Posts

Un milion de tineri români nici nu muncesc, nici nu studiază

În România sunt peste 1 milion de tineri care nici nu muncesc, nici nu merg la şcoală, Iar creşterea salariului minim nu e metoda potrivită pentru a-i face să lucreze, spun specialiştii. Soluţia ar fi schimbarea sistemului de educaţie.

În ultimii 10 ani, populaţia României a scăzut cu aproape 5%, în timp ce numărul oamenilor apţi de muncă e mai mic cu 9%. Una dintre cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană. La polul opus sunt Germania şi Spania, state care au pierdut doar 1% din forţa de muncă.

Alin Grigore, președintele Uniunii Studenților: Numărul tinerilor care studiază în străinătate a crescut cu peste 50% în ultimii 10 ani, ar fi un lucru îmbucurător dacă aceștia s-ar întoarce în țară doar o treime se mai și gândesc să se întoarcă.

Iancu Guda, preşedinte Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari: Lumea care pleacă se plânge și de corupție, că vrea să facă o afacere și nu poate. Se plânge și de timpul petrecut în mașină, în tren…

În prezent, în România sunt 400 de mii de şomeri şi peste 1 milion de persoane inactive – adică români care nici nu lucrează, nici nu merg la şcoală. Cu alte cuvinte, aceşti oameni ar acoperi cu uşurinţă deficitul de pe piaţa muncii. Dar, ca acest lucru să fie posibil, trebuie schimbat sistemul educaţional, spun specialiştii.

Măriuca Talpeş, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Avem un abandon școlar de aproape 25%, ducem copii la clasa a 8-a și 40% nu pot citi un text. Avem la liceu un învățământ profesional și tehnic învechit, care duce ca angajabilitate maxim 30% copii să se angajeze în calificarea pe care o urmează în liceu.

Pentru educaţie, Guvernul alocă 3% din PIB, în timp ce bugetul pentru salarii e de două ori mai mare.

Iancu Guda, preşedinte Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari: Încă 8% creștere pe salariu minim în două săptămâni, în condițiile în care o tremie din forța de muncă e plătită la acest nivel. Cu 150 de lei în plus la salariul minim… românul pleacă pe 1.500 în plus în Germania, nu asta e soluția.

Productivitatea companiilor a crescut cu aproape 24% în ultimii 10 ani. Însă, dacă o punem în balanţă cu majorarea salariilor, impusă de stat, vedem că profitul firmelor nu ajunge nici pe departe la acelaşi procent.

Sursa

Topul meseriilor și salariilor din țară. Cei mai mulți români sunt șoferi, vânzători și paznici

Romanii muncesc mult, dar pentru că nu sunt calificaţi, cei mai mulţi sunt prost plătiţi.

Cu adevărat grav este că tinerii nu se grăbesc să înveţe o meserie, aşa că ajung să îngroaşe numărul muncitorilor necalificaţi, susţin reprezentanţii Patronatului Investitorilor din România. Explicabil de ce în topul meseriilor cei mai mulţi dintre conaţionali sunt şoferi, vânzători sau paznici.

Dacă toţi şoferii de TIR din România ar munci într-o singură companie, ar fi cea mai mare din ţara noastră.

Potrivit unui studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, cei mai mulţi dintre angajaţii români sunt conducători de camioane mari – peste 150.000. În top sunt şi lucrătorii comerciali sau vânzătorii, urmaţi de cei care asamblează piese ori sunt agenţi de securitate.

Români angajaţi:
Şofer camioane mari – 151.000
Lucrător comercial – 143.000
Vânzător – 142.000
Şofer camionete – 105.000
Muncitor necalificat asamblare piese – 96.000
Agent securitate – 95.000
Muncitor necalificat confecţii – 94.000
Asistent medical generalist – 94.000
Manipulant mărfuri – 85.000
Muncitor necalificat demolări, zidărie, gresie – 81.000

Şi pentru că sunt munci necalificate, fără prea multă şcoală, salariile sunt pe măsură, spun patronii.

Astfel, 46 la sută dintre români sunt plătiţi cu salarii mai mici de 350 de euro. 38 la sută dintre angajaţi primesc între 350 şi 700 de euro. Angajaţii calificaţi sunt plătiţi cu peste 700 de euro, 1000 sau 2000 de euro, dar sunt puţini – 16 la sută din total.

Salarii:
sub 350 euro – 46%
350 – 700 – 38%
peste 700 – 16%

Problema este ca tinerii nu vor să aibă o calificare, iar numărul celor care ştiu o meserie scade de la an la an. Cu 3 puncte procentuale din 2016 până acum.

Muncitori necalificaţi:
sub 30 de ani – 20%,
30..40 de ani – 14%,
40..50 de ani – 16%,
peste 60 de ani – 10%

Patronii sunt extrem de îngrijoraţi. Foarte mulţi tineri care ajung la vârsta de angajare nu ştiu să facă practic nimic. Potrivit statisticii, cei mai mulţi muncitori necalificaţi, aproape 20 la sută din total, au sub 30 de ani. În schimb, cei mai puţini muncitori necalificaţi, zece la sută din total, au peste 60 de ani şi au ajuns în pragul pensiei.

Ca să-i convingă pe tinerii fără BAC să înveţe o meserie, reprezentanţii patronilor vin cu o idee.

Cristian Pârvan, PIAROM: “Noi am propus jumate de ajutor de şomaj, dacă îl obligă să meargă să facă un curs de ucenicie. Firmele ar fi interesate, dar nu au pentru cine să facă aceste servicii de educare.”

Tinerii sunt încurajaţi să stea în şomaj, spun patronii, iar asta reprezintă o problemă. Dacă în Ilfov 110 angajaţi ţin în spate un şomer, iar în Bucureşti la un singur şomer revin 66 de angajaţi, în partea de jos a clasamentului, în Vaslui, Mehedinţi şi Teleorman, un şomer este susţinut de 2 sau 3 angajaţi.

Angajaţi vs şomeri:
Ilfov 110 angajaţi / 1 şomer
Bucureşti 66 angajaţi / 1 şomer
Timiş 63 angajaţi / 1 şomer
Arad 40 angajaţi / 1 şomer
Cluj 31 angajaţi / 1 şomer

….
Olt 5 angajaţi / 1 şomer
Buzău 4 angajaţi / 1 şomer
Vaslui 3 angajaţi / 1 şomer
Mehedinţi 3 angajaţi / 1 şomer
Teleorman 2 angajaţi / 1 şomer

Sursa

Romania trece prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta – analiza Keysfin

Sa gasesti un angajat profesionist, care sa stie meserie, sa aiba abilitati de comunicare si sa lucreze eficient in echipa este o adevarata provocare pentru Romania.

Dupa ce s-au razboit pe salarii si facilitati, multe companii au trecut la o alta strategie – acum isi pregatesc singure viitorii angajati, inca de pe bancile scolii, arata o analiza Keysfin. Aceasta releva ca Romania a ajuns sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca, dupa ce muncitorii calificati au plecat sa lucreze in afara tarii pentru salarii mai mari, in timp ce in tara productivitatea muncii este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Va mai amintiti de 1 Mai de pe vremea Epocii de Aur? Dincolo de propaganda, cert este ca Romania acelor ani nu ducea lipsa de forta de munca. Toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, iar scolile profesionale scoteau absolventi pe banda rulanta. 30 de ani mai tarziu, 1 Mai nu mai e deloc privita drept Ziua Internationala a Muncii. A devenit mai mult o sarbatoare turistica, in care Litoralul, pensiunile de la munte, iesirile la gratar in padure au ajuns sa fie in prim-plan. Muncitorii de odinioara fie s-au pensionat, fie au plecat in Occident in cautarea unei vieti mai bune“, arata analiza.

Oficialii companiei spun ca asa s-a ajuns ca Romania sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta.

“Castigul salarial reflecta, in mare parte, realitatile economice. Chiar daca in prezent se inregistreaza o crestere economica semnificativa, aceasta provine in mare parte din consum, nefiind una solida, sustenabila pe termen lung”, afirma analistii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Prin cresterea salariilor din sectorul bugetar, statul incearca sa impulsioneze piata, insa avand in vedere cadrul economic instabil, prea putini investitori au urmat acest trend. In absenta unor conditii investitionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, Romania ramane totusi atractiva in ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forta de munca. Pentru ca aceasta tendinta sa se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de sustinerea investitiilor cu dezvoltare pe orizontala. Abia atunci cand economia nu va mai fi atat de fragila, vom vedea o crestere reala a veniturilor angajatilor romani”, au explicat analistii de la KeysFin.

Ce solutii sunt

Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionati au identificat drept principala tendinta pe piata fortei de munca – politica de internship.

“Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vanzari a ajuns sa coste 3-4.000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual“, spun analistii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experti pe baza discutiilor cu firmele de HR, indica o focusare tot mai puternica catre angajatii flexibili, cu spirit antreprenorial.

“Firmele prefera sa isi externalizeze proiecte catre specialisti independenti, pe PFA sau microintreprinderi, beneficiile fiind multiple, de la reducerea costurilor cu forta de munca, la cele logistice (birou, transport, etc.)“, au mai spus analistii de la KeysFin.

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piata muncii se anunta destul de sumbru. Scaderea nalitatii, iesirea la pensie in urmatorii ani a unei intregi generatii de angajati si mai ales exodul fortei de munca catre Occident va face ca Romania sa se confrunte in urmatorii ani cu o criza tot mai adanca de forta de munca.

“Sistemul de educatie, asa cum este el croit in prezent, este complet inutil in fata provocarilor din piata muncii. Inca se scot pe banda rulanta generatii de someri cu diploma, de absolventi de liceu si universitate care nu sunt conectati la realitatile economice”, afirma expertii.

Potrivit acestora, statul roman trebuie sa investeasca semnificativ in reorientarea sistemului educational catre necesitatile economiei.

“Avem nevoie de scoli de meseriasi, in toate domeniile, de la auto la agricultura, de la prelucrarea materialelor la mestesugarie. Este necesara, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal si financiar pentru firmele care angajeaza forta de munca tanara, abia iesita de pe bancile scolilor. Fara astfel de masuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi sa aducem muncitori din tarile sarace, din Africa si Asia, cu consecinte sociale inerente, vezi cazul Germaniei”, au mai declarat expertii de la KeysFin.

Sursa