Posts

Ambasadorul Rusiei în Turcia, împuşcat mortal. Atacatorul a strigat: Nu uitaţi de Alep!

Ambasadorul rus in Turcia, Andrei Karlov, a fost impuscat mortal, luni, in timp ce sustinea un discurs la o expozitie de fotografie din Ankara.

Diplomatul sustinea discursul de inaugurare a expozitiei, care avea tema “Rusia prin ochii Turciei”. Karlov a fost transportat de urgenta la spital, insa nu a supravietuit ranilor grave, arata Reuters. Televiziunea NTV a transmis ca alte trei persoane au fost ranite in acelasi atac armat, iar fortele de securitate au inconjurat imobilul.

Atacatorul a intrat in cladire si a deschis focul, strigand sloganuri islamiste. Suspectul a fost neutralizat de Politie. Mai multe clipuri postate pe retelele sociale arata momentul in care diplomatul a fost impuscat.

Surse din securitatea turca au declarat ca ucigasul era un fost politist originar din Ankara. Ofiterul ar fi fost cercetat pentru participarea la tentativa de lovitura de stat din vara din Turcia si dat afara din Politie dupa ancheta.

“Allah akbar! Nu uitati Alepul, nu uitati Siria! Atat timp cat localitatile noastre nu sunt in siguranta, nici voi nu veti simti gustul sigurantei. Dati-va inapoi. Pe mine ma va lua de aici doar moartea. Toti cei vinovati pentru aceasta cruzime vor da socoteala!”, a strigat el in timp ce a deschis focul asupra ambasadorului rus.

Imediat dupa atac, presedintele rus Vladimir Putin l-a convocat la o intalnire de urgenta de ministrul de Externe rus, iar Statele Unite au condamnat atentatul si au transmis condoleante familiei ambasadorului. La randul sau, Rusia a catalogat atacul drept un act terorist.

Precizam ca Rusia si Turcia sunt implicate in conflicul din Siria. Ankara se opune regimului condus de Bashar al-Assad, in timp ce Rusia il sustine in lupta impotriva rebelilor si, dupa cum spune Moscova, si a Statului Islamic.

Ministrul roman al afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a adresat în cursul serii de luni o scrisoare omologului rus, Serghei Lavrov, în legătură cu atentatul de la Ankara, soldat cu decesul ambasadorului Federaţiei Ruse în Republica Turcia. În mesajul ministrului român se subliniază condamnarea cu fermitate de către România a acestui act abominabil îndreptat împotriva unui ambasador şi importanţa eforturilor pentru combaterea actelor teroriste şi aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi, a informat Ministerul Afacerilro Externe prin intermediul unui comunicat de presă. Ministrul Lazăr Comănescu a adresat, de asemenea, condoleanţe familiei victimei şi a exprimat solidaritatea cu poporul rus în aceste momente dificile.

“Adversarii îmbunătăţirii relaţiilor dintre Rusia şi Turcia au comis atacul terorist”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Consiliului Federaţiei ruse.

“Nu va exista o nouă spirală a răcirii relaţiilor ruso-turce în urma tragediei de la Ankara”, a declarat, la rândul său, Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat.

Naţiunile Unite au condamnat atacul armat soldat cu moartea ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov.

Surse: ziare.com, mediafax

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Sapte state NATO vor trimite trupe in Romania

Cel putin sapte state NATO vor contribui cu trupe si echipamente la efectivele Aliantei Nord-Atlantice din Romania, in timp ce militari romani vor fi trimisi in Polonia, anunta secretarul general Jens Stoltenberg, citat de Mediafax.

“Am discutat despre progresele in demersul de consolidare a prezentei NATO in regiunea Marii Negre, in cadrul unei brigazi multinationale terestre comandata de Romania. De asemenea, lucram la masuri de tip aerian si maritim. Sunt bucuros sa confirm ca numeroase natiuni au exprimat vointa de a contribui la prezenta in regiunea Marii Negre, la nivel terestru, maritim si aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia si Statele Unite. Alti aliati analizeaza modalitati de a contribui”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, dupa reuniunea ministrilor Apararii desfasurata la Bruxelles.

Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apararii difuzat in contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, “Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriana pe flancul sud-estic al NATO, in scopul garantarii securitatii aliatilor din zona Marii Negre”. “Avioanele vor fi detasate de la unitatea Coningsby, apartinand Fortelor Aeriene Regale, la Baza aeriana Mihail Kogalniceanu, Romania, cel mult patru luni, in anul 2017”, precizeaza institutia.

“Romania si Marea Britanie se vor alatura batalionului comandat de SUA din Polonia”, a precizat Stoltenberg. La randul sau, ministrul britanic al Apararii, Michael Fallon, a anuntat ca Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

Masurile adoptate miercuri si joi sunt rezultatul deciziei luate in iulie de Alianta Nord-Atlantica in sensul consolidarii a prezentei militare in Europa de Est, prin desfasurarea a mii de militari in Romania, Polonia si in tarile baltice.

Miercuri, in cadrul reuniunii ministrilor Apararii din tarile membre NATO, Statele Unite s-au angajat sa trimita trupe suplimentare, tancuri si sisteme de artilerie in Polonia. Germania, Canada si alte tari NATO au promis ca vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est.

natomIn paralel, doua nave militare ruse echipate cu rachete de croaziera au fost trimise in Marea Baltica, in largul Suediei si Danemarcei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat, conform site-ului agentiei Reuters, ca cei 4.000 de militari suplimentari din tarile baltice si Polonia sunt o reactie moderata la decizia Rusiei de a mentine circa 330.000 de militari in apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei si relativ in apropierea frontierelor Aliantei Nord-Atlantice. “Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, in enclava Kaliningrad; in plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar”, a afirmat Stoltenberg, acuzand din nou Rusia de sustinerea insurgentilor separatisti din estul Ucrainei.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de lupta cu efective totale de 4.000 de militari, sustinuti de o forta de reactie rapida formata din 40.000 de persoane.

Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie si Canada, fiind stationate in Polonia, Lituania, Estonia si Letonia. Canada s-a angajat sa trimita 450 de militari in Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Intre 400 si 600 de militari germani vor ajunge in Lituania, alaturi de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croatia si Luxemburg. “Aceste contributii vor fi o demonstratie clara a relatiilor transatlantice stranse”, a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianta Nord-Atlantica a aprobat in iulie planul de consolidare a prezentei militare in Europa de Est, prin desfasurarea a mii de militari in Polonia si in tarile baltice. O structura multinationala NATO ar urma sa fie stationata in Romania. In plus, Alianta a preluat controlul asupra sistemului antiracheta, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice in largul Spaniei, un radar in Turcia si elementele de interceptare din Romania.

Rusia a avertizat in mai multe randuri ca este “extrem de preocupata” de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, afirmand ca sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF) si avertizand ca va lua masuri pentru a se apara.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Simbolurile păcii în jurul lumii

Ziua mondială a păcii (International Day of Peace) este celebrată pe 21 septembrie. Această zi dedicată păcii, promovată deOrganizaţia Națiunilor Unite, a fost stabilită în 1981. Adunarea Generală a ONU a declarat această dată ca o zi dedicată consolidării idealurilor păcii, atât în interiorul, cât și între toate națiunile și popoarele lumii.

De-a lungul timpului, un număr de simboluri ale păcii au fost folosite în diferite culturi şi contexte.

Porumbelul şi ramura de măslin

Imagine0502

Porumbelul cu ramura de măslin în plisc este simbolul speranţei, al pământului nou, al începutului. Ramura de măslin e reprezentativă pentru pace, nu doar pentru poporul evreu, ci şi pentru islamici şi pentru grecii antici.

Porumbelul coboara deasupra lui Iisus in timpul botezului acestuia, porumbelul fiind imaginea Duhului lui Dumnezeu coborand asupra fiului Sau. Acestea nu sunt insa simboluri ale pacii. Primele reprezentari ale porumbelului purtand ramura de maslin in cioc drept simbol al pacii sunt realizate de catre primii crestini, persecutati de romani, pe morminte si in catacombele in care se adaposteau, simbolizand insa mai mult pace sufleteasca decat pe aceea civila.

Universalizarea porumbelului ca simbolul pacii s-a produs insa abia in secolul al 20-lea, odata cu terminarea celui de-al doilea razboi mondial si aderarea lui Picasso la Partidul Comunist Francez.

copil-cu-porumbel--artmark-ro_16648200

Picasso fusese intotdeauna fascinat de porumbei, avand ocazia sa creasca alaturi de acestia in orasul sau natal, Malaga, si sa ii redea in cateva dintre picturile sale. La inscrierea in Partidul Comunist, in 1944, Picasso avea 63 de ani, iar partidul i-a solicitat mai multe tablouri care sa simbolizeze pacea si libertatea, artistul folosind motivul porumbelului in realizarea acestora.

s604x0_porumbel

Picturile au fost expuse intr-o expozitie in cadrul primei Conferinte Internationale pentru Pace din 1949, tot Picasso realizand si emblema conferintei, Porumbelul Pacii (imaginea de mai sus) fiind astfel vazute si apreciate de oameni din intreaga lume si, beneficiind si de realizarile tehnologice ale vremii (fotografie, ziare), determinand adoptarea porumbelului ca simbol al pacii la nivel global.

Steagul alb

shutterstock-pace-1

Steagul alb înseamnă mai degrabă „hai să facem pace”, decât o afirmaţie generală a păcii. E simbolul armistiţiului, al predării paşnice. Prima oară a fost folosit în timpul dinastiei chineze Han, apoi de romani, în primele secole ale erei noastre (când în loc de steag se mai fluturau şi crenguţe de măslin, în acelaşi scop).

Pipa păcii

shutterstock-pace-5

O expresie împrumutată de la indienii din America de Nord, a fuma pipa păcii reprezenta iniţial o ceremonie spirituală în care rugăciunile erau trimise în ceruri prin fum. Odată cu apariţia omului alb, care a fost ocazional invitat prieteneşte la ceremonia fumatului pipei, semnificaţia s-a restrâns la un gest reprezentativ pentru armistiţiu, pentru „făcutul pacii”.

Semnul cu degetele în V

shutterstock-pace-4

Originea sa, foarte îndepartată, pare să fie lupta de la Agincourt, când se zice că francezii declaraseră că după ce vor învinge, tuturor arcaşilor englezi li se vor tăia degetele (indexul şi mijlociul, folosite la încordatul arcului). Englezii însă au iesit învingători şi ca dovadă arătau cele două degete intacte, ridicate.

V de la victorie, care aduce după ea pacea, a devenit un semn popular în al Doilea Război Mondial (prin imaginea lui Winston Churchill) şi mai ales în anii ’60, în timpul demonstraţiilor pentru pace.

După ce Churchill a popularizat semnul cu degetele în V, V de la victorie a căpătat o asemenea greutate simbolică încât a început să fie folosit chiar şi în forma auditivă, în codul Morse, în care V se „transcrie” cu trei bătăi scurte şi una lungă.

Semnul păcii

semnul-pacii-cel-mai-impresionant-simbol-de-pe-glob-foto_2

 

A fost iniţial simbolul campaniei engleze pentru dezarmare nucleară, ceea ce după experienţa bombardamentelor din al Doilea Război Mondial a devenit o necesitate a păcii, astfel încât demonstraţiile şi marşurile pentru pace din anii ’60 l-au adoptat, mai ales după importarea sa în State.

Originea lui stă în suprapunerea iniţialelor D si N (de la dezarmare nucleară).

Cu toate acestea există şi explicaţii alternative ale semnului păcii: semnul din interiorul cercului  întors la 90 de grade reprezintă un avion B52 stilizat şi provine de pe vremea când se încerca oprirea războiului din Vietnam, semnul reprezintă o cruce frântă (semnul Antichristului)  sau o crucificare cu capul in jos.

Surse: europafm, cultural.bzi

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

SUA au început transferul de arme nucleare din Turcia în România, MAE neagă cu fermitate

Statele Unite au început mutarea armelor nucleare amplasate în Turcia spre România, pe fondul înrăutăţirii relaţiilor dintre Washington şi Ankara, afirmă două surse citate de site-ul EurActiv.com, însă aceste informaţii sunt respinse cu fermitate de MAE.

Problemele între autoritățile turce și cele ale SUA au început imediat după ce lovitura de stat împotriva lui Erdogan ar fi eșuat. Ca urmare a mișcărilor de stradă și ca măsură de siguranță, curentul la baza militară de la Incirlik a fost oprit iar avioanele americane nu au avut acces la bază. În plus, generalul care coordonat activitatea a fost arestat pe motiv că ar fi participat la lovitura de stat. În aceste condiții, spun sursele Euractiv, administrația americană nu mai are încredere în regimul de la Ankara. Semne de întrebare au fost ridicate și cu privire la siguranța focoaselor nucleare, mai ales în cazul în care mișcările de stradă ar fi continuat. Potrivit unui raport precedent, SUA ar avea la baza de la Incirlik peste 50 de arme nucleare.

Plasarea unor arme nucleare la Deveselu ar complica și mai mult relațiile cu Rusia spun cei de la Euractiv. Jurnaliștii au solicitat un punct de vedere și din partea Ministerului de Externe al României dar și din partea Departamentului de Apărare al SUA (DoD). MEA  a negat vehement zvonurile că focoasele nucleare ar putea ajunge în România. România nu ar fi singura țară din Europa care găzduiește armament nuclear al SUA.

Însă, potrivit unei surse independente, transferul focoaselor nucleare s-a confruntat cu o serie de obstacole tehnice şi politice. “Nu este uşor să muţi mai mult de 20 de focoase nucleare”, a precizat sursa, sub protecţia anonimităţii.

Potrivit Stimson Center, circa 50 de arme nucleare americane au fost staţionate la baza militară turcă de la Incirlik după Războiul Rece, care este situată la doar 100 de kilometri de frontiera turco-siriană.

incirlikbillede

În timpul loviturii de stat eşuate, controlul executivului turc asupra bazei aeriane de la Incirlik a dispărut, iar autorităţile turce au interzis aeronavelor americane să decoleze sau să aterizeze. Eventual, comandantul turc al bazei militare a fost arestat şi inculpat în legătură cu puciul eşuat. Însă, întrebarea rămâne dacă americanii ar fi putut să menţină controlul asupra focoaselor nucleare în cazul izbucnirii unui conflict civil în Turcia.

Partea română dezminte aceste informații: “Suntem în faţa unui scenariu de tip hollywoodian”

Însă, MAE neagă vehement informaţiile potrivit cărora România a devenit noua gazdă a focoaselor nucleare americane. “Ca răspuns faţă de cererea dvs, MAE respinge ferm aceste informaţii la care faceţi referire”, se arată în răspunsul primit de jurnaliştii EurActiv.com

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a negat informaţiile prezentate de jurnaliştii europeni. „Nu au existat nici un fel de discuţii, nici la nivel politic, nici la nivel specializat, în acest sens. Nu există niciun fel de gândire, de planuri în această direcţie. Categoric, nu putem vorbi, reacţionând la această informaţie, decât că este o speculaţie”, a declarat Motoc.

„Informaţia prezentată este de natură a afecta siguranţa naţională a României pentru că aceasta poate fi speculată de actori externi în propriul lor avantaj şi în dezavantajul ţării noastre. România trebuie să infirme ferm, inclusiv la nivelul Parlamentului, această dezinformare. Suntem în faţa unui scenariu de tip hollywoodian, dar care poate aduce prejudicii serioase securităţii naţionale a României“, a afirmat deputatul Ovidiu Raeţchi, membru al  Comisiei de Apărare.

Pe aceeaşi linie este şi vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera deputaţilor, Costică Canacheu. „Cred că se fac scenarii de vară. Sunt state cu capacitate nucleară (producţie şi deţinere), ca SUA, Rusia şi China şi sunt state gazdă, ca Germnia, Olanda şi TurciaRomânia nu e în niciunul dintre cele două cluburi“, a explicat Costică Canacheu.

Generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz a subliniat că nu crede în acest transfer. „Nu se poate produce această mutare. Deocamdată! Focoasele acestea sunt bombe cu hidrogen. Nu este o problemă transportul. Problema e depozitarea, securitatea depozitării “, a declarat Grumaz, fost director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării din MapN. Mai mult, Grumaz a atras atenţia asupra faptului că Turcia are joc dublu în prezent, şi cu NATO, şi cu Rusia plus Iran. Generalul-locotenent lansează şi o întrebare: „Cine are interesul să bage România în mijlocul acestor discuţii? Nu e singurul eveniment care a avut loc. E şi intoxicarea cu traficul de arme. E un război hybrid care continuă“, a atenţionat Alexandru Grumaz.

Ziua curge la fel la Deveselu, indiferent că mai vine câte-o echipă de reporteri să-i zgândăre pe localnici. „La noi este linişte, este pace, fiecare ne vedem de problemele noastre, locuitorii adună munca câmpului, floarea soarelui, porumbul. Nu, infirmăm anumite variante şi trebuie să spunem că nu am văzut în zonă astfel de convoaie“, spune şi primarul Ion Aliman.

SUA nu confirmă sau infirmă prezenţa sau absenţa nuclearelor în niciun loc

“Este politica SUA să nu confirme sau să infirme prezenţa sau absenţa armelor nucleare în niciun loc, general sau specific”, a precizat locotenent-comandorul Patrick Evans de la departamentul de comunicare al Pentagonului, la solicitarea MEDIAFAX. De asemenea, el a menţionat că această politică se bazează pe nevoia de a bloca accesul adversarilor la informaţii militare şi de a proteja sistemul de ameninţări teroriste sau sabotaj.

“Această politică se bazează pe refuzul de a furniza informaţii militare care ar putea fi folosite de inamicii efectivi sau potenţiali, nevoia de creştere a eficienţei în descurajarea ameninţărilor nucleare şi de a contribui la securitatea armelor nucleare, în special faţă de ameninţările de sabotaj sau a celor teroriste”, potrivit sursei citate.

Surse: voceatransilvaniei; euractiv.com, adevarul.ro, zf.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

prpagandaRusia

România din propaganda Kremlinului: o ţară din lumea a treia, mai săracă după aderarea la UE

De la amplasarea scutului american antirachetă la Deveselu, spaţiul românesc are parte de o atenţie şi mai „specială“ din partea presei favorabile şi afiliate Kremlinului. Într-un nou documentar de propagandă difuzat ieri de postul de televiziune Rossia 1, România este prezentată ca o ţară din lumea a treia, unde situaţia s-a înrăutăţit după aderarea la Uniunea Europeană.

Într-un documentar al postului de televiziune Rossia 1 intitulat „Capcana europeană“ şi realizat de jurnalistul Aleksandr Rogatkin, România este prezentată ca o ţară din lumea a treia, cu o economie precară, unde oamenii au sărăcit după aderarea la UE, în 2007.

Documentarul, prezentat de Dmitri Kiseliov, propagandistul-şef al Kremlinului, începe cu prezentarea localităţii Deveselu, unde, spun jurnaliştii ruşi, conexiunea mobilă nu funcţionează, iar oamenii se plâng că nu au simţit nicio schimbare în bine nici după prăbuşirea regimului comunist şi nici după aderarea la UE. Apoi echipa de jurnalişti de la postul de televiziune afiliat Kremlinului prezintă imagini dintr-un cartier sărac din Bucureşti, prezentându-l ca pe un cartier tipic oraşelor din România.

Persoanele intervievate deplâng lipsurile şi problemele cu care se confruntă, generate în mare parte de şomaj. Un bărbat, de exemplu, spune că are carne în frigider, dar nu are bani pentru a-şi cumpăra o butelie de gaz. Reportajul se încheie cu o incursiune în ţări din fosta Iugoslavie, unde NATO a ucis oameni, transmite portalul de ştiri Unimedia.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

 

Surse: adevarul.ro, unimedia.info

1-echipamentgratuit-1030x215

deveselu scut

Presa internaţională despre inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu

Scutul antirachetă de la Deveselu este, de ieri, operaţional. Partea sistemului antirachetă Aegis Ashore, facilitatea americană de la Deveselu reprezintă o componentă strict defensivă – au dat asigurări toţi oficialii români şi străini, prezenţi la ceremonia de inaugurare. 

deveselu

Sistemul antirachetă este pur defensiv, cu rolul de a proteja aliații NATO față de rachete balistice din zona Orientului Mijlociu, iar oficialii americani și români au subliniat  ieri în discursurile lor că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei. Baza terestră din România este pregătită să intercepteze doar rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, cum sunt cele testate recent de Iran. Astfel facilitatea de la Deveselu nu poate pune probleme Federaţiei Ruse ale cărei rachete balistice intercontinentale au o rază lungă de acţiune – a explicat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Practic, din acest moment, interceptorii balistici (rachete fără încărcătură) de la Deveselu funcționează, iar SUA începe faza a treia a scutului, construirea unui sistem similar în Polonia. Investiția americana se ridică la 800 de milioane de dolari, iar facilitatea din România adăpostește 3 baterii cu câte 8 interceptoare (proiectile fără încărcătură explozibilă).

image-2011-09-13-10115407-0-inforgrafic-scut-anti-racheta

Mai toate agenţiile internaţionale de presă şi televiziunile de ştiri din SUA remarcă declaraţiile făcute ieri de reprezentanţii Pentagonului şi ai Departamentului de Stat american, care au vorbit despre ameninţarea din partea Iranului.  

deveselu-scut.lz0cves5ru

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Revista militară americană “Stars and Stripes”  îl citează pe secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, potrivit căruia apărarea antirachetă este un sistem defensiv.

Baza de la Deveselu va fi predată în această vară sub comanda NATO la summitul Alianţei de la Varşovia, adaugă “The Washington Times”, în timp de cotidianul bulgar “Dnevnik” aminteşte că românii i-au aşteptat pe americani câteva decenii şi acum sunt fericiţi să îi întâmpine.

România şi Polonia văd un beneficiu în găzduirea armamentului greu strategic, mai ales după intervenţia Rusiei în Ucraina – notează şi britanicii de la “The Guardian”“A fost zgândărit ‘Ursul. Deşi şeful NATO a încercat să convingă Moscova cea neîncrezătoare că scutul nu vizează Rusia” – constată “The Atlantic”.

“Time” reţine declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a spus că România doreşte ca NATO să aibă o prezenţă navală permanentă în Marea Neagră şi a cerut o securitate sporită pentru membrii NATO din sud şi est.

Noul sistem radar din România este o piatră de hotar esenţială în realizarea unui sistem european de apărare antirachetă operaţional, crede “The Wall Street Journal”, care nu uită de faptul că nu toţi aliaţii occidentali au fost entuziasmaţi de scutul antirachetă.

În timp ce ţările din Europa de Est consideră apărarea antirachetă ca pe un angajament de apărare al SUA, unele ţări din vestul şi sudul Europei cred că sistemul complică relaţiile cu Rusia – subliniază “The Wall Street Journal”.  

scut

La rândul ei, agenţia rusă de ştiri Ria Novosti pune accentul pe reacţia Moscovei, care spune că va trece la contramăsuri. 

Rusia ar putea să răspundă Statelor Unite, reiterează şi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de “Izvestia”. Comentând operaţionalizarea bazei antirachetă de la Deveselu, aceasta a declarat: Noi continuăm să considerăm activitatea destructivă a SUA şi aliaţilor acestora în domeniul apărării antirachetă ca o ameninţare directă la adresa securităţii şi stabilităţii internaţionale şi regionale. 

De asemenea, a spus Maria Zaharova, realizarea obiectivelor scutului antirachetă din Europa ridică şi o serie de alte probleme, cum ar fi desfăşurarea la bazele Aegis Ashore din România şi Polonia a unor lansatoare de rachete identice de facto cu cele folosite de navele militare americane atât pentru lansarea rachetelor interceptoare, cât şi a rachetelor de croazieră cu rază medie de acţiune Tomahawk.

Prin aceasta, SUA au încălcat tratatul dintre Moscova şi Washington privind rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune, ceea ce – a subliniat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe – trebuie spus deschis şi fără formulări diplomatice.

Asigurările date de NATO şi SUA nu vor impresiona Moscova, scrie la rândul său “The Moscow Times”.

Surse: romania-actualitati, hotnews

1-echipamentgratuit-1030x215