Posts

Flashmob la metrou Unirii – participanții au cântat imnul național

Aproximativ 15 tineri au participat, vineri dimineața, la un flashmob, în stația de metrou Piața Unirii, cântând imnul național și împărțind trecătorilor foi volante cu mesaje referitoare la creșterea transparenței în administrație și la Ordonanța 13/2017 privind modificarea Codurilor penale.

Zeci de bucureșteni s-au oprit din drumul lor, unii dintre ei cântând alături de tineri, alții filmând episodul cu telefoanele mobile.

Tinerii țineau mesaje “#REZIST pentru o Românie curată” și “#REZISTăm. Ne vedem în Piața Victoriei!“. Unii dintre ei au fluturat steaguri tricolore. După intonarea imnului, cei prezenți au aplaudat. Unul dintre participanții la flashmob, Dan, medic specialist în vârstă de 30 de ani, a declarat că a aflat despre această inițiativă de pe pagina de Facebook “Corupția ucide“.

Am văzut că foarte mulți dintre prietenii mei, dintre cunoștințele mele, cei din jur, nu știu ce se întâmplă în perioada asta în țară sau sunt indiferenți sau sunt pasivi și m-am gândit că e o idee care poate le trezește conștiința, ca să se intereseze, să își dea seama de situația gravă care e în țară. Am fost foarte emoționat, deși am repetat imnul. L-am cântat și în piață, zi de zi am fost în piață, din primele zile, de când s-a dat ordonanța. Dar am fost emoționați. I-am văzut pe colegii de lângă mine punând suflet, cântând cum puteau mai bine. Iar oamenii din jur, unii se opreau, cântau cu noi, unii tresăreau surprinși și unii chiar erau emoționați, aveau o lacrimă în ochi. Am văzut că vibrau alături de noi. Faptul că, în grabă, spre serviciu, spre probleme, și-au făcut timp să cânte și ei câteva versuri cu noi, m-a atins“, a spus el

Alexandra Drîmbă, inițiatoarea acțiunii, a declarat că și-ar dori ca astfel de flashmob-uri să fie organizate și în zilele următoare, iar ideea să fie preluată în alte orașe din țară.

Mi s-a părut o inițiativă originală și interesantă, care să trezească dimineața, la propriu, oamenii. Am venit înainte de serviciu. Ne-am simțit foarte bine primiți“, a spus Roxana Popescu, o altă participantă la acțiune.

Eram la protest, în Piața Victoriei, vorbeam cu un prieten și m-am gândit: ‘Ce-ar fi să scoatem puțin protestul din piață și să îl ducem și în alte zone?’. Oamenii sunt obișnuiți să ne vadă acolo, dar trebuie să transmitem acest mesaj și altor oameni, să le arătăm că ne gândim la asta nu doar seara, când ieșim de la muncă, ci și dimineața“, a afirmat ea.

Mesajul de pe foile volante este următorul: “Ce vrem să obținem prin #REZISTență: niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată ‘Ordonanța 13’; transparență în administrație prin e-guvernare; Avocatul Poporului să fie ales direct de cetățeni; cetățenii să poată sesiza direct Curtea Constituțională; membrii Guvernului să nu fie și parlamentari; eliminarea avizului parlamentar pentru cercetarea penală a guvernanților; fără penali în demnitățile și funcțiile publice. Punerea în practică a acestor puncte prin referendum“.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

New York Times prezintă poveştile unor români despre coruptie

Protestele din România au adus ţara în centrul atenţiei lumii, scrie The New York Times, ce prezintă poveştile mai multor români care le-au împărtăşit jurnaliştilor americani experienţele lor în privinţa corupţiei şi de ce au ieşit în stradă.

Corupţia este o problemă endemică în Europa de Est. Însă lupta României împotriva acestui flagel, care durează de mult timp, a adus acest dosar în centrul dezbaterii politice. Deşi Guvernul a abrogat Ordonanţa şi a supravieţuit unei moţiuni de cenzură miercuri, criticii săi continuă să lupte.

Săptămâna trecută, când protestele au luat amploare, New York Times le-a cerut românilor să îşi împărtăşească experienţele personale cu corupţia.

O parte dintre mesajele primite – „Corupţia este atât de adânc înrădăcinată în sistemul medical, încât este aproape imposibil să se schimbe ceva fără ajutorul sistemului judiciar“, a scris medicul Dan Aramă din Bucureşti. „Mulţi dintre colegii mei iau mită de la pacienţii lor. O parte dintre ei nu vor trata pe cineva care nu le oferă bani, deşi sistemul medical din România garantează accesul gratuit la servicii medicale. Eu nu iau bani de la pacienţii mei şi, când refuz banii oferiţi, unii sunt îngrijoraţi, crezând că îi refuz pentru au vreun fel de boală terminală. Unii cred că eşti un medic slab, dacă îi tratezi fără plată“, a adăugat el.

 

Am plătit mulţi bani – echivalentul a 5.000 de euro – la spital, de la portar, până la infirmiere, asistente, rezidenţi, medici, dar şi pentru medicamente pentru soţul meu, care nu avea nicio şansă să supravieţuiască. În general, trebuie să dai mită pentru a obţine ceva. Aşa era pe vremea lui Ceauşescu şi la fel a rămas până astăzi“, a povestit Cristina Iftode, fost matematician, în vârstă de 62 de ani, din Bucureşti.

În 2015, incendiul de la clubul Colectiv din Bucureşti a fost pus, în mare parte, pe seama corupţiei. Oana Celia Gheorghiu, un translator şi lector universitar în vârstă de 38 de ani, din Galaţi, şi-a pierdut trei prieteni în incendiu. „Am participat la toate protestele de la Galaţi, începând din noaptea în care Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 13/2017. Nu sunt genul revoluţionar, însă indignarea pe care am simţit-o în acea noapte m-a făcut să mă alătur sutelor de mii din stradă“, a scris ea.

Ioan-Radu Tănăsescu, dezvoltator IT, povesteşte că a fost nevoit să dea mită pentru „a obţine lucruri normale, care nu ar fi trebuit să necesite vreo plată, precum reconectarea la energie electrică după o neplată. Mita a făcut ca procedura pentru a mă reconecta la reţeaua de electricitate să dureze numai trei zile după ce am plătit în totalitate factura. Fără mită, ar fi durat trei luni“.

O profesoară universitară din Sibiu, Monica Vlad, în vârstă de 49 de ani, a povestit pentru New York Times că a fost supusă unor presiuni pentru a promova studenţi care nu au participat niciodată la cursuri. „Mi s-a oferit mită pentru aceasta şi am fost sancţionată din cauza integrităţii mele. Am fost nevoită să plec din ţară de multe ori, din cauza corupţiei îngrozitoare şi pentru că salariul meu lunar era insuficient pentru supravieţuire. Colegii mei au încasat sume enorme de bani pentru că au vândut lucrări de licenţă şi note. (Ei – n. red.) au luat şi produse făcute în casă de candidaţi, precum brânză, băuturi alcoolice şi chiar ouă!“, a declarat ea.

Un student de 25 de ani din Cluj-Napoca, Tamas Hunor Kecskes, dezvăluie cum este să creşti cu corupţia.

 

„În oraşele mici, ca oraşul meu natal, nepotismul este la fel de natural ca a moşteni ceva de la părinţii tăi, ca mersul duminica la biserică sau ca schimbarea anotimpurilor: Este unul dintre obiceiurile noastre sau ceva ce se întâmplă de la sine“, a afirmat el.

Acelaşi lucru îl spune şi Rareş Petru Achiriloaie, în vârstă de 22 ani, student la Paris. „Crescând în România, eşti înconjurat de noţiunea de corupţie. Auzi familii discutând cum un politician s-a îmbogăţit folosindu-şi influenţa. Poţi vedea cum se ceartă la televizor toată ziua din această cauză. Când ajungi la maturitate, înţelegi corupţia ca o parte activă a societăţii tale“, spune el. „Am crescut în ’90, într-o ţară unde ţineai întotdeauna un pachet de ţirgări Kent şi o sticlă de whiskey în sertar. Le ţineai pentru o vizită la medic, pentru a intra la o şcoală bună; le ţineai pentru când aveai un proces sau chiar pentru a merge în vacanţă. România a făcut progrese enorme în ultimii ani. S-a ridicat o nouă generaţie, care nu are sertare pline cu cadouri pentru mită“, subliniază şi Lucian Alexe, în vârstă de 28 de ani, expert în comunicare care lucrează la Bruxelles.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Lozinca lui Mihai Sora: „Biblioteca pentru toţi nu îi publică pe hoţi“

Filosoful Mihai Sora, creator al prestigioasei colecţii “Biblioteca pentru toti” şi fondator al Grupului pentru Dialog Social, a ieşit în stradă în aceste zile la proteste, alături de scriitorul Leonard Oprea şi editorul Silvia Colfescu, director la Editura Vremea, însoţit de pancarta: „Biblioteca pentru toţi nu îi publică pe hoţi“.

Mihai Şora a fost foarte activ în aceste zile, participând, în ciuda celor 100 de ani pe care i-a împlinit în luna noiembrie 2016, la protestele din Piaţa Victoriei. Ziarul „Adevărul“ a relatat despre prezenţa sa la manifestaţii. De asemenea, scriitorul a publicat mesaje mobilizatoare pe pagina sa de Facebook.

Mihai Şora a fost foarte activ în aceste zile, participând, în ciuda celor 100 de ani pe care i-a împlinit în luna noiembrie 2016, la protestele din Piaţa Victoriei. Ziarul „Adevărul“ a relatat despre prezenţa sa la manifestaţii. De asemenea, scriitorul a publicat mesaje mobilizatoare pe pagina sa de Facebook.

Dragii mei, ne adunăm, ne organizăm, rezistăm. De astăzi, am şi pancartă. Vom fi mulţi, tot mai mulţi. Sus inimile!“, scria Şora, postând mesajul pancartei sale pentru manifestaţia de ieri seară.  Filosoful a postat şi o înregistrare de la manifestaţia de joi seară, din Piaţa Victoriei, în care spune: “Să te foloseşti de întunericul nopţii ca să strecori o lege aşa, e o ticăloşie. Lumea a ieşit în stradă ca să protesteze împotriva hoţiei. Locul hoţului e la puşcărie. Nu în fruntea mesei şi nu în capul ţării“.

 

Mihai Sora, eseist si filosof, s-a nascut pe 7 noiembrie 1916, la Timisoara, in familia preotului ortodox, Melentie Sora. A urmat cursurile Liceului “Constantin Diancovici-Loga” din Timisoara, pe care l-a absolvit in 1934, apoi ale Facultatii de Filosofie la Universitatea din Bucuresti (1934-1938), unde i-a avut profesori pe Nae lonescu, Mircea Vulcanescu si Mircea Eliade.  Face parte din promotia moralistilor de renume, intre care se numara Albert Camus, Nicolae Steinhardt, Jan Patocka, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca si Matei Calinescu.

A locuit in Franta, unde a fost cercetator la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris, din 1946 pana in august 1948, si unde a debutat cu volumul “Du dialogue interieur”/ “Despre dialogul interior”, la editura Gallimard, in 1947. Revenit in tara, in 1948, a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, de unde a fost “eliberat din functie” pentru “origine sociala nesanatoasa”, si, intre altele, a lucrat la Editura de Stat pentru Literatura si Arta.

Aici a initiat multiple proiecte editoriale, intre care a regandit din temelii colectia “Biblioteca pentru toti'” (BPT). A infiintat colectiile “Scriitori romani” si seria de opere complete ale scriitorilor Tudor Arghezi si Mihail Sadoveanu. Dupa Revolutia din 1989, Mihai Sora a fost unul dintre cei care au pus bazele Grupului pentru Dialog Social.  A fost numit ministru al Invatamantului in 1990 si, solidar cu Piata Universitatii, a condamnat, printr-un comunicat memorabil, barbaria declansata de Ion Iliescu. A demisionat in semn de protest.

Sursa

                                                                                         Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Jandarmii din faţa Guvernului au primit flori de la tineri, în semn de mulţumire

Jandarmii din fata Guvernului, au primit joi dimineata flori de la tinerii protestatari, in semn de multumire !

Aseară şi-au făcut datoria şi ne-au apărat în faţa unor golani care nu aveau nicio legătură cu ce făceam noi“, şi-a explicat unul dintre tineri gestul.

Protestele din ultima lună ce au avut loc în contextul adoptării ordonanței de urgență de către Guvernul Grindeanu, au culminat cu incidente violente desfășurate miercuri noapte, când ultrașii unor echipe de fotbal s-au alăturat protestatarilor pașnici și au instigat la violențe, intrând în conflict cu jandarmii.

Cineva a apărut cu niște buchete de lalele, vreo 100 de fire. A zis că ar vrea să-l ajutăm să le împărțim jandarmilor și să le mulțumim pentru aseară, că au apărat protestatarii de huligani. Cei mai mulți jandarmi au primit florile. Tipul din stânga a zis ‘gata, ăsta e bastonul meu‘ ”, a scris un internaut pe Facebook.

În jur de 80 de persoane au fost reținute de jandarmerie, care a făcut apel la protestatarii ieșiți în stradă în vederea oferirii de materiale foto și video care pot ajuta la identificarea persoanelor violente, în vederea reținerii acestora. În dimineața zilei de joi, o fotografie emoționantă a apărut pe rețelele de socializare. Ca răsplată pentru intervenția exemplară a jandarmilor în timpul incidentelor violente, un protestatar a împărțit câte o lalea fiecărui jandarm aflat acum în fața Guvernului din Piața Victoriei. Fotografia face cât o mie de cuvinte.

                                                                                                 Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti