Posts

Elevii români, buni la Fizică: Au cucerit cinci medalii la Olimpiada Internațională

Lotul olimpic de Fizică al României a cucerit o medalie de aur și câte două de argint și bronz la Olimpiada Internațională de Fizică de la Lisabona.

Competiția din Portugalia a avut loc în perioada 21-29 iulie și a adunat peste 400 de concurenţi din 90 de ţări. A fost cea de-a 49-a ediție a concursului.

Petru Cotruț, elev al Liceului Internaţional de Informatică din București, a câștigat o medalie de aur. El a reușit o izbândă similară și la ediția precedentă a întrecerii.

Medaliile de argint au fost cucerite de Sabina Drăgoi și Ștefan Dolteanu, tot de la Liceul Internaţional de Informatică din București, în timp ce Cosmin Andrei (Liceul Internaţional de Informatică din București) și Răzvan-Mihai Ursu (Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța) au fost recompensați cu medalii de bronz.

 Delegaţia României a fost coordonată de Delia Davidescu (cadru didactic la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală) și Adrian Dafinei (conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti).

România, una din țările cu tradiție la Olimpiada Internațională de Fizică

Olimpiada Internațională de Fizică constă n susținerea a două probe (una teoretică și una experimentală) cu durata de 5 ore fiecare. Scorul maxim ce poate fi obținut de un concurent este de 50 de puncte (30 de puncte la proba teoretică și 20 la proba experimentală).

Prima ediție a întrecerii a avut loc în 1967, în Polonia. Atunci au participat doar cinci țări, România fiind printre ele. Competiția a fost găzduită de țara noastră de două ori, în 1972 și 1983.

Sursa

O româncă din Arad, în echipa fizicienilor recompensați cu Nobel în 2017

Există o contribuție românească la premiul Nobel pentru Fizică din acest an. O tânără din România face parte din echipa – uriașă – care a lucrat la observarea undelor gravitaţionale.

Anamaria Effler a plecat în Statele Unite imediat după terminarea liceului. Acum, tânără arădeancă Anamaria Effler face parte din proiectul LIGO, care a reușit observarea undelor gravitaționale. Acest proiect este unul de colaborare și implică peste 1.000 de cercetători din mai mult de 20 de ţări. Pionierii sunt Rainer Weiss şi Kip S. Thorne, împreună cu Barry C. Barish.Marţi Comitetul Nobel de la Stockholm i-a declarat pe cei trei savanți câștigătorii premiului Nobel pentru Fizică 2017.

Anamaria Effler are 33 de ani și s-a născut în Arad. Studiile le-a terminat la cea mai prestigioasă instituție de învățământ din Arad, Colegiul „Moise Nicoară”, fiind parte a unei generații de elită care a absolvit în anul 2003.

Imediat după terminarea liceului, Anamaria a primit burse de la mai multe universități din străinătate, tânăra alegând CalTech (California Institute of Technology), un institut asemănător cu celebrul MIT (Massachusetts Institute of Technology). CalTech este un institut de elită, axat exclusiv pe domeniul științelor.

De 10 ani, tânăra lucrează în cadrul acestui proiect. De doi ani, de când a terminat doctoratul este chiar angajată la LIGO.

Lucrează la observatorul laser al Universitatatii Tehnice din California, care observă şi studiază undele gravitaţionale, iar tânăra îi este recunoscătoare profesorului ei de fizică din liceu, despre care spune că i-a influenţat cariera. La rândul lui, dascălul, de la Colegiul „Moise Nicoară”, are numai cuvinte de laudă despre fosta lui elevă.

„Muncă, perseverenţă, încredere în forţele proprii. Nu am avut nicio problemă. Problema era ambiţia ei şi dorinţa ei de a face totul perfect. A muncit, performanţele la care a ajuns se datorează ambiţiei, muncii ei, mereu voia să lucreze mai mult şi mă bucur foarte mult pentru ea că s-a realizat în acest domeniu”, a declarat pentru Digi24 profesorul Branco Arsenov, dezvăluind secretul reușitei elevei sale.

Drapelul românesc flutură la CERN, locul în care a fost descoperită ”Particula lui Dumnezeu”

Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a dat lumii unele dintre cele mai valoroase invenții. Internetul s-a născut acolo, mulțumită lui Sir Tim Berners Lee, iar ”Particula lui Dumnezeu” a fost găsită cu ajutorul acceleratorului de particule construit de savanții CERN. Acum, steagul României este prezent în fața clădirii. 

Steagul țării noastre a fost ridicat luni la sediul CERN din apropiere de Geneva. Acest lucru a fost făcut deoarece țara noastră a devenit oficial membră a acestui centru de cercetare la 17 iulie, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituției.

La ceremonia de luni au participat directorul general al CERN, Fabiola Gianotti, și președintele Consiliului CERN, Sijbrand de Jong. Cei doi au salutat aderarea României la organizație și au reamintit cât de importantă este colaborarea în domeniul științific pentru a se asigura ”progresul cunoașterii”.

„Sunt foarte bucuros că România a demonstrat astăzi că, după diligențele necesare și o atentă deliberare, este încă posibil pentru diferitele națiuni să-și unească forțele în domenii importante, într-un consens deplin”, a declarat Sijbrand de Jong, președintele Consiliului CERN.

Tricolorul stă acum lângă celelalte 21 de steaguri ale țărilor membre CERN. La eveniment, din partea României, au participat președintele Klaus Iohannis, ministrul Educației, dar și alți reprezentați ai guvernului și ai mediului academic.

Potrivit Agerpres, arborarea steagului românesc la CERN ”reprezintă o recunoaștere a excelenței românești în domeniu și a contribuției țării noastre la realizarea unor proiecte și experimente cu o valoare științifică deosebită”.

Care sunt avantajele României după aderarea la CERN? Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, statul român va avea acces la tehnologiile deținute de CERN, dar și la platforme pentru educație și cercetare.

După ceremonie, delegația românească a vizitat S’Cool Lab, laboratorul CERN pentru elevi, precum și Marele Accelerator de Particule (LHC) și laboratoarele în care se desfășoară experimentul ATLAS, la care participă mai multe instituții românești. De asemenea, delegația s-a întâlnit și cu cercetători români care lucrează în cadrul CERN.

SL_GroupshotsSCoolLAB1-2_image89514843_gettyimages-175109219 150310152938-collider1-super-169 accelerator-de-particule-890x644

Sursa: playtech

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Ce s-ar întâmpla dacă un seism puternic ar lovi România?

Un cutremur de 6 grade a distrus aproape în totalitate, miercuri dimineaţă, un orăşel din centrul Italiei. Ce s-ar întâmpla dacă un astfel de seism ar lovi România?

În ţara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic, informează Gândul. Cum funcţionează, în România, sistemul de alertare şi cel de intervenţie în caz de cutremur şi ce presupune intervenţia într-o astfel de situaţie de urgenţă majoră?

Realitatea sumbră a fost dezvăluită chiar de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care ar trebui să fie în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel, însă se găseşte în situaţia de a nu avea cele mai importante elemente: dotările necesare pentru intervenţia în caz de cutremur.

“Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, se arată în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din ţară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce priveşte judeţele grav afectate.

Prima variantă ia în calcul ca fiind puternic impactate Municipiul Bucureşti şi judeţele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Tulcea.

Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unităţile administrativ-teritoriale din primul caz şi, în plus, judeţele Argeş, Botoşani, Constanţa, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt.

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se mai arată în proiectul de consolidare a IGSU.

„Alerta din Vrancea este trimisă după trei secunde de la detectare către staţiile din ţară şi către instituţiile pentru situaţii de urgenţă”

Institulul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) înregistrează primele date despre un seism şi le transmite principalelor instituţii implicate în procesul de gestionare a situaţiilor de urgenţă.

Cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din România este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem operaţional de alertare seismică din Europa, al treilea din lume după cele din Japonia şi Mexic şi primul de detectare a cutremurelor de adâncime intermediară la nivel mondial.

Datele înregistrate de REWS, aflat sub coordonarea INFP, sunt destinate centrelor care gestionează situaţiile de urgenţă şi instalaţiilor periculoase şi intră în funcţiune atunci când se produce un seism de peste 4,5 grade pe scara Richter.

Seismul produs în zona Vrancea nu va fi resimţit imediat în Bucureşti. „Momentul resimţirii unui cutremur este cu aproximativ 25-30 de secunde întârziat în Bucureşti faţă de momentul producerii acelui cutremur. Timpul creşte sau scade în funcţie de distanţa dintre epicentru şi localitatea în care se resimte”, explică Alexandru Mărmureanu.

Alexandru Mărmureanu ţine să precizeze că alerta transmisă din Vrancea centrelor pentru situaţii de urgenţă din ţară nu se bazează pe o predicţie, ci este transmisă după ce seismul s-a produs, iar staţia din Vrancea are datele iniţiale referitoare la acesta: „Timpul de alertare nu se bazează pe o predicţie. Alertarea nu se realizează înaintea producerii cutremurului. Seismul este produs, este detectat în zona epicentrală, deasupra cutremurului, la suprafaţa pământului. Acolo se calculează foarte repede datele – magnitudine, adâncime – şi aceste date sunt trimise sub formă de alertă în Bucureşti, unde cutremurul nu s-a simţit încă. Nu vorbim despre o predicţie, sunt date clare, măsurate.

„Alertele sunt trimise către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, către Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă de la nivelul fiecărui judeţ din România şi judeţele din Bulgaria vecine cu Dunărea, către Centrul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne. De asemenea, alertele sunt trimise şi către forurile noastre superioare, cum este Autoritatea Naţionaţă pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). Informaţiile sunt stocate şi pe aplicaţia online, unde sunt stocate toate datele despre seismele produse”, explică Alexandru Mărmureanu.

Intervenţia IGSU în caz de cutremur: plan de intervenţie, deficit de utilaje

În cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) se dezvoltată concepţia de acţiune la nivel naţional, care presupune atât mobilizarea şi deplasarea unor categorii de reusrse suplimentare faţă de cele deja disponibile în zonele care vor fi afectate, la nivelul fiecărut Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă local, cât şi în ceea ce priveşte relaţionarea cu celelalte autorităţi cu atribuţii în domeniu.

Conceptele de acţiune puse la punct de IGSU sunt adaptate fiecărei zone care poate fi afectată, la un moment dat, de un seism. Astfel, se vorbeşte despre cinci regiuni de acţiune: zona Vrancea, cea mai des afectată, şi zonele Făgăraş, Maramureş, Banat – Caraş-Severin şi cutremurele cu epicentrul în Marea Neagră.

„Pentru fiecare dintre ele sunt dimensionate dispozitive de intervenţie care presupun intervenţie graduală. În primul rând, imediat după producerea evenimentului, din partea sub-unităţilor aferente fiecărei zone şi ulterior cu suplimentare din partea unităţilor limitrofe, învecinate sau unităţi aflate la distanţă mai mare”, explică Lt. Col. Cristian Radu.

Astfel, către judeţele grav afectate vor pleca, fără alte ordine, forţe de intervenţie din judeţele care nu vor fi afectate sau vor fi foarte puţin. Cristian Radu spune că aceasta este una dintre concepţiile pe care Centrul Operaţional al IGSU intenţionează să o pună la punct în următoarea perioadă.

ETAPELE DE INTERVENŢIE LA FAŢA LOCULUI

1. Primele intervenţii în zonele afectate sunt asigurate de unităţile ISU cele mai apropiate.

2. Se vor face evaluări la faţa locului, privind numărul total de ocupanţi în funcţie de datele deţinute de autorităţi şi în funcţie de semnalmentele clădirii – tipul acesteia, numărul de etaje, numărul de apartamente.

3. În funcţie de această evaluare se face dimensionarea dispozitivului de intervenţie, adică alocarea mijloacelor de tehnică grea, utilaje grele; stabilizarea elementelor portante alea construcţiei care, aparent, nu au fost afectate, dar care reprezintă un pericol pentru forţele de intervenţie, dar şi pentru eventualii supravieţuitori; asigurarea modalităţilor de comunicare în cazul în care sistemele clasice de comunicaţii sunt afectate; întreruperea utilităţilor publice, care pot provoca alte dezastre, cel mai adesea incendii:

„De aceea, un cutremur nu este un eveniment clasic, este un dezastru compus, care presupune producerea simultană a mai multor situaţii de urgenţă, tipuri de risc, care generează efecte în lanţ de gravitate mare”, afirmă Lt. Col. Cristian Radu.

4. Vor interveni echipele prestabilite de căutare-salvare, cărora li se vor alătura, în funcţie de gravitatea situaţiei, echipe din alte judeţe sau echipe specializate de căutare-salvare, cum este echipa certificată International Search and Rescue Advisory Group (INSARAG). România are din 2014 o astfel de echipă la Ciolpani şi este formată din 50 de oameni. Ea poate fi direcţionată pentru acţiuni punctuale de o gravitate maximă de căutare-salvare a victimelor.

5. În funcţie de gravitatea situaţiei, se poate face apelul la ajutor internaţional, întrucât România este parte a unui sistem integrat la nivel european – Mecanismul Comunitar European de Protecţie Civilă: Este foarte probabil, aproape cert faptul că noi vom apela şi la ajutorul partenerilor cărora şi noi le-am oferit la rândul nostru ajutor. Aceste ţări pun la dispoziţie resurse şi dislocă într-un interval, la fel, prestabilit de timp ajutoarele necesare. Şi noi am fost, la rândul nostru, şi am oferit ajutor pentru celelalte state”, declară Lt. Col. Cristian Radu.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

În ceea ce priveşte utilajele grele implicate în operaţiunile de salvare, aşa cum am amintit mai sus, autorităţile implicate în derularea operaţiunilor de salvare se găsesc în situaţia de a nu avea dotările necesare. Autospecialele, mijloacele speciale de intervenţie şi echipamentele pentru executarea unor misiuni operative sunt insuficiente sau chiar absente, în unele cazuri. Această realitate este confirmată în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025.

Totuşi, reprezentanţii IGSU menţionează că la nivelul instituţiei există o evidenţă a autorităţilor sau agenţilor comerciali care dispun de utilaje adecvate, pentru a suplimenta lipsurile existente. Autorităţile locale au contracte încheiate cu furnizorii de astfel de utilaje, iar aceştia au obligaţia de a asigura ajutorul într-o limită maximă de timp care a fost stabilită în contract. „Se presupune că fiecare autoritate îşi asumă această responsabilitate şi va proceda astfel încât să fie asigurat acest mijloc la locul de intervenţie în timp util”, completează Lt. Col. Cristian Radu.

Un seism major va afecta, pe lângă clădiri, şi sistemele de comunicaţii. Astfel, pentru a face faţă unei situaţii de acest fel, IGSU dispune de o reţea de puncte de comandă mobile, care pot fi organizate ca elemente de dispozitiv pentru relaţionarea pe timpul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate mare şi foarte mare.

„Aceste puncte de comandă mobile vor fi amplasate în locuri cu risc scăzut din punctul de vedere al afectării infrastructurii şi vor asigura comunicarea cu punctele de comandă şi cu unităţile de intervenţie care vor fi implicate în operaţiuni. Ele însele vor asigura şi au ca şi capacitate tehnică, preluarea apelurilor de urgenţă de la populaţie. Deci, acestea se vor transforma într-un dispecerat mobil care va fi amplasat în afara zonei de risc seismic şi va asigura inclusiv relaţionarea cu populaţia, pentru a intra în posesia informaţiilor relevante”, explică Lt. Col. Cristian Radu.

Aceste informaţii preluate de centrele mobile, vor fi vehiculate prin intermediul serviciilor puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care va asigura legături prin radio sau prin satelit.

Sursa: gandul.info

1-echipamentgratuit-1030x215

China a lansat primul satelit de comunicații cuantice

China a lansat luni noaptea primul satelit de comunicații cuantice din lume, transmite Xinhua.

Premiera mondială a avut loc la centrul de lansare de la Juquan, în deșertul Gobi din nord-vestul țării, marți la ora locală 1.40 (21.40 ora României).

Satelitul în greutate de peste 600 de kg a fost transportat pe orbită de o rachetă Changzheng (Marșul cel Lung) 2D. El va efectua la fiecare 90 de minute o rotație în jurul Terrei la altitudinea de 500 km.

Satelitul QUESS (Quantum Experiments at Space Scale — experimente cuantice la scară spațială) este numit și Micius, după un filosof chinez din secolul 1, considerat primul autor de experimente optice din lume.

Misiunea QUESS va dura doi ani și ar urma să stabilească comunicații cuantice imposibil de interceptat, prin transmiterea la sol a unor chei de codare. Totodată, va permite progrese în studierea inseparabilității cuantice (quantum entanglement), un fenomen fizic straniu.

Securitatea comunicațiilor cuantice se bazează pe imposibilitatea separării sau duplicării unui foton cuantic, ceea ce face comunicațiile imposibil de interceptat sau descifrat, explică Xinhua. Satelitul va transmite astfel de fotoni către două stații de la sol, aflate la 1200 de km una de alta, pentru a testa inseparabilitatea cuantică pe distanțe mai mari.

Sursa: agerpres

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Top 10 lucruri uimitoare despre lumea în care trăim

Marcus Chown a publicat de curând o carte intitulată „What A Wonderful World”, în care descrie cum funcţionează lumea noastră înconjurătoare, abordând subiecte variate, de la finanţe şi sex până la evoluţia umană şi holograme.

Autorul cărţii a întocmit o listă a celor mai uimitoare 10 lucruri pe care le-a descoperit despre lume pe măsură ce s-a documentat pentru cartea sa. Iată cele mai bizare 10 lucruri identificate de Marcus Chown:

1. Avantajul crucial pe care oamenii l-au avut în faţa neaderthalienilor a fost cusutul

Arheologii au descoperit ace din os făcute de oameni, dar niciodată nu a fost găsit vreun ac realizat de omul de Neanderthal. Asta i-a făcut pe cercetători să speculeze că abilitatea de a coase haine pentru bebeluşi ar fi putut conferi copiilor oamenilor un avantaj crucial pentru a supravieţui iernilor crunte din Epoca de Gheaţă.

slide_293423_50688

2. Toată omenirea ar putea încăpea în volumul unui cub de zahăr.

Acest lucru se datorează faptului că atomii sunt compuşi în proporţie de 99,9999999999999% din spaţiu gol. Dacă ai putea elimina tot spaţiul gol din toţi atomii celor 7 miliarde de persoane de pe Terra, atunci aceştia ar putea încăpea în volumul unui cub de zahăr.

slide_293423_50689

3. Mixomicetele au 13 sexe

Nimeni nu ştie de ce. Dar, în acelaşi timp, nimeni nu ştie sigur de ce există sexul. Cea mai acceptată ipoteză este aceea că a evoluat pentru a păcăli paraziţii. Prin amestecarea genelor, părinţii pot crea urmaşi noi la care paraziţii nu sunt adaptaţi.

4. Îmbătrâniţi mai mult când sunteţi la etajul superior al unei clădiri decât atunci când sunteţi la parter

Acesta este un efect al teoriei gravitaţiei a lui Einstein, care prezice că timpul curge mai încet în condiţii de gravitaţie puternică. La parterul unei clădiri, vă aflaţi mai aproape de Terra, astfel că gravitaţia este ceva mai puternică, iar timpul curge ceva mai încet.

jjthompson

5. J.J. Thomson a primit premiul Nobel pentru că a demonstrat că un electron este o particulă. Fiul lui l-a primit pentru că a demonstrat că nu este

Elementele de bază ale materiei – atomii, electronii şi aşa mai departe – au o bizară natură duală, comportându-se simultan precum nişte „bile de miliard” minuscule şi totodată ca nişte unde. Adevărul este că nu sunt nici particule, nici unde, dar ceva pentru care nu avem un cuvânt în vocabular şi pentru care nu avem o analogie în viaţa noastră de zi cu zi.

slide_293423_50692

6. Eşti în proporţie de 95% străin

Aşa este: 95% dintre celulele din corpul dumneavoastră nu vă aparţin. Sunt ale unor microorganisme care profită de trupul dumneavoastră. Multe dintre acestea sunt esenţiale, cum ar fi bacteriile din intestin care ne ajută să digerăm hrana. Toate aceste microorganisme străine ajung în trupul nostru abia după ce ne naştem, din laptele matern şi din mediu. Ne naştem 100% oameni, dar murim 95% străini!

7. Creierele consumă atât de multă energie, încât majoritatea organismelor de pe Terra se descurcă fără ele

Cea mai bună ilustrare a acestui lucru vine de la tunicieri, animale care înoată prin ocean căutând o piatră de care să se agaţe şi care să-i devină casă. Atunci când găseşte o rocă, nu mai are nevoie de creier, aşa că şi-l mănâncă!

A handout photo released by ESA on December 19, 2013 shows the launch of a Soyuz rocket, carrying European satellite Gaia, from Kourou's Europe's spaceport base in the French overseas department of Guiana. Gaia will provide very precise measurements of about one billion stars in our Galaxy. AFP PHOTO / S.CORVAJA / ESA RESTRICTED TO EDITORIAL USE- MANDATORY CREDIT "AFP PHOTO / ESA" - NO MARKETING NO ADVERTISING CAMPAIGNS-DISTRIBUTED AS A SERVICE TO CLIENTS

“AFP PHOTO / ESA”

8. Bebeluşii sunt alimentaţi cu combustibil de rachetă

Rachetele combină oxigen lichid cu hidrogen lichid pentru a face apă. Această acţiune eliberează o cantitate uriaşă de energie, fiind printre cele mai energetice reacţii chimice. Bebeluşii – la fel ca noi toţi – fac acelaşi lucru. Combinăm oxigenul din aer cu hidrogenul obţinut din alimente, iar energia eliberată stă la baza tuturor proceselor biologice din corpul nostru.

Acheulian flint hand axe, c 10000-5000 BC.

9. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătăţire în designul topoarelor din piatră timp de 1,4 milioane de ani

Paleoantropologii denumesc această perioadă drept „cei 1,4 milioane de ani de plictiseală”. Desigur, poate că strămoşii noştri au făcut instrumente din lemn, care s-a descompus, sau din oase, instrumente imposibil de distins de oasele naturale. Totodată, doar pentru că nu s-au modificat instrumentele asta nu înseamnă că nimic nu s-a întâmplat în această perioadă. Există numeroase lucruri care ar fi putut avea loc fără a lăsa urme: „îmblânzirea” focului sau inventarea limbii.

nasa-apollo8-dec24-earthrise-1

10. 98% din Univers este invizibil

Doar 4% din masa Universului este compusă din atomi – lucrurile din care suntem compuşi noi, stelele şi planetele – şi am văzut doar jumătate din această porţiune cu ajutorul telescoapelor noastre. 23% din Univers este compus din materie „întunecată”, invizibilă, despre care ştim că există datorită modului în care gravitaţia sa interacţionează cu elementele vizibile. Iar 73% din Univers este compus din energie întunecată, care este invizibilă, umple tot spaţiul şi are o gravitaţie repulsivă care accelerează expansiunea Universului. Dacă veţi afla ce sunt materia „întunecată” şi energia „întunecată”, veţi obţine cu siguranţă un Premiu Nobel.

Sursa: descopera.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

image-2016-07-18-21166339-41-romania-cern

Romania devine membra a Organizatiei Europene pentru Cercetari Nucleare (CERN)

CERN, organizatia celebra pentru uriasul accelerator de particule care a gasit bosonul Higgs, a anuntat ca primeste Romania in randul membrilor sai, tara noastra fiind a 22-a care se alatura Conventiei. Pentru Romania avantajele sunt legate de faptul ca mai multi cercetatori vor putea lucra in Elvetia si aprobarile de munca pot fi obtinute mai usor.

România a devenit duminică cel de-al douăzeci și doilea stat membru al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), în urma aderării sale la Convenția constitutivă a organizației. UNESCO, depozitarul acestei convenții, a notificat oficial CERN în legătură cu această aderare, care încununează o lungă colaborare de 25 de ani, informează luni instituția pe site-ul său.

Sunt onorat să urez bun venit României în calitate de un nou stat membru al CERN”, a declarat directoarea generală a CERN, Fabiola Gianotti. “Acest eveniment asigură un viitor promițător atât pentru CERN cât și pentru comunitatea științifică din România, în special pentru generațiile tinere, care vor avea mai ușor posibilitatea de a contribui la programul internațional de cercetare pe care îl derulăm. Avem o lungă istorie de colaborare cu România, iar eu sunt încântată astăzi să văd că legăturile noastre se consolidează și mai mult”.

Începuturile relației bilaterale datează din 1991, când a fost semnat un acord de cooperare științifică și tehnică între Guvernul României și CERN, oferind cadrul legal pentru continuarea colaborării.

România și-a depus oficial candidatura de aderare la CERN în aprilie 2008. Acordul ce a conferit României statutul de candidat pentru aderare a intrat în vigoare 12 noiembrie 2010.

Comunitatea științifică românească de la CERN a crescut constant de-a lungul anilor și numără în prezent aproximativ o sută de reprezentanți. România este în principal prezentă în experimentele de la acceleratorul de particule LHC, precum și în proiectele ATLAS, Alice (A Large Ion Collider Experiment) și LHCb (Large Hadron Collider), între altele, conform site-ului CERN.

Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară este cel mai important laborator de cercetare în domeniul fizicii particulelor din lume. Aceasta are sediul la Geneva. Statele membre sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Israel, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Regatul Unit al Marii Britanii, Slovacia, Suedia și Elveția. Cipru și Serbia sunt state membre asociate în faza de preaderare. Pakistan și Turcia sunt state membre asociate. Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, India, Japonia, JINR (Joint Institute for Nuclear Research, Rusia) UNESCO și Uniunea Europeană au statut de observator.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

timp2

Cinci moduri de a călători în viitor

Călătoria în timp, în trecut, este probabil imposibilă și chiar dacă ar fi posibilă, celebrul fizician britanic Stephen Hawking dar și alți oameni de știință susțin că nimeni nu ar putea călători înapoi în timp mai departe decât momentul în care mașina timpului pe care a folosit-o a fost construită. Însă călătoria în viitor este posibilă, iar site-ul cosmosmagazine.com. explică, într-un articol, cum este posibilă o astfel de călătorie.

În 2009 fizicianul britanic Stephen Hawking a organizat o petrecere în exclusivitate pentru călătorii în timp. Pentru a se asigura că doar aceștia vor putea afla de petrecere, el a trimis invitațiile un an mai târziu, după petrecere. Evident că nimeni nu a venit la petrecere. Într-un sens mai larg, suntem cu toții călători în timp, în viitor, pe durata vieții noastre. Dar, la fel ca în cazul unui râu, torentul curge cu viteze diferite în locuri diferite. Știința ne oferă câteva metode teoretice prin care putem ajunge mai rapid în viitor, metode pe care le vom prezenta în continuare.

1. Viteza

Viteza reprezintă cea mai ușoară și mai practică modalitate de a ajunge în viitorul îndepărtat. Conform Teoriei relativității restrânse a lui Einstein, atunci când un obiect călătorește la viteze relativiste, apropiate de viteza luminii, timpul încetinește (se dilată) relativ la obiect prin comparație cu timpul mijloacelor de referință. Aceasta nu este un simplu experiment de gândire, ci a fost măsurat folosind două ceasuri atomice. Unul dintre ceasuri zbura într-un avion cu reacție, în timp ce celălalt ceas a rămas staționar, pe Pământ. Astfel, fizicienii au reușit să demonstreze că pe un ceas care se deplasează cu viteză mare secundele se scurg mai încet.

Evident că, în cazul unui avion cu reacție efectele sunt minuscule, dar sunt totuși cuantificabile. Dacă însă ceasul s-ar afla într-o navă spațială capabilă să călătorească cu 90% din viteza luminii, atunci pentru echipajul acelei nave timpul ar trece de 2,6 ori mai încet decât dacă s-ar afla pe Pământ.

În plus, cu cât ne apropiem mai mult de viteza luminii, cu atât mai extremă devine călătoria în timp. Cele mai ridicate viteze atinse cu tehnologia de care dispunem în prezent sunt cele cu care circulă protonii în interiorul acceleratorului de particule LHC din apropiere de Geneva — 99.9999991% din viteza luminii (299.792.458 metri/secundă). Apelând la relativitatea restrânsă putem calcula că 1 secundă pentru un astfel de proton este echivalentă cu 27.777.778 de secunde pentru noi — adică aproximativ 11 luni. Cu alte cuvinte la CERN sunt trimiși protoni în viitor.

2. Gravitația

Următoarea metodă de a călători în viitor este de asemenea inspirată de studiile lui Einstein. Conform Teoriei relativității generale, cu cât gravitația este mai puternică, cu atât timpul se dilată mai mult. Pe măsură ce ne apropiem de centrul Pământului, spre exemplu, gravitația crește. De altfel, se poate spune că timpul trece mai greu pentru picioarele noastre decât pentru cap.

Chiar și acest efect a fost măsurat. În 2010 fizicieni de la Institutul Național pentru Standarde și Tehnologie din SUA (US National Institute of Standards and Technology — NIST) au plasat două ceasuri atomice pe două rafturi, unul aflat la 33 de centimetri deasupra celuilalt și au măsurat diferența dintre timpul raportat de cele două. Ceasul aflat mai jos măsura trecerea timpului mai încet pentru că se afla mai aproape de centrul Pământului, iar gravitația era mai puternică pentru el decât pentru ceasul aflat deasupra sa, chiar și cu doar 33 de centimetri.

Astfel, pentru a călători în viitorul îndepărtat trebuie să găsim o zonă din Univers cu o gravitație extrem de puternică, așa cum este o gaură neagră. Cu cât ne apropiem mai mult de orizontul evenimentului (o barieră în spațiu-timp unde viteza de evadare pentru o masă oarecare atinge și apoi ar trebui să depășească viteza luminii, făcând o evadare imposibilă), cu atât timpul se scurge mai încet. Evident însă că ar trebui mai întâi să putem supraviețui unei astfel de apropieri și este important să nu trecem dincolo de această barieră pentru că apoi nu mai putem ieși.

Cu toate acestea, efectul de dilatare temporală nu ar fi atât de puternic. Dacă presupunem că am dispune de tehnologia pentru a călători până la cea mai apropiată gaură neagră cunoscută, aflată la aproximativ 3.000 de ani lumină distanță, dilatarea temporală rezultată în urma acestei călătorii ar fi mult mai mare decât dilatarea obținută prin orbitarea orizontului evenimentului. De altfel, această situație este descrisă și în filmul “Interstellar”, unde o oră petrecută pe o planetă din apropierea unei găuri negre este echivalentă cu trecerea a 7 ani în timpul de pe Pământ.

Chiar și așa, în realitatea mundană, toate sistemele de localizare prin satelit (GPS) trebuie să fie construite în așa fel încât să țină cont de efectul de dilatare temporală (atât din cauza vitezei sateliților GPS de pe orbită cât și a gravitației resimțite de aceștia) pentru a funcționa cu precizie. Fără anumite corecții, sistemul GPS al telefonului mobil nu ar putea să ne arate cu exactitate locul în care aflăm, eroarea fiind “destul” de însemnată, de ordinul câtorva kilometri.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

3. Animația suspendată

O altă metodă de a călători în viitor este animația suspendată (anabioză sau biostază) sau încetinirea percepției timpului prin încetinirea sau de-a dreptul oprirea proceselor metabolice și apoi restartarea lor ulterioară. Spori ai unor bacterii pot “trăi” în această stare timp de milioane de ani, până sunt îndeplinite condițiile potrivite de temperatură și umiditate pentru a-și reporni metabolismul. Unele mamifere, așa cum sunt urșii, își pot încetini metabolismul pe perioada de hibernare, reducând substanțial nevoia celulelor de nutrienți și oxigen.

Oamenii vor putea să aplice vreodată această strategie existentă în natură? Deși oprirea completă a metabolismului este, deocamdată cel puțin, cu mult peste capacitățile noastre tehnologice, unii oameni de știință lucrează deja la inducerea unei scurte stări de hibernare care să dureze cel puțin câteva ore — suficient însă pentru a salva o persoană aflată într-o stare de urgență medicală, așa cum ar fi un stop cardio-respirator, până ajunge la un spital.

În anul 2005 o echipă de cercetători americani a demonstrat o modalitate de a încetini metabolismul la șoareci (animale care nu hibernează), expunând rozătoarele câte un minut la doze de sulfat de hidrogen, care activează aceiași receptori celulari ca și oxigenul. Temperatura corpului rozătoarelor a scăzut la 13°C iar metabolismul lor a scăzut de 10 ori. După șase ore șoarecii au putut fi reanimați fără efecte secundare negative. Din păcate însă, experimentele similare derulate pe oi și porci nu au avut același succes, ceea ce sugerează că această metodă nu este funcțională pentru mamiferele mai mari.

O altă metodă este cea a inducerii unei stări de hibernare hipotermică, prin înlocuirea sângelui cu o soluție salină rece. Această metodă a funcționat la porci și este în prezent testată la Pittsburgh.

4. Găurile de vierme

Relativitatea generală permite și posibilitatea existenței sau a generării unor “scurtături” în spațiu-timp denumite generic “găuri de vierme”, care, teoretic ar putea să unească două puncte aflate la distanțe de milioane de ani lumină.

Numeroși fizicieni, printre care și Stephen Hawking, sunt de părere că găurile de vierme apar și dispar în mod constant din Univers însă la o scară cuantică — mult mai mică decât un atom. Ar fi interesant dacă oamenii de știință ar putea identifica și izola o astfel de gaură de vierme și apoi să o mărească până la scara umană — pentru un astfel de lucru ar fi nevoie însă de o cantitate uriașă de energie, dar, teoretic, nu este o imposibilitate.

5. Lumina

O altă idee, avansată de fizicianul american Ron Mallet, este folosirea unui cilindru rotativ de lumină pentru a distorsiona continuul spațiu-timp. Orice obiect introdus într-un astfel de cilindru rotativ ar putea fi împins înainte în spațiu-timp într-un mod similar bulelor care se rotesc la suprafața unei căni de cafea atunci când o amestecăm cu o linguriță. Conform lui Mallet, un astfel de cilindru cu o geometrie perfectă ar putea propulsa un obiect atât în viitor cât și în trecut — cu condiția observată de Hawking ca întoarcerea în trecut să nu depășească momentul în care dispozitivul de călătorit în timp a fost construit și pornit.

După ce și-a publicat teoria, în 2000, Ron Mallet încearcă să adune finanțările necesare pentru un experiment care să-i demonstreze conceptul. Un astfel de experiment ar implica introducerea de neutroni într-un sistem circular de lasere rotative.

Ideea sa nu a fost însă primită cu entuziasm de comunitatea științifică, mulți cercetători invocând faptul că modelul său este afectat de o singularitate — o modalitate mai pretențioasă folosită de fizicieni pentru a descrie o imposibilitate.

Sursa: agerpres.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

viviana-cover

Tânăra din Vaslui care a revoluţionat lumea ştiinţei, premiată de Obama

Viviana Grădinaru (35 ani) cercetător principal la California Institute for Technology, se numără printre cei 105 câştigători din acest an ai ”Presidential Early Career Awards for Scientists and Engineers”, cea mai înaltă distincţie acordată de conducerea SUA tinerilor specialişti în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice.

Potrivit unui comunicat remis de Casa Albă, ceremonia de premiere va avea loc la Washington în primăvara acestui an, premiile urmând a fi înmânate de preşedintele Barack Obama. “Aceşti cercetători aflaţi la începutul carierei lor, sunt deschizători de drum in eforturile noastre de a face faţă şi de a înţelege provocări, pornind de la schimbările climatice până la sănătate şi bunăstare”, a afirmat preşedintele american, Barack Obama, care i-a felicitat pe laureaţi şi i-a încurajat să fie în continuare un exemplu ”al incredibilei ingeniozităţi a poporului american”, se arată în comunicatul Casei Albe.

Aceste premii au fost instituite în 1996, de preşedintele de atunci al SUA, Bill Clinton, câştigătorii fiind recompensaţi pentru cercetările lor ştiinţifice inovative, precum şi pentru angajamentul lor în beneficiul comunităţii.

Originară din Vaslui, Viviana Grădinaru (35 ani) a revoluţionat lumea ştiinţei dezvoltând în premieră, în anul 2014, o tehnică prin care se poate face aproape tot corpul unui şoarece transparent. Metoda va facilita cercetările de biologie şi medicină, fiind utilizată  pentru a studia structura sistemului nervos sau modul în care se răspândeşte cancerul în organism.

Viviana Grădinaru a absolvit Liceul Mihail Kogălniceanu din Vaslui în anul 2000, iar profesorii au numai cuvinte de laudă despre ea. ”A fost o clasă de aur, clasa Vivianei, cred că a fost cea mai bună clasă a acestui liceu. Viviana era bună la toate disciplinele însă era foarte aplicată la fizică, unde avea un talent incredibil. A fost un elev de o fineţe şi o modestie cum rar ne este dat să întâlnim”, a precizat, pentru ”Adevărul”, profesorul Nicolae Ionescu, de la Liceul ”Mihail Kogălniceanu” Vaslui.

Fostă absolventă a Liceului “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, Viviana Grădinaru s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde şi-a continuat studiile universitare, din 2012 predând la Universitatea din Caltech din California. Munca asiduă în domeniul cercetării, ideile strălucite au făcut ca Viviana Grădinaru să fie cooptată în lotul de elită al universităţii californiene, acolo unde unul dintre laboratoarele de cercetare poartă numele tinerei originare din Vaslui.

Viviana Grădinaru, alături de echipa sa (Foto: Caltech.edu)

VIVIANA3

În vara anului 2014, după doi ani de muncă în laborator, Viviana Grădinaru şi echipa sa de la Caltech au anunţat descoperirea revoluţionară în domeniul ştiinţei medicale: şoarecii transparenţi.  Cu această nouă tehnică, dezvoltată de Viviana Grădinaru se deschide calea către o nouă generaţie de terapii pentru afecţiuni care variază de la autism la durere cronică. Oamenii de ştiinţă vor putea cartografia mai bine sistemul nervos sau modul în care se răspândeşte cancerul în organism.

“Metodologia noastră are potenţialul de a accelera orice demers ştiintific care ar fi benefic pentru cartografierea întregului organism, inclusiv studiul despre cum nervii periferici şi organele pot afecta profund cogniţia şi procesarea mentală, dar şi viceversa”, a explicat Viviana Grădinaru în presa americană.

Deşi existau metode de a face transparente diferite organe extrase din corp, este pentru prima dată când cercetătorii reuşesc să facă transparent tot corpul unui animal, a explicat Viviana Gradinaru, conducătorul studiului şi autor principal al articolului pe această temă publicat în jurnalul ştiinţific Cell. Animalele au fost eutanasiate, apoi pielea a fost îndepărtată, iar restul corpului a fost tratat cu anumite substanţe chimice care fac ca musculatura şi organele interne ale şoarecilor, nu şi oasele, să devină transparente. Unele dintre substanţele utilizate dizolvă grăsimea, altele formează o reţea la nivel microscopic, care menţine poziţia ţesuturilor în corp.

Sursa: adevarul.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

1

Fizicienii au creat cel mai precis ceas din lume. Secunda ar putea fi recalculata

Fizicienii din Germania au construit ceasul cel mai precis de pe Pământ, atingând niveluri de precizie fără precedent cu un nou ceas atomic, care măsoară timpul în funcție de mișcările de ioni yterbiu.

Numit ceas optic cu un singur ion, dispozitivul funcționează prin măsurarea frecvenței de vibrație a ionilor yterbiu care oscilează înainte și înapoi de sute de trilioane de ori pe secundă între două niveluri diferite de energie. Acești ioni sunt prinși într-un “grilaj optic” de fascicule laser, care permite oamenilor de știință să contorizeze numărul de “ticăituri” yterbiu pe secundă pentru a măsura timpul atât de precis încât ceasul nu va pierde sau câștiga nicio secunda în câteva miliarde de ani.

Până nu demult, cele mai precise ceasuri erau ceasurile atomice cu cesiu –  care conțin un “pendul” de atomi ce sunt antrenați în rezonanță de radiația microundelor. Pe aceste ceasuri se bazează definiția oficială a secundei, potrivit standardelor internaționale.

În conformitate cu ceasul atomic cu cesiu, o secundă este timpul care se scurge în timpul a 9,192,631,770 cicluri de radiații produse de tranziția între două niveluri ale atomului de cesiu 133.

Totul bine până aici, dar când vine vorba de definirea timpului – lucrul care guvernează literalmente tot ceea ce facem în viață – nu poți fi niciodată prea exact.

Cercetători din întreaga lume au lucrat la perfecționarea ceasurilor atomice optice, astfel ca necesitatea de a redefini secunda în funcție de aceste dispozitive, mai degrabă decât in funcție de ceasurile atomice de cesiu este justificată. Și mai ales acum – având în vedere că o echipă de experți in ceas atomic de la Physikalisch-Technische Bundesanstalt Germania (PTB) au construit unul care este nu mai puțin de 100 de ori mai precis decât cele mai exacte ceasuri atomice cu cesiu.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

“Este considerată certitudine că o redefinire a secundei potrivit standardelor internaționale se va face pe baza unui ceas atomic optic”, spune echipa. SI se va baza pe un ceas atomic optic”, spune echipa. “Acestea au o frecvență de excitație considerabil mai mare , ceea ce le face mult mai stabile și mai precise decât ceasurile de cesiu.”

Prezise în anii 1980 de către fizicianul câștigător al premiului Nobel, Hans G. Dehmelt, ceasurile optice atomice sunt, practic, capcane cu laser pentru ionii singulari sau pentru mai multi atomi neutri. Astfel de ceasuri au fost construite in trecut, insă cel construit de echipa PTB este primul care atinge un nivel de precizie care, până acum, a fost prezis doar în teorie. In termeni tehnici, asta înseamnă că are un nivel de incertitudine de 3 E-18.

Echipa sustine ca yterbiul – un element chimic argintiu moale – este tipul perfect de ion pentru ceasul lor, deoarece aceasta poate tranzita între diferite stari pentru a da un “ticăit” clar și măsurabil. “Una dintre aceste tranziții se bazează pe trecerea în așa-numita” stare F” care, datorită duratei sale naturale de viață extrem de lungi (aproximativ șase ani) permite o rezonanță extrem de precisă.

La fel ca si kilogramul, care în prezent este în curs de redefinire, totul în Sistemul Internațional de Unități necesita revizuire în cazul în care ai un mod mai precis de masurare. Rezultatele au fost publicate in Physical Review Letters.

Sursă: sciencealert.com

1-echipamentgratuit-1030x215

Fizicienii anunta prima detectare directa a undelor gravitationale

Echipe internationale de cercetatori au anuntat joi prima detectare directa a undelor gravitationale, un avans major care deschide o noua fereastra spre misterele universului, scrie AFP. 

Aceasta descoperire, care vine dupa mai multe decenii de eforturi, confirma o predictie importanta a teoriei relativitatii generale enuntata de Albert Einstein in 1915. Potrivit teoriei relativității generale, un cuplu de gauri negre care orbiteaza una in jurul celeilalte pierde energie, producand unde gravitationale. Sunt undele care au fost detectate in 14 septembrie 2015 la ora 16,51 GMT.

“Acest avans marcheaza nasterea unui noi domeniu al astrofizicii, total nou, comparabil cu momentul in care Galilei si-a indreptat pentru prima oara telescopul spre cer”, in secolul al XVII-lea, a afirmat France Cordova, directoarea Fundatiei nationale americane pentru stiinte (National Science Foundation), care finanteaza laboratorul Ligo.

Aceste unde gravitationale au fost detectate in Statele Unite in 14 septembrie 2015 de cele doua instrumente ale observatorului Ligo (Laser Interferometer Gravitational-wave Observatory), care masoara fiecare patru kilometri. Echipa de oameni de stiinta de la Ligo lucreaza in stransa colaborare cu colegii lor de la Centre National de la recherche scientifique (CNRS, Franta) si cu echipele detectorului franco-italian Virgo, in apropiere de Pisa (Italia).

Anuntul acestor prezentari intervine in contextul zvonurilor care circula de mai multe saptamani in comunitatea stiintifica potrivit carora echipele de la LIGO ar fi reusit sa detecteze aceste unde direct, pentru prima oara.

Undele gravitationale sunt generate de perturbarile produse de reteaua spatiu-timp sub efectul deplasarii unui obiect cu masa mare, precum gaurile negre.

Aceasta teorie avansata de Einstein ar putea sa se prezinte ca undele formate de o piatra aruncata intr-o apa sau ca deformarea suferita de o plasa sub greutatea unui obiect, in acest caz plasa fiind spatiu-timpul. Potrivit acestor zvonuri, descoperirea ar fi fost facuta observand coliziunea a doua gauri negre si fuziunea lor.
“Un avans istoric”
Fizicianul Benoit Mours, de la CNRS, a apreciat ca este vorba despre un avans “istoric” deoarece permite “verificarea de maniera directa a uneia dintre predictiile teoriei relativitatii generale“.

Fizicienii au stabilit ca undele gravitationale detectate in septembrie s-au nascut in perioada ultimei fractiuni de secunda inainte de fuziunea a doua gauri negre, misterioasele obiecte celeste care rezulta din prabusirea gravitationala a stelelor masive.

Analiza datelor a permis sa se determine ca cele doua gauri negre au fuzionat in urma ca 1,3 miliarde de ani. Erau de 29 si, respectiv, de 36 de ori mai masive decat Soarele. Compararea timpului de sosire a undelor gravitationale in cele doua detectoare Ligo si studiul caracteristicilor semnalelor masurate au confirmat detectarea.

“Puteam vedea universul, dar cu Advanced LIGO il vom si auzi, de asemenea”, a declarat Szabolcs Marka, profesor de fizica la Universitatea Columbia, citat de CNN. 

“Si cand vom auzi universul, vom invata despre secretele vietii gaurilor negre – nasterea lor, moartea lor, unirea lor, cand se hranesc. Vom auzi cand o gaura neagra mananca o stea neutronica”.

O dovada indirecta a existentei undelor gravitationale a fost produsa prin descoperirea in 1974 a unui pulsar si a unei stele neutronice, de catre Russel Hulse si Joseph Taylor, care le-a adus premiul Nobel in 1993.

“Mai revolutionar decat telescopul”

“Undele gravitationale ar putea fi si mai revolutionare decat a fost telescopul deoarece sunt diferite de sursele luminoase”, afirma astrofizicianul David Shoemaker, responsabil pentru Ligo la Massachusetts Institute of Technology (MIT). “Aceasta descoperire este entuziasmanta pentru fizica si foarte promitatoare pentru astrofizica si astronomie”.

“Primele aplicatii pe care le vedem acum sunt pentru gaurile negre, pentru ca ele nu emit lumina si nu le-am fi putut vedea fara undele gravitationale”, a subliniat el.

“Undele gravitationale pot ajuta la explicarea formarii galaxiilor”, crede David Shoemaker.

“Omenirea detine acum un alt instrument pentru explorarea universului”, spune Tuck Stebbins, seful laboratorului de Astrofizica gravitationala de la centrul Goddard al Nasa.

“Gravitatia este forta care controleaza universul si faptul ca ii putem vedea radiatiile ne permite sa observam cele mai violente si fundamentale fenomene ale cosmosului, care sunt cvasi-neobservabile, altfel”, a declarat acesta.

Faptul de a putea observa aceste unde care calatoresc fara perturbatii miliarde de ani permite acum ajungerea la primele milisecunde dupa Big Bang.

Unul dintre cele doua detectoare de unde gravitationale ale Ligo se afla la Livingston, in Louisiana (sud), iar al doilea la Hanford, in Washington (nord-vest). Descoperirea undelor gravitationale a fost publicata in revista americana Physical Review Letters.

Sursa: hotnews

1-echipamentgratuit-1030x215

semn

Dilema copilariei unui laureat Nobel: Poate apicultorul sa treaca podul, sau nu?

Profesorul Eric Cornell, laureatul Nobel pentru Fizica in anul 2001, a povestit marti, in cadrul unei conferinte de presa, una dintre intrebarile care i-au pus mintea la contributie in copilarie si au hranit, alaturi de alte astfel de jocuri mentale, pasiunea sa pentru stiinte inca de o varsta frageda.

Fizicianul povesteste ca uneori nu reusea sa adoarma seara iar parintii alternau cititul de povesti, cu diverite probleme, jocuri mentale, desi tactica in privinta acestora din urma nu se dovedea eficienta. “Pe de alta parte m-a incurajat sa ma gandesc la lucruri de genul asta si la posibile solutii”, spune omul de stiinta.

“Una dintre ele care mi-a ramas in minte peste ani e dilema apicultorului. In zona in care am crescut  erau copaci fructiferi iar unele persoane duceau albine de la o livada la alta pentru a asigura polenizarea. Camionul unei persoane cantareste o tona, iar spatele camionului e plin cu albine, o tona de albine. Deci in total, camionul si albinele cantaresc 2 tone. Ajunge la un pod mic cu limita de greutate de 1,5 tone si se gandeste: <<Daca trec peste pod asa, voi rupe podul>. Prin urmare ia un bat, se duce in spatele camionului si loveste exteriorul vehicului astfel incat sa enerveze albinele aflate in interior si sa le determine sa se agite si sa zboare, ideea fiind sa diminueze incarcatura si sa treaca podul. Intrebarea este: ar putea functiona sau este o idee nebuna? Nu va spun raspunsul dar va spun ca m-a batut mult la cap cand eram copil.”

Profesorul Cornell este fizician in cadrul Institutului National de Standarde si Tehnologie (INST) din Statele Unite ale Americii. In acelasi timp, este profesor adjunct al Departamentului de Fizica al Universitatii din Colorado si Membru al Joint Institute for Laboratory Astrophysics, institutul comun al INST si Universitatii din Colorado.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Eric Cornell a obtinut Premiul Nobel pentru Fizica in anul 2001, alaturi de Carl Wieman si Wolfgang Ketterle, pentru condensatul Bose-Einstein, o noua stare a materiei, care le permite cercetatorilor sa studieze proprietatile atomilor in stari stationare. Aceasta descoperire, facuta in anul 1995, a revolutionat stiinta experimentala si teoretica, deschizand drumul catre noi tipuri de telecomunicatii bazate pe lumina, stocarea optica a datelor si calculul cuantic, dar si catre procesarea cuantica a informatiei si dezvoltarea masuratorilor de precizie pentru unele dintre cele mai sensibile dispozitive din lume, cum este ceasul atomic.

Sursa: Hotnews

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit