua sa fie cel mai afectat de somaj: aproape 74 milioane de tineri (15-24 ani) nu aveau un loc de munca. In Uniunea Europeana, rata somajului a crescut cu 4 puncte procentuale fata de momentul declansarii crizei, ajungand la 11,1% in anul 2014. Piata fortei de munca din Romania a fost afectata, de asemenea, de evolutia descendenta a economiilor internationale. In anul 2014 erau 628,7 mii someri, cu peste 50 mii persoane mai mult decat in 2008. Rata somajului inregistreaza un nivel relativ ridicat si in tara noastra (6,8%), iar rata somajului in randul tinerilor (15-24 ani) este de 24,0%.

Datele vin sa confirme teoria lui Modigliani (laureat Nobel pentru economie) care spunea ca de la 25 la 45 – 50 de ani, consumul tinde sa fie superior venitului. Este, in fond, perioada in care oamenii se indatoreaza pentru a-si achizitiona locuinta, la care se adauga cheltuielile legate de copii (intretinerea acestora, inclusiv finantarea studiilor);

De la 50 la 60 – 65 de ani, este vremea in care capacitatea de economisire este maxima. iar peste 65 de ani este perioada de retragere din viata activa, de pensie, caracterizata printr-o scadere brutala a veniturilor. Una peste alta, e dificil sa spui care generatie a fost cea mai sacrificata, dar castigurile financiare ale tinerilor de azi par a fi mai mari decat ale parintilor si bunicilor. Cu costurile demografice corespunzatoare, pe care le va achita urmatoarea generatie. Nu am discutat aici lipsa de viziune din politicile publice privind invatamantul sau promovarii inovatiei. Pur si simplu am luat niste date din Anuarele Romaniei si am facut comparatii, eliminand efectul inflatiei, evident.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sursa: hotnews

1-echipamentgratuit-1030x215

Cum este repartizată populaţia Terrei: 50% dintre oameni trăiesc înghesuiţi pe 1% din suprafaţa planetei

Suprafaţa Pământului este de 510.065.600 km², dintre care 148.939.100 km² (29,2 %) este reprezentată de uscat, împărţit în 192 de state, pe teritoriul cărora trăiesc în prezent 7,125 miliarde de oameni. Studiind informaţii furnizate de NASA, un antreprenor american a descoperit că jumătate din populaţia Terrei trăieşte “înghesuită” pe doar 1% din suprafaţa planetei, scrie Daily Mail.

Cu o suprafaţă atât de mare, Terra are o repartizare a populaţiei bizară, este de părere Max Galka, un antreprenor ce a folosit mai multe informaţii furnizate de NASA pentru a crea o imagine a împărţirii oamenilor în diverse zone ale globului, informează Daily Mail.

Co-fondator al unei companii ce se ocupă cu prelucrarea datelor, Galka a combinat informaţiile celor de la NASA ce organizează populaţia pe regiuni geografice pentru a crea o hartă informativă.

“Datele privind repartizarea populaţiei arată cum oamenii sunt poziţionaţi în celule pătrate, fără a ţine cont de graniţele administrative”, explică Galka pe blogul său.

În scopul acestei cercetări au fost analizate 28 de milioane de astfel de celule, fiecare măsurând în jur de trei mile (4,8 km). Celulele cu o populaţie de peste 8.000 locuitori sunt colorate cu galben, ceea ce înseamnă că densitatea populaţiei din acele zone este de aproximativ 900 de oameni pe kilometru pătrat.

Zonele negre reflectă o populaţie cu mai puţin de 8.000 de locuitori şi o densitate mai mică de 900 de oameni pe kilometru pătrat. Globul este împărţit în mod egal între galben şi negru, însă harta arată că zonele galbene sunt prezente doar pe 1% din suprafaţa Pământului.

Potrivit ONU, majoritatea creşterilor populaţiei planetei va avea loc în Africa până în 2100, cu atât mai mult cu cât harta arată că acest continent beneficiază de o mulţime de spaţiu disponibil pentru dezvoltare.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Dintre toate zonele lumii, cea mai ocupată pare a fi Cairo, cu o zonă de 14,4 kilometri pătraţi ce reprezintă domiciliul pentru mai mult de un milion de oameni.

1

Pe de altă parte, cea mai ocupată insulă din lume pare a fi Java, Indonezia, locuinţă pentru 140 milioane de oameni pe un spaţiu asemănător cu New York-ul.

2

Harta Europei realizată de Galka relevă o repartiţie echitabilă între zonele populate şi cele mai puţin populate. “Deşi nu putem vorbi de o densitate a populaţiei precum cea de pe continentul asiatic, Europa se remarcă prin lipsa spaţiului deschis. Spre deosebire de Asia, unde populaţia pare să se concentreze în anumite zone, în Europa pare să existe o repartiţie echitabilă între zonele populate şi cele mai puţin populate“, susţine antreprenorul american.

3

În ceea ce priveşte populaţia globală în viitor, se preconizează că aceasta va atinge 9,7 miliarde de oameni până în 2100, în timp ce populaţia Africii, ce măsoară în momentul de faţă 1,2 miliarde de oameni, va exploda şi va ajunge la 5,5 miliarde de oameni.

4

Populaţia Statelor Unite, în continuă creştere, îşi va menţine ritmul şi se va mări cu circa 1,5 milioane de oameni în fiecare an, ajungând de la 322 milioane cât măsoară acum la 450 milioane locuitori.

5

Cei de la Daily Mail au prezentat şi un raport cu cele mai populate metropole (zone metropolitane) din lume, după cum urmează:

1. Tokyo, Japonia – 38 milioane locuitori.

2. Delhi, India – 25 milioane, însă ONU a anunţat că populaţia din această zonă va ajunge la 36 milioane până în 2030.

3. Mexico City (Mexic), Mumbai (India) şi Sao Paolo (Brazilia) – aproximativ 21 milioane locuitori fiecare.

4. Osaka, Japonia – în jur de 20 milioane locuitori.

5. Beijing, China – puţin sub 20 milioane locuitori.

6. New York (SUA), Cairo (Egipt) – în jur de 18,5 milioane locuitori fiecare.

Sursa: Mediafax

1-echipamentgratuit-1030x215