Posts

Trei cercetători americani au câștigat premiul Nobel pentru Medicină

Oamenii de știință americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young au câștigat, luni, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2017 pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

Cei trei oameni de știință au colaborat la cercetarea ce examinează modul în care ceasurile interne ale organismelor se aliniază cu ciclurile naturale ale zilei și nopții.

”Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young au reușit să arunce o privire în interiorul ceasului nostru biologic și au elucidat mecanismele interne ale acestuia. Descoperirea lor explică modul în care plantele, animalele și oamenii își adaptează ritmul biologic astfel încât acesta să se sincronizeze cu rotația Pământului”, se arată în comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel la scurt timp după anunțarea numelor câștigătorilor.

‘Folosind musculițele de oțet pe post de organism model, laureații din acest an ai premiului Nobel au izolat o genă ce controlează ritmul biologic cotidian obișnuit. Ei au demonstrat că această genă codifică o proteină ce se acumulează în celulă pe timpul nopții și este apoi degradată, pe timpul zilei. Ca urmare, au identificat componente suplimentare ale proteinei acestei mașinării, expunând mecanismul ce guvernează ceasul autonom din interiorul celulei. Acum știm că ceasurile biologice funcționează după aceleași principii în celulele altor organisme multicelulare, inclusiv în cele ale oamenilor’‘, se precizează în document.

Conform acestei declarații, ceasurile biologice ale oamenilor sunt responsabile de reglarea ”tiparelor de somn, a comportamentului alimentar, a eliberării hormonilor, a tensiunii sangvine și a temperaturii corporale”. ”Cu deosebită precizie, ceasul nostru intern ne adaptează fiziologia la fazele complet diferite de pe parcursul zilei. Ceasul reglează funcții deosebit de importante precum comportamentul, nivelurile hormonilor, somnul, temperatura corpului și metabolismul. Starea noastră de bine este afectată atunci când temporar se produce o schimbare între mediul nostru extern și acest ceas biologic intern, cum ar fi de exemplu atunci când călătorim parcurgând mai multe fusuri orare și ne confruntăm cu fenomenul de ‘jet lag’ ” (starea de oboseală produsă de decalajul de fus orar — n.r.), potrivit comunicatului de presă.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, ”indicii conform cărora neconcordanța cronică dintre stilul nostru de viață și ritmul dictat de ceasul intern este asociat cu o creștere a riscului de apariție a unor afecțiuni”, se precizează în document.

Trio-ul Hall, Rosbash și Young, realizează cercetări în domeniul tiparelor de somn începând din anii ’80.

Jeffrey C. Hall s-a născut în 1945 în New York, Statele Unite. Acesta a obținut doctoratul în 1971 la Universitatatea Seattle din Washington și a fost postdoctorand în cadrul Institutului de Tehnologie din Pasadena, California, din 1971 până în 1973. S-a alăturat Universității Brandeis din Waltham, în 1974. În 2002 a devenit profesor asociat la Universitatea din Maine.

Michael Rosbash s-a născut în 1944 în Kansas, Statele Unite. El a obținut doctoratul în 1970 la Institutul de Tehnologie din Massachusetts din Cambridge. În următorii trei ani a fost posdoctorand la Universitatea din Edinburgh, Scoția. Începând din 1974 activează la Universitatea Brandeis din Waltham.

Michael W. Young s-a născut în 1949 în Miami, Statele Unite. A primit diploma de doctorat de la Universitatea Austind din Texas în 1975. Între anii 1975 și 1977 a fost postdoctorand la Universitatea Stanford. Din 1978 activează în cadrul Universității Rockefeller din New York.

Acordarea distincției l-a luat pe Michael Rosbash prin surprindere, după cum a declarat Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel. ”Prima oară l-am contactat pe Michael Rosbach, iar acesta a rămas tăcut. Apoi a zis: glumiți!”, a mărturisit Perlmann în cadrul conferinței de presă susținute după anunțarea laureaților.

Comitetul Nobel, constând din 50 de profesori de la Institutul Karolinska din Stockholm, este cel care oferă premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în urma evaluării nominalizărilor.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost atribuit pentru prima dată în 1901 și este primul anunțat din seria distincțiilor acordate în fiecare an.

În 2016, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat pentru descoperirea mecanismelor de autofagie, un proces fundamental pentru descompunerea și reciclarea compușilor celulari inutili sau disfuncționali. Acest proces este implicat în mai multe maladii, inclusiv cancer și boli neurologice.

Următorii laureați ai premiilor Nobel, pentru fizică, chimie și pace vor fi anunțați în această săptămână, în zilele de marți, miercuri și vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi atribuit săptămâna viitoare, pe 9 octombrie.

Academia Suedeză a comunicat luni că premiul Nobel pentru literatură, care este atribuit în mod tradițional într-o zi de joi, va fi anunțat tot în această săptămână, pe 5 octombrie.

Fundația Nobel a anunțat săptămâna trecută că recompensa financiară pe care o vor primi laureații de anul acesta va fi cu un milion de coroane suedeze mai mare față de suma de anul trecut. Astfel, fiecare premiu Nobel din 2017 va fi însoțit de un cec de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

Potrivit tradiției, premiile Nobel vor fi înmânate ca în fiecare an în timpul unui banchet oficial ce va avea loc pe 10 decembrie, data la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

 

O fata de 14 ani, bolnava de cancer, a castigat dreptul de a fi criogenata

O adolescenta de 14 ani din Marea Britanie, care suferea de o forma rara de cancer in stadiu terminal, a castigat in justitie, cu scurt timp inainte de a muri, dreptul de a fi criogenata in SUA.

Criogenia este o procedura controversata de conservare a corpului in nitrogen lichid, la temperaturi mai mici de minus 130 de grade Celsius, care se realizeaza in SUA si Rusia.

Pentru a convinge tribunalul sa permita inghetarea corpului ei, fata a trimis o scrisoare, relateaza The Guardian: “Mi s-a cerut sa explic de ce imi doresc acest lucru neobisnuit. Am doar 14 ani si nu vreau sa mor, dar stiu ca voi muri. Cred ca sa fiu criogenata imi da o sansa sa fiu vindecata si trezita, chiar si peste sute de ani. Nu vreau sa fiu ingropata. Vreau sa traiesc mai mult si cred ca in viitor vor gasi un tratament pentru cancerul meu si ma vor trezi. Vreau sa am aceasta sansa. Aceasta e dorinta mea”.

Fata era sprijinita in decizia sa de catre mama, nu insa si de catre tata. Parintii sai erau despartiti, iar copila nu isi mai vazuse tatal din 2008. Dupa ce a aflat ca fiica sa e bolnava, barbatul a incercat sa ia legatura cu fata, insa ea a refuzat.

“Chiar si daca va fi gasit un tratament (pentru cancer – n.red.) si va fi readusa la viata, sa spunem, peste 200 de ani, ar putea sa nu mai gaseasca in viata vreo ruda, s-ar putea sa nu-si mai aminteasca lucruri si sa se afle intr-o situatie disperata, dat fiind faptul ca are numai 14 ani si se afla in SUA”. Asa isi motiva in fata tribunalului tatal decizia ca fiica lui sa nu fie inghetata.

In cele din urma, dorinta fetei, care legal nu putea lasa in urma un testament, a fost respectata. Catre sfarsitul audierilor, si tatal a fost convins.

Cazul, unul exceptional, dupa cum recunoaste si judecatorul, a ajuns in media la circa o luna de la moartea fetei, pentru ca aceasta a cerut expres ca presa sa nu aiba acces la informatii decat dupa decesul sau.

Cat despre costul criogeniei, 37.000 de lire sterline, acesta este suportat de familia fetei.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Marijuana a devenit legală în alte trei state americane

Odata cu alegerile prezidentiale, americanii din mai multe state au fost chemati marti sa voteze si pentru legalizarea marijuanei.

Locuitorii din California, Massachusetts și Nevada au fost de acord cu legalizarea marijuanei în scopuri recreaționale. Așadar, persoanele adulte vor putea să cumpere, să dețină și să consume în mod legal acest drog. În cazul statelor Arizona și Maine se așteaptă încă rezultatele oficiale privind legalizarea acestui drog ușor.

In Florida si Arkansas, a trecut un amendament pentru legalizarea marijuanei medicinale, la fel si in Dakota de Nord, unde marijuana va putea fi folosita inclusiv in tratamentul pentru cancer, SIDA, epilepsie si hepatita C.

Statele care au legalizat primele marijuana recreationala au fost Colorado si Washington, in 2012, care au pregatit drumul pentru Oregon si Alaska.

CNN informează că, în total, în 25 de state este deja permisă folosirea marijuanei în scopuri recreaționale și medicinale.

Legalizarea marijuanei in scopuri recreationale inseamna ca oricine poate sa cumpere, sa detina si sa consume acest drog. In plus, oricine poate sa creasca la el acasa pana la sase plante, arata The Guardian.

Aceste voturi vor duce cel cu siguranță la o extindere semnificativă a pieței legale a marijuanei în SUA. Astfel, într-o mare parte din vestul țării și în mai multe state din est acest drog va putea fi comercializat și consumat în mod legal. Unii experți consideră că s-ar crea un efect al bulgărului de zăpadă, legalizarea marijuanei la nivel național urmând a deveni inevitabilă.

Surse: ziare.com, digi24

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Primul pancreas artificial va fi pus în vânzare în SUA în primăvara anului 2017

Primul pancreas artificial a primit, miercuri, aprobarea Administrației Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente (Food and Drug Administration – FDA) pentru comercializare în SUA, informează Insulin Nation.

Dispozitivul MiniMed 670G, produs de compania Medtronic, este o structură automată alcătuită dintr-o pompă unicamerală și un sistem de monitorizare continuă a glucozei (CGM), ce ajustează în mod automat nivelurile de insulină, în funcție de informațiile primite legate de concentrația de glucoză din sânge.

Dispozitivul a primit aprobarea FDA după ce a fost utilizat de 123 de participanți, pe o perioadă de trei luni, în viața de zi cu zi. În acest timp, nu au existat episoade de hipoglicemie severă sau de cetoacidoză.

670G se adresează pacienților cu diabet tip I, cu vârste de peste 14 ani.

Potrivit comunicatului FDA, Medtronic desfășoară în prezent studii clinice pentru a evalua dacă dispozitivul este sigur și eficient și în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 13 ani, diagnosticați cu diabet tip I.

Medtronic a anunțat că va începe comercializarea 670G în primăvara anului 2017.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sursa: independent.md

1-echipamentgratuit-1030x215

coveeer

Un tetraplegic isi poate misca mana gratie unui cip implantat in creier

Sase ani dupa un accident care l-a lasat tetraplegic, un american reuseste sa-si refoloseasca mana pentru a apuca o cana de cafea, gratie unui soft, potrivit unui studiu publicat miercuri in revista Nature, o premiera care da sperante pentru milioane de persoane paralizate din intreaga lume, scrie AFP.

“Este pentru prima oara cand o persoana complet paralizata poate sa faca o miscare folosind doar propriile sale ganduri”, a declarat Chad Bouton, de la Feinstein Institute pentru cercetari medicale din Statele Unite, coautor al studiului. Chad Bouton si o echipa de oameni de stiinta din America se afla la originea unui sistem denumit NeuroLife care este capabil sa restabileasca o cale de comunicare intre creier si muschi fara sa treaca prin maduva spinarii.

Ian Burkhart, un american de 24 de ani, este tetraplegic de sase ani, in urma unui accident de natatie care i-a afectat maduva spinarii. “Medicii mi-au spus ca maxim voi putea sa imi misc umerii, dar nimic altceva pentru tot restul vietii mele”, a explicat Ian Burkhart, intr-o conferinta de presa.

In aprilie 2014, medicii i-au grefat un cip mai mic decat un bob de mazare in cortexul motor al creierului. Acest cip transmite gandurile pacientului la un computer care le decodeaza si apoi transmite ordinele creierului unei serii de bratari care stimuleaza electric muschii bratului.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Oamenii de stiinta lucreaza de 25 de ani la conversia gandurilor in actiuni gratie softurilor. In 2012, o femeie devenita tetraplegica dupa un accident vascular cerebral a reusit sa miste un robot in forma de brat articulat pentru a bea cafea. In 2014, au demonstrat ca o maimuta poate reusi, cu gandurile transmise de electrozi, sa miste bratul unei alte primate paralizata temporar de anestezice.“Am incercat sa descifram semnalele din creier care sunt specific asociate cu miscarile mainii. Zonele creierului responsabile de miscare sunt intacte, dar semnalul ajunge la o maduva a spinarii ranita. Ele sunt complet blocate si nu pot ajunge pana la muschi”, a explicat Chad Bouton.

In iunie 2014, la doua luni dupa implant, Ian Burkhart putea deja sa isi deschida si sa inchida palma, doar gandindu-se la miscare, chiar daca muschii sai erau salbiti de inactivitate. Dupa 15 luni de antrenament, pacientul poate acum sa apuce o sticla si sa verse continutul sau intr-un pahar. El isi poate chiar tine telefonul la ureche, sa amestece cafeaua sau sa ridice o lingurita de jos. In plus, poate canta la chitara cu ajutorul unui joc video.

Cercetatorii spera acum sa conceapa un sistem wireless astfel incat pacientul sa nu mai fie cablat in permanenta.

Sursa: hotnews

1-echipamentgratuit-1030x215