Posts

Ia cu cristale Swarovski

Ii împodobite cu cristale Swarovski sunt purtate la zile de sărbătoare de tinerele din Ţara Oaşului, stârnind astfel dezaprobarea bătrânelor, care încă mai poartă cămăşi lucrate manual în urmă cu zeci de ani, dar şi interesul etnologilor, preocupaţi de evoluţia patrimoniului cultural şi de felul în care costumul popular devine unul „viu”, adus mereu în actualitate, relatează Agepres.

Odată cu construcţia noilor case, cele mai multe pe două – trei nivele, s-au transformat şi satele, dar oşenii nu şi-au neglijat costumele populare. Astfel, astăzi s-a ajuns ca bunăstarea materială să se resimtă şi în costumele populare, care sunt împodobite inclusiv cu cristale Swarovski. Acest lucru a stârnit curiozitatea specialiştilor, uneori fiind catalogat drept un kitsch, dar mai ales criticile bătrânilor.

Oşenii nu prea spun ie, termenul a ajuns în Ţara Oaşului în urmă cu câţiva ani. Ei au cămaşă, chimeşă sau chemeşă, dar în fond este vorba despre acelaşi obiect – cămaşa populară feminină.

Majoritatea oşenilor sunt plecaţi la muncă în străinătate şi, după ani de zile de trudă, după ce şi-au pus la punct casele, au început să investească şi în costumele populare. În fiecare vară, satele sunt pline de oameni îmbrăcaţi în straie populare. Oşenii ies la biserică şi în centrul satului ca să-şi arate costumele, care spun totul despre ei. Aşa s-a ajuns la costumele cu cristale Swarovski.

„Acum la noi aşa se poartă, aşa e moda. Sunt costume populare, dar noi. Este greu să te mişti în ele, sunt foarte grele, dar prea puţin ne interesează acest lucru pentru câteva ore. Vrem să arătăm că avem costume frumoase tradiţionale şi ne mândrim cu asta. Nu eşti în rând cu lumea dacă nu ai duminica pe tine un costum popular. Sunt multe femei care au chimeşi cu cristale Swarovski, ele consideră că sunt mai frumoase dacă sclipesc sau dacă ştie lumea că au cristale”, consideră Maria Paşca, o tânără din Ţara Oaşului.

 

Meşterul popular Maria Finta afirmă că oşenii nu prea sunt interesaţi de modelele vechi, dar mai sunt oameni care apreciază lucrurile făcute manual. Confecţionarea unei ii de mână, după model vechi de acum cel puţin 100 de ani, durează cam o săptămână, iar preţul se ridică undeva la 400 de lei. Ea coase de când e mică. Mai are câteva ajutoare, dar problema este, spune meşterul popular, că tinerii nici nu vor să audă să mai facă aşa ceva.

Atunci era mai greu, acum ne-am mai modernizat. Acum le facem pe pânză, atunci se făcea pe pânză numai de casă. Acum se cer mai mult pe negru. Eu fac modelele de sute de ani, numai pe pânză de-astalaltă. Eu am o ie sau o cămaşă de ani de zile, iau o floricică de aici, de acolo şi le aşez să fie bine, să fie frumoasă. Eu nu fac cu cristale, dar în zona noastră majoritatea fac. Acum numai alea sunt la modă. Eu dacă aş merge aşa la biserică (îmbrăcată în straie vechi – n.r.) cred că mulţi ar râde de mine. Dar cine pricepe foarte mult le apreciază. Mie îmi par foarte frumoase”, explică Maria Finta.

 

 

Etnolog de profesie, Natalia Lazăr consideră că toate aceste modificări ale costumului provin din „interiorul oşenilor”, din faptul că sunt oameni care au pornit dintr-o situaţie materială dificilă, dar prin ambiţie s-au realizat pe plan financiar, iar depăşirea condiţiei se vede acum în costumul popular dar contemporan.

„Costumul era viu datorită materialelor folosite, intrau în contact cu corpul uman şi transmiteau o anumită energie, o anumită stare, s-a demonstrat ştiinţific. Există o mişcare naţională în acest sens, se cultivă cânepa masiv, mai sunt femei care ţes la război şi va fi reintrodus în anumite zone etnofolclorice. Nu ştiu dacă şi la noi, vom vedea. Pe de altă parte, este viu prin cromatică, dacă avem în imagine costumul monocromatic alb negru, acela de la Astra din zona Sibiului, deja se vede o diferenţă, acesta abundă, în bucurie, veselie, culoare, dar pe de altă parte, în acest moment, au abordat oşenii alb-negrul pentru că ei consideră că îi reprezintă. Este un costum imperial. Oşenii şi-au depăşit condiţia socială. Dacă privim în muzeu şi vedem care era starea materială, care erau locuinţele oşanului, ne dăm seama că era o situaţie materială financiară deosebit de dificilă. Oşenii sunt foarte mândri şi orgolioşi şi doresc să îşi depăşească condiţia şi au reuşit asta. Şi-au construit o casă, au arătat lumii întregi că au izbutit şi iată costumul contemporan reflectă oarecum şi această stare”, explică etnologul.

Totodată, directorul adjunct al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Felician Pop, crede că acest costum popular oşenesc este unul „viu”, deoarece s-a transformat şi răspunde cerinţelor actuale ale oşenilor. Costumul arată şi rădăcinile oşenilor, dar în acelaşi timp şi valoarea şi importanţa socială a celui care îl poartă.

Sursa

‘Flori de ie’ duce costumul tradițional românesc la Dubai

“Flori de ie” va sărbători Ziua Națională a României în avans, pe 28 noiembrie, în Dubai, în cadrul unui eveniment special.

Evenimentul, organizat de Consulatul General al țării noastre în Dubai, va avea ca scop promovarea portului tradițional românesc prin expunerea de costume naționale, fiind, totodată, prezentate variante stilizate și modernizate de ii românești.

112412471314167360

“În cadrul acestui eveniment, ‘Flori de ie’ va expune 10 costume populare tradiționale românești, reprezentative pentru colecția ‘Flori de ie’, dar și 10 ținute moderne, pentru a demonstra continuitatea portului popular românesc. Acestea vor fi expuse pe manechine care vor defila pe scenă.

3

Fiecare costum popular tradițional va fi însoțit de note explicative, care, pe lângă datele tehnice (material, dată, zona etnografică de proveniență), vor prezența publicului ‘povestea’ fiecărei ii în parte.

4

Atmosfera expoziției va fi completată vizual de proiecții video, iar auditiv — de un fundal muzical cu vechi înregistrări ale Mariei Tănase și alte cântece populare românești”, se arată în comunicatul evenimentului.

112412481314253329

Recunoscut ca un brand unic, care promovează poveștile neamului românesc, cusute atent și meșteșugite în ia românească, “Flori de ie” a demonstrat în ultima perioadă, prin adaptarea ținutelor tradiționale la cerințele internaționale, că ia românească poate deveni un obiect vestimentar în care se regăsesc tendințele fashion, devenind astfel un obiect vestimentar urban foarte apreciat la nivel internațional.

img_0077-1000x600

Autenticitatea, atenția pentru detalii, pasiunea pentru handmade, dar și cromatica deosebită au adus aprecieri generoase, astfel încât produsele “Flori de ie” se reliefează distinctiv într-o manieră modernă, precizează sursa citată.

5

Sursa

Foto: FlorideIe

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Doi sud-coreeni şi o nuntă în stil românesc

Doi tineri din New York, născuți în Coreea de Sud, s-au îndrăgostit de tradițiile poporului nostru și au decis să facă o nuntă tradițională în cel mai pur stil românesc. Îmbrăcați în port popular, în opinci, cu muzică folclorică, mâncare românească, tradiții și obiceiuri de nuntă exact ca la români.

Doi tineri din New York, mirele Jusang Young  şi mireasa Dooeol Lee, născuți în Coreea de Sud, au decis să facă o nuntă tradițională în stil pur românesc, în satul Corbi, judeţul Argeş.

Cei doi îndrăgostiţi, dar şi nuntaşii, s-au îmbrăcat în port popular, au încălţat opinci, au dansat pe muzică folclorică, au gustat din mâncarea românească şi au respectat tradițiile și obiceiurile de nuntă româneşti. Nunta a fost organizata de echipa Pure-Romania

Jusang Young  şi Dooeol Lee şi-au unit destinele la Mănăstirea Corbii de Piatră, un schit rupestru unic în România, din comuna Corbi, satul Jgheaburi. Corbii de Piatră este singura biserică din România care are două altare funcţionale pe acelaşi naos.

Îmbrăcatul miresei

1

2

Îmbrăcatul mirelui

3

4

Momente de neuitat

5

6

7

8

Când destinele se unesc la Mănăstirea Corbii de Piatră

9

10

La masă

masa

11

Prinşi în horă

12

13

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Surse: europafm, pure-romania.com, fotografultau.roboredpanda

1-echipamentgratuit-1030x215