Posts

Apropierea tradițiilor de generația tânără

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu Zaga Brand au lansat campania #CronicariDigitali, prin care își propun să apropie pentru prima dată valorile și tradițiile României de generația millennials.

Proiectul va aduna materiale despre patrimoniul cultural al României cu implicarea pasionaților de lumea digitală, pentru ca acestea să ajungă mai ușor către tineri, prin intermediul rețelelor de socializare.

Proiectul de digital storytelling va promova patrimoniul cultural ca parte importantă din identitatea unei națiuni și a identității personale, în rândul millennials, cu implicarea lor directă. Astfel, fiecare generație devine parte din poveste și se transformă în ambasador al platformei, prin propriile viziuni. Experții, parte a generației X, povestesc, iar generația millennials (Y și Z) transportă povestea în online, printr-un limbaj pe înțelesul tuturor.

 În 2018, campania #CronicariDigitali va prezenta peste 50 de obiective din patrimoniul național și UNESCO din România, toate pline de istorie, pitoresc și savoare, printr-o serie de călătorii inedite, evenimente dedicate comunităților de instagrameri, bloggeri, vloggeri și jurnaliști. Vor fi explorate clădiri vechi din mediul urban cu arhitectură de referință, conace, castele, peisaje agropastorale sau industriale, mori de apă vechi, încă funcționale, căi ferate în peisaje de basm, lumea gastronomiei și oameni incluși în patrimoniul viu.

Intră în responsabilitatea Institutului Național al Patrimoniului să asigure perpetuarea patrimoniului cultural și promovarea acestuia către noua generație pentru ca, la rândul ei, aceasta să se poată identifica în valorile de patrimoniu și să contribuie la protejarea lor. Prin urmare, campania Cronicari Digitali este un demers perfect aliniat cu misiunea noastră. Trăim într-o eră digitală, iar oamenii caută experiențe care aduc trecutul și cultura mai aproape de ei. Și ce poate fi mai util pentru noua generație decât să vadă cu propriii ochi obiective-cheie, locuri unde s-a scris istorie, să le înțeleagă prin experiență directă? Suntem foarte bucuroși să susținem acest proiect și suntem convinși că informațiile venite din partea specialiștilor INP vor fi transmise mai departe, în lumea virtuală, de către noii cronicari ai mediului digital”, a declarat managerul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici.Startul campaniei Cronicari Digitali a fost dat la 17 iulie 2018, odată cu primul eveniment Heri-tage Instameet din Bucu-rești. Centrul Capitalei a devenit zona zero a creati-vității vizuale pentru 120 de insta-grameri. Trei clădiri emblematice din București – Casa de Târgoveț, Palatul CEC și Casa Monteoru – și-au deschis porțile în cadrul evenimentului itinerant ce și-a propus să lege prezentul digital de trecut. Sute de fotografii, video-uri, live-uri pe FB și Instagram au prezentat cele trei clădiri emblematice incluse în traseul de vizitare dedicat participanților.

Odată cu debutul campaniei s–a dat startul competiției #CronicariDigitali, dedicată tuturor celor care au cont de Facebook sau Instagram. Astfel, în intervalul iulie-octombrie, participanții primesc provocarea de a posta o fotografie cu un obiectiv de patrimoniu cultural folosind #cronicaridigitali. Marele premiu este o vacanță Heri-tage pentru două persoane (transport, cazare și masă incluse) cu destinații de patrimoniu cultural personalizate pe dorințele câștigătorului (acces în conace, castele, la oameni speciali, în locuri inedite și pline de poveste).

Sursa

Locuri din România recunoscute de UNESCO

Frumuseţea naturală şi diversitatea culturală, revelate de peisaje fără seamăn, locuri speciale, monumente istorice, antice sau medievale fac din România una dintre cele mai interesante ţări ale lumii. Jurnalista Patti Morrow, de la publicaţia americană „The Huffington Post“, o numea, într-un articol de anul trecut, “cea mai frumoasă ţară din Europa“. “Dealuri cu pante cât vezi cu ochii”, privelişti de pe culmi stâncoase şi o reţea infinită de fortăreţe şi biserici”, oraşe cu pieţe şi castele medievale, Transfăgărăşan (“fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume”) sunt câteva din minunile României care au impresionat-o pe jurnalistă. Valoare câtorva din aceste locuri speciale a fost recunoscută şi de UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), care le-a inclus pe lista patrimoniului mondial. Haideţi să vedem care sunt acestea:

Delta Dunării. Face parte din patrimoniul mondial UNESCO din1991, este a doua ca mărime (după delta Volgăi), însă cea mai bine conservată dintre deltele Europei. Delta Dunării a fost clasificată drept rezervaţie a biosferei la nivel naţional, şi o zonă umedă de importanţă internaţională, găzduind peste 360 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte de apă dulce.

Aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania. Una dintre cele mai frumoase zone ale ţării, care poate impresiona orice turist, este, fără doar şi poate, Transilvania. Aşezările coloniale săseşti sunt reprezentative istoriei şi culturii Transilvaniei de sud, fiind şi mai unice datorită prezenţei bisericilor fortificate medievale. Siturile rurale Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan şi Valea Viilor au fost incluse înpatrimoniul UNESCO încă din 1993.

Mănăstirea Horezu. Mănăstirea se află în satul Romanii de Jos (Judeţul Vâlcea), a fost zidită în al doilea an al domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi a fost inclusă în patrimoniul mondial tot în 1993. Clădirea este o adevărată capodoperă a stilului brâncovenesc, caracterizat de proporţii armonioase, volume arhitectonice, ornamentică bogată etc. Se spune că numele mănăstirii vine de la huhurez, o specie de păsări de noapte, asemănătoare bufniţei, care scoate un strigăt caracteristic şi trăieşte în scorburi de copaci.

Bisericile pictate din nordul Moldovei. Tot în anul 1993 au intrat în patrimoniul UNESCO cele opt biserici pictate din nordul Moldovei. Acestea au fost incluse printre minunile României datorită picturilor murale care îmbracă zidurile şi turlele mănăstirilor.

Cele 8 biserici sunt: Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore; Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor, Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota.

Centrul istoric din Sighişoara. Frumuseţea oraşului vechi din Sighişoara nu avea cum să nu capteze atenţia celor de la UNESCO, care în 1999 au inclus centrul vechi pe lista patrimoniului mondial. Aceştia şi-au motivat alegerea spunând că „Sighişoara este o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, cultură care se desăvârşeşte după o perioadă de 850 de ani de existenţă şi care se va perpetua mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice” Sighişoara este unul din cele mai cunoscute oraşe medievale din Europa, legenda conform căreia aici s-ar fi născut celebrul domnitor Vlad Ţepeş, atrăgând şi mai mulţi turişti.

Bisericile de lemn din Maramureş. Acestea sunt reprezentative arhitecturii religiose de lemn din România, prelucrate cu o măestrie aparte. Cele opt biserici de lemn sunt: Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana), Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti), Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti), Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud-Deal), Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş), Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei), Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz), Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti).

Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Rămăşiţele bine păstrate ale fortăreţelor dacice au intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1999, fiind singurele monumente antice din România incluse pe listă. Potrivit Historia.ro, acestea au fost construite de daci înaintea războaielor daco-romane, şi prezintă o îmbinare neobişnuită între tehnici arhitecturale militare şi religioase. Cele şase fortăreţe care fac parte din patrimoniu sunt: Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia, Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru, Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie, Cetatea dacică de la Băniţa, Cetatea dacică de la Căpâlna.

Alte locrui şi monumente care urmează să fie incluse pe lista UNESCO sunt:

Mănăstirea Neamţ
Mănăstirea Curtea de Argeş
Ansamblul Monumental de la
Târgu Jiu
Biserica din Densuş
Masivul Pietrosul Rodnei
Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Centrul Istoric al oraşului Sibiu
Satul Rîmetea
Roşia Montană

Sursa