Posts

O maşină la mai mulţi pasageri şi card comun pentru bicicletă şi autobuz, câteva idei de la un mic oraş din România

 Bucureştiul nu îşi găseşte locul în indexul global al mobilităţii urbane, dar Turda (Cluj) a devenit primul oraş de talie mică din estul Europei premiat pentru viziunea sa de promovare a mijloacelor de transport în comun.

În martie anul acesta, Turda a câştigat premiul pentru planificare urbană sustenabilă în domeniul mobi­lităţii în cadrul celei de-a şasea ediţii a competiţiei European Mobility Week.

Turda, un oraş cu numai 55.000 de locuitori din nord-vestul României, aflat la o distanţă de circa 30 de kilo­metri de Cluj, trece printr-o creştere ac­ce­lerată a turismului, cu peste 600.000 de vizitatori anual, lucru care mai departe aglomerează substanţial oraşul.

Astfel, până în 2023 autorităţile oraşului au pus la punct un plan destinat tocmai dezvoltării transpor­tu­lui în comun, acesta atrăgând atenţia la nivel european pentru faptul că acesta poate fi replicat în comunităţi mai mari, dar şi datorită faptului că este bine structurat, cu surse de finanţare iden­tificate. Deşi drumul de la plani­ficare la implementare s-a dove­dit a­proape imposibil de parcurs pentru multe proiecte locale, indi­fe­rent de do­me­niu, cel puţin la nivel de idee pri­mă­ria Turda a dat dovadă de creativitate.

În ce constă planul

„Car-poolingul (folosirea aceleiaşi maşini de mai mulţi pasageri – n.red.) va fi încurajat prin stimulente la par­care. O politică de parcare va fi pusă în practică pentru centrul ora­şului pentru a reduce astfel numărul de maşini, dar şi parcările ilegale. Obiec­tivul este ca sistemul să fie accesat de 1.000 de utilizatori zilnic la nivelul anului 2023, ceea ce va duce la o scădere cu 25% a numărului de maşini din zona centrală. Mai departe, acest lucru va duce la un fac­tor de utilizare a maşinilor cu 1,3 puncte procentuale mai mic, ceea ce va deter­mina o reducere cu 2% a emisiilor de CO2 şi a noxelor“, se arată pe site-ul Eltis, observatorul european de mobilitate urbană.

Un alt obiectiv al primăriei Turda este încurajarea mersului pe jos.

Desigur, în cazul acestei comu­nităţi o astfel de iniţiativă îşi poate găsi mai bine locul decât în Bucureşti, unde distanţele nu pot fi parcurse pe jos, dar ideea din Turda poate fi replicată în alte oraşe cu dimensiuni similare.

„Zece biciclete de tip vending (care permit comercializarea anumitor bunuri – n.red.) vor fi puse la dispoziţia antreprenorilor locali pentru a creşte astfel atractivitatea centrului pentru pietoni“, se mai arată pe site-ul mai sus menţionat.

Bicicleta şi autobuzul, pe acelaşi bilet

O altă idee, care de data aceasta ar putea fi implementată şi în Bucureşti, este realizarea unui sistem unic pentru închirierea bicicletelor şi utilizarea transportului în comun.

„Turda va implementa un sistem automat de bike-sharing cu 27 de staţii şi 356 de biciclete care va fi integrat cu sistemul de transport în comun. Esti­măm că odată implementat siste­mul, acesta va fi accesat zilnic de 200 de utilizatori, din care 10% îl vor utiliza alături de transportul în comun“, se mai arată pe site-ul Elis.org. Soluţiile au fost livrate în cadrul unui proces de bugetare participativă, in­strument folosit şi de alte primării cum este cea a Clujului sau cea a Oradei.

„Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este cel mai relevant proiect al municipiului Turda în anul 2017 pentru că a fost elaborat printr-o abordare participativă a comunităţii locale şi a rezultat în crearea unui portofoliu de proiecte în valoare de 127 de milioane de euro până în 2030, destinate îmbunătăţirii transportului public local, a infrastructurii rutiere şi a dezvoltării infrastructurii pietonale şi velo“, se arată în documentele oficiale ale Primăriei Turda, unde se precizează că valoarea finanţărilor nerambursabile ar urma să ajungă la 31 de milioane de euro.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Lipsă de idei în Bucureşti

În timp ce oraşele mai mici par destul de creative pe partea de planificare, chiar dacă rămâne de văzut cum decurge partea de implementare, Bucureştiul stă slab la ambele capitole, şi la idei, şi la execuţie.

Astfel, călătorii din capitală au mai petrecut o vară în autobuze fără aer condiţionat, iar în trafic au mai pierdut câte o oră în fiecare zi.

Potrivit celor mai recente informaţii, dintre cele 257 de tramvaie care circulau în total pe liniile din Bucureşti, doar două erau dotate cu aer condiţionat, în timp ce jumătate din cele o mie de autobuze ale RATB beneficiau de astfel de instalaţii. Dintre troleibuze, niciunul dintre cele 165 existente anul trecut nu avea avea aer condiţionat. Absenţa transportului public coerent este unul dintre factorii care au transformat Bucureştiul într-unul dintre cele mai aglomerate oraşe din lume, condiţiile de trafic de aici fiind similare cu cele din Istanbul. Potrivit datelor TomTom Traffic Index, instrument prin care este analizat traficul din 390 de oraşe, timpul pierdut în trafic de bucureşteni ajunge la 218 ore, echivalentul a 27 de zile de muncă.

Ce fac alte oraşe din lume?

Într-un top al primelor 100 de oraşe din lume în funcţie de mobiliutatea urbană, realizat de consultanţii de la Arthur D. Little, Bucureştiul nici nu se regăseşte.

În Singapore de exemplu, autorităţile au introdus taxe mari pe maşini, dar şi pe drumuri pentru a-şi determina locuitorii să apeleze la transportul în comun. Mai departe, Singapore a promovat condusul autonom pornind de la autobuze, taxiuri sau vehicule comerciale. Toate acestea sunt conectate între ele prin sistemele informatice capabile să estimeze evoluţia traficului şI a densităţii de pietoni. Printr-o mişcare aproape continuă şi nevoia de locuri de parcare a scăzut. În plus, criza de forţă de muncă din domeniul transporturilor a fost şi ea rezolvată.

În Stockholm, doar 33% dintre locuitori folosesc propriul mijloc de transport motorizat. Restul merg cu transportul public şi pe bicilete.

Amsterdam este al doilea oraş la nivel global, după Stuttgart, în ceea ce priveşte folosirea în comun a unei maşini. Mai mult, doar unul dintra patru locuitori din Amsterdam deţine o maşină proprie, restul folosesc bicicleta, transporul în comun sau împart călătorii cu alţii.

În Viena, există aplicaţia WienMobil, o platformă integrată pentru transportul public, parcări, staţii de încărcare pentru maşinile electrice, închirieri auto sau bike-sharing. Sistemul ar urma să fie implementat în toate marile oraşe din Austria până în 2020.

Din toamnă, şi Bucureştiul ar trebui să aibă 100 de autobuze noi, turcoaz, Primăria Capitalei dând asigurări ca vă veni şi sistemul inteligent pentru transportul public.

Sursa

Clujul a devenit primul oraș din România în care circulă autobuze electrice

Clujul devine primul oraş din România cu linii de transport în comun deservite de autobuze electrice. 10 astfel de vehicule, cumpărate cu bani primiţi de la Guvernul Elveţiei, au fost trimise deja în trafic. Alte 11 autobuze cu baterii ar urma să circule pe străzile Clujului până la finalul acestui an.

Autobuzele construite în Polonia au o capacitate de 78 de locuri şi o autonomie de 105 kilometri, sunt dotate cu wifi, camere video de supraveghere, aer condiţionat şi podea joasă pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest moment, există trei staţii de încărcare lentă la capete de linii, iar din 15 iunie vor fi montate şi staţii de încărcare rapidă.

Vehiculele deservesc  linii de transport în comun care traversează zona centrală a Clujului.

La punerea în circulaţie a noilor autobuze a fost prezent şi ambasadorul Elveţiei la Bucureşti.

Primarul Emil Boc a anunţat că municipiul are planuri mari. Până în 2025, toată flota Companiei de Transport Public ar urma să fie constituită numai din vehicule ecologice.

Un al 11-lea autobuz electric va sosi la Cluj până în 10 iunie, tot din contractul cu Guvernul elveţian. Alte 10 vehicule au fost comandate firmei poloneze şi vor veni în luna decembrie, urmând să fie plătite din fonduri europene.

Sursa

România şi Ziua Mondială a Mediului

Stabilită de Adunarea Generală a ONU în 1972, Ziua Mondială a Mediului (World Environment Day) este marcată, în fiecare an, pe 5 iunie. “Combate poluarea cu plastic!” (“Beat Plastic Pollution”), tema aleasă de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu pentru celebrarea Zilei din acest an, este un îndemn pentru schimbarea comportamentului în privinţa materialelor plastice. Mai puţin de o zecime din cantitatea totală de plastic produsă vreodată a fost reciclată şi, dacă toate pungile de plastic produse într-un an ar fi puse una lângă alta, suprafaţa lor ar acoperi o zonă de două ori mai mare decât cea a Franţei.

Plasticul ucide vietăţile oceanului planetar, contaminează solul şi, în urma arderii, eliberează compuşi toxici în atmosferă. Deşi unele ţări au adoptat restricţii şi chiar au interzis pungile unice, Agenţia de mediu a ONU cere măsuri mai hotărâte: sporirea reciclării, promovarea produselor reutilizabile, a celor alternative mai prietenoase cu mediul şi educarea consumatorilor.

România se alătură comunităţii internaţionale şi, printr-o serie de acţiuni în numeroase oraşe ale ţării, trage un semnal de alarmă: este nevoie, mai mult ca oricând, ca de la decidenţi politici, la simplii cetăţeni, oamenii să conştientizeze importanţa păstrării mediului înconjurător, o moştenire de preţ pe care să o lase generaţiilor viitoare. Gabriela Dorojan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: “Dacă începem să colectăm selectiv, o cantitate cât mai mică de deşeuri de plastic, de sticlă, de carton, de hârtie va ajunge la depozitare şi o cantitate mai mare va fi dusă la reciclare sau la valorificare. Deci eu cred că este rolul nostru, al tuturor, guvern, industrii, comunităţi, să ne unim şi să găsim alternative durabile la utilizarea excesivă a plasticului care poluează, după cum ştim, atât mediul acvatic, cât şi cel terestru şi ne ameninţă sănătatea.” 

Luni, în judeţul Prahova au avut loc primele probe tehnologice la o Staţie de Tratare Mecano-Biologică cu capacitate de prelucrare de 110 de mii de tone de deşeuri biodegradabile pe an. La eveniment a participat şi ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu: “În primul rând, este absorbţie de fonduri europene, 51 de milioane de lei (n.red. circa 11 milioane euro) pentru construirea acestei staţii. Are capacitatea cea mai mare din România. În felul acesta demnostrăm, inclusiv Uniunii Europene, că ştim să atragem fonduri europene, că ştim să le folosim cum trebuie şi că facem staţii de performanţă. Încă ceva: instalaţia este 100% românească.” 

Să mai spunem şi că, la Bucureşti, primarul general Gabriela Firea a prezentat soluţii de reducere a poluării şi îmbunătăţirii aerului în Capitală, iar într-o reţea de mari magazine pungile din plastic subţire au fost înlocuite cu pungi biodegradabile. Aceasta, în condiţiile în care, într-un viitor apropiat, România va renunţa defintiv la pungile de plastic, asemenea multor altor state din vestul Europei.

China construieşte un oraş acoperit complet de pădure

China, în încercarea de a reduce producţia de gaze toxice, are în plan să construiască unul din primele ”oraşe pădure” din lume, scrie Independent. 

40.000 de copaci vor fi plantaţi în cadrul proiectului inedit pentru a combate poluarea aerului.

Proiectat de Stefano Boeri, cel care a făcut proiectele şi pentru două păduri verticale construite pe zgârie-nori, oraşul este în prezent în construcţie în Liuzhou, provincia Guangxi, iar termenul de finalizare este în 2020.

Odată finalizat, noul oraş va găzdui 30.000 de oameni şi – datorită abundenţei de copaci şi plante – va absorbi aproape 10.000 de tone de dioxid de carbon, 57 de tone de poluanţi şi va produce aproximativ 900 de tone de oxigen anual.

Oraşul va realiza aceste cifre destul de impresionante datorită unui număr de aproximativ un milion de plante din peste 100 de specii, precum şi a celor 40 000 de copaci care vor fi plantaţi în trepte pe aproape orice suprafaţă posibilă.

Noul oraş Liuzhou se va conecta la vechiul oraş printr-o serie de servicii feroviare rapide şi maşini electrice. În oraş se vor construi şcoli şi două spitale. Există, de asemenea, planuri pentru ca oraşul să se alimenteze singur cu energie, datorită resurselor geotermale şi a energiei solare.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Bucureştenii vor primi vouchere de 500 de lei pentru cumpărarea unei biciclete sau a unui segway

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat, vineri, un proiect de hotărâre prin care se acordă un sprijin financiar în valoare de 500 de lei fiecărui locuitor al Capitalei pentru cumpărarea unei biciclete, a unei trotinete sau a unui segway.

Cu 28 de voturi pentru, cinci abţineri şi şase voturi împotrivă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat proiectul prin care municipalitatea va acorda un voucher pentru achiziţia de biciclete, trotinete sau segway.

„Din dorinţa de a încuraja şi stimula folosirea de către adolescenţi şi adulţi a mijloacelor de transport alternativ – biciclete, trotinete electrice sau dispozitive electrice de tip Segway, propunem Consiliului General un proiect de hotărâre privind acordarea, în acest an, a unui număr de 5.000 de vouchere, în valoare de 500 de lei. Voucherele vor fi acordate cetăţenilor cu vârste peste 18 ani, care locuiesc cu forme legale în Bucureşti, şi vor putea fi folosite la achiziţionarea bicicletelor sau dispozitivelor menţionate, de la magazine de specialitate din Capitală. Voucherele vor fi nominale şi nu se vor putea cumula. Acordarea acestor stimulente face parte dintr-un program amplu de sprijinire a transportului alternativ, care mai cuprinde sprijinirea de către municipalitate a unei reţele cât mai extinse de bike-sharing, precum şi derularea unei campanii de informare în legătură cu prezenţa bicicliştilor în trafic”, a declarat în cadrul şedinţei CGMB Primarul General al Capitalei.

De asemenea, Gabriela Firea a mai precizat că după derularea acestui proiect, pe baza analizei rezultatelor obţinute, se va decide cu privire la continuarea şi dezvoltarea acestuia, prin realizarea unui program multianual pe o perioadă de 3-5 ani.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Fabricarea unei baterii pentru maşini electrice poate genera tot atâta poluare cât şofatul pe benzină timp de 8 ani

Potrivit unui studiu aparţinând IVL The Swedish Environment Institut, fabricarea unui acumulator pentru vehicule electrice poate elibera în atmosferă tot atâta dioxid de carbon cât ar rezulta din conducerea unui vehicul pe benzină timp de 8 ani de zile.

Cu durată de exploatare limitată în timp şi atât de costisitori încât mulţi proprietari de vehicule electrice aleg să îi închirieze contra unui abonament lunar plătit companiei producătoare, acumulatorii cu tehnologie Li-Ion sunt obţinuţi în urma unui proces de fabricaţie laborios şi mare consumator de energie. Potrivit raportului publicat de institutul suedez, pentru fiecare 1 kWhr capacitate de stocare adăugată, fabricarea unui acumulator Li-ion degajează în atmosferă între 150 şi 200 kg dioxid de carbon (CO2). Având în vedere faptul că un acumulator tipic pentru vehicule electrice oferă capacităţi între 30 şi 100 kWhr, rezultă emisii de 5,3 – 17,5 tone CO2 în atmosferă, produse încă dinainte ca vehiculul electric să iasă pe poarta fabricii.

Jumătate din aceste emisii rezultă din producerea materiilor prime iar cealaltă jumătate din fabricarea efectivă a acumulatorilor. De asemenea, calculul presupune folosirea energiei electrice generată în proporţie de 50% din surse regenerabile, plasarea activităţii de producţie a acumulatorilor într-o ţară unde folosirea combustibililor fosili este predominantă generând estimări şi mai sumbre.

Comparat cu alternative hibride mai puţin dependente de propulsia electrică, un vehicul Tesla echipat cu un acumulator Li-Ion de capacitate mare este de până la trei ori mai poluant decât modelul rival Nissan Leaf, prevăzut cu un acumulator ce asigură doar parţial necesarul de energie.

Având în vedere procesul de fabricaţie mai puţin poluant, un autoturism convenţional cu motor pe benzină sau diesel poate fi condus 2.7 ani înainte de a egala emisiile de CO2 atribuite unui autoturism Nissan Leaf hibrid proaspăt ieşit pe porţile fabricii, sau 8.2 ani dacă luăm exemplul unui model Tesla complet electric.

Cercetătorii recomandă cumpărătorilor de vehicule electrice să nu opteze pentru o capacitate a bateriei mai mare decât este absolut necesar, dacă vor cu adevărat să protejeze mediul înconjurător.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

 
N

Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade

Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk  este un oraş minier localizat în cercul polar arctic, unde nu doar temperatura este provocatoare. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic. 

Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).

Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

minus4n

Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.

minus8n

Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente.

Sursa: businessmagazin

1-echipamentgratuit-1030x215

bottled-oxygens_1024

Chinezii cumpără sticle cu AER proaspăt

O companie canadiană vinde aer îmbuteliat din Munţii Rocky (America de Nord) în China. Prima tranşă de vânzări le-a epuizat stocul în numai 4 zile. 

Ideea ”Aerului Vital” a fost concepută încă în 2013, când câţiva canadieni au vândut pe eBay prima pungă cu aer la mai puţin de 99 de cenţi. A doua pungă a fost vândută cu 160 de dolari.  “Atunci am înţeles că această idee va fi bună pe piaţă. Lumea percepe asta ca pe un cadou amuzant, dar, ştiţi ceva? De fapt există o cerere mare pentru aceste butelii, mai ales în ţările extrem de poluate”, a declarat co-fondatorul companiei Vitality Air, Moses Lam.

Compania oferă două opţiuni pentru aerul comercializat: prima – oxigen pur, care conţine 97% oxigen şi puţin amestec de alte gaze sau a doua opţiune – aer proaspăt şi curat, care conţine 78 % de nitrogen, 21% oxigen şi puţin amestec de alte gaze.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

china_1-465x390

Pentru aer proaspăt şi curat există o gamă variată la alegere: fie din Parcul Naţional Banff, fie de la Lacul Louise din Alberta, Canada. În Beijing, aerul se vinde la preţuri diferite, în funcţie de calitatea aerului îmbuteliat. Cu 22,95 de dolari este comercializată o butelie de 10 litri cu 97% de ”Oxigen de Calitatea Premium”, care ajunge pentru 200 de inhalaţii. Aceeaşi 22,95 de dolari costă şi 7,7 litri de ”Aer de la Lacul Louise”, care ajunge pentru 150 de inhalaţii. O sticlă de apă minerală în China este de 50 de ori mai ieftină.
Prima sesiune de vânzări a inclus 500 de butelii de aer proaspăt vândut în doar 4 zile. Proprietarii companiei declară că vor mai pregăti încă un lot de 4.000 de butelii cu aer pentru a fi livrat în China, majoritatea însă sunt deja cumpărate.
Oficialităţile chineze au declarat că luna trecută, în toată ţara, s-a emis cu aproape un miliard de tone mai mult de CO2 şi s-au ars cu 17% mai mult cărbune decât anul trecut.
1-echipamentgratuit3