Posts

Românca din Iași care conduce o echipă de cercetare genetică la Milano: „Vreau să descopăr mecanisme importante pentru cancer!”

Născută la Iași, în 1974, Dana Brânzei a absolvit liceul în orașul natal, unde a și început studiile universitare, la Facultatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. După ce a încheiat primul an acolo, a plecat definitiv din țară, iar astăzi lucrează în cercetare la Institutul de Oncologie Moleculară din Milano.

În Italia, conduce o echipă internațională formată din 12 oameni – biotehnologi, fizicieni, medici sau ingineri – care încearcă să descopere mecanisme importante pentru viitoare posibile tratamente ale cancerului. Mai exact, laboratorul condus de românca Dana Brânzei studiază procese de reparare a ADN-ului și de organizare a cromozomilor.

Unde ai continuat studiile după ce ai părăsit România?
Am plecat în Japonia, inițial în Tokyo, cu o bursă de studii de la Ministerul Japonez de Educației, pe cinci ani. În primul an am studiat intensiv limba japoneză, astfel încât să pot face studii universitare în această țară. Pe atunci, cursurile se făceau integral în japoneză. După ce am încheiat anul de pregătire a limbii japoneze, m-am mutat în orașul Sendai, la Universitatea Tohoku, unde am urmat Facultatea de Farmacie.

La terminarea celor cinci ani și absolvirea facultății, am obținut o altă bursă, pentru masterat. Apoi au urmat alte burse, pentru doctorat, pe care mi l-am dat în biologie moleculară și celulară, la aceeași universitate din Sendai. După toate astea, am lucrat ca cercetător post-doctoral la institutul RIKEN, din localitatea Wako. În final, am stat 11 ani și jumătate în Japonia, înainte să mă-ntorc și să lucrez în Europa.

Cum ai ajuns în Milano și cât de ofertantă e Italia pentru un cercetător?
În 2005, când lucram încă la RIKEN, în Japonia, am venit la institutul IFOM (n.a. – International Foundations of Medicine) din Milano pentru un schimb de experiență, ca să învăț câteva tehnici noi pe care voiam să le aplic proiectului meu. Mi-a plăcut ce-am găsit aici și tot atunci am primit propunerea să lucrez ca cercetător. Ceea ce am și făcut, jumătate de an mai târziu. Institutul este foarte bun, iar Italia e o țară care îmi place. Însă nu e ușor să conduci munca de cercetare aici, motivul principal fiind acela că fondurile de cercetare sunt limitate.

După doi ani lucrați la institutul din Milano, ai primit propriul laborator de cercetare.
Așa este. După doi ani, am aplicat pentru poziții de șef de laborator în diferite universități și centre din Europa, inclusiv la institutul pentru care lucram deja. Candidații interni sunt de regulă descurajați, dar am primit oferta. Cum îmi plăcea institutul mai mult decât cele din locurile de unde am primit oferte (pe care le-am vizitat cu ocazia interviurilor), am decis să rămân. În acest moment, echipa mea are 12 oameni, dar mărimea ei depinde de fondurile pe care le adun. Mai ales dacă reușesc să accesez fonduri europene.

România, Japonia, Italia. Unde te-ai simțit cel mai bine?
În fiecare dintre ele m-am simțit atât foarte bine, cât și foarte rău. Cred că acum sunt OK, dar asta în principal pentru că am ajuns la un anumit nivel spiritual. Încerc să mă concentrez strict pe prezent, când greutățile par să vină una după alta. În final, stilul de viață ni-l alegem noi și nu e nevoie să fim afectați de ce fac cei din jurul nostru. Nici să facem competiție cu ei, nici să punem etichete. Însă ambientul științific este deseori extrem de agresiv. Să rămâi liniștit și focalizat pe lucrurile care contează, în știință și în viața personală, nu e ușor.

Ai studiat atât în România, cât și în Japonia. Ce diferențe ai observat între cele două sisteme de educație?
Sistemele sunt diferite, deși organizarea din Japonia era oarecum asemănătoare cu cea din România. Dar cred că cei mai importanți sunt oamenii pe care îi întâlnești și cu care interacționezi în timpul procesului de învățare. Din punctul ăsta de vedere, am fost norocoasă. Mi-a plăcut să învăț și am fost susținută pe calea asta atât de familie, cât și de profesorii mei. Și din liceu, și din Japonia.

Ai câștigat numeroase premii în lumea academică, de-a lungul anilor. Care sunt cele mai „de suflet”?
Toate m-au bucurat și m-au ajutat să merg înainte. Câteva care rămân de bucurie sunt Premiul de Excelență pentru studiile de doctorat, cele două premii de la European Research Council, pentru laborator. Alte momente? Când am fost aleasă membră a organizației EMBO (European Molecular Biology Organization) sau când am fost nominalizată Cavaler pentru merit științific, de către președintele Klaus Iohannis.

Ca om de știință originar din România, cum ați fost privită în lumea academică?
Nu am întâmpinat greutăți pentru că sunt româncă. Mă simt respectată și prețuită în lumea în care mă mișc, dar este un traseu care cere timp. Nu ar fi drept să spun că naționalitatea nu contează deloc. Cu siguranță, inițial sunt alte naționalități mai bine privite decât cea de român. Dar important e să clădești încredere și să cultivi valoare.

Revin un pic la perioada petrecută în Japonia. Ce au japonezii și nu au europenii?
Japonia este țara mea de suflet. M-am născut în România și trăiesc în Italia, dar sufletul meu, la nivel fundamental, e în Japonia. Niponii pot trăi momentul florii de cireș, care durează doar câteva zile, cu admirație, iubire și adorație. Ca să continui cu acest exemplu, cireșul devine anual o posibilitate de trăire a vieții, una de câteva zile, dar una din care Dumnezeu crește ca un copac și devine prezent în tine. Bineînțeles că nu trebuie să fii în Japonia ca să te uiți la cum strălucește lumina soarelui, printre crengile pline de flori, și să fii complet fericit, conștient în același timp că totul trece în afara acelui moment fragil și etern.

Nu este vorba despre ce au japonezii material. Au chiar mai puțin decât europenii, din punct de vedere al bunurilor acumulate. Probabil că stau mai bine tehnologic, dar cel mai important e că sunt acomodați natural cu meditația, ca mod de trăire a unei vieți altfel foarte responsabile și serioase. Asta am adoptat eu, sau am încercat să iau cu mine din Japonia.

Sunteți plecată de ceva timp din țară. Cum se vede de la distanță mediul de cercetare din România?
Mediul de cercetare, în toate țările din lume, este creat nu numai de infrastructură și echipamente, ci și de oamenii excepționali pe care îi are. Din ce-am văzut și auzit, sunt anumite fonduri europene care au intrat în România, în ultimii ani, dar nu am simțit că oamenii din țară sunt dispuși să se dedice trup și suflet cercetării. Că nu sunt doritori, cu adevărat, de cunoaștere. Însă e doar o impresie de la depărtare, poate să fie complet greșită.

De ce vă e cel mai dor din România?
De mama și de cei dragi rămași acolo. Ajung cam o dată pe an în țară, să-i văd pe ai mei și să respir aerul de acasă. Deocamdată nu mă gândesc să mă restabilesc în România, dar nu-i exclus ca pământul natal să mă cheme la el, la un moment dat.

Ce obiective profesionale aveți în viitorul apropiat?
Aș vrea să fac în continuare cercetare la nivel mondial, să descopăr mecanisme și terapii pentru cancer. Nu știu unde voi fi. Deocamdată e bine la Milano, deși nu e ușor să găsești oameni de valoare. Cercetarea se face în echipă și sper să găsesc persoane pasionate și talentate cu care să lucrez.

Sursa

Idee inedită: japonezii vor să trimită oameni cu liftul în spaţiu

Ceea ce ar fi părut o glumă semi-amuzantă în urmă cu ceva ani ani este pe cale să devină realitate în viitorul apropiat. Încă de la începutul cursei spaţiale, SUA şi Uniunea Sovietică s-au întrecut în rachete care mai de care mai puternice, vezi cazurile Soyuz şi Saturn V. Însă japonezii simt nevoia de o altă abordare.

În timp ce giganţii privaţi americani SpaceX şi Boeing se bat pe contracte cu NASA pentru a duce astronauţi pe orbită, Agenţia Spaţială Japoneză are o idee ceva mai bună, chiar dacă timpul efectiv al deplasării ar putea fi unul semnificativ mai mare.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Până să vorbim despre realizarea propriu-zisă a liftului spaţial, japonezii vor trimite pe orbită o variantă în miniatură, pentru a putea testa aşa cum se cuvine conceptul în cauză.

Aceasta va fi transportată cu ajutorul unui cablu lung de 10 metri între doi sateliţi separaţi, care vor fi şi ei ridicaţi de la sol la bordul propulsorului.

În timpul testului, cutia va ieşi dintr-unul dintre sateliţi şi va călători spre celălalt, în ceea ce va fi primul test din istorie al mişcării unui lift în spaţiu. Firma de construcţii Obayashi lucrează împreună cu Universitatea Shizuoka la acest proiect şi vrea să pună bazele unui program de turism spaţial până în 2050.

Liftul ar urma să urce de-a lungul unui tub realizat din carbon, iar călătoria propriu-zisă spre orbită ar dura şase zile, notează Phys.org.

Sursa

A apărut prima maşină plutitoare. A fost contruită de un japonez în garsoniera sa

Multe inovaţii se nasc în urma unor tragedii. Aşa a apărut şi maşina plutitoare, creată de un japonez în urma dezastrului provocat de valurile unui tsunami.

Pe 11 martie 2011, în timp ce valurile unui tsunami măturau coasta nord-estică a Japoniei, Hideo Tsurumaki asista neputincios la spectacolul tragic al oamenilor care încercau să se salveze în maşinile care se scufundau.

După ce a văzut suferinţa oamenilor, şi la gândul că şi mama lui, care locuia lângă ocean, ar fi putut trece prin asemenea situaţie, lui Tsurumaki i-a venit ideea de a concepe un vehicul care să poată fi folosit atât pe uscat, dar care să şi plutească în caz de inundaţii.

Doi ani mai târziu, japonezul a înfiinţat Fomm Corp, cu un capital de doar 1,800 de dolari. Primul prototip – un vehicul electric mic, etanş la apă, care poate pluti în timpul inundaţiilor sau chiar în croazieră la viteze reduse, l-a construit manual în garsoniera în care locuia.

Vehiculul electric proiectat de Tsurumaki are dimensiunea unui cărucior de golf, dispune de un corp uşor şi de baterii sub fiecare dintre cele patru locuri. Se accelerează trăgând o pârghie de pe volan, pentru a se economisi spaţiul. Bateriile sunt înlocuibile, astfel încât utilizatorii nu va trebui să aştepte cele şase ore cât durează o încărcare completă. Maşina va călători la fel de mult ca 160 de kilometri la o singură încărcare, cu o viteză maximă de 80 kilometri pe oră. Totuşi, aceasta nu va face faţă undelor prea puternice ale curenţilor sau ai mareei.

Tsurumaki a lucrat timp de trei ani împreună cu cercetătorii de la Universitatea din Tokyo, pentru a găsi modalităţi de a conduce maşina în apă cu toate anvelopele scufundate. În cele din urmă, a decis să utilizeze roţi în formă de turbină care trag apa în timp ce se rotesc, iar în faţă a montat o componentă care eliberează apa şi realizează propulsia, permiţând în acelaşi timp vehiculului să se rotească cu ajutorul volanului.
Mai multe companii, precum Trinex Assets Co. şi Yamada Denki Co. s-au arătat interesate să colaborareze cu Fomm Corp. şi să producă sau să comercializeze vehiculul plutitor. Până în 2020, Tsurumaki speră să lanseze public compania.

Datorită pieselor speciale necesare la fabricare, costurile de producţie ale acestor vehicule sunt destul de mari, iar preţul se ridică la peste 18,000 de dolari, căt costul unei maşini normale, dar cu capacitate mult mai mare. Tsurumaki este conştient că oamenii nu vor vrea să plăteacă atât de mult pentru o maşină pe care o vor folosi probabil o data în viaţă, aşa că încearcă să găsească o soluţie de a produce piese în serie, la costuri mult mai mici.

Sursa

Romanii nu mai au nevoie de vize pentru Japonia, a anuntat premierul nipon

Romanii nu vor mai avea nevoie de vize pentru a merge in Japonia, a anuntat marti premierul nipon Shinzo Abe, dupa discutiile pe care le-a avut cu presedintele Klaus Iohannis la Cotroceni.

Abe a ajuns, marti, la Bucuresti, in cadrul turneul european pe care il intreprinde. Este prima vizita a unui prim-ministru din Tara Soarelui Rasare in Romania.

Prim ministrul Shinzo Abe a facut, marti, o vizita foarte scurta la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, unde, potrivit declaratiilor directoarei Paula Popoiu, a fost impresionat de biserica din Dragomiresti si de aleea ciresilor japonezi, informeaza News.ro

“A fost o vizita foarte scurta. Ni s-a spus de la inceput ca nu va putea sta mult. I-au placut foarte mult casa Sant (Bistrita Nasaud, n.r.) si biserica din Dragomiresti (Maramures, n.r.), dar si aleea cu ciresi japonezi, unde printul Akishino si printesa Kiko au plantat ciresi in urma cu cativa ani”, a spus Paula Popoiu.

Dupa vizita de la Muzeul Satului, premierul Abe a fost primit la Palatul Cotroceni de catre presedintele Klaus Iohannis.

Dupa discutiile tete-a-tete, cei doi au sustinut o conferinta comuna de presa.

Shinzo Abe are al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru in Japonia, de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Japonezii folosesc drone pentru a-i determina pe angajaţi să plece de la serviciu

Japonezii sunt obsedaţi de muncă şi petrec foarte mult timp la serviciu. Taisei, o companie care oferă servicii de securitate şi curăţenie, a creat o dronă care încearcă să îi determine pe angajaţi să plece acasă şi să nu mai stea peste program. „T-Friend” zboară pe deasupra birourilor şi pune muzică. Este folosită melodia scoţiană „Auld Lang Syne”, prin care magazinele din Japonia anunţă că se apropie ora închiderii.

Unii experţi spun că ideea este una prostească, deoarece angajaţii vor lucra şi de acasă, după ce pleacă de la birou. Soluţia ar fi reducerea volumului de sarcini şi descurajarea competiţiilor dintre angajaţi, foarte populare în statul asiatic.

În Japonia faptul că angajaţii petrec foarte mult la locul de muncă reprezintă o mare problemă. Aceasta afectează relaţiile interumane. Tot mai puţini tineri japonezi îşi întemeiază o familie şi au copii, într-o ţară în care populaţia este îmbătrânită. Mai mult, programul încărcat cauzează multe decese. Orele lungi petrecute la birou sunt văzute în statul asiatic ca o dovadă de loialitate faţă de angajator.

Guvernul încearcă să rezolve problema prin programe naţionale. Unul dintre acestea este „Premium Friday”, prin care angajaţii sunt încurajaţi să plece foarte devreme de la serviciu în ultima zi de vineri din lună. Mulţi angajaţi spun, însă, că aceea este una dintre cele mai aglomerate zile pentru ei, deoarece au proiecte de finalizat.

Drona dezvoltată de Taisei este autonomă. Pleacă singură din dock-ul de încărcare la o oră stabilită, apoi îşi îndeplineşte misiunea şi se întoarce. Închirierea aparatului de zbor costă aproximativ 4.500 de dolari pe lună. Dezvoltatorii dronei iau în calcul posibilitatea dotării acesteia cu tehnologie de recunoaştere facială, astfel încât să fie capabilă să detecteze intruşii.

Sursa

 

Scuze publice pentru plecarea unui tren cu 20 de secunde mai devreme

O companie feroviară din Japonia și-a cerut scuze după ce unul dintre trenurile sale a plecat din gară cu 20 de secunde mai devreme decât era programat, informează joi BBC.

Conducerea liniei Tsukuba Express care face legătura între Tokyo și orașul Tsukuba și-a exprimat „scuze pentru inconvenientele” cauzate pasagerilor.

Compania a precizat în cadrul unui comunicat că plecarea trenului fusese programată la ora locală 9:44:40, însă acesta s-a pus în mișcare la 9:44:20.

Greșeala s-a produs ca urmare a faptului că personalul nu a verificat programul.

Niciunul dintre pasageri nu a depus plângere cu privire la plecarea mai devreme a trenului din gara Minami Nagareyama, situată la nord de Tokyo, precizează sursa citată.

Linia Tsukuba Express transportă pasageri din localitatea Akihabara, situată în estul Tokyo, către Tsukuba în circa 45 de minute. Între cele două destinații este o distanță de 58 de kilometri.

Rareori se întâmplă ca trenurile din Japonia, țară care are una dintre cele mai fiabile rețele feroviare, să plece la o altă oră decât cea programată.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Cum arată cel mai rapid computer din istorie

Cel mai rapid computer din istorie este dezvoltat de inginerii japonezi, în încercarea de a accelera procesul de cercetare a inteligenţei artificiale.

Supercomputerul va funcţiona la viteza de 130 de petaflopi – mai exact, va putea efectua 130 de cvadrilioane de operaţii pe secundă (130 de milioane de miliarde).

Atunci când va fi lansat (aprilie 2018), AI Bridging Cloud Infrastructure (ABCI) va fi cel mai performant computer din istorie, depăşind actualul campion Sunway TaihuLight, ce rulează la 93 de petaflopi.

“Cel mai puternic supercomputer existent astăzi rulează de un milion de ori mai repede decât un calculator personal”, a explicat celor de la CNN Satoshi Sekiguchi, director general al Institutului Naţional pentru Studii Avansate în Industrie şi Tehnologie din Japonia.

Sekiguchi a calculat că ar fi nevoie de 3.000 de ani ca un calculator personal să realizeze ce un supercomputer poate realiza într-o zi.

Din punct de vedere al mărimii, AI Bridging Cloud Infrastructure va ocupa un spaţiu echivalent cu cel al unei parcări pentru 30 de maşini.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Cum se lucrează în Japonia: O groapă uriașă, reparată în doar 2 zile

Autorităţile din oraşul japonez Fukuoka, unde o groapă uriaşă a înghiţit o intersecţie întreagă, au reparat şoseaua în numai câteva zile, iar zona a fost redeschisă traficului, relatează The Guardian.

Săptămâna trecută, o groapă uriaşă a apărut în mijlocul unei intersecţii aglomerate din oraşul Fukuoka, în sudul Japoniei. Asfaltul s-a surpat mai întâi în două locuri, generând două gropi, apoi pământul a continuat să se surpe ore întregi, până când acestea s-au unit într-una singură. Nimeni nu a fost rănit, iar zona a fost imediat evacuată. După ce împrejurimile au fost asigurate, s-a început munca de reconstrucţie.

1

Într-o demonstraţie tipică de eficienţă japoneză, muncitorii au lucrat 24 de ore din 24 pentru a umple groapa cu 6.200 de metri cubi de nisip şi ciment. Lucrarea a durat două zile. Pe lângă reparaţiile la carosabil, muncitorii au reparat sistemul de canalizare, de alimentare cu gaze, semafoarele şi stâlpii de iluminat care au fost înghiţiţi de groapa enormă apărută pe 8 noiembrie dimineaţă.

mtcxzjgyywrlzthkmgrjzdu5zjy5odc4njc3nmm0ytq_thumb_

Echipele de muncitori au fost lăudate de populaţie pe reţelele de socializare. „Sunt surprins că drumul a fost redeschis într-o săptămână”, a scris un utilizator pe Twitter. „Impresionant. A fost rapid”, a scris un altul.

Autorităţile au inspectat lucrarea, au declarat zona sigură şi au redeschis-o pentru trafic. Primarul din Fukuoka, Soichiro Takashima, a dat asigurări că terenul în zona afectată este în prezent de 30 de ori mai rezistent decât înainte. El a adăugat că a convocat o comisie de experţi pentru a stabili cauzele apariţiei gropii.

Groapa, care a avut o adâncime de 20 de metri, a provocat haos pentru navetişti, după ce circulaţia metroului a fost întreruptă pentru mai multe ore. De asemenea, în zonă a fost oprită alimentarea cu energie electrică şi cu gaz.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Insula Iepurilor din Japonia are cei mai adorabili locuitori

Știai că există o insulă în Japonia care este populată aproape în întregime de… iepuri? Este raiul iubitorilor acestor creaturi adorabile, care sunt întâmpinați încă de la coborârea pe insulă de sute de iepurași de toate mărimile și culorile, care oferă îmbrățișări pentru morcovi.

Okunoshima este o insulă japoneză care adăpostește peste 300 de iepurași pufoși. Cum au ajuns toți acești iepuri pe insulă? În trecut, aici a existat o bază militară care producea și testa arme cu gaze toxice pentru cel de-al doilea război mondial. La sfârșitul războiului, toți locuitorii au părăsit insula și au eliberat iepurii utilizați până acum în testarea gazelor. Iepurii au făcut ce știu mai bine și s-au înmulțit, acum fiind principalii locuitori ai zonei.

Iepurii sunt bine domesticiți și întâmpină cu mare entuziasm vizitatorii care aduc cu ei gustări delicioase. Poți ajunge pe insulă cu feribotul din Tadanoumi și ai ocazia să vizitezi aici Muzeul Gazelor Toxice și alte ruine ale războiului, importante pentru istoria Japoniei. Însă tot iepurii sunt cea mai mare atracție.

Vizitatorii insulei au voie să se apropie de iepuri și să-i hrănească, acest loc atrăgând peste 100.000 de turiști anual. Nu ai voie să iei cu tine animale de companie pentru a proteja locuitorii pufoși ai insulei, dar ești chiar încurajat să le aduci deliciile preferate, mai ales în lunile reci, în care vegetația este mai puțină. În schimb, vei fi sufocat de drăgălășenia acestor animăluțe iubitoare și vei avea parte de o experiență unică. Internetul este împânzit de imagini și video-uri cu turiști care se lasă cuceriți de avalanșa de iepurași.

Iată cele mai adorabile imagini cu iepurașii insulei japoneze:

large_foto-articol-33343

large_foto-articol-33336 large_foto-articol-33337 large_foto-articol-33338 large_foto-articol-33339 large_foto-articol-33340 large_foto-articol-33341

large_foto-articol-33344 large_foto-articol-33345 large_foto-articol-33346 large_foto-articol-33347 large_foto-articol-33348 large_foto-articol-33349

Sursa: ghiduri-turistice.info

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Made in Japan: Arbori bonsai plutitori

Japonezii au inventat un tip nou de obiect ornamental – Air Bonsai – care plutește și se învârte pe bază magnetică.

Designerii japonezi de la The Hoshinchu Team au creat un bonsai numit Air Bonsai care pare să plutească deasupra unui vas, prin utilizarea forțelor opuse ale energiei magnetice. Proiectul Kickstarter “Air Bonsai” combină levitatia magnetică, plantele si traditionala măiestrie japoneză.

Bonsaiul plutitor este format din două componente principale: „baza magnetică”, care este făcută din ceramică japoneză, și partea care levitează, numită „little star”. Realizat manual din porțelan japonez, vasul simbolizează baza energetică, iar bulbul plutitor al bonsaiului este echivalent cu o mică stea, în viziunea artiștilor.

33

Cea mai ieftină versiune a bonsaiului plutitor costă 200 de dolari și include „baza energetică”, un adaptor și mușchiul circular care susține planta.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Bonsaiul este numele generic acordat plantelor in miniatura care se cultiva in ghiveci, mentinandu-le dimensiunea mica sau mai mica decat cea normala. Ca o regula de baza, acest copacel in miniatura trebuie sa reproduca trasaturile unui copac de dimensiuni mari: trunchi, ramuri, frunze si viata. Bonsaiul perfect reprezinta copia minuscula a arborelui mare, reproducand in cele mai mici detalii arborele aflat in marimea sa naturala.

 

Pentru chinezi, nu exista o forma standard care poate fi data bonsaiului, ci ea trebuie sa fie mai degraba contorsionata. Si cu cat copacelul este mai stilizat si mai aranjat din punct de vedere al criteriilor minimaliste si estetice, cu atat are mai mari sanse sa fie considerat un bonsai veritabil. Bonsaii cei mai reusiti au o astfel de forma estetica incat aceasta creeaza impresia unei varste inaintate.

Sursa: bihon.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

 

Performanța „Stejarilor” la Cupa Mondială

România a câştigat – într-o manieră fabuloasă – un prim meci la Cupa Mondială de rugby. Stejarii au reuşit o revenire unică în istoria competiţiei, după ce au fost conduşi cu 0 la 15, şi păstrează şanse pentru calificarea directă la următorul turneu final din Japonia. A fost sărbătoare în Centrul Vechi din Capitală. Sute de români au aplaudat la scenă deschisă prima victorie a „Stejarilor” la Cupa Mondială. Fanii sunt convinşi că se vor bucura şi după meciul cu Italia, care va fi în direct la DigiSport 2, duminică, de la ora 16:30.

România participa la a opta Cupă Mondială din istorie. Românii fac parte dintre cele 12 națiuni care au fost prezente la toate edițiile de pană acum, chiar dacă nu au reușit niciodată să treacă de faza grupelor. Pentru prima dată însă, “Stejarii” vor purta echipament cu însemne tradiționale românești, pentru a spune lumii cine sunt, de unde vin și care este credința lor.

Suporterii naţionalei de rugby au sărbătorit în Centrul Vechi prima victorie a favoriţilor la Cupa Mondială. Sute de oameni, care au urmărit partida cu Canada în baruri sau la terase au rămas impresionaţi de revenirea incredibilă a tricolorilor.

                                                                                          Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

După pauză, s-a văzut plusul de motivaţie pe care l-au primit. Eu zic că au făcut o figură foarte frumoasă şi au făcut fanii din România foarte fericiţi”, mărturisește un suporter.

Nu numai românii le-au făcut galerie stejarilor.

– De ce ţii cu România?

– Pentru că îmi place aici. Este extraordinar!

– De unde eşti?

– Din Noua Zeelandă.”

Stejarii au învins dramatic Canada şi au stabilit un record unic la Cupa Mondială. Nicio echipă nu a mai reuşit să întoarcă un handicap de 15 puncte în istoria acestei competiţii. Nord-americanii au dominat prima repriză. McRorie a marcat primele trei puncte. Fercu a văzut cartonaşul galben pentru un placaj aerian, dar România s-a apărat bine în cele zece minute de inferioritate. Van der Merwe a reuşit însă apoi al patrulea său eseu la Cupa Mondială, iar canadienii au condus cu 8 la 0 după 40 de minute. La reluare, nord-americanii au făcut 15 la 0, după eseul lui Hassler, transformat de Hirayama. România a revenit în joc datorită lui Mihai Macovei. Căpitanul stejarilor a culcat mingea în suprafaţa de pedeapsă a adversarilor. Vlaicu a reuşit transformarea pentru 15 la 7. România a jucat în superioritate în ultimele opt minute, dar a revenit incredibil.

Macovei a reuşit un nou eseu, iar Vlaicu a redus diferenţa la un singur punct. Singurul marcator al României în ultimele două succese împotriva Canadei a adus şi de această dată victoria. Vlaicu a şutat perfect de la 45 de metri şi România a învins Canada cu 17 la 15.

Mihai Macovei a declarat după meci: „Am avut o primă repriză nu atât de bună, nici actul secund nu l-am început bine pentru că am primit încă un eseu. Apoi, băieţii s-au concentrat şi am crezut în şansa noastră. Uitaţi scorul, pentru mine este extraordinar, pentru ţara mea, pentru că este prima victorie la Cupa Mondială şi sunt foarte fericit”.

„Stejarii” trebuie să câştige ultimul meci cu Italia pentru a obţine calificarea directă la următorul turneu final din Japonia.

Sursa – digi24.ro

29 septembrie, Zi de sarbatoare pentru cafea

Pe 29 septembrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Cafelei. Sunt multe legendele legate de existenţa prietenului cotidian intitulat “cafea”. Una dintre ele spune că în secolul al IX-lea, în Etiopia, păstorul de capre Kaldi ar fi observat că animalele din turma sa sunt mult mai active după ce au consumat fructele roşii ale unui arbust. A dus boabele unui călugăr de la o mănăstire din apropiere, dar acesta le-a aruncat în foc. Aroma plăcută s-a răspândit în toată încăperea. Respingând această idee, a luat boabele prăjite şi le-a aruncat într-o cană cu apă fierbinte. Se spune că această licoare i-a ajutat pe călugări în lungile ore de meditaţie şi rugăciune. Povestea a apărut scrisă, pentru prima dată, într-un document din 1671.

O altă legendă atribuie apariţia cafelei şeicului Omar din Mocha (Yemen), exilat într-o peşteră. Printre fructele consumate în pustietate erau şi cele de cafea.
Pentru că erau amare, el a prăjit şi fiert boabele, băutura rezultată salvându-i viaţa. Se spune că povestea lui Omar a ajuns la Mocha, iar el a fost sanctificat.

 Pe lângă aceste poveşti, prima menţiune legată de existenţa cafelei datează din secolul al XV-lea – Mănăstirea Sufi din Yemen.

Se presupune că boabele de cafea au fost descoperite în Etiopia, regiunea Kaffa şi au intrat în lumea arabă prin Egipt şi Yemen.
Prima cafenea din lume a fost deschisă la Constantinopol în 1475.
Cafeaua a ajuns în India, Indonezia, America, dar şi Italia, unde a fost deschisă prima cefenea din Europa, în 1645 (Veneţia).
Olandezii au fost primii care au importat pe scară industrială şi au cultivat-o în propriile colonii din Java şi Ceylon. Tot ei au introdus-o în Japonia, în secolul XVII.
Originea cuvântului: de la regiunea Kaffa sau de la cuvântul “quahwek” care în limba arabă înseamnă “stimulent”.
În secolul următor, cafeaua se răspândise deja în Orientul Mijlociu, Persia şi Turcia.

Cum este preferata cafeaua in lume?

Cultura modernă a cafelei îşi are originea în Europa de Vest, în secolul al XVIII-lea. Răspândită astăzi pe tot globul, este preparată şi consumată diferit de la o ţară la alta.

                                                                                            Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

În Turcia, cafeaua se consumă tare, neagră şi dulce, preparată la nisip, o infuzie fină, fără urmă de zaţ.
Apa rece în care a fost adăugată cafea este încălzită la foc mic, apoi dată în clocot de câteva ori. După ce s-a “odihnit” puţin, se adaugă peste zahărul din ceşti.

În Grecia, procedeul este asemănător, cu diferenţa că zahărul cubic este înmuiat în alcool, căruia i se dă foc.

Austria, plină de cafenele elegante şi rafinate, se mândreşte cu wiener melange, o cafea servită cu lapte fierbinte şi topping de cremă de lapte.

În Franţa, este celebră cafe au lait, servită cu laptele adăugat în ceaşcă sau separat, pe farfurioară.

Tot în Franţa, se mai serveşte şi ”za faux” o cafea mai slabă, pe care împătimiţii băutori o numesc “suc de șosete”, de pe vremea când, pentru filtrarea zaţului, erau folosiţi ciorapii.

În Italia, ţara natală a espresso-ului, cel mai răspăndit este espresso simplu, dar şi cafe con panna, cu topping de frişcă dulce. Şi lista poate continua cu cappuccino, macchiato, lungo, ristretto, romano.
Bunele maniere legate de cafea sunt învăţate din copilărie, când fiecare este educat că un cappuccino se comandă până în ora 12.00.
În anul 1901, Luigi Bezzera a inventat primul aparat de espresso, care a fost perfecţionat în 1946, când a apărut băutura cappuccino (denumită după culoarea robelor călugărilor Capuchin).

Portughezii preferă cafeaua tare, cum ar fi o Bica: un shot de espresso tare şi amar.

Şi în Japonia, cafeaua a devenit o băutură importantă, căreia i-a fost asociată o sărbătoare, pe 1 octombrie. Deşi recunoscuţi ca mari consumatori de ceai, consumatorii de cafea, o preferă pe cea de foarte bună calitate.
Pentru reducerea ridurilor şi îmbunătăţirea aspectului pielii, japonezii fac baie într-un amestec format din cafea şi pulpă de ananas.

În Statele Unite ale Americii, celebră este caffee americano, o cafea diluată cu multă apă. Poate din acest motiv, pentru americani, dimensiunile unei cafele mici corespund în Europa unei cafele mari.

“Pauza de cafea”, adusă de scandinavi, apare în America încă din secolul al XIX-lea, ca metodă de odihnă la locul de muncă, dar şi ca încurajare a consumului.

Studiile arată că americanii beau 400 de milioane de ceşti de cafea pe zi, ceea ce face din Statele Unite cel mai mare consumator de cafea din lume.

În lumea arabă, cafeaua tare şi aromată este oferită musafirilor alături de curmale, iar refuzul este considerat o ofensă adusă gazdei, care o serveşte înainte de masă.
În multe ţări cafeaua se bea „îmbunătăţită”, de cele mai multe ori cu adaos de alcool.
Spaniolii adaugă sherry, ruşii adaugă vodcă, francezii coniac, austriecii adaugă zahăr, ciocolată, lapte sau smântână, iar veneţienii grappy sau alt alcool regional.

Sursa – gds.ro 

Concert dedicat militarilor români

In cadrul Festivalului George Enescu Soliștii Adrian Leonard Mociulschi (pian) și Nicolae Voiculeț (nai) vor susține, joi, la Curtea de Argeș, un concert în prezența militarilor Batalionului 33 Vânători de Munte “Posada”, recent revenit din Afganistan.

Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român, transmis marți AGERPRES, evenimentul este organizat de ICR în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, în cadrul Festivalului Internațional “George Enescu”.

Muzicienii vor interpreta lucrări de George Enescu, J. S. Bach, W. A. Mozart și Ludwig van Beethoven.

“Demersul comun al ICR și MApN are ca premise ideea că, în actualul context internațional, cultura joacă un rol esențial ca element pacificator, generator de identitate, ce oferă posibilitatea de dialog și de prevenție a conflictelor, iar muzica se situează dincolo de religie sau naționalitate”, precizează sursa citată.

Potrivit ICR, recitalul constituie și un prilej de a rememora gestul emoționant al lui George Enescu, din urmă cu aproape 100 de ani, de a cânta pentru răniții de pe frontul Primului Război Mondial, în 1916, timp de trei luni Enescu concertând, gratuit, în spitalele bucureștene și din provincie, aducând bucurie și alinare soldaților români răniți în cumplitele lupte ale primei conflagrații mondiale.

                                                                                         Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Compozitor și scriitor, descendent al unei familii aristocratice poloneze naturalizate în România la începutul secolului al XIX-lea, Adrian Leonard Mociulschi a absolvit Academia de Muzică din București în 1997 (clasa academicianului Ștefan Niculescu) și Institutul Teologic Romano-Catolic din București în 2005 (unde a studiat Filosofia cu academicianul Gheorghe Vlăduțescu). Este doctor în muzică, cu distincția Cum Laude. Pentru meritele sale artistice i s-au decernat numeroase premii și distincții internaționale. A publicat, la Editura Curtea Veche, volumele “Ștefan Niculescu: Poetică, matematică și armonie muzicală” (2010), “Evul Mediu: Arhitectură și Muzică” (2011) și “Artă și comunicare” (2013).

Bunicul său, generalul Leonard Mociulschi, a luptat în cele două războaie mondiale, fiind răsplătit de guvernul francez cu ordinul Croix de Guerre și de guvernul regal cu ordinele Coroana României și Steaua României, pentru contribuția la reîntregirea țării. Batalionul 21 Vânători de Munte îi poartă astăzi numele.

Nicolae Voiculeț, interpret, compozitor și dirijor, a urmat Liceul de Muzică “George Enescu” și Academia Națională de Muzică, unde l-a avut ca maestru pe Gheorghe Zamfir. Abordează genuri muzicale variate, de la folclor, muzică clasică, muzică sacră, la jazz, muzică contemporană și pop. A concertat pe scene de prestigiu din întreaga lume, fiind ovaționat în Franța, Spania, Republica Cehă, Germania, Austria, Ungaria, Marea Britanie, SUA, Japonia, Thailanda și Italia.

Nicolae Voiculeț a înființat, în 1993, la Chicago, prima școală de nai din Statele Unite.

A susținut mai multe concerte caritabile, printre care unele pentru victimele uraganului Katrina și pentru supraviețuitorii cutremurului din Japonia.

A fost decorat cu Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Sursa – agerpres.ro

Canale TV Romanesti