Posts

O româncă din Arad, în echipa fizicienilor recompensați cu Nobel în 2017

Există o contribuție românească la premiul Nobel pentru Fizică din acest an. O tânără din România face parte din echipa – uriașă – care a lucrat la observarea undelor gravitaţionale.

Anamaria Effler a plecat în Statele Unite imediat după terminarea liceului. Acum, tânără arădeancă Anamaria Effler face parte din proiectul LIGO, care a reușit observarea undelor gravitaționale. Acest proiect este unul de colaborare și implică peste 1.000 de cercetători din mai mult de 20 de ţări. Pionierii sunt Rainer Weiss şi Kip S. Thorne, împreună cu Barry C. Barish.Marţi Comitetul Nobel de la Stockholm i-a declarat pe cei trei savanți câștigătorii premiului Nobel pentru Fizică 2017.

Anamaria Effler are 33 de ani și s-a născut în Arad. Studiile le-a terminat la cea mai prestigioasă instituție de învățământ din Arad, Colegiul „Moise Nicoară”, fiind parte a unei generații de elită care a absolvit în anul 2003.

Imediat după terminarea liceului, Anamaria a primit burse de la mai multe universități din străinătate, tânăra alegând CalTech (California Institute of Technology), un institut asemănător cu celebrul MIT (Massachusetts Institute of Technology). CalTech este un institut de elită, axat exclusiv pe domeniul științelor.

De 10 ani, tânăra lucrează în cadrul acestui proiect. De doi ani, de când a terminat doctoratul este chiar angajată la LIGO.

Lucrează la observatorul laser al Universitatatii Tehnice din California, care observă şi studiază undele gravitaţionale, iar tânăra îi este recunoscătoare profesorului ei de fizică din liceu, despre care spune că i-a influenţat cariera. La rândul lui, dascălul, de la Colegiul „Moise Nicoară”, are numai cuvinte de laudă despre fosta lui elevă.

„Muncă, perseverenţă, încredere în forţele proprii. Nu am avut nicio problemă. Problema era ambiţia ei şi dorinţa ei de a face totul perfect. A muncit, performanţele la care a ajuns se datorează ambiţiei, muncii ei, mereu voia să lucreze mai mult şi mă bucur foarte mult pentru ea că s-a realizat în acest domeniu”, a declarat pentru Digi24 profesorul Branco Arsenov, dezvăluind secretul reușitei elevei sale.

Trei cercetători americani au câștigat premiul Nobel pentru Medicină

Oamenii de știință americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young au câștigat, luni, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2017 pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

Cei trei oameni de știință au colaborat la cercetarea ce examinează modul în care ceasurile interne ale organismelor se aliniază cu ciclurile naturale ale zilei și nopții.

”Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young au reușit să arunce o privire în interiorul ceasului nostru biologic și au elucidat mecanismele interne ale acestuia. Descoperirea lor explică modul în care plantele, animalele și oamenii își adaptează ritmul biologic astfel încât acesta să se sincronizeze cu rotația Pământului”, se arată în comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel la scurt timp după anunțarea numelor câștigătorilor.

‘Folosind musculițele de oțet pe post de organism model, laureații din acest an ai premiului Nobel au izolat o genă ce controlează ritmul biologic cotidian obișnuit. Ei au demonstrat că această genă codifică o proteină ce se acumulează în celulă pe timpul nopții și este apoi degradată, pe timpul zilei. Ca urmare, au identificat componente suplimentare ale proteinei acestei mașinării, expunând mecanismul ce guvernează ceasul autonom din interiorul celulei. Acum știm că ceasurile biologice funcționează după aceleași principii în celulele altor organisme multicelulare, inclusiv în cele ale oamenilor’‘, se precizează în document.

Conform acestei declarații, ceasurile biologice ale oamenilor sunt responsabile de reglarea ”tiparelor de somn, a comportamentului alimentar, a eliberării hormonilor, a tensiunii sangvine și a temperaturii corporale”. ”Cu deosebită precizie, ceasul nostru intern ne adaptează fiziologia la fazele complet diferite de pe parcursul zilei. Ceasul reglează funcții deosebit de importante precum comportamentul, nivelurile hormonilor, somnul, temperatura corpului și metabolismul. Starea noastră de bine este afectată atunci când temporar se produce o schimbare între mediul nostru extern și acest ceas biologic intern, cum ar fi de exemplu atunci când călătorim parcurgând mai multe fusuri orare și ne confruntăm cu fenomenul de ‘jet lag’ ” (starea de oboseală produsă de decalajul de fus orar — n.r.), potrivit comunicatului de presă.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, ”indicii conform cărora neconcordanța cronică dintre stilul nostru de viață și ritmul dictat de ceasul intern este asociat cu o creștere a riscului de apariție a unor afecțiuni”, se precizează în document.

Trio-ul Hall, Rosbash și Young, realizează cercetări în domeniul tiparelor de somn începând din anii ’80.

Jeffrey C. Hall s-a născut în 1945 în New York, Statele Unite. Acesta a obținut doctoratul în 1971 la Universitatatea Seattle din Washington și a fost postdoctorand în cadrul Institutului de Tehnologie din Pasadena, California, din 1971 până în 1973. S-a alăturat Universității Brandeis din Waltham, în 1974. În 2002 a devenit profesor asociat la Universitatea din Maine.

Michael Rosbash s-a născut în 1944 în Kansas, Statele Unite. El a obținut doctoratul în 1970 la Institutul de Tehnologie din Massachusetts din Cambridge. În următorii trei ani a fost posdoctorand la Universitatea din Edinburgh, Scoția. Începând din 1974 activează la Universitatea Brandeis din Waltham.

Michael W. Young s-a născut în 1949 în Miami, Statele Unite. A primit diploma de doctorat de la Universitatea Austind din Texas în 1975. Între anii 1975 și 1977 a fost postdoctorand la Universitatea Stanford. Din 1978 activează în cadrul Universității Rockefeller din New York.

Acordarea distincției l-a luat pe Michael Rosbash prin surprindere, după cum a declarat Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel. ”Prima oară l-am contactat pe Michael Rosbach, iar acesta a rămas tăcut. Apoi a zis: glumiți!”, a mărturisit Perlmann în cadrul conferinței de presă susținute după anunțarea laureaților.

Comitetul Nobel, constând din 50 de profesori de la Institutul Karolinska din Stockholm, este cel care oferă premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în urma evaluării nominalizărilor.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost atribuit pentru prima dată în 1901 și este primul anunțat din seria distincțiilor acordate în fiecare an.

În 2016, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat pentru descoperirea mecanismelor de autofagie, un proces fundamental pentru descompunerea și reciclarea compușilor celulari inutili sau disfuncționali. Acest proces este implicat în mai multe maladii, inclusiv cancer și boli neurologice.

Următorii laureați ai premiilor Nobel, pentru fizică, chimie și pace vor fi anunțați în această săptămână, în zilele de marți, miercuri și vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi atribuit săptămâna viitoare, pe 9 octombrie.

Academia Suedeză a comunicat luni că premiul Nobel pentru literatură, care este atribuit în mod tradițional într-o zi de joi, va fi anunțat tot în această săptămână, pe 5 octombrie.

Fundația Nobel a anunțat săptămâna trecută că recompensa financiară pe care o vor primi laureații de anul acesta va fi cu un milion de coroane suedeze mai mare față de suma de anul trecut. Astfel, fiecare premiu Nobel din 2017 va fi însoțit de un cec de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

Potrivit tradiției, premiile Nobel vor fi înmânate ca în fiecare an în timpul unui banchet oficial ce va avea loc pe 10 decembrie, data la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

 
ganditor2

De ce oamenii inteligenţi se comportă stupid?

“Pământul are graniţele sale, dar prostia umană este fără limite” scria Gustave Flaubert. Flaubert era aproape obsedat de această problemă a prostiei semenilor. El vedea prostia peste tot, de la bârfele leneşilor preocupaţi de toate nimicurile din clasa mijlocie, la cursurile academicienilor. Nici măcar Voltaire nu a scăpat de ochiul său critic.

Consumat de această obsesie, Flaubert şi-a dedicat ultimii ani de viaţă colecţionării a mii de exemple care aveau să alcătuiască un fel de enciclopedie a prostiei. A murit înainte de finalizarea acestei opere, iar unii au atribuit moartea sa subită la vârsta de 58 de ani frustrărilor pricinuite de munca de cercetare pentru această carte.

Dar de ce chiar şi cei mai inteligenţi oameni sunt uneori înclinaţi spre prostie? 

Se pare că măsurătorile noastre obişnuite pentru inteligenţă – în special IQ-ul – au foarte puţin de a face cu acele comportamente ilogice şi iraţionale care îl înfuriau atât de mult pe Flaubert. Poţi fi într-adevăr foarte inteligent şi în acelaşi timp foarte prost.

Prin înţelegerea factorilor care îi determină pe oamenii deştepţi să ia decizii proaste începem să clarificăm cele mai mari catastrofe ale societăţii, inclusiv criza economică. Mai surpinzător, cele mai recente cercetări sugerează moduri prin care poate fi evitată o stare care ne poate afecta pe toţi. 

Încercările moderne de a studia variaţiile abilităţii umane tind să se concentreze pe teste IQ care etichetează cu un sigur număr capacitatea mentală a cuiva. Sunt poate cele mai recunoscute măsurători ale raţionamentului abstract, spune psihologul Richard Nisbett de la Universitatea Michigan din Ann Arbor. ”Dacă aveţi un IQ de 120, vă este foarte uşor să faceţi calcule. Dacă este 100, aveţi capacitate de învăţare, dar trebuie să fiţi motivaţi şi să munciţi foarte mult,  Dacă IQ-ul dumneavoastră este 70, nu aveţi nicio şansă să deprindeţi capacitatea de a calcula.” Această măsurătoare pare să previzioneze succesul profesional şi academic. Diverşi factori vor determina unde vă poziţionaţi pe scara IQ. De exemplu, este posibil ca o treime din variaţia gradului nostru de inteligenţă să depindă de mediul în care am crescut – de nutriţie şi educaţie. În același timp, genele, contribuie cu mai mult de 40% la diferenţa dintre doi oameni.

Aceste diferenţe se pot manifesta în cablajul creierului nostru. Creierele mai inteligente se pare că au reţele mult mai eficiente de conexiuni între neuroni.

Tocmai această incapacitate de a cântări dovezile și a lua decizii corecte îl înfuria atât de mult pe Flaubert. Totuși, ceea ce a înțeles Flaubert cu privire la profundele scăpări de logică care ar putea afecta și cele mai strălucite minți, începe acum să capteze atenția. Ce poate explica acest aparent paradox?  

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Daniel Kahneman propune o teorie. El este savant în științe cognitive la Universitatea Princeton și a câștigat premiul Nobel pentru economie cu lucrarea sa despre comportamentul uman. Economiștii obișnuiau să presupună că oamenii erau în mod inerent raționali, dar Kahneman și colegul său Amos Tversky au descoperit contrariul: atunci când procesăm informația, creierul nostru poate accesa  două sisteme diferite.

Testele IQ măsoară doar unul dintre acestea și anume procesarea deliberativă, care joacă un rol cheie în rezolvarea conștientă a problemelor.  Cu toate acestea poziția noastră implicită în viața de fiecare zi este folosirea intuiției, cel de-al doilea sistem. 

În primul rând, acest mecanism intuitiv ne-a oferit un avantaj  evolutiv, punându-ne la dispoziție scurtături cognitive care să ne ajute să ne descurcăm cu excesul de informații. Acestea includ prejudecăți cognitive, cum ar fi stereotipurile, confirmarea părtinitoare și rezistența la ambiguitate – tentația de a accepta prima soluție pentru o problemă, chiar dacă aceasta nu este în mod evident cea mai bună.

În timp ce aceste prejudecăți evoluate, numite ”euristice”, ar putea să ne ajute gândirea în anumite situații, ele pot, de asemenea, deraia judecata noastră dacă ne bazăm pe ele fără spirit critic. Din acest motiv, incapacitatea de a le recunoaște sau de a le rezista se află la rădăcina prostiei.

“Creierul nu are un comutator care spune ”eu acum voi alege stereotipul restaurantelor care seamănă, dar nu și oamenii” spune Fernell. ”Trebuie să antrenezi acești mușchi”.

Fiindcă nu are nicio legătură cu IQ-ul, pentru a înțelege cu adevărat prostia umană este nevoie de un test separat care să examineze susceptibilitatea la prejudecăți. Este ceea ce propune Keith Stanovich, expert în științe cognitive la Universitatea Toronto, Canada, care lucrează la un  ”coeficient de raționalitate” (RQ) pentru a evalua capacitatea noastră de a transcende prejudecățile cognitive.

RQ va măsura, de asemenea, și ”inteligența riscului”, care definește capacitatea noastră de a calibra posibilitatea anumitor probabilități. De exemplu, tindem să supraestimăm șansele noastre de a câștiga la loterie, spune Evans și să subestimăm probabilitatea de a divorța. O slabă inteligență a riscului ne poate face să alegem prost fără să avem nici ce mai mică noțiune că facem acest lucru.

Deci ce va determina dacă aveți un RQ ridicat în mod natural? Stanovich a descoperit că spre deosebire de IQ , acest coeficient nu ține de gene sau de factori din copilărie. Mai mult decât orice, el depinde de ceea ce numim metacogniție, adică abilitatea de a evalua validitatea propriilor cunoștințe. Oamenii cu un RQ ridicat au dobândit strategii care să stimuleze această conștiință de sine. O abordare simplă ar fi să luați răspunsul dumneavoastră intuitiv la o problemă și să luați în considerare opusul acestuia înainte de a lua decizia finală, spune Stanovich. Aceasta vă va ajuta să dezvoltați o conștientizare deosebită a ceea ce știți și a ceea ce nu știți.

Dar chiar și cei cu un coeficient RQ natural ridicat  pot face un pas greșit datorită unor împrejurări pe care nu au cum să le controleze. ”Individual puteți avea capacități cognitive deosebite, dar mediul vă dictează cum trebuie să acționați”, spune Ferrelll.

Distragerea emoțională, cu care probabil ați avut experiența de a vă confrunta, poate  fi cea mai importantă cauză a erorii. Sentimente, precum durerea sau anxietatea aglomerează memoria de lucru, lăsând loc pentru mai puține resurse cu care să puteți evalua lumea din jur. Ca să faceți față, vă puteți trezi că vă întoarceți la euristică pentru a găsi o rezolvare rapidă. Ferell este de părere că aceasta este explicația pentru anumite experiențe persistente, cum ar fi ”amenințarea stereotipiei”. Acesta este sentimentul de anxietate pe care trec grupurile minoritare atunci când știu că performanța lor va fi judecată conform unor prejudecăți existente: s-a dovedit de nenumărate ori că această anxietate poate afecta scorurile obținute la teste.

André Spicer și Mats Alvesson au descoperit că poate  nimic nu încurajează mai mult prostia decât practicile din anumite companii de afaceri. De fapt niciunul dintre ei nu era interesat de prostie la momentul descoperirii lor. Spicer de la Cass Business School din Londra și Alverson de la Universitatea Lund din Suedia, au început să cerceteze cum conduc organizațiile prestigioase oamenii foarte inteligenți. Dar curând au trebuit să își distrugă teza.

Mereu apărea același șablon – anumite organizații – în special băncile de investiții, agențiile de PR și consultanță – obișnuiesc să angajeze indivizi cu înaltă calificare. Dar în loc să vadă aceste talente la lucru, spune Spicer ”am fost șocați de faptul că tocmai aspectele pentru care acești oameni fuseseră pregătiți erau imediat dezactivate”, un fenomen pe care ei l-au numitprostie funcțională”.

Consecințele pot fi catastrofale. Într-o metaanaliză, anul trecut Spicer și Alvesson au raportat că prostia funcțională a contribuit direct la criza financiară (Journal of Management Studies, vol 49, pag 1194). ”Oamenii aceștia erau incredibil de inteligenți”, spune Spicer. ”Toți știau că au existat probleme cu valori mobiliare garantate, cu ipoteci și mărfuri structurate.” Dar nu numai că nu era problema nimănui să observe toate acestea; angajații s-ar fi confruntat și cu măsuri disciplinare dacă și-ar fi exprimat îngrijorarea și probabil că se temeau să nu îi submineze pe cei cu autoritate mai mare. Rezultatul a fost că angajații cu minți potențial strălucitoare își lăsau logica la ușa biroului.

În lumina crash-ului economic, aceste descoperiri par să confirme unele dintre temerile lui Falubert despre puterea oamenilor proști organizați în grupuri mari, pe care el o numea în glumă Republica Prostiei. Ele confirmă, de asemenea, unele dintre observațiile lui Boxsel că prostia este mai periculoasă la oamenii cu un IQ ridicat – deoarece acestora li se încredințează deseori mai multe responsabilități. “Cu cât sunt mai inteligenți, cu atât mai dezastruoase sunt rezultatele prostiei lor”.

Sursa: Scientia.ro

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit

semn

Dilema copilariei unui laureat Nobel: Poate apicultorul sa treaca podul, sau nu?

Profesorul Eric Cornell, laureatul Nobel pentru Fizica in anul 2001, a povestit marti, in cadrul unei conferinte de presa, una dintre intrebarile care i-au pus mintea la contributie in copilarie si au hranit, alaturi de alte astfel de jocuri mentale, pasiunea sa pentru stiinte inca de o varsta frageda.

Fizicianul povesteste ca uneori nu reusea sa adoarma seara iar parintii alternau cititul de povesti, cu diverite probleme, jocuri mentale, desi tactica in privinta acestora din urma nu se dovedea eficienta. “Pe de alta parte m-a incurajat sa ma gandesc la lucruri de genul asta si la posibile solutii”, spune omul de stiinta.

“Una dintre ele care mi-a ramas in minte peste ani e dilema apicultorului. In zona in care am crescut  erau copaci fructiferi iar unele persoane duceau albine de la o livada la alta pentru a asigura polenizarea. Camionul unei persoane cantareste o tona, iar spatele camionului e plin cu albine, o tona de albine. Deci in total, camionul si albinele cantaresc 2 tone. Ajunge la un pod mic cu limita de greutate de 1,5 tone si se gandeste: <<Daca trec peste pod asa, voi rupe podul>. Prin urmare ia un bat, se duce in spatele camionului si loveste exteriorul vehicului astfel incat sa enerveze albinele aflate in interior si sa le determine sa se agite si sa zboare, ideea fiind sa diminueze incarcatura si sa treaca podul. Intrebarea este: ar putea functiona sau este o idee nebuna? Nu va spun raspunsul dar va spun ca m-a batut mult la cap cand eram copil.”

Profesorul Cornell este fizician in cadrul Institutului National de Standarde si Tehnologie (INST) din Statele Unite ale Americii. In acelasi timp, este profesor adjunct al Departamentului de Fizica al Universitatii din Colorado si Membru al Joint Institute for Laboratory Astrophysics, institutul comun al INST si Universitatii din Colorado.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Eric Cornell a obtinut Premiul Nobel pentru Fizica in anul 2001, alaturi de Carl Wieman si Wolfgang Ketterle, pentru condensatul Bose-Einstein, o noua stare a materiei, care le permite cercetatorilor sa studieze proprietatile atomilor in stari stationare. Aceasta descoperire, facuta in anul 1995, a revolutionat stiinta experimentala si teoretica, deschizand drumul catre noi tipuri de telecomunicatii bazate pe lumina, stocarea optica a datelor si calculul cuantic, dar si catre procesarea cuantica a informatiei si dezvoltarea masuratorilor de precizie pentru unele dintre cele mai sensibile dispozitive din lume, cum este ceasul atomic.

Sursa: Hotnews

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit