Posts

Ultimul interviu cu actorul Ion Besoiu

Actorul Ion Besoiu a murit miercuri, la vârsta de 85 de ani. Ion Besoiu s-a născut la 11 martie 1931, la Sibiu, şi a absolvit Academia de Teatru şi Muzică din Sibiu.

Ion Besoiu a debutat în 1957 şi a jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca”, din Sibiu, vreme de 16 ani. La București, a jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloșca, în „Procesul lui Horia” (1967), Serebreakov, în „Unchiul Vanea” (1983), Polonius, în „Hamlet” (1985), Oronte, în „Mizantropul” (1989), Corifeu, în „Antigona” (1993), Ferapont, în „Trei surori” (1995), Senecus, în „Caligula” (1996), și Muhoiarov Ivan Matveevici, în „Oblomov” (2003).

În anii ’70 a jucat în serialul Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureșan.

Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: „Furtuna”, „Neamul Șoimărestilor”, „Haiducii”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, „Ciprian Porumbescu”, „Păcală”, „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Ultima noapte de dragoste”, „Lumini și umbre”.

Iata mai jos fragmente dintr-un interviu acordat de Ion Besoiu, în 31 octombrie 2015, ziarului EZ.

Cum vedeți lumea teatrului de astăzi în raport cu perioada în care ați făcut primii pași pe scenă?

Ion Besoiu: Este o diferență de mentalitate, o diferență istorică. Am început teatrul acum mai bine de șaizeci de ani, în 1949. Era o perioadă în care teatrul însemna o artă importantă pentru regimul care ițea capul în România după 1944, însă el a fost folosit ca instrument de propagandă în primul rând. Comuniștii și-au dat seama că această artă are o funcție formativă, educativă, și-atunci au pus accent pe înființarea instituțiilor teatreale în fiecare capitală de județ. A fost o dezvoltare importantă. Au dispărut teatrele particulare și au apărut cele de stat, foarte controlate ca reportoriu. Cu toate acestea, se strecurau și piese clasice de valoare.

Erau trei piese rusești, două românești…

Așa e, era un procentaj: două piese sovietice, la care se mai adauga una rusească. Un Ostrovski, care era un “dramolete de public” – “Vinovat fără vină” – de pildă, dar și un Cehov sau un alt titan rus. Apoi, urmau producțiile românești. Sigur, teatrul nostru a evoluat treptat, mai ales după ce ne-am eliberat de clișeele acestea obligatorii. Ulterior, a contat mult faptul că s-a încurajat dramaturgia originală. Păi, noi, în afara lui Alecsandri, a lui Delavrancea, a lui Davila, nu aveam dramaturgi. Or această mișcare de încurajare a adus în prim plan un Paul Everac, un Iosif Naghiu, un Teodor Mazilu… Am constatat acum, pentru că încă mai joc la Nottara, că Mazilu, cu piesa sa “Mobilă și durere”,  are o percuție extraordinară la public. De ce? Pentru că moravurile noastre nu s-au schimbat de mai bine de 100 de ani. Lumea lui Caragiale e încă de actualitate.

De unde găsiți puterea să mai urcați pe scenă?

Iubitule, putere fizică nu mai am. Dar mă duc cu mare plăcere să mă întâlnesc cu publicul. Mi-am dat seama că spectatorii se recunosc în piesa aceasta (n. r. – “Mobilă și durere”) și o înțeleg. Așa cum suntem noi, românii, știm să râdem, batjocorindu-ne pe noi înșine. Acest lucru este foarte important, înseamnă că avem simțul umorului. Nu-i așa, o chestie tragică.

Poate că umorul, de orice fel, ne-a ajutat să supraviețuim…

Păi, nu că poate, ci sigur ne-a ajutat! Teatrul, umorul în general. Nu uitați că suntem un neam cu foarte multe frustrări. De-a lungul istoriei, de câte ori n-am fost nevoiți – pentru că așa ne-a așezat Dumnezeu -, la răspântie asta, să ne prefacem? Să undurăm umilințe și să izbucnim din când în când… Dar nu atât de puternic ca un Vezuviu. Am răbufnit în mici revolte, cum a fost momentul 1848, o revoluție importată de altfel. În Franța, în Germania, în Austro-Ungaria au fost revoluții de amploare… Am făcut-o și noi, dar trei zile a ținut! N-a plecat Popa Șapcă, împreună cu Nicolae Bălcescu și cu toată suita de revoluționari de la ’48, de la Izlaz – unde ținuseră proclamația – , spre Caracal și au rămas de pomină? Toată boierimea din Romanați a stat ascunsă după perdele și, când au ajuns ăștia în centrul orașului, să citească și aici, s-a rupt carul cu ei! De acolo vine vorba “S-a rupt carul cu proști”, pentru că boierimea își bătea joc de ei. Noi n-am avut, deci, izbucniri revoluționare extraordinare. Gândiți-vă că noi am fost ultimul stat din țările socialiste care am lepădat comunismul.

Iar apoi ne-am împușcat și conducătorul mult iubit” în ziua de Crăciun!

Vă dați seama? E cutremurător! Dar, pe de altă parte, pentru mine e ceva înveselitor că avem, ca popor, doza de umor să depășim aceste păcate. Ba chiar îmi dă încredere faptul că putem trece cu atâta ușurință peste nenorociri. Sunt niște tare pe care ni le-a imprimat istoria. Noi am refulat întotdeauna mai modest, nu ca polonezii, sau ca sârbii. Exista, între cele două războaie, o vorbă: “treabă românească”. Ce însemna? Adică un lucru de mântuială, de suprafață… dar am fost un popor cu o mitologie senzațională. La noi, toate evenimentele se petrec în sat. Acolo vin Sfântul Petru, Dumnezeu, Sfânta Vineri…

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

8_4

Să revenim la teatru. Cum v-ați apropiat de scenă?

Am făcut, din fericire, un liceu excepțional, Colegiul Lazăr, de băieți pe atunci. Sunt născut într-un mediu, într-o matrice spirituală – cum zicea Blaga – senzațională. Din Mărginime mai sunt Gheorghe Lazăr – abia apoi a venit să-i învețe carte pe bucureșteni -, Emil Cioran, Octavian Goga, Lucian Blaga – care a stat o vreme bună la Sibiu -, Radu Stanca, Ion Negoițescu… Sunt personalități copleșitoare. Ne-am dus la bibliotecă, am citit, ne-am deschis la minte. Mergeam la Cercul Literar, scriam poezii. Le recitam fetelor, pentru că, la acea vreme, așa se cucereau fetele, cu lirismul! Nu cu euro sau cu dolari! Ca să recit bine, m-am înscris la Conservatorul Timotei Popovici din Sibiu. Asta în timpul liceului. Întâmplarea a făcut ca, la finalul unui an, când se monta o piesă de teatru, să joc și eu.

Așa ați rămas în teatru…

Da, eu care voiam să mă fac profesor de istorie sau de limba română. Visam la literatură comparată! Asta a fost! Mi-a spus Aurel Ghițescu, actor emerit, venit de la Iași la Sibiu: „Dacă ai mirosit soluția cu care se lipesc mustățile, nu mai pleci din teatru!”. Așa am rămas și poate că am făcut bine. E adevărat că, o dată ce-ai urcat pe scenă, e greu să mai renunți.

Ce rol de film v-a rămas drag?

Iubesc „Toate pânzele sus!” pentru atmosfera lui, nu neapărat pentru rolul căpitanului Anton Lupan. Am filmat pe mări, pe oceane… Eram prieteni adevărați. Plus că am jucat cu niște actori remarcabili – Jean Constantin – extraordinar și genial comic  – și Ilarion Ciobanu, amândoi autodidacți, Papaiani… Foarte drag mi-a fost rolul din “Setea” sau din “Răscoala”, personajul preotului din filmul „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” sau rolul din „Ion” sau „Tomșa Vodă”. Sunt roluri de referință pentru mine, poate și pentru public. Eu n-am disperarea „Vai, Doamne, a dispărut Generația de Aur!”. A actorilor, adică. Nu! Eu cred că fiecare generație are vârfurile ei.

Părinții nu v-au reproșat faptul că ați ales să faceți teatru? Pe vremea aceea nu era considerată chiar o meserie…

Dar nici nu mai era o meserie de rușine.

Veneau să vă vadă?

La început, nu. În epocă se mai gândea că actrița e curvă, iar actorul e un bețiv. Adevărul e că n-am fost niciodată de acord cu latura aceasta boemă a actorului. Această meserie înseamnă muncă și seriozitate. Un actor trebuie să fie un om cultivat. Dacă n-ai ochiul format pentru stradă și talentul de a vedea tipologii la tot pasul – cum era Octavian Cotescu, care era și cultivat -, trebuie să citești foarte mult. Radu Stanca m-a plimbat trei luni prin cimitire, pe străzi, prin cafenele… Abia apoi mi-a spus: „Gata, acum poți să-l joci pe profesorul Miroiu, din Steaua fără nume”. Deci, nu-i chiar așa simplu. „Artistul nu trebuie înțeles, ci crezut”, îmi spunea Radu Stanca și sunt de acord cu asta. Nu credea că un actor trebuie să se îmbete în restaurant, să se urce și să danseze, aiurit, pe scenă, să-l scoată chelnerii afară în pumni. Cum să-l mai joci pe Romeo, când ăia te-au văzut beat-criță? Actorul trebuie să fie un exemplu, să țină bine minte tinerii. Și voi, jurnaliștii, nu trebuie să scobiți în viața lui personală. Aia nu contează. Cum îmi spunea mie Maria Tănase, că trebuie să dai spectatorului senzația de integritate, de eleganță. Nu știe nimeni cum a fost viața ei și era o femeie frumoasă, o mare artistă… A, că se fac presupuneri că a fost amanta nu știu cui… Copilării! Spectatorul nu trebuie să te vadă în situații jenante, pentru că nu te mai crede. Ca actor, trebuie să fii crezut, nu înțeles.

Maestre, ce este frumosul?

Frumosul este un întreg făcut din mai multe părți, dar din care nu se poate scoate nici o parte și nu se poate adauga niciuna. Nu poți să lipsești dintr-un frumos, să-i dai jos o scândură pe care scrie caracter sau comportament sau morală… Nu merge… Ține de autodisciplină.

Cum vi se pare clasa politică de astăzi?

Să nu ne pierdem optimismul, pentru că suntem un popor fabulos, talentat. Sigur, avem un provincialism caracteristic. Mă stupefiază când văd, la televizor, tineri care glumesc și râd pe seama faptului c-au picat Bacalaureatul. Aceștia sunt produsul acestei clase politice deficitare. Dar nu doar ei sunt reperele noastre, pentru că avem și tineri care merg la olimpiade, cu care ne mândrim.

Ați fost membru de partid și comunist?

Am fost membru de partid, dar nu și comunist. Nu omul este peste vremuri, ci vremurile peste om. Așa era istoria, mediul, conjunctura. Oamenii sunt influențați și influențabili. Dacă te opuneai, n-aveai acces la facultate, la doctorat, n-aveai dreptul la o viață demnă. Nu pot spune că am fost comunist, ci doar membru de partid. De asemenea, nu pot spune despre Beligan, care a fost membru în Comitetul Central, că a fost comunist. Nu! Prin funcția lui era expus, dar asta nu înseamnă că trăia, gândea și simțea ca un comunist.

Mai citiți?

Sigur. Acum mă delectez cu “Istoria Războiului Civil din Spania”. Foarte interesantă. Am fost un mare admirator al acestei perioade istorice, mi s-a părut foarte romantică. Brigăzile din Spania, cu Remarque, cu Hemingway, care au participat la nebuniile astea…

Aveți un trai decent?

Am avut parte de un prieten care m-a ajutat din punct de vedere material. Îl cheamă Relu Muntean, e sibian și fost fotbalist. M-a ajutat enorm, m-a iubit și-l iubesc. El mi-a sponsorizat și filmul „Sibiul, dragostea mea”, dar și pe cel despre Andrei Șaguna. Pe această cale, îi mulțumesc. E un fel de Mecena, dar nu face tam-tam și nici nu iese în față. Ultima mea nevastă – Fie-i iertată! – spunea un lucru: “Dacă dai cu dreapta, nu trebuie să știe stânga”. Și Isus avea o vorbă: „Dați, că mie îmi dați!”. E cea mai importantă parte a religiei creștine, să înveți să dăruiești.

Mergeți la biserică?

Nu sunt un practicant. Dar cred, am calendar ortodox, țin posturile. Cred în Dumnezeu pentru că, de fapt, sunt un om slab. Am nevoie de un reper, care să mă impulsioneze.

Surse: europafm, evz

1-echipamentgratuit-1030x215

O compozitoare de operă de 11 ani uimește lumea muzicii clasice

O fetiță de 11 ani a debutat cu succes în calitate de compozitoare de operă pe scena unui teatru din Viena. Alma Deutscher, care locuiește într-o localitate la sud de Londra, a început să scrie această operă la vârsta de șapte ani și este considerată un copil minune, fiind deja comparată cu Mozart.

alma_deutscher

Premiera operei Cenușăreasa s-a jucat pe 30 decembrie anul trecut pe scena Casino Baumgarten în fața a 300 de spectatori (capacitatea maximă a sălii) care au ovaționat-o pe micuța artistă la sfârșitul reprezentației timp de circa 10 minute.

În opera compusă de Alma, mama vitregă cea rea este proprietara unei săli de operă, surorile vitrege cele urâte sunt dive de operă fără talent, în timp ce Cenușăreasa este o tânără compozitoare cu multe melodii frumoase în capul ei. În loc de pantof, prințul este frământat de melodiile pe care le aude cântate de ea, dar nu-și poate aduce aminte care este continuarea și de aceea o caută pe Cenuțăreasă ca să poate sfârși cântecul.

Multe dintre melodiile și temele din această operă mi-au venit atunci când săream coarda“, a spus Alma într-un interviu la BBC. “Eu îmi iau coarda la repetiții și sar cu ea în pauze“.

Partitura operei este lungă de 237 de pagini și o versiune preliminară mai scurtă a ei a fost prezentată la Tel Aviv în iulie 2015.

Alma, care împlinește 12 ani luna viitoare, este fiica lui Guy Deutscher, un lingvist israelian și flautist amator, și a lui Janie, care a studiat orga la Oxford și a predat literatură engleză medievală.  Ea este educată acasă, dar ia lecții de pian și vioară la Școala internațională de muzică Yehudi Menuhin situată nu departe de casa ei.

“Domnișoara Mozart”

Cum explică însă Alma creativitatea ei extraordinară, la o vârstă așa de precoce?

Nu merg la școală, învăț acasă, sunt educată acasă. Citesc multe cărți, ador cititul… Citesc biografii ale oamenilor de știință și ale compozitorilor“, a răspuns Alma.

Următoarele reprezentații ale Cenușăresei vor avea loc la Viena pe 4 și 5 ianuarie, iar următoarele proiecte ale Almei sunt terminarea unui concert pentru pian, precum și scrierea unei cărți care să fie ecranizată și pentru care ea însăși să scrie muzica.

Jucarea operei sale de debut la Viena i-au adus în mod inevitabil comparația cu un alt geniu muzical precoce din urmă cu două secole și jumătate, aducându-i porecla “domnișoara Mozart“.

Îl iubesc pe Mozart foarte mult, e probabil compozitorul meu preferat, dar de fapt nu-mi place când oamenii mă numesc Mica Domnișoară Mozart. Nu-mi place să fiu numită “mică” pentru că sunt foarte mare și, în al doilea rând, dacă eu aș scrie din nou tot ce a scris Mozart, asta ar fi plicticos” a spus Alma.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

O romanca, prima femeie – director al celui mai mare laborator MIT

Alfabetizarea tehnologica este la fel de importata ca scrierea, citirea si matematica, iar scolile au nevoie disperata sa reduca decalajul in predarea bazelor programarii pe calculator, in conditiile in care tot mai multe joburi implica utilizarea computerului, considera cercetatoarea romanca Daniela Rus, prima femeie care conduce cel mai mare laborator al universitatii americane de tehnologie MIT.

Daniela Rus, nascuta in Romania din tata informatician si mama fiziciana, este directoarea laboratorului de Stiinta Calculatoarelor si Inteligenta Artificiala (Computer Science and Artificial Intelligence Laboratory – CSAIL), al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology – MIT), una intre cele mai importante universitati de tehnologie din lume.

Ea a acordat in septembrie 2016 un interviu publicatiei americane Forbes, in care a vorbit despre necesitatea educatiei timpurii in informatica si gandire computationala.

De asemenea, cercetatoarea a mentionat ca peste 250 de firme de tehnologie s-au desprins din laboratorul pe care il conduce acum, Daniela Rus considerand ca antreprennorii au nevoie de mentori pentru a reduce distanta dintre cercetare si startupuri.

Ce spunea Daniela Rus in interviul publicat de Forbes:

aadaniela-rus-image-2-1

  • “Alfabetizarea tehnologica este la fel de importanta ca si citirea, scrierea si matematica, pentru ca este peste tot in jurul nostru. Vrem sa-i facem pe copii sa fie interesati si atrasi de robotica de la o varsta frageda, astfel incat ei sa poata fi inovatorii de maine.
  • Pe scurt, trebuie sa introducem gandirea computationala ca obiect obligatoriu de studiu la toate clasele, incepand cu gradinita.
  • In conditiile in care tot mai multe locuri de munca necesita utilizarea calculatoarelor intr-un mod tot mai complex, avem nevoie disperata sa reducem decalajul de cunostinte in predarea bazelor programarii pe computer.
  • Dezvoltarea acestor abilitati nu inseamna doar sa inveti programare, ci ceea ce s-ar putea numi “programare pentru a invata” (coding to learn – in eng.). Nu este vorba doar despre aceste abilitati ca scop in sine, ci despre modul in care invatarea despre aceste lucruri iti va permite sa privesti altfel lumea.
  • De la fondarea noastra in 1963, peste 250 de companii s-au desprins din CSAIL, inclusiv Akamai, iRobot, 3Com si Meraki. CSAIL contribuie intr-un mod aparte la peisajul american de business – si anume prin tehnologia intemeiata pe cercetare si pe gandire profunda pe termen lung, care poate fi facuta  relevanta in ziua de astazi. Vrem foarte mult sa cultivam acest mod de gandire despre inovare.
  • La fel ca si dispozitivele noastre, si antreprenorii au nevoie de networking. Au nevoie de mentori pentru a-i  ajuta sa elimine distanta dintre cercetare si un start-up. Ei au nevoie de oameni cu experienta operationala. Au nevoie de capital. In 2012, am lansat o initiativa de antreprenoriat ca modalitate de a se asigura ca sunt conditii care sa le permita studentilor nostri – antreprenori sa reuseasca.
  • Obiectivul nostru principal este acela de a promova stiinta autonomiei. Lucram la dezvoltarea unor tehnologii care permit unui robot sau unei echipe de roboti sa lucreze impreuna pentru a ideplini sarcini complexe, fara supraveghere umana.
  • Vedem cele mai interesante progrese in robotoca soft, interactiunea om-robot, sofatul autonom, imprimante 3D.
  • Intre timp, printarea 3D ar putea face robotii mai ieftini si mai usor de produs pentru oamenii care nu au acces la tehnologii scumpe. Folosind materiale de uz casnic, simple, ca hartia si plasticul, am putea vedea ca putem produce roboti functionali, care pot iesi, practic, chiar din imprimanta. Cred ca suntem doar la cativa ani distanta de un viitor in care robotii vor fi la fel de banali ca smartphone-urile astazi – in care te-ai putea duce la un atelier de printare 3D a robotilor sa-ti comanzi unul pentru sarcini specifice acasa sau la birou.
  • Avem, de asemenea initiative transversale in big data, securitate cibernetica si tehnologie wireless, in care lucram cu sponsori din industrie pentru a directiona cercetarea in anumite zone despre care credem ca sunt cele mai fructuoase pentru consumatori”.

Citeste tot interviul pe Forbs

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Lotul României a cucerit şapte medalii la Olimpiada Internaţională de Astronomie

Ministerul Educaţiei anunţă că lotul olimpic al României a luat şapte medalii la ediţia XXI a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie, trei dintre ele fiind de aur.

Trei medalii au fost au fost luate la secţiunea juniori (elevi sub 16 ani), în timp ce alte patru medalii au revenit seniorilor (o medalie de aur, o medalie de argint şi două de bronz), anunţă Ministerul Educaţiei.

“Elevii laureaţi cu aur sunt Robert-Gabriel Paşcalău (clasa a VIII-a/Şcoala Gimnazială „Tudor Arghezi” din Năvodari, judeţul Constanţa), Paul Florin Rebenciuc (clasa a VIII-a/Şcoala Gimnazială „Miron Costin” din Suceava) şi Radu Andrei (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” din Brăila).

Anca Drăgulescu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Internaţional de Informatică din Bucureşti, a fost premiată cu argint, iar David Corneliu Turturean (clasa a IX-a/Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava), Andrei Horaţiu Eftime şi Andrei Cosmin, elevi în clasa a X-a şi a XI-a la Colegiul Internaţional de Informatică din Bucureşti, au fost medaliaţi cu bronz”, precizează ministerul.

Lotul olimpic al României a fost coordonat şi însoţit de profesorii Cătălina Anca Marian (Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” din Alba Iulia) şi Lucian Stoian (Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare). Olimpiada s-a desfăşurat în perioada 5 – 13 octombrie în Bulgaria şi a reunit concurenţi din 20 de ţări.

Sursa: mediafax

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

“Sunt iubitor de oameni. Când ştii că fără ei nu poţi trăi. Şi ăsta este cel mai frumos lucru. Să iubeşti…” – Sebastian Papaiani

Actorul Sebastian Papaiani a murit, marti dimineata, la varsta de 80 de ani. Artistul a murit in locuinta sa din Bucuresti. Fusese internat intr-o clinica dupa un atac vascular cerebral, dar a revenit acasa pentru recuperare. 

Născut pe 25 august 1936 la Piteşti, Sebastian Papaiani şi-a petrecut copilăria într-un cartier de la marginea oraşului argeşean. Copilăria şi-a petrecut-o, după cum declara actorul, “într-o lume modestă, într-un cartier paralel cu Costache Negri, unde era plin de ţigani, dar ţigani cu care puteai să fii prieten…”. Tatăl sau, Alecu Papaiani, era grec de origine, Papayannis fiind proprietarul unei curţi, undeva în mărginimea Piteştiului în care erau apartamente de două cămăruţe, închiriate de coşari, geambaşi, lustragii etc. Alături de prietenii lui era fascinat de circul ce venea în cartier şi de filmele ce rulau în acei ani, iar John Wayne şi Johnny Weissmuller erau preferaţii lui.

A părăsit oraşul natal pentru Bucureşti, unde a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică. A absolvit în anul 1960, iar în 1963 a debutat şi în cinematografie, primind un rol în comedia „Un surâs în plină vară”, regizată de Geo Saizescu.

La 17 ani se angajează contabil la un oficiu farmaceutic, joacă teatru de amatori, îndrumat de fosta Miss România 1936, Crina Cojocaru, care îl determină să treacă peste multe obstacole şi să devină actor.

1

„Nu am avut pe nimeni care să mă împingă de la spate şi care să mă ajute să devin actor. Părinţii şi restul familiei mă sfătuiau să mă fac inginer mecanic, însă, până la urmă, au acceptat decizia mea. Tatăl meu era un fan al filmelor americane şi îşi făcuse o imagine despre cum trebuie să arate un actor. Se lipise foarte mult de unul faimos la vremea aceea şi mă compara tot timpul cu el. După terminarea facultăţii am fost repartizat la Teatrul Naţional din Cluj, dar, cum tatăl meu nu a fost de acord cu plecarea mea acolo, m-am oprit la cel din Sibiu. Aici am avut ocazia să cunosc oameni extraordinari, care mi-au rămas şi acum în minte. Din păcate, în ziua de astăzi, nu mai există oameni care vor să producă alţi oameni, de aceea România nu mai are vedete adevărate. Acum se imprimă un cântec şi se redă mimând. În trecut, actorii au fost mult mai cenzuraţi decât erau cântăreţii. Spre exemplu, noi nu aveam voie să inserăm în text cuvinte precum «duduie» sau «domnişoară». Era o profesie oprimată”, spunea Sebastian Papaiani, într-un interviu.

Sebastian Papaiani a jucat in zeci de filme si piese de teatru. Printre cele mai cunoscute se numara “Brigada Diverse intra in actiune”, in care l-a interpretat pe celebrul plutonier Capsuna, “BD, la munte si la mare”, “Toate panzele sus”, “Pacala”, “Fram” sau “Nea Marin miliardar”.

În ultimii ani, actorul a putut fi văzut şi în unele seriale de televiziune, printre care „Numai iubirea”, „Lacrimi de iubire”, „Daria, iubirea mea” şi „Nimeni nu-i perfect”.

În onoarea actorului, Cinematograful Modern din Piteşti se numeşte  „Cinema Sebastian Papaiani”.

Pe 13 decembrie 2002, Sebastian Papaiani a fost decorat cu Ordinul national Serviciul Credincios in grad de Cavaler, “pentru devotamentul si harul artistic puse in slujba teatrului romanesc, cu prilejul implinirii unui veac si jumatate de existenta a Teatrului National din Bucuresti”.

ILEANA STANA IONESCU - SEBASTIAN PAPAIANI - WALK OF FAME

În anul 2011, Sebastian Papaiani a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Capitală. “Împart bucuria şi emoţia cu dumneavoastră. Fără public nu se face nici teatru, nici film”, a spus Papaiani, înainte să dezvelească steaua care i-a fost acordată pe Aleea Celebrităţilor.

“Mulţumesc mamei mele, care m-a făcut, tatălui meu, care m-a bătut, domnului primar, care a avut forţa să ia pentru mine o stea de pe cer şi s-o aducă pe pământ”, a mai spus Papaiani. 

“Mulţumesc soţiei mele, care a fost aproape de mine în pat şi pe stradă”, a încheiat actorul seria mulţumirilor. Sebastian Papaiani a fost căsătorit cu actriţa Eugenia Giurgiu, cu care are un fiu.

Mi-ar fi plăcut să fiu bogat poate… ca să dau şi altora. Sunt altruist. Sunt iubitor de oameni. Când ştii că fără ei nu poţi trăi. Şi ăsta este cel mai frumos lucru. Să iubeşti… – Sebastian Papaiani 

Toma Caragiu ,Sebastian Papaiani,George Mihaita (Harpalete).Moment din Brigada Diverse.

Surse: ziare.com, mediafax, gandul.info, taifasuri.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

România a câştigat patru medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului

Elevii din lotul olimpic al României au câştigat trei medalii de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului, care a avut loc în Japonia, în perioada 20-27 august, a anunţat, marţi, Ministerul Educaţiei.

Lotul olimpic al României a cucerit trei medalii de argint şi o medalie de bronz la cea de-a zecea ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO), desfăşurată în localitatea japoneză Tsu.

Medaliile de argint au fost obţinute de Alexandra Alexiu (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti), Hakan Calila (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa) şi Tudor Pipirig (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi), precizează Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS).

De asemenea, Diana-Gabriela Oprea (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău) a fost medaliată cu bronz.

olimpici-romani-1-800x494

Trei dintre unităţile de învăţământ din care provin medaliaţii din acest an au avut premianţi şi la ultimele două ediţii ale IESO: Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (2014 şi 2015), Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi (2015) şi Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti (2014).

La Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016 au participat 100 de elevi din 26 de ţări.

Sursa: europafm

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Echipa feminină de spadă a României a cucerit aurul olimpic la Rio

Echipa feminină de spadă a României a cucerit medaliile de aur la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, joi, după ce a învins China, deținătoarea titlului, în finală, cu scorul de 44-38.

Ana-Maria Popescu (ex-Brânză), Simona Gherman, Simona Pop și Loredana Dinu au adus prima medalie a României la JO 2016, încununând eforturile acestei generații de spadasine.

752136-cp-01776-pop

Este a patra medalie olimpică de aur a scrimei românești, după cele obținute de Mihai Covaliu la sabie individual, în 2000, la Sydney, de laura Badea, la floretă individual, în 1996, la Atlanta, și de Ionel Drâmbă, la floretă individual, la Ciudad de Mexico, în 1968. Totodată, e prima medalie olimpică de aur câștigată de scrima românească la echipe. La Rio, România a dispus de SUA în sferturi, cu 24-23, prin ”tușa de aur”, în semifinale a trecut de Rusia cu 45-31, iar în finală a învins China cu 44-38.

Româncele au fost susținute din tribune de alți sportivi din delegația țării noastre la Rio, printre care și echipa feminină de handbal.

Aur-pentru-spadasinele-romane-captura-TVR1-800x450

Sportiva Ana-Maria Popescu a declarat vineri că medalia de aur câștigată de echipa de spadă a României la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro aparține ”copiilor” din loturile de juniori care au fost parteneri de antrenament în perioada de pregătire: ”Rezultatul acesta este al celor care ne-au ajutat. Și să știți că au fost puțini, au fost zece la număr colegii care au venit și ne-au ajutat. Dacă ar fi să fiu rea, aș putea spune, cu ghilimelele de rigoare, că au venit pe burta goală. Copiii aceia au venit pe timpul lor, și-au rupt din vacanța lor să vină să ne ajute. Nu ne permiteam să greșim ca la Londra, să ne antrenăm cu o altă echipă. Era singura noastră opțiune să ne folosim practic de acești copii. Deci este și meritul lor că am ajuns aici, pentru că au încercat pe cât posibil să ne pună probleme și să ne ajute la antrenamente. Este mare lucru, iar asta înseamnă pură pasiune. Mi-aș dori ca ei să fie cei ajutați. Noi chiar dacă primim totul și ei trebuie să fie ajutați, pentru că altfel…”, a spus campioana olimpică.

Iată un GIF cu tușa obținută ”din aer” de Ana-Maria Popescu.

“Cu această victorie ne-am spălat păcatele de la individual. Îi dedic medalia tatălui meu (nr – decedat înainte de JO de la Londra). Se spune despre mine că sunt arogantă în scrimă. Să-l vedeți pe antrenorul Chinei, Daniel Lavavasseur. Mă bucur că le-am bătut pe chinezoaice”, a declarat Ana Maria Popescu.

“Am trăit finala cu un puls extrem de mare, simțeam că-mi iese inima din piept și nu mai am aer. Atunci când nu eram pe planșă, genunchii îmi tremurau atât de tare încât nu puteam să scriu scorul pe foaie. Nu-mi vine să cred că mi s-a îndeplinit un vis”, a spus Loredana Dinu, la finalul partidei câștigate împotriva Chinei.

La interviuri, Simona Pop, a treia clasată a echipei, opțiunea pe care se înghesuie toți adversarii sperînd că e veriga slabă, se arată veselă, deschisă și grăbită ”pentru că vreau să sun acasă”. Rusoaicele s-au mai păcălit cu mine. Nu e ușor să tragă toți adversarii pe tine, să încerce să te țină cît mai mult pe planșă. Am avut momente cînd îmi venea să le zic: <<Măi, fată, nu mai trage și în ultimele zece secunde, lasă-mă în plata Domnului că oricum te-am bătut!>>”.

Surse: agerpres, reporterntv.ro, gsp.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

„Doamna comediei româneşti“, Tamara Buciuceanu-Botez, împlineşte 87 de ani: „Mă simt foarte tânără, bucuroasă. Vă mulţumesc că nu m-aţi uitat“

Tamara Buciuceanu-Botez, supranumită „Doamna comediei româneşti“, împlineşte, astăzi, 87 de ani. Ea este una dintre cele mai apreciate actriţe române de teatru, film şi televiziune din generaţia de aur.

Într-o carieră de peste şase decenii, actriţa a jucat în 35 de filme, fiind foarte cunoscută pentru rolul profesorei Isoscel din seria „Liceenii“. Este una dintre figurile legendare ale teatrului de comedie, jucând pe scenele marilor teatre ale Capitalei – Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional şi Teatrul de Comedie. A avut roluri importante în spectacole precum „Coana Chiriţa“, „Romeo şi Julieta la început de noiembrie“, „Scaunele“, „Cumetrele“, „Doctor fără voie“, „Nepotul“, „Aşteptând la arlechin“, „Domnişoara Nastasia“, „Mamouret“.

646x404 (1)

De asemenea, Tamara Buciuceanu a făcut o carieră impresionantă şi în televiziune, cupletele din programele de Revelion fiind foarte apreciate. De altfel, TVR a lansat în 2006 o selecţie ale apariţiilor sale memorabile din programele de diverstisment ale Televiziunii Române.

tamara buciceanu

Recent, actriţa a fost recompensată cu premiul pentru întreaga carieră, în cadrul TIFF Sibiu, unde a declarat: „Am trăit două vieţi: a mea, care peste o lună face 87 de ani, şi tot a mea, 64 de ani de teatru. Mă simt foarte tânără, bucuroasă, fericită că văd atâta lume. Înseamnă că nu m-a uitat nimeni. Pentru invitaţia pe care mi-a făcut-o Tudor Giurgiu, regizorul şi directorul acestui festival, vreau să îl încredinţez de toată stima şi toată consideraţia mea. Merită! Aduce oamenilor cultură şi ăsta e cel mai mult bine pe care îl poate face. Ce-o să mai fac dacă mă întreabă cineva? Am să iau de la capăt ceea ce am făcut! Şi când nu veţi mirosi flori de câmp pe scenă, seara, poate vă veţi întreba atunci unde o fi plecat Tamara. Vă mulţumesc că nu m-aţi uitat!”.

08101145107416785

Tamara Buciuceanu-Botez a primit o stea pe Bulevardul Celebritatilor din Capitală, iar în anul 2014, la propunerea ministrului Culturii, Kelemen Hunor, Tamara Buciuceanu Botez a primit Ordinul Steaua României în grad de Cavaler, cea mai mare distincţie, pentru „remarcabilele interpretări artistice, dragostea, dăruirea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale.“

A fost căsătorită din 1962 cu medicul anestezist Alexandru Botez, care a decedat în 1996. Nu are copii.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sursa: adevarul.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

rxandra draghia

O romanca, numita la varful Comisiei Europene. Ruxandra Drăghia-Akli este noul director general adjunct pentru cercetare si inovare

Ruxandra Drăghia-Akli a fost numita miercuri director general adjunct al Comisiei Europene la departamentul pentru Cercetare si Inovare, potrivit unui comunicat al CE.

event-12-ruxandra-draghia-akli

Ruxandra Drăghia-Akli, angajata a Comisiei din 2009, a ocupat pana acum postul de Director Health in Directoratul General Cercetare, gestionand o echipa de 150 de oameni si un buget de 1,3 miliarde euro anual.

Este cercetator, doctor in medicina. Timp de 14 ani a lucrat in mediul academic si in biotehnologie in SUA si a fost vice-presedinte pentru cercetare al unei companii de biotehnologie (VGX Pharmaceuticals – vaccinuri de ADN, terapie genica), in care a fost unul dintre fondatorii stiintifici.

Dupa Franta si America, a venit randul Bruxelles-ului in cariera sa profesionala. “Am vrut sa vin la Bruxelles si sa am un impact in cercetarea medicala europeana. In fiecare zi lucrez pentru acest scop”, declara ea pentru SmartWoman.ro in 2010. Cercetatoarea romanca isi va prelua noul post de la 1 septembrie a.c.

Tot miercuri au mai fost numiti in functia de director adjunct al CE Charlina Vitcheva (Bulgaria, Joint Research Center), Mario Campolargo (Portugalia, dept. Digitalizare) si Carlos Alegria (Portughez, dept. Interpretare).

Citeste aici un interviu acordat de Ruxandra Draghia-Akli pentru Viata Medicala si Euractiv.ro in 2013

ruxandra draghia-akli_1

Sursa: hotnews.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

picRB

A murit actorul Radu Beligan

Actorul Radu Beligan a murit miercuri, la Spitalul Elias, în jurul orei 13.00, la vârsta de 97 de ani, au confirmat reprezentanţii spitalului Elias pentru Mediafax. El a fost cel mai longeviv actor aflat încă în activitate pe scena de teatru.

“Pacientul se afla într-o stare de degradare biologică în contextul vârstei avansate. Pe perioada internării a beneficiat de monitorizare strictă cu supravegherea şi controlul funcţiilor vitale, cât şi confortul fizic şi psihic adecvat situaţiei date. Decesul a avut loc miercuri, 20 iulie, la ora 13.00, în urma unui stop cardio-respirator iresuscitabil”, a declarat dr Dana Safta, directorul medical al Spitalului Elias.

Radu Beligan, născut pe 14 decembrie 1918, a avut o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi radio. El a interpretat roluri celebre, în mari capodopere ale dramaturgiei române şi universale, piese semnate, printre alţii, de Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Muşatescu, Mihail Sebastian, William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Jean Anouilh etc. Totodată, el este cunoscut publicului român în calitate de regizor al unor spectacole precum “Egoistul” de Jean Anouilh, “O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, “Doctor fără voie” de J. B. P. Molière, “Străini în noapte” de Eric Assous.

tim

Maestrul a fost acuzat în tinereţe că a fost membru al unei loji masonice, dar şi agent britanic. Astfel, în 1948, Siguranţa Statului, condusă la vremea aceea de Eugen Cristescu, i-a deschis dosar de urmărire, după ce au existat suspiciuni cu privire la faptul că el era membru al unei loji masonice şi totodată agent britanic.   În urma anchetei Radu Beligan nu a făcut nicio zi de puşcărie, ulterior devenind şi membru al Partidului Comunist Român, în perioada 1969 – 1989, precum şi deputat al Marii Adunări Naţionale (MAN) între anii 1961 – 1975.

Într-un interviu acordat Adevarul, Lamia, fata lui Radu Beligan declara: “Tatăl meu a acceptat să facă parte din Comitetul Central, dar el nu făcea parte activ din viaţa politică. Mergea când şi când la şedinţe şi se folosea de poziţia asta ca s-ajute teatrul şi oameni. Ştiu foarte mulţi oameni pe care i-a ajutat. Nu ştiu să fi făcut rău cuiva. El nu era un om politic, era un artist care, făcând parte din Comitetul Central, avea nişte avantaje. Puteam, de pildă, să facem comandă la nu-ştiu-ce nes. Lucruri minore. Pe de altă parte, tata avea autoritatea de a permite să fie jucate nişte piese care în mod normal nu s-ar fi jucat. Şi erau piese deloc comode pentru regimul de-atunci. Atunci când a putut s-ajute un om, a făcut-o. Cred că a ajutat mult mai mulţi oameni din afara familiei decât din familie. Paradoxal. Pare greu de crezut, dar lucrurile aşa au stat: i-a fost mai uşor să-i ajute pe alţii decât pe noi.

lamia2_10313100

Radu Beligan a fost director al Teatrului de Comedie din Bucureşti, între anii 1961 şi 1969, şi director al Teatrului Naţional Bucureşti, între 1969 şi 1990. Totodată, a fost profesor la Institutul de Teatru şi Film, între 1950 şi 1965, şi a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004, în semn de recunoaştere a activităţii sale în domeniul artei.

A fost decorat, printre altele, cu Ordinul “Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofiţer, Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan şi Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare în grad de Ofiţer, din partea Franţei. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti. În 2011 a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor – Piaţa Timpului, spaţiul bucureştean dedicat marilor valori ale filmului şi scenei româneşti.

627x0 (1)

În februarie 2014, Radu Beligan a fost inclus într-un top al celor mai puternice o sută de personalităţi din lume din domeniul divertismentului, alături de actorul român în clasament regăsindu-se numeroase celebrităţi de toate vârstele, de la Hollywood, printre care Robert De Niro, Martin Scorsese, Clint Eastwood, Woody Allen, Judi Dench, Helen Mirren şi Angelina Jolie, potrivit site-ului american Business Insider.

La 95 de ani, a lansat volumul de memorii “Între acte“, dedicată  copiilor săi.

5741205-mediafax-foto-ovidiu-micsik

“Iubesc teatrul, care este arta de a povesti opoziţiile. Teatrul te învaţă să-l cunoşti şi să-l iubeşti pe celălalt”, scrie Radu Beligan în cartea “Între acte”.

Am trăit înaintarea în vârstă ca pe o detaşare de toate aceste poveri. A îmbătrâni înseamnă a arunca peste bord toate ideile preconcepute, înseamnă a deveni mai uşor, mai liber. Într-un anumit sens, eşti mai bătrân când eşti tânăr şi mai tânăr când eşti bătrân. Viaţa se scurge ca o permanentă şi progresivă delestare de prejudecăţi şi de constrângeri. Avea dreptate Picasso când spunea că îţi trebuie mult timp ca să devii tânăr!”, scrie Radu Beligan.

 

Sursa: mediafax

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

anafeat

Ana Ghenciulescu, campion mondial în domeniul neuroştiinţelor

România are un nou campion mondial. Şi nu este unul sportiv.

Ana Ghenciulescu este o tânără de doar 17 ani, elevă a liceului Mihai Viteazu din Bucureşti, care a câştigat competiţia mondială în domeniul neuroştiinţelor, Brain Bee World Championship, încheiată în urmă cu 4 zile la Copenhaga.

Ana este o autodidactă în sensul pur al cuvântului: ea a aprofundat singură ştiintele creierului, din pasiune, urmărind literatura de specialitate şi înregistrări pe internet în domeniul de care este interesată. Totul a pornit din momentul în care a făcut voluntariat la un centru de recuperare pentru copii cu probleme neurologice din Bucureşti. Interesant, aşa cum recunoaşte ea însăşi, este faptul că partea umana a acestei experienţe este cea care a impresionat-o şi a împins-o către acest domeniu.

13559116_10209729823951568_519617400466615736_o

La finala din Danemarca, Ana a trecut prin cinci probe, alături de alţi 25 de concurenţi veniţi din toate colţurile lumii.

Trei dintre ele au fost practice, în domeniile neuroanatomiei, neurohistologiei şi în cel de diagnostic. Acesta din urmă s-a desfăşurat pe baza cazurilor mai multor pacienţi, prezentate în înregistrări video, iar concurenţii au trebuit să facă evaluări clinice. Alte doua probe: prima scrisă şi cealaltă orală, care s-a desfăşurat în prezenţa unui juriu format din specialişti remarcabili în domeniu, au stabilit performanţele câştigătoarei.

De notat este faptul că realizările Anei sunt o mândrie pentru întreg continentul, aceasta competiţie fiind câştigată în premieră de un european, cei care au dominat până acum competiţia fiind americanii.

Sursa: romania-actualitati

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

featpic

Români rămași în sufletul Americii | HAPPY INDEPENDENCE DAY!

A trăi visul american a fost una dintre marile dorințe ale multora dintre cei născuți pe meleagurile României. Dar sunt și români care i-au făcut pe americani să nu îi uite.

happy independence day whatsapp quotes images

Una dintre personalitățile care au marcat memoria colectivă a americanilor este regina Maria a României. Nepoata longevivei regine Victoria a Marii Britanii, devenită „stăpâna” unui mic regat – România, era foarte apreciată în Europa. Era admirată pentru multiplele ei talente artistice, dar cel mai mult pentru puterea sa de a convinge, prin armele diplomației, mai marii oameni politici ai momentului să susțină cauza țării sale mici.

Regina Maria

1

Regina României s-a aflat pe continentul american în perioada 18 octombrie-24 noiembrie 1926. Era un vis mai vechi al ei, acela de a vizita continentul îndepărtat. A ajuns la New York cu vasul Leviatan. Au însoțit-o principesa Ileana și principele Nicolae. Regina Maria a României a fost primită cu mult entuziasm, nu numai la nivel oficial. Străzile au răsunat de strigătele mulțimii de oameni care venise să o vadă. „Maria! Maria! Îmi auzeam numele strigat de mii de voci şi, după obiceiul american, de la geamuri se aruncau lungi ghirlande de hârtie şi tot felul de alte bucăţele de hârtie, de la miile de geamuri ale fantasticelor clădiri, până când tot aerul se umpluse de fâlfâiri albe, ca de milioane de păsări mari şi mici“.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

A fost primită de primarul New Yorkului, care i-a înmânat cheia orașului, dar a fost și la Washington, la Casa Albă. Vizita reginei de pe continentul european a fost evenimentul monden și politic al anului. Și nu numai, pentru că mult timp s-a scris despre acest moment istoric.

Fiica sa, principesa Ileana, avea să revină peste ani în America, unde, din păcate, viața a încercat-o greu. În 1967, Ileana a devenit stareța mănăstirii cu hramul „Schimbarea la față”, din Ellwood City, Pennsylvania. A murit în 1991, după ce a mai vizitat o dată România.

George Emil Palade

Singul român care a primit Premiul Nobel. G. E. Palade a urmat Facultatea de Medicină a Universității din București în 1930. După terminarea studiilor a fost cercetător, iar în timpul războiului a făcut parte din corpul medical al armatei române. În 1946, se căsătorește cu Irina Malaxa și pleacă în SUA. Activează în diverse universități. În 1952 devine cetățean american. În 1974, specialistul în domeniul biologiei celulare primește Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină. La 12 martie 1986, Ronald Reagan, președintele SUA, îi decernează Medalia Națională pentru merite deosebite.

2

Jean Negulesco

Jean Negulesco (Ioan Negulescu 26 februarie 1900, Craiova – 18 iulie 1993, Marbella din Spania) a fost un pictor, regizor de film, scenarist și producător de film. În 1929 se stabilește în California. Se va lansa la Hollywood în lumea filmului. Americanii nu îl vor uita pentru că a lucrat, ca cineast, cu vedetele de neegalat Marilyn Monroe („How to Marry a Millionaire- Cum să te căsătorești cu un milionar”), Fred Astaire („Daddy Long Legs”) și multe alte nume celebre ale filmului.

3

Maria Tănase

Maria Tănase a reprezentat cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziția Internațională de la New York, din 1939. Pasărea măiastră a fost acompaniată de formația instrumentală condusă de un alt celebru interpret al muzicii românești naistul Fănica Luca și de orchestra dirijată de Grigoraș Dinicu. Au cântat în fața fostului președinte american Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Jascha Heifetz, Constantin Brâncuși. America a fost impresionată.

4

Mircea Eliade

Mircea Eliade, românul care a marcat filosofia și istoria religiilor din toată lumea, a trăit în America până în anul 1986. Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor. A fost naturalizat cetățean american în 1966. Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago îi poartă numele.

5

Sursa: evz.ro

 1-echipamentgratuit-1030x215

mirceaalbulescu

A murit Mircea Albulescu

Mircea Albulescu a încetat din viaţă, în această dimineaţă, la Spitalul Floreasca din Capitală. Îndrăgitul actor, în vârstă de 81 de ani, avea mai multe probleme cardiace, iar inima sa a cedat.

De altfel, în urmă cu doi ani, Mircea Albulescu a fost supus unei triple operaţii de bypass la inimă.

Într-o emisiune de televiziune marele actor mărturisea: “Aştept moartea, sunt tot mai aproape de ea, e cea mai grea aşteptare. Soţia mea a încetat din viaţă acum câţiva ani, dar de ceva vreme o simt tot mai des prin casă, mă ceartă adesea, că sunt dezordonat, că de ce pun aia colo sau dincolo. Poate că e tot mai prezentă pentru că mă apropii şi eu de lumea de dincolo, de lumea ei”, adăugând “e bine în viaţa asta, ca actor, să dispari când trebuie, cât eşti pe val”.

Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR).

 A jucat în sute de spectacole pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti şi a interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care îl consideră cea mai prodigioasă dintre activităţile sale artistice şi care a constituit şi subiectul tezei sale de doctorat.

Mircea Albulescu a jucat şi în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu (“Dacii”, 1967, “Mihai Viteazul”, 1970, “Zile Fierbinţi”, 1975, “Revanşa”, 1978, “Pentru Patrie”, 1978, “Nea Marin Miliardar”, 1979, “Mihail, câine de circ”, 1979, “Capcana Mercenarilor”, 1980, “Wilhelm Cuceritorul”, 1982, “Viraj periculos”, 1983, “Ziua Z”, 1985, “Noi, cei din linia întâi”, 1986) şi aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (“Somnul Insulei”, 1994, “Semnul şarpelui”, 1981, “Mania”, 1977, “Şapte zile”, 1973, “Scrisorile prietenului”, 1997, “Dincolo de pod”, 1976, “Artista, dolarii şi ardelenii”, 1980, “Craii de Curtea Veche”, 1995).

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

A avut roluri importante în filme regizate de Francis Ford Coppola (“Youth Without Youth”, 2007), Radu Gabrea (“Prea mic pentru un război atât de mare”, 1970, “Dincolo de Nisipuri”, 1973, “Rosenemil”, 1993), Manole Marcus (“Actorul şi sălbaticii”, 1975), Mircea Daneliuc (“Cursa”, 1975, “Ediţie Specială”, 1980), Alexa Visarion (“Înghiţitorul de săbii”, 1981), Nicolae Mărgineanu (“Flăcări pe comori”, 1987, “Un om în Loden”, 1979), Nicolae Breban (“Printre colinele verzi”, 1971), Dinu Tănase (“La capătul liniei”, 1982), Mircea Drăgan (“Columna”, 1968, “Braţele Afroditei”, 1978), Mircea Moldovan (“Totul se plăteşte”, 1986), Andrei Blaier (“Momentul adevărului”, 1989).

De asemenea, acesta este autorul unor volume de versuri precum “Vizite”, “Pajura singurătăţi”, “Fluture în lesă de aur”, “Clanţe”, “Ultimele noduri”, şi proză “Bilete de favoare”, “Baraka” şi “Bazar sentimental”.

Este membru al Uniunii Ziariştilor şi doctor în arte. Timp de doi ani (30 decembrie 1992 – 04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit Ordinul Meritul Cultural şi Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.

În perioada 1985 – 2005, a fost profesor la Universitatea Naţională Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti.

Din anul 2011 are o stea care îi poartă numele pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Capitală, alături de alte personalităţi ale vieţii artistice româneşti.

Când a împlinit 80 de ani, Mircea Albulescu a fost sărbătorit la UNATC, la Majestic, la Academia de Teatru, dar şi la Teatrul Radiofonic. Atunci a stat de vorbă cu fiecare om ce i-a ieşit în cale, cu o naturalețe desăvârșită, ca și cum vârsta pe care o purta pe umeri devenea din ce în ce mai ușor de purtat.

“Mi-ai luat teatrul, m-ai terminat. În ochii mei, moartea e cea mai progresistă parte a vieții. Mulțumește-te cu ceea ce ți-a dat Dumnezeu. Savurează fiecare lucru la timpul lui. Nu se poate fără credinţă nimic, nici măcar să bei un pahar cu apă, pentru că dacă nu-l bei, întorci paharul când el e la gură, îţi ajunge pe piept, de pe piept cine ştie unde şi zice lumea că ai făcut cine ştie ce. Nu se face nimic fără Dumnezeu. (…)

Despre necazuri este bine să nu vorbești. Nu pe toți ne iubește Dumnezeu atât de tare, încât să ne ia fulgerător de aici. Buna mea, mă întrebai cum mă simt la 80 de ani. Nu știu, că de azi dimineață am intrat în vârsta asta, dar când mă mai trezesc puțin o să-mi dau seama, că n-are cum să fie decât cum a fost și până acum, pentru că Dumnezeu are o înțelegere cu mine. I-am spus: «Doamne! ». Și Dumnezeu știi ce mi-a zis: «Da, mă!». Asta înseamnă că s-ar putea să am un noroc cu Dumnezeu. I-am spus: «Ia-mă pe nepusă masă». Eu nu știu cum e după 20, după 40, după 60 de ani. Ori nu suntem, ori suntem mereu. (…)

Singura şansă a filmului, a teatrului românesc este ca aceia care vin după noi, în mod obligatoriu, şi îţi spun că se ţin de cuvânt, să fie mai buni ca noi! Da, am spus că aştept să fiu negat de cei tineri, dar am să-ţi spun ceva ce am învăţat. Neagă tot ce vrei, cât vrei, cu o singură condiție, să pui ceva mai bun în loc!”, afirma Mircea Albulescu.

Sursa: mediafax.ro, evz.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

Cătălina Ponor: “După 4 ani am reuşit primul rezultat satisfăcător. Mai este mult de muncă!”

Gimnasta Cătălina Ponor, medaliată cu aur la World Challenge Cup, competiţie desfăşurată la Doha (Qatar), a postat un mesaj pe pagina sa personală de Facebook în care susţine că, după patru ani de aşteptare şi multă muncă, a reuşit primul rezultat satisfăcător.

Românca de 28 de ani a fost prima în calificările la bârnă şi a reuşit să urce pe prima treaptă a podiumului competiţiei din Qatar, fiind notată cu 14,650. Gimnasta a revenit la pregătiri în urmă cu un an, după trei ani de la retragere, dar în toamnă a suferit o intervenţie chirurgicală la tendonul lui Ahile, care a ţinut-o în afara pregătirilor câteva luni, interval în care a avut loc şi Campionatul Mondial de la Glasgow.

“În sfârşit, după patru ani, după o operaţie în care am tras cu greu şi la care încă mai resimt dureri, cu incertitudini dacă voi mai reuşi sau nu, după multă muncă şi ambiţie, am reuşit să fac primul concurs cu un rezultat satisfăcător. Zic satisfăcător, fiindcă mai este mult de muncă, iar de-abia de acum concursurile şi partea grea încep, dar mă duc înainte mai încrezătoare. Vreau să mulţumesc din suflet tuturor celor care mi-au fost şi sunt alături de mine şi m-au încurajat la fiecare pas. Sănătatea este singurul lucru de care atât eu cat şi fetele avem nevoie”, a precizat Cătălina Ponor, cvintuplă medaliată olimpică.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Cătălina Ponor, una dintre componentele lotului de gimnastică al României la World Challenge Cup de la Doha, a obţinut, sâmbătă, medalia de aur în finala de la bârnă, la prima competiţie internaţională în care a concurat după retragerea din 2012.

Și gimnasta Diana Bulimar a câștigat medalia de argint la sol, la Cupa Mondială de gimnastică artistică de la Doha.
1-echipamentgratuit-1030x215
iolandab

Iolanda Balaş Soeter, o legendă a atletismului românesc, a murit la 79 de ani

Dubla campioană olimpică la atletism Iolanda Balaş Soeter s-a stins din viaţă, la vârsta de 79 de ani. Doamna atletismului românesc avea probleme de sănătate de ceva timp, iar astăzi a pierdut lupta cu boala.

Iolanda Balaş a fost un nume uriaş în sportul mondial.. Şi-a dedicat viaţa atletismului şi chiar şi în ultimul an, când deja avea probleme medicale, gândurile ei se îndreptau tot spre atletism. ”Dacă mă uit în buletin, nu-mi prea vine să cred. Totul a curs atât de repede. Acum mă cam chinuieşte un diabet, ca să nu vă mai zic despre tendonul meu parţial rupt de la piciorul de bătaie, dar de vreo două luni m-am ales şi cu o răceală zdravănă în sala de atletism şi am făcut o pneumonie dublă! Şi două luni n-am putut ieşi din casă, am stat numai cu antibiotice lângă mine. Asta-i vârsta, nu avem ce face. Încerc în schimb să nu stau acasă degeaba, să am o preocupare cât de cât. Mă concentrez pe revista noastră de atletism şi sunt foarte mândră că ea există, fiindcă în general se vorbeşte prea puţin despre atletism. Şi nu numai despre atletism, de fapt. Presa sportivă, iertaţi-mă dacă critic, în afară de fotbal, nu mai are nicio altă temă”, spunea Iolanda într-un interviu acordat în vara anului trecut Revistei Sport in România.

iolanda-b2.

O cariera de exceptie

Născută pe 12 decembrie 1936, la Timişoara, Iolanda Balaş, a fost dublă campioană olimpică la Roma 1960 şi Tokyo 1964, la proba de săritură în înalţime. Sportiva a stabilit 14 recorduri mondiale şi a avut o serie de 105 concursuri consecutive câştigate, performanţă unică în lume.

IB2

A câştigat două medalii de aur la Campioantele Europene în 1958 şi 1962 şi una de argint, în 1954. Între 1988 şi 2005, Iolanda Balaş, a fost preşedinte al Federaţiei Române de Atletism, de numele ei legându-se construirea actualului sediu al FRA, dar şi amenajarea mai multor piste de atletism.

Ultimul ei record mondial, 1,91 metri, a rezistat din 1961, atunci cand a fost stabilit, pana in 1971, atunci cand austriaca Ilona Gusenbauer l-a depasit. Era insa epoca in care tehnologia incepea sa ajute tehnica sariturii iar medicatia isi facea efectul din plin.

Sportiva din Romania figureaza si in Cartea Recordurilor cu o performanta aproape imposibil de egalat – 150 de concursuri consecutive castigate in perioada 1957-1966.

Cariera exceptionala i-a adus Iolandei Balas introducerea in Hall of Fame-ul atletismului mondial in 2012, in timpul ceremoniei de sarbatorire a 100 de ani de exista a Federatiei Internationale de Atletism (IAAF). Fosta sportiva s-a aflat intre primii 24 de atleti admisi in galeria fostelor glorii internationale, alaturi de alti reprezentanti de renume ai acestui sport, precum Fanny Blainkers-Koen, Serghei Bubka, Stefka Kostadinova, Carl Lewis sau Michael Johnson.

Iolanda Balas, declara in 2011, intr-un interviu pentru GSP: “N-aş schimba absolut nimic. Am avut o viaţă frumoasă. Am avut paşaport, am văzut toată lumea şi am cunoscut mulţi oameni importanţi. Dacă nu practicam atletismul, sînt convinsă că nici dacă aş fi fost fiică de miliardar nu aş fi făcut atîtea lucruri! Nu regret nimic.”

IB

Gabriela Szabo, despre moartea Iolandei Balaş Soter: “Rămăsese una dintre puţinele persoane care au ţinut un echilibru de eleganţă, de frumuseţe, de execelenţă, de bunătate, de puritate în sportul românesc. Sunt tristă! Dacă am ajuns să lucrez în sport, se datorează acestei femei care mi-a fost mentor. A fost unica femeie care atunci când am plecat din minister mi-a zis: “Găbiţă dragă, cu ce te ajut acum!?”

Surse: mediafax, ziare.com, gsp.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

viviana-cover

Tânăra din Vaslui care a revoluţionat lumea ştiinţei, premiată de Obama

Viviana Grădinaru (35 ani) cercetător principal la California Institute for Technology, se numără printre cei 105 câştigători din acest an ai ”Presidential Early Career Awards for Scientists and Engineers”, cea mai înaltă distincţie acordată de conducerea SUA tinerilor specialişti în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice.

Potrivit unui comunicat remis de Casa Albă, ceremonia de premiere va avea loc la Washington în primăvara acestui an, premiile urmând a fi înmânate de preşedintele Barack Obama. “Aceşti cercetători aflaţi la începutul carierei lor, sunt deschizători de drum in eforturile noastre de a face faţă şi de a înţelege provocări, pornind de la schimbările climatice până la sănătate şi bunăstare”, a afirmat preşedintele american, Barack Obama, care i-a felicitat pe laureaţi şi i-a încurajat să fie în continuare un exemplu ”al incredibilei ingeniozităţi a poporului american”, se arată în comunicatul Casei Albe.

Aceste premii au fost instituite în 1996, de preşedintele de atunci al SUA, Bill Clinton, câştigătorii fiind recompensaţi pentru cercetările lor ştiinţifice inovative, precum şi pentru angajamentul lor în beneficiul comunităţii.

Originară din Vaslui, Viviana Grădinaru (35 ani) a revoluţionat lumea ştiinţei dezvoltând în premieră, în anul 2014, o tehnică prin care se poate face aproape tot corpul unui şoarece transparent. Metoda va facilita cercetările de biologie şi medicină, fiind utilizată  pentru a studia structura sistemului nervos sau modul în care se răspândeşte cancerul în organism.

Viviana Grădinaru a absolvit Liceul Mihail Kogălniceanu din Vaslui în anul 2000, iar profesorii au numai cuvinte de laudă despre ea. ”A fost o clasă de aur, clasa Vivianei, cred că a fost cea mai bună clasă a acestui liceu. Viviana era bună la toate disciplinele însă era foarte aplicată la fizică, unde avea un talent incredibil. A fost un elev de o fineţe şi o modestie cum rar ne este dat să întâlnim”, a precizat, pentru ”Adevărul”, profesorul Nicolae Ionescu, de la Liceul ”Mihail Kogălniceanu” Vaslui.

Fostă absolventă a Liceului “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, Viviana Grădinaru s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde şi-a continuat studiile universitare, din 2012 predând la Universitatea din Caltech din California. Munca asiduă în domeniul cercetării, ideile strălucite au făcut ca Viviana Grădinaru să fie cooptată în lotul de elită al universităţii californiene, acolo unde unul dintre laboratoarele de cercetare poartă numele tinerei originare din Vaslui.

Viviana Grădinaru, alături de echipa sa (Foto: Caltech.edu)

VIVIANA3

În vara anului 2014, după doi ani de muncă în laborator, Viviana Grădinaru şi echipa sa de la Caltech au anunţat descoperirea revoluţionară în domeniul ştiinţei medicale: şoarecii transparenţi.  Cu această nouă tehnică, dezvoltată de Viviana Grădinaru se deschide calea către o nouă generaţie de terapii pentru afecţiuni care variază de la autism la durere cronică. Oamenii de ştiinţă vor putea cartografia mai bine sistemul nervos sau modul în care se răspândeşte cancerul în organism.

“Metodologia noastră are potenţialul de a accelera orice demers ştiintific care ar fi benefic pentru cartografierea întregului organism, inclusiv studiul despre cum nervii periferici şi organele pot afecta profund cogniţia şi procesarea mentală, dar şi viceversa”, a explicat Viviana Grădinaru în presa americană.

Deşi existau metode de a face transparente diferite organe extrase din corp, este pentru prima dată când cercetătorii reuşesc să facă transparent tot corpul unui animal, a explicat Viviana Gradinaru, conducătorul studiului şi autor principal al articolului pe această temă publicat în jurnalul ştiinţific Cell. Animalele au fost eutanasiate, apoi pielea a fost îndepărtată, iar restul corpului a fost tratat cu anumite substanţe chimice care fac ca musculatura şi organele interne ale şoarecilor, nu şi oasele, să devină transparente. Unele dintre substanţele utilizate dizolvă grăsimea, altele formează o reţea la nivel microscopic, care menţine poziţia ţesuturilor în corp.

Sursa: adevarul.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

eleviinotri

NASA, impresionata de elevi romani

Tinerii noştri reprezentanţi au impresionat din nou la un concurs european organizat în colaborare cu agenţia spaţială americană.

Sunt clujeni, sunt adolescenţi şi mai nou sunt o mândrie şi mai mare a noastră. Prin muncă asiduă şi perseverenţă, aceşti copii au devenit nu numai învingători într-un concurs internaţional dar şi ai timpului. Istoria reuşitelor româneşti ale copiilor României merge mai departe cu o poveste reală, fără de seamăn şi totuşi care abia a început.

Cinci elevi din Cluj au obţinut primul loc la un concurs al Competiţiei Europene de Robotică Spaţială care s-a desfăşurat în Olanda. Locul fruntaş de pe podiumul învingătorilor a fost ocupat la categoria de vârstă 11-13 ani.

Clujenii au construit un robot performant şi apoi s-au dus cu el în prestigioasa competiţie. Ei sunt elevi la Liceul l “Nicolae Bălcescu” respectiv Şcoala “Iuliu Haţieganu” din municipiul Cluj-Napoca.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Cei cinci elevi merituoşi au muncit din greu dar cu ambiţie la acest proiect peste o jumătate de an şi îndrumaţi de doi profesori. Unul dintre mentorii proiectului, Lonca Radu, a explicat cum au apărut emoţiile către finalul competiţiei, mărturisind că au utilizat baterii pe jumătate descărcate. Ei au fost nevoiţi să plaseze nişte sateliţi “care în momentul actual se află pe staţia spaţială”. Sateliţii cu pricina trebuie să facă ceva familiar multor oameni din viaţa reală: Să se spioneze reciproc.

Aţi şapte elevi clujeni s-au calificat pentru o finală de astronomie care va avea loc peste două săptămâni şi care este organizată de asemenea în colaborare cu agenţia spaţială americană.

Sursa: blastingnews

1-echipamentgratuit-1030x215

Gala LSRS premiază excelenţa studenţilor români plecaţi în străinătate

Gala Ligii Studenţilor Români în Străinătate a avut loc joi seară la Palatul Parlamentului. Tineri români cu rezultate academice de excepţie au participat la concursul organizat în cadrul Galei, pentru premierea excelenţei academice. Premiul Studentul Român al Anului l-a câştigat Anca Drăgan, de la Berkeley University, Statele Unite.

Studentul Român al Anului este Anca Drăgan, de la Berkeley Universiy din SUA

Anca-Dragan

Anca Drăgan este pasionată de robotică, domeniu pe care l-a studiat la Carnegie Mellon’s Robotics Institute. Acum lucrează ca asistent la Berkeley University din SUA.   „Interesul meu în cercetare este algoritmul interacţiunii dintre om şi robot, inteligenţa artificială. Aş vrea să dezvolt tehnologia prin care roboţii vor putea lucra alături de oameni”, scrie pe profilul ei de la Berkeley.

Premiul special în ARTE

Câştigător: Adela Liculescu, studiază pian la Universität für Musik und darstellende Kunst Wien, Austria

Menţiune specială: Mariana Preda, Conservatory of Amsterdam, Olanda, şi Iulia Andreea Smeu, Hochschule der Künste Bern, Elveţia

ERASMUS

Câştigător: Bianca Leontina Grigoraş, Katholieke Universiteit Leuven, Belgia

Menţiune specială: Nicoleta Monica Fotea, Universitatea Paris V – Rene Descartes, Franţa

America de Nord

Câştigător: Irina Drăgan, Tufts University, SUA

Menţiune specială: Elena Popa, Indiana University, USA, şi Ilinca Todoruţ, Yale University, SUA

Europa Post-Universitar

Câştigător: Beatrice Mihaela Radu, studentă la Università degli Studi di Verona, Italia, unde studiază Ştiinţe Psihologice

Menţiune specială: Claudia Gabriela Mitrofan, University of Cambridge, Marea Britanie, şi Crina Samaritean, University of Tampere, Finlanda

Europa Universitar

Câştigător: George Potrivitu, Université Paul Sabatier Toulouse, Franţa

Menţiune Specială: Georgiana Epure, University of Leeds, Marea Britanie, şi Adela Constantinescu-Bercu, University of Cambridge, Marea Britanie

Cel mai bun student din România: Iuliana Nenu – Universitatea de Medicină „Iulia Haţieganu” din Cluj-Napoca.

Menţiune specială – Silvia Cristina Stegaru şi Vasile-Bogdan Cioruţa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj: Sunteţi ambasadori speciali ai României de care suntem mândri, ambasadori speciali în diplomaţie culturală şi ştiinţifică. Sunteţi prezenţi ca studenţi şi cercetători la universităţi de prestigiu din lume. Pentru noi, aici în ţară, provocarea este o Românie bazată pe meritocraţie, care să creeze condiţiile pentru ca voi să vă întoarceţi, o Românie competitivă, o Românie creativă. 

Academicianul Solomon Marcus: Toţi finaliştii ale căror CV-uri le-am citit cu mare atenţie, toţi sunt personalităţi! La început de an, nu e cazul să le facem urare ce să le aducă anul 2016, lor li se potriveşte urarea ce vor face în anul 2016. Persoana care va primi marele premiu mi-a atras atenţia în mod evident, este o persoană care a reuşit de pe acum în ciuda tinereţii, să ajungă asistent-profesor la Universitatea Berkely din California.

Concursul din cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie.  La cele şapte categorii de anul acesta, s-au înscris peste 150 de studenţi români din toate colţurile lumii. Concurenţii provin de la unviersităţi de prestigiu internaţional, precum University College Berkeley, Yale University, University of Cambridge,  Imperial College London,  dar nu numai.

Preselecţia celor 150 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi înscrişi în Concurs a fost realizată într-o primă etapă de laureaţii ediţiilor precedente, care au decis finaliştii fiecărei categorii. Selecţia finală va fi realizată de către Marele Juriu, care anul acesta este alcătuit din: Academician Prof. Dr. Ionel Valentin Vlad, Academician Prof. Dr. Solomon Marcus,  Academician Prof. Dr. Cristian Hera, Prof. H.C. Dr. Ing. Cicerone Rotaru, Horaţiu Malaele şi Dr. Călin Ciofu.

Sursa: adevarul.ro

1-echipamentgratuit-1030x215