Posts

Sărbătorește 100 de ani de România la Digi24!

100 de ani de România sunt celebrați în direct la Digi24 cu Cosmin Prelipceanu, Florin Negruțiu, Claudiu Pândaru, Cătălin Nunu, Ioana Ciurlea, Teodora Tompea și Cristian Tudor Popescu, care vor petrece Ziua Națională alături de români. Transmitem în direct din studio-ul Digi 24, de la stațiile locale ale postului și din mijlocul impresionantelor ceremoniilor dedicate Centenarului.

Pe parcursul întregii zile, vedem împreună, în “5 minute de istorie”, cum au trăit românii sărbătoarea Marii Uniri în 1929. Imagini rare de patrimoniu ne poartă într-o țară tânără, plină de speranță, însuflețită de idealurile independenței și suveranității. Vedem armata română dând onorul Regelui Mihai, în vârstă de opt ani.

În seara de 1 decembrie, Cristian Tudor Popescu prezintă “CinemaTePeca”. Proiectul dedicat colecției de artă a filmului românesc debutează la ora 21:00 cu o capadoperă a lui Liviu Ciulei premiată la Cannes, “Pădurea spânzuraților”. Duminică, la aceeași oră, cinefilii vor avea plăcerea să revadă un film ale cărui replici continuă să rămână vii în memoria românilor, “Moromeții”.

1 decembrie 2018

Marius Pancudeschide programul special de Centenar la Digi24 cu știrile dimineții. La ora 9:00 Cosmin Prelipceanu și invitații săi prefațează momentele cheie ale festivităților dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire și fac bilanțul principalelor teme ale anului centenar. Un ceas mai târziu, Cosmin Prelipceanu prezintă cea mai mare paradă militară din istoria României, de la Arcul de Triumf.

Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu îl aduc În fața ta, de la ora 13:30, pe sociologul Dan Petre într-o discuție despre România următorului Centenar. La ora 15:00, mergem cu Cătălin Nunu la festivitățile de la Alba Iulia, unde și-au anunțat prezența Familia Regală a României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și Alteța Sa Regală Principele Radu.

La ceas de seară, Teodora Tompea traversează Bucureștiului luminat de sărbatoare cu o cursă specială. Digi24 transmite, simultan, din marile orașe ale țării emoțiile și dorințele românilor la 100 de ani de la Marea Unire. Încheiem o zi plină de evenimente cu filmul care vorbește despre drama și onoarea de a fi român, “Pădurea spânzuraților”.

2 decembrie 2018

Edițiile speciale ale emisiunilor de duminică sunt dedicate, de asemenea, Centenarului. Miruna și “Jurnalul pentru copii” ne arată cum au petrecut cei mai tineri români Ziua Națională. La “Bonton” îi cunoaștem pe urmașii boierilor care au contribuit la idealul României Mari. Izabela Pănescu ne crește speranța în bine prezentându-ne șase tineri talentați care au ales să revoluționeaze medicina, aici, acasă.

Stere Gulea, Victor Rebengiuc și Vivi Dragan Vasile vin la ”Ca-n filme”să povestească cum au dat viață satului românesc și familiei care a fascinat generații succesive în “Moromeții”, filmul difuzat la CinemaTePeca duminică, 2 decembrie.

Digicult ni-l reamintește pe Brîncuși, artistul emerit ignorat complet în anul centenar.Nimeni nu mai pare să fie interesat de cel mai important sculptor român din istorie. Artistul vizualDan Perjovschi și foștii miniștri ai culturii,Theodor Paleologu și Ion Caramitru, punctează relația lui Brâncuși cu statul român, în an aniversar și dincolo de el.

A doua ediție CinemaTePeca, difuzată în mod excepțional și duminică, 2 decembrie, oferă cinefilor ocazia să revadă unul dintre cele mai valoroase filme românești, în același timp cu difuzarea în cinematografe a ecranizării volumului al doilea al romanului “Moromeții”.

Edițiile de sâmbătă ale emisiunilor Digi24 au fost reprogramate pentru acomodarea și realizarea unor programe de Centenar cât mai relevante și cuprinzătoare. Începând din week-end-ul următor, acestea vor reveni la programul obișnuit. Excepție fac emisiunile Digipedia și Pașaport Diplomatic, ale căror ore de difuzare vor fi modificate, urmând ca noile poziții în grila de programe să fie comunicate curând.

Sursa

Marea Unire, ultimul episod din seria Unirile Românilor

TVR Internațional prezintă, în premieră, documentarul Marea Unire, ultimul episod din seria Unirile Românilor, sâmbătă, 1 decembrie, de la ora 19:00.

La sfârşitul lunii octombrie 1918, Imperiul Austro-Ungar se destramă. Mai multe ţări şi provincii îşi declară independenţa, iar Austria este proclamată Republică. La 10 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central notifică guvernului maghiar decizia de a prelua guvernarea Transilvaniei. Partea ungară pledează pentru o soluţie provizorie până la Conferinţa de Pace. Românii refuză categoric. La întrebarea lui Jaszi Oszkar, ministrul naţionalităţilor din Ungaria, « În definitiv, ce vor românii? », Iuliu Maniu răspunde « Despărţirea totală ». Mai era puţin până la Marea Adunare Naţională a Românilor de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Situaţia şi revendicările populaţiei româneşti din Ardeal erau prea puţin cunoscute în Apus. Aceasta  a determinat guvernul României să trimită în străinătate emisari cu solidă pregătire intelectuală, care să prezinte corect evenimentele.

De exemplu, în aprilie 1917, o astfel de delegaţie ajunge pe continentul nord-american. În oraşele cu puternice comunităţi româneşti – Cleveland, Youngstown, Trenton, Boston, Baltimore, Chicago – sunt organizate întruniri de susţinere a marelui act istoric.

La Alba Iulia, lucrările Marii Adunări Naţionale s-au desfăşurat în ziua de 1 Decembrie 1918, în incinta Casei Armatei austro-ungare, viitoarea Sală a Unirii. S-a votat: „Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la tot Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi fluviul Dunăre”. Rezoluţia Unirii a fost citită de Vasile Goldiş în prezenţa a peste 100.000 de participanţi.

La 14 decembrie 1918 este trimisă la Bucureşti o delegaţie condusă de Miron Cristea, episcop de Caransebeş, pentru a negocia detaliile Unirii. Regele Ferdinand I al României primeşte şi acceptă Declaraţia Unirii proclamată la Alba Iulia. Urmează jumătate de an de înfruntări militare și diplomatice cu Ungaria, condusă de premierul Karolyi, apoi de comunist-naționalistul Bela Kun. În cele din urmă, Tratatele de Pace au stabilit, la Versailles, Saint Germain, Neuilly sur Seine, Trianon şi Sevres, noile graniţe ale Europei. Se crea şi era recunoscută România Mare.

Acea epocă de imperative și soluții ale statalității naționale este dezbătută de istoricii acad. Ioan – Aurel Pop, președintele Academiei Române, Petre Otu, Lucian Boia, Dorin Dobrincu, Augustin Țărău, Virgiliu Țârău, Gheorghe Cipăianu, Vasile Rămneanțu, Ionuț Țoța, Dorin Matei, criticul şi istoricul de film, Manuela Cernat, IPS Nathaniel – Arhiepiscop de Detroit şi al Episcopiei Ortodoxe Române din America, preoţii Remus Grama, Petru Stînea şi Laurenţiu Lazăr, istoricul George Beelen, John Curea, John Lazăr, reprezentanţi ai diasporei româneşti din Statele Unite ale Americii, Francis B. d`Azay, nepotul generalului Henri Mathias Berthelot.

Echipa TVR Internațional a filmat urmele istoriei, de la București, la Budapesta, de la Alba Iulia, la Paris şi Viena, de la Arad, Cluj și Oradea, la Cleveland, Detroit și Youngstown.

Sursa

1 Decembrie 1918, arc peste timp. Convoi de căruţe trase de cai reface traseul participanţilor la Marea Unire

Un convoi de 10 căruţe trase de cai vor pleca din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, spre Alba Iulia, cu peste 100 de persoane îmbrăcate în costume populare, pentru a reface în mod simbolic traseul înaintaşilor lor care au participat la Unirea de la 1 decembrie 1918.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Doru Dăncuş, iniţiatorul proiectului, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că participanţii vor fi incluşi în parada populară care va fi organizată la Alba Iulia la 1 decembrie pentru sărbătorirea Zilei Naţionale a României.

”Este un proiect depus de Consiliul Judeţean Maramureş şi aprobat de comitetul interministerial pentru Centenar care constă în deplasarea unui convoi de zece căruţe trase de câte doi cai din Sighetu Marmaţiei până la Alba Iulia, pe o distanţă de peste 300 de km, pentru a reface, simbolic, traseul celor care au participat la Unirea din 1918.

În deschiderea convoiului vom avea şi doi călăreţi. Plecarea va avea loc în 22 noiembrie, dată la care vom marca împlinirea a 100 de ani de la adunarea populară care a avut loc la Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia au fost aleşi delegaţii pentru Alba Iulia. Convoiul va prelua şi trei steaguri de la Săpânţa, Sighetu Marmaţiei şi de la Cicârlău, despre care se presupune că au fost cele cu care s-au deplasat localnicii spre Alba Iulia în 1918.

Vom fi peste 100 de persoane în acest convoi, îmbrăcate în costume populare, iar când ajungem la Alba Iulia, în 1 decembrie, vom fi incluşi în parada populară care va fi organizată pentru sărbătorirea Zilei Naţionale a României”, a spus Dăncuş.

Potrivit acestuia, înaintea plecării din Sighetu Marmaţiei va fi organizată o şedinţă festivă la care vor participa toţi reprezentaţii autorităţilor publice din Maramureşul istoric – consilieri locali, judeţeni, primari, reprezentanţi ai Prefecturii, urmată de un ceremonial militar şi religios.

”Pe traseu, vom avea mai multe opriri, printre care la Şişeşti, unde a slujit ca preot Vasile Lucaciu, la Şomcuta Mare, Baia Mare, intrăm în judeţul Cluj, cu opriri la Dej şi Tureni, apoi în judeţul Alba ne vom opri la Aiud. Cei din convoi vor reprezenta toate regiunile etnografice ale Maramureşului – Ţara Lăpuşului, Ţara Codru – Chioar, Maramureşul istoric, fiind vorba despre primari de localităţi, consilieri, reprezentanţi ai unor asociaţii artistice şi culturale”, a subliniat Doru Dăncuş.

Sursa

Cel mai mare producător elvețian a realizat un ceas dedicat Marii Uniri

Un ceas dedicat celor 100 de ani care au trecut de la Marea Unire a fost prezentat de compania Tissot, cel mai mare producător elvețian de ceasuri.

Pentru a marca anul Unirii, acest ceas a fost produs în exact 1918 exemplare. Costul unuia este de 2.900 de lei, potrivit adevarul.ro. Alături de ceas, cumpărătorii primesc și o medalie din lemn, cu motive tradiționale, produsă de artiști români de la atelierul de creației Șezi, Din Hăpria.

Hora este reprodusă pe fondul secundarului periferic, unde sunt simbolizaţi 9 dansatori care se ţin de mână şi formează astfel un cerc. Fiecare om reprezintă una din cele 9 regiuni ale României, dansând împreună aşa cum au făcut-o pentru prima oară la 1918. Culorile steagului României, roşu, galben şi albastru, sunt înserate în mod elegant în partea de jos a cadranului. Pentru a sublinia simbolul horei, la cadranul rotund al orelor şi cel al secundelor s-a adăugat o fereastră rotundă pentru dată, o particularitate a acestei ediţii limitate.

-designul faţetat al cadranul orelor aminteşte de „Coloana Infinitului” creată de sculptorul Constantin Brâncuşi;

– pe marginea cadranului exterior, triunghiurile albastre preiau motive tradiţionale din sculpturile şi broderiile româneşti. În arta populară, aceste triunghiuri simbolizează porţile care ne conduc către lumile cereşti şi viaţă veşnică;

limbile au fost albăstrite pentru a reproduce nuanţa de „albastru de Voroneţ”, astfel denumită după culoarea exterioară a mănăstirii medievale Voroneţ din Moldova;

– cureaua din piele de viţel, cu textură de aligator, evocă şi ea, prin culoare şi cusături, albastrul de pe steag;

– Pe capacul transparent al carcasei este imprimată silueta unei stele, replică a cetăţii Vauban de la Alba Iulia văzute de sus;

Fiecare ceas şi fiecare medalie sprijină asociaţia „Free Mioriţa: Lumină pentru România”, al cărei scop este să aducă electricitate în cele mai izolate case din ţară.

Sursa

TVRi lansează documentarele Unirile Românilor şi În spatele frontului

În anul Centenarului, Unirile Românilor şi În spatele frontului – două serii de documentare realizate de TVR Internaţional vor putea fi urmărite, din 27 şi 28 octombrie, în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 19.00 la TVR Internaţional şi de la ora 21.00 la TVR MOLDOVA.

De 1 Decembrie 2018, România serbează un veac de unitate – împlinind un Centenar – marcat, de-a lungul întregului an la Televiziunea Română, cu numeroase proiecte speciale.

În acest sfârşit de săptămână, TVR Internaţional lansează două noi astfel de proiecte – două serii de documentare realizate de TVRi care vor fi difuzate, în următoarele şase săptămâni, în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 19.00.

Sâmbătă, 27 octombrie, este programată premiera seriei Unirile Românilor – producător şi realizator de Radu Găină, iar duminică, 28 octombrie, debutează cel de-al doilea proiect: În spatele frontului – producător Ioana Mureşan, scenariul şi regia Ruxandra Ţuchel.

De-a lungul celor şase episoade, seria Unirile Românilor îşi propune să aducă relatări, biografii şi evenimente care au marcat destinul românilor în ultimii 100 de ani şi să ne ajute să nu uităm cine suntem şi care ne sunt rădăcinile. Pentru acest lucru, echipa TVRi s-a deplasat în zeci de localităţi din ţară şi din străinătate – dorind să afle nu numai perspectiva istoricilor, dar şi pe cea a românilor care trăiesc în afara ţării. Astfel, filmările s-au desfăşurat pe întreg teritoriul României, în aproape toate locurile semnificative pentru Unire – dar şi în Franţa, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Ucraina, S.U.A., Republica Moldova.

Sâmbătă, 27 octombrie, de la ora 19.00 (la TVRi şi 21.00 la TVR MOLDOVA) Unirile Românilor difuzează primul episod al seriei: Mihai Viteazul şi prima Unire a Românilor – 1600

 

Restul episoadelor sunt programate astfel:

  • ep.2 Unirea Principatelor Române, 24 ianuarie 1859 – în 3 noiembrie
  • ep.3 Unirea Dobrogei cu România – în 10 noiembrie
  • ep.4 Unirea  Basarabiei cu România, 27 martie 1918 – în 17 noiembrie
  • ep.5 Unirea Bucovinei cu România, 28 noiembrie 1918 – în 24 noiembrie
  • ep.6 Marea Unire, 1 decembrie 1918 – 1 decembrie

În spatele frontului

Duminică, 28 octombrie, de la ora 19.00 (la TVRi şi 21.00 la TVR MOLDOVA) debutează cel de-al doilea proiect al TVRi: seria documentară În spatele frontului – cu Mihai Constantin şi lectorul universitar dr. Alin Matei, prodecanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Cei doi amfitrioni ne vor călăuzi printre numeroasele mărturii (scrisori, jurnale de front, fotografii) pentru a afla poveşti mai puţin cunoscute petrecute în timpul Primului Război Mondial.

 

Astfel, vom cunoaşte personaje reale care au luptat pe front, au fost luaţi prizonieri, au murit pentru ţara lor, ori au trădat pentru motive neclare. Seria vorbeşte despre spionii care invadaseră România imediat după 1914, fiecare slujind pe altcineva. De ce era atât de importantă România în acest nou conflict, de ce ne curta Germania, de ce Regele Ferdinand a decis intrarea noastră în război alături de aliaţi, cum se trăia în Bucureştiul ocupat de armatele germane şi bulgare, cum s-a făcut România Mare… acestea fiind doar câteva dintre întrebările la care, din 28 octombrie, vom afla răspuns în fiecare duminică.

Programarea episoadelor seriei În spatele frontului este următoarea:

  • ep.1 Neutralitatea – în 28 octombrie
  • ep.2 La arme – în 4 noiembrie
  • ep.3 Bucureştiul sub ocupaţie – în 11 noiembrie
  • ep.4 Misiunea franceză – în 18 noiembrie
  • ep.5 Eroi şi trădători – în 25 noiembrie
  • ep.6 Prizonierii de război – în 2 decembrie 2018

Unirile Românilor şi În spatele frontului – proiecte TVR şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Sursa