Posts

Noua cale ferată care leagă Europa de China a devenit în sfârşit realitate

Azerbaijanul inaugurează unul dintre cele mai aşteptate proiecte de infrastructură din lume, o nouă cale ferată care uneşte Asia de Europa, şi care va reduce semnificativ durata transportului de bunuri, scrie Bloomberg.

Preşedintele azer Ilham Aliyev se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi cu liderul georgian Giorgi Margvelashvili într-o ceremonie de inaugurare a noii căi ferate, care marchează totodată şi plecareaprimului tren dinspre Marea Caspică, portul Alat. Evenimentul marchează finalizarea proiectului care este înlucru de 10 ani, şi care uneşte Asia Centrală şi Europa prin regiunea Caucazului.

Calea ferată va avea 826 de kilometri, şi va fi dinspre Baku spre capitala georgiana Tbilisi şi oraşul turc Kars, şi va fi capabilă să livreze marfă între China şi Europa între 12 şi 15 zile, fiind o alternativă competitivă la rutele deja existente care vin prin Rusia sau Iran, şi mult mai rapidă decât cele pe apă.

Portul Alat, despre care Azerbaijanul spune că este cel mai mare din regiunea Mării Caspice, a fost construit să ofere o conexţiune cu Asia Centrală.

Potrivit estimărilor, până în 2025 se vor putea transporta 8 milioane de tone de bunuri pe calea ferată Baku-Tbilisi –Kars. De asemenea sunt planificate şi servicii de transport de pasageri de-a lungul rutei începând cu anul viitor.

Proiectul trebuia iniţial să fie finalizat în 2010, apoi în 2012, dar a suferit numeroase întârzieri, iar costurile s-au adunat.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Primul restaurant subacvatic din Europa, la 5m sub apă

Primul restaurant subacvatic din Europa se va deschide în Norvegia. Localul va fi parţial scufundat pentru a le da posibilitatea clienţilor să vadă ce este sub apă. Jumătatea din construcţie va fi situată pe coasta de sud a Norvegiei, iar cealaltă parte va fi sub apă.

Clădirea este construită pentru a fi un restaurant cu 100 de locuri, însă va funcţiona şi ca centru de cercetare marin şi ca recif artificial pentru midii. Odată intraţi, vizitatorii vor putea să vadă viaţa marină printr-o fereastră panoramică imensă.

”Este mai mult decât un acvariu. Structura este gândită astfel încât să se integreze perfect în mediul marin la 5 m sub apă”, au declarat reprezentanţi ai firmei Snøhetta care se ocupă de design. Zidurile din beton vor avea 1 m lăţime, iar la exterior nu vor fi finisate, asperităţile fiind perfecte pentru a le permite midiilor să se ataşeze de ei. Midiile vor avea rolul de a atrage mai multe animale marine şi de a purifica apele. În timp ce clienţii vor mânca, cercetătorii din staţia de cercetare vor studia viaţa peştilor, în special comportamentul în funcţie de sezon.

Clădirea va purta denumirea Under. Construcţia va începe în februarie 2018 şi se va finaliza la începutul anului 2019.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Este România cea mai frumoasă ţară a Europei? Chiar ar putea fi

„Este România cea mai frumoasă ţară a Europei? Chiar ar putea fi”. Sub acest titlu, jurnalista Patti Morrow, de la Huffington Post, face un tablou elogios al ţării noastre, declarându-se entuziasmată de ceea ce a văzut în România.

Pieţe din oraşe încântătoare ce datează din timpuri medievale, dealuri cu pante blânde care se întind cât vezi cu ochii, castele învăluite de misterul Contelui Dracula, panorame minunate asupra culmilor stâncoase ale munţilor şi o reţea ce pare infinită de fortăreţe şi biserici. Şi să nu uităm de Transfăgărăşan, fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume. Frumuseţea naturală a României şi diversitatea ei culturală ar putea să vă surprindă. Mărginită de Marea Neagră din sud-estul Europei, printre atracţiile acestei ţări se află şi fluviul Dunăre şi Munţii Carpaţi”, îşi începe jurnalista americană articolul.

Bucureştiul este primul oraş prezentat de Patti Morrow, care se declară impresionată de Casa Poporului, a doua cea mai mare construcţie din lume. Amintind de Palatuldin  Primăverii al lui Nicolae Ceauşescu, ea face o trecere către farmecul Centrului vechi. „Labirintul străzilor înguste şi arhitectura clădirilor vechi din Bucureşti îi atrage pe vizitatori să meargă în magazinele de antichităţi, cafenele şi galerii”, notează ea.

A doua recomandare este Sibiul despre care spune că nu este doar unul dintre cele mai frumoase oraşe din România, ci, probabil, din întrega Europă.

„Sighişoara este considerată unul dintre cele mai frumoase şi mai bine conservate oraşe medievale din Europa”, îşi continuă jurnalista americană recomandările, comentând că străzile pietruite, turnurile, casele burgheze şi bisericile oraşului aduc cu atmosfera magică a Pragăi sau Vienei.

Pe listă sunt trecute Sibielul şi Braşovul, unul dintre cele mai vizitate oraşe din România.

Primul castel despre care Patti Morrow este Castelul Bran. „Învăluit de mit şi mister, groază şi intrigi, datând din 1212, castelul a devenit sinonim cu Vlad Ţepeş, adesea confundat cu personajul fictiv al lui Bram Stoker, contele Dracula. Vlad Ţepeş, chiar dacă nu era nemuritor, era destul de înfricoşător, fiind cunoscut pentru metoda lui crudă de tortură a duşmanilor”, notează jurnalista, care recomandă vizitarea cetăţii Râşnovului sau Rupea.

Supranumit cel mai bun drum din lume de Top Gear, Transfăgărăşanul taie munţii Făgăraş, dezvăluind  privelişti superbe ale lacurilor Vidaru şi Balea şi cascadelor”, mai notează ea.

Jurnalista aminteşte că Munţii Carpaţi au o lungime de aproape 1.600 de kilometri şi că mai mult de jumătate din acest se află în România. În Carpaţii româneşti, scrie ea, trăiesc urşi bruni, lupi şi râşi.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215

Cel mai frumos oraş din Europa în 2017

Casa a peste un milion de opere ale artei renascentiste, un paradis gastronomic şi o vibrantă scenă a modei, Florenţa a fost votată cel mai frumos oraş din Europa în 2017, în cadrul Travel + Leisure World’s Best Awards. Este numărul 1 în această categorie pentru a zecea oară în ultimii 11 ani.

Cele mai frumoase oraşe au fost alese de către cititorii T+L  în funcţie de o serie de factori printre care cultură, bucătărie, nivel de prietenie, shopping sau turism.

Locul de naştere al artei renascentiste, Florenţa găzduieşte unele dintre cele mai renumite capodopere, de la David al lui Michelangelo până la Naşterea lui Venus a lui Botticelli sau faimoasa catedrală gotică Santa Maria del Fiore, cunoscută ca Domul.

Realmente un uriaş muzeu în aer liber, Florenţa include cele mai multe opere de artă din Italia şi una dintre cele mai mari colecţii din lume.

Este, de asemenea, “casa” lui Gucci, Pucci, Roberto Cavalli şi Ferragamo.

Florenţa înseamnă şi un paradis culinar, unde poţi degusta cele mai gustoase delicatese, de la mozzarella proaspătă la paste, cea mai bună pâine sau ciocolată, ricotta, rravioli, gelato ori tiramisu. Aici te poţi delecta şi cu unele dintre cele mai bune vinuri din lume.

Drumul spre Florenţa îţi oferă acces şi la unul dintre cele mai frumoase peisaje rurale la nivel mondial: Toscana. Îl poţi admira la un pahar de Chianti.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Tunelul Eurasia a fost inaugurat. Europa, la distanta de 15 minute de Asia

Tunelul Eurasia, care pune Europa la distanta de 15 minute de Asia, a fost inaugurat astazi. Presedintele Recep Erdogan si premierul Binali Yildirim au deschis in mod oficial circulatia pe artera submarina care leaga tarmurile Europei de Asia.

n_107493_1

Tunelul Eurasia are doua cai de acces cu o lungime de cate 14,5 km, din care 5,4 km se afla sub apele Bosforului, la o adancime de 106 metri sub nivelul marii.

eurasia-tunnel

Dupa deschiderea magistralei auto, timpul de calatorie intre localitatile Kazlicesme si Goztepe se va reduce de la 100 de minute, la doar 15 minute, reprezentand cea mai scurta cale de acces de pe tarmul european al Turciei pe cel asiatic.

istanbul-tunnel-1140x518
Constructia tunelului a inceput in 2011, la un cost initial de 1,25 miliarde dolari, iar compania constructoare, Eurasia Tunnel Operation Construction and Investment, are dreptul de a opera si exploata noua legatura rutiera pentru 24 de ani si 5 luni inainte de a-l ceda administratiei publice din Turcia.

resized_3ac82-bd054fd51280x720q1d

Potrivit proiectanților, cantitatea de pământ excavat este suficientă pentru a umple 788 de piscine olimpice, iar din oțelul folosit s-ar putea construi zece turnuri Eiffel. Tunelul este proiectat să reziste la un cutremut de 7,5 grade Richter.

cgcmdz04mdamagfzad1kndg3njuxm2u4odu5mtmwmge4otqwndnmzjnjmjlmmg-thumb

Taxele de acces sunt stabilite pentru primul an la 4 dolari pentru autoturisme si 6 dolari pentru microbuze. Sumele nu includ TVA.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Cum arată noul dom de oţel de la Cernobîl. Este de 3 ori mai greu decât Turnul Eiffel

Noul dom de oţel care protejează reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, avariat în dezastrul din 1986, a fost montat marţi, peste cofrajul avariat şi plasat de către sovietici după momentul dezastrului. 

Este vorba de cea mai mare structură metalică mobilă plasată peste reactorul 4 al centralei nucleare în vederea protejării şi asigurării siguranţei viitoarelor generaţii de europeni, relatează AP.

Structura a costat 2,1 miliarde de euro a fost plătită din fondurile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Arca gigantică are o înălţime de 108 metri – fiind mai înaltă decât Statuia Libertăţii din New York – şi o greutate de 36.00 de tone, de trei ori mai grea decât Turnul Eiffel din Paris.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a arătat vizibil mândru de capacitatea Ucrainei de a face faţă acestui vestigiu de rău augur din trecutul sovietic al ţării: „Mulţi oameni au avut dubii şi au refuzat să creadă că acest lucru este posibil”, a spus Poroşenko la ceremonia festivă ce a avut loc în faţa noului dom. “Dragi prieteni, vă felicit – am reuşit! Au fost eforturi supra-omeneşti!”.

Norul reactiv de la locul celui mai mare accident nuclear cu consecinţe asupra civililor s-a răspândit de-a lungul a trei treimi din continentul european şi a determinat regândirea globală în privinţa suguranţei utilizării combustibililor nucleari.

Lucrările la fostul dom au început după ce incendiul de zece zile cauzat de explozie a fost în cele din urmă stins, însă radiaţiile s-au răspândit în afara reactorului explodat. În jur de 30 de muncitori care au curăţat zona reactorului au murit la scurt timp de la accident sau în săptămânile următoare din cauza cantităţii imense de radiaţii.

Sovieticii au încercat să muşamalizeze accidentul care a fost cauzat de erori umane în timpul unei verificări experimentale a reactorului, iar numărul persoanelor care au decedat după incident este încă subiect de discuţie.

ONU a estimat în 2005 că în jur de 4000 de oameni au murit după accident sau s-au stins din cauza cancerului sau a altor boli. Greenpeace este de părere că numărul este în jurul a 100.000 de victime. Autorităţile au menţinut o zonă de excludere de 30 de km în jurul centralei nucleare.

Deşi sovieticii declaraseră că sarcofagul reactorului va rezista 30 de ani, deteriorarea sa a început mult mai devreme.

Noul dom ar trebui să reziste cutremurelor de 6,0 grade şi tornadelor extrem de rare în estul Europei. Domul ar putea proteja Europa de reziduurile nucleare pentru următorii 100 de ani.

sarcofag

Kievul s-a plâns că asistenţa europeană s-a materializat cu greu. BERD a contractat 40 de sponsori din diferite state care au contribuit cu fonduri la concursul lansat în 2007 în urma căruia s-a ales compania care urma să construiască domul mobil.

Un consorţiu francez format din două companii, cunoscut ca Novarka, a finalizat design-ul domului în 2010 şi a început să-l construiască în 2012. Domul de protecţie conţine echipament de control al radiaţiilor, guri de ventilaţie şi echipament de combatere a incendiilor. Echipamentele vor fi operative începând cu finele anului 2017. Tot atunci va fi dezasamblată vechea structură.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Ciocolata – plăcere, aliment, remediu. 13 septembrie, Ziua Internaţională a Ciocolatei

Aztecii spuneau despre ciocolată că ar fi născută din sângele unei prinţese, moartă pentru că nu a divulgat nimănui secretul unei comori legendare. Seminţele plantei de cacao reprezentau în acest caz amărăciunea şi suferinţa, forţa şi determinare tinerei.

În timp ce indienii Maya din Mexic, în jurul anului 600 î.e.n., considerau bobul de cacao un dar divin cu puteri magice pe care îl foloseau în ritualuri şi ceremonii, dar şi ca tratament împotriva durerilor, a febrei şi a tusei, aztecii îi legau existenţa de „grădinile Raiului”. Şi unii şi ceilalţi îl foloseau ca monedă de schimb (cu 100 de boabe se putea cumpăra un sclav) şi ca ingredient pentru o băutură energizantă.

Mayaşii sunt cei care au inventat o băutură fierbinte şi amară preparată din păstăile de cacao şi îmbunătăţită cu diferite arome. Reţeta a fost preluată de azteci, care au adăugat vanilie şi miere, şi au numit-o „xocoatl” (apă amară).

Cinci beneficii ale consumului de ciocolată

1ciocolata--travelandscape-ca_68340100

Cei mai mulți dintre noi o iubesc, în timp ce alţii tânjesc după ea aproape în fiecare zi. Se ştie că ciocolata este cea mai bună companie într-o zi proastă, dar nu numai. Boabele de cacao sunt cele care fac ca ciocolata să fie un aliment sănătos. Această sămânță conține flavonoide, un nutrient care ajută la prevenirea bolilor cardio-vasculare, cancerului şi are proprietăţi antioxidante. Pe de altă parte, în ciocolată există şi o mare cantitate de zahăr şi unt, nu tocmai benefice organismului. Asigură-te că mănânci cantităţi rezonabile de ciocolată cu 70-80% cacao.

Ciocolata este bogată în minerale

Consumul unui baton de ciocolată aduce cu sine un aport de magneziu, fier, zinc, cupru şi mangan.

Ciocolata în lupta cu stresul

Conform unui studiu efectuat în Finlanda, femeile care mănâncă ciocolată fac față stresului mai bine decât cele care stau departe de ea. Oamenii de ştiinţă au constatat, de asemenea că copiii celor dintâi sunt mult mai fericiţi.

Ciocolata ajută la stimularea funcţiei cognitive

Oamenii de știință au descoperit ca flavonoidele din ciocolată stimulează funcția cognitivă. Psihologii britanici au descoperit că persoanele care mănâncă ciocolată sunt mai bune la matematică şi fac mai rapid calcule matematice în minte. Rezultatele arată că acestea ar putea face calculele mai rapide și mai precise după o ciocolată caldă.

Beneficii pentru piele

Un studiu recent arată capacitatea flavonoidelor de a proteja pielea de razele soarelui. Oamenii care au luat parte la test au mâncat bomboane de ciocolată timp de trei luni, iar rezultatul a fost că pielea acestora s-a înroşit mai greu în urma expunerii la soare.

Tusea

Supa sau ceaiul nu sunt singurele remedii împotriva tusei. Conform mai multor studii, teobromina din ciocolată ajută la reducerea activității nervului vag, ceea ce duce la diminuarea tusei.

Ciocolata în Europa

chocolate-splash--ichemeblog-org_78577400

Aducerea boabelor în Europa îi este atribuită de unii lui Cristofor Columb (1503), de alţii conchistadorului spaniol Hernán Cortés (1528), iar de alţii călătorului italian Antonoi Carletti (1600).

Spaniolii au fost cei care au început să planteze arbori de cacao şi au ţinut acest lucru secret, până când călugării au răspândit vestea. Cu toate acestea, a fost nevoie de mai bine de 100 de ani ca ciocolata să treacă de la statutul de tratament pentru diferite afecţiuni, la cel de aliment de larg consum.

Se pare că primul baton de ciocolată a fost preparat la Londra de către Joseph Fry, în 1847, care a inversat proporţiile – a pus mai puţină apă şi mai mult unt de cacao.

Treizeci de ani mai târziu, Daniel Peter şi Henri Nestle au au adăugat reţetei lapte condensat. Aşa a apărut ciocolata cu lapte.

Alte surse spun că Sir Hans Sloane, doctorul personal al Reginei Anne, este cel care a adăugat pentru prima dată lapte peste cacao. Reţeta sa a fost vândută fraţilor Cadbury, care se pare că au trăit regeşte de pe urma ei.

Brevetul pentru inventarea ciocolatei solubile aparţine Casei Capşa din Paris şi datează din anii 1900.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sursa: stiri.tvr.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

Doar 7% din romani sunt ingrijorati de terorism. Care sunt cele mai mari temeri ale romanului?

Mai multe studii recente arata ca spre deosebire de tarile din Europa Occidentala, Romania nu este preocupata de amenintarile tot mai prezente, desi cei mai multi sustin ca autoritatile de la noi nu ar fi pregatite in cazul unui eventual atentat.

In studiul lor, cei de la GfK i-au intrebat pe oameni ce temeri au. Teama de terorism ii ingrijoreaza doar pe 7% dintre romani, in vreme ce imigratia pe 4,5%. Fundamentalismul si extremismul religios doar pe 3%. Iar asta vine in contrast cu ce se intampla in Europa, dar si in multe parti ale lumii. In Spania, de pilda, siguranta personala in fata terorismului este o ingrijorare pentru 39% din populatie. E o tara lovita de atentate, are experienta sumbra a acestor evenimente cumplite. Italia e pe doi, iar Marea Britanie urmeaza cu un sfert din cetateni tematori. Franta e tot aici, iar pe ultimul loc in Europa e Olanda – aproape de noi, cu 9% ingrijorare pentru securitatea personala.

Iar sociologii spun ca terorismul nu se afla pe agenda romanului, in primul rand pentru ca nu s-a confruntat cu acest fenomen.

Gelu Duminica, sociolog: E o gluma. Doi vecini, unul il intreaba pe celalalt, cica “Ma, tu ai SIDA?” Alalalt, nestiind ce inseamna SIDA, zice “Ba, am doar un pic, pe fundul sticlei”. E cam acelasi lucru si cu siguranta. Pentru noi, siguranta nationala e un concept, pe care nu-l internalizam deloc, nu suntem invatati cu el, nu stim ce inseamna.”

Totusi, intr-un studiu IRES, facut dupa atentatele de la Bruxelles, din martie anul acesta, 37% cred ca autoritatile de la noi sunt foarte putin pregatite pentru a gestiona o astfel de situatie.

Care sunt totusi cele mai mari temeri ale romanului obisnuit? Studiul IRES arata ca primul loc este ocupat de boala, urmat de coruptie, iar pe trei nesiguranta locului de munca.

Sursa: stirileprotv

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

featpic

Români rămași în sufletul Americii | HAPPY INDEPENDENCE DAY!

A trăi visul american a fost una dintre marile dorințe ale multora dintre cei născuți pe meleagurile României. Dar sunt și români care i-au făcut pe americani să nu îi uite.

happy independence day whatsapp quotes images

Una dintre personalitățile care au marcat memoria colectivă a americanilor este regina Maria a României. Nepoata longevivei regine Victoria a Marii Britanii, devenită „stăpâna” unui mic regat – România, era foarte apreciată în Europa. Era admirată pentru multiplele ei talente artistice, dar cel mai mult pentru puterea sa de a convinge, prin armele diplomației, mai marii oameni politici ai momentului să susțină cauza țării sale mici.

Regina Maria

1

Regina României s-a aflat pe continentul american în perioada 18 octombrie-24 noiembrie 1926. Era un vis mai vechi al ei, acela de a vizita continentul îndepărtat. A ajuns la New York cu vasul Leviatan. Au însoțit-o principesa Ileana și principele Nicolae. Regina Maria a României a fost primită cu mult entuziasm, nu numai la nivel oficial. Străzile au răsunat de strigătele mulțimii de oameni care venise să o vadă. „Maria! Maria! Îmi auzeam numele strigat de mii de voci şi, după obiceiul american, de la geamuri se aruncau lungi ghirlande de hârtie şi tot felul de alte bucăţele de hârtie, de la miile de geamuri ale fantasticelor clădiri, până când tot aerul se umpluse de fâlfâiri albe, ca de milioane de păsări mari şi mici“.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

A fost primită de primarul New Yorkului, care i-a înmânat cheia orașului, dar a fost și la Washington, la Casa Albă. Vizita reginei de pe continentul european a fost evenimentul monden și politic al anului. Și nu numai, pentru că mult timp s-a scris despre acest moment istoric.

Fiica sa, principesa Ileana, avea să revină peste ani în America, unde, din păcate, viața a încercat-o greu. În 1967, Ileana a devenit stareța mănăstirii cu hramul „Schimbarea la față”, din Ellwood City, Pennsylvania. A murit în 1991, după ce a mai vizitat o dată România.

George Emil Palade

Singul român care a primit Premiul Nobel. G. E. Palade a urmat Facultatea de Medicină a Universității din București în 1930. După terminarea studiilor a fost cercetător, iar în timpul războiului a făcut parte din corpul medical al armatei române. În 1946, se căsătorește cu Irina Malaxa și pleacă în SUA. Activează în diverse universități. În 1952 devine cetățean american. În 1974, specialistul în domeniul biologiei celulare primește Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină. La 12 martie 1986, Ronald Reagan, președintele SUA, îi decernează Medalia Națională pentru merite deosebite.

2

Jean Negulesco

Jean Negulesco (Ioan Negulescu 26 februarie 1900, Craiova – 18 iulie 1993, Marbella din Spania) a fost un pictor, regizor de film, scenarist și producător de film. În 1929 se stabilește în California. Se va lansa la Hollywood în lumea filmului. Americanii nu îl vor uita pentru că a lucrat, ca cineast, cu vedetele de neegalat Marilyn Monroe („How to Marry a Millionaire- Cum să te căsătorești cu un milionar”), Fred Astaire („Daddy Long Legs”) și multe alte nume celebre ale filmului.

3

Maria Tănase

Maria Tănase a reprezentat cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziția Internațională de la New York, din 1939. Pasărea măiastră a fost acompaniată de formația instrumentală condusă de un alt celebru interpret al muzicii românești naistul Fănica Luca și de orchestra dirijată de Grigoraș Dinicu. Au cântat în fața fostului președinte american Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Jascha Heifetz, Constantin Brâncuși. America a fost impresionată.

4

Mircea Eliade

Mircea Eliade, românul care a marcat filosofia și istoria religiilor din toată lumea, a trăit în America până în anul 1986. Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor. A fost naturalizat cetățean american în 1966. Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago îi poartă numele.

5

Sursa: evz.ro

 1-echipamentgratuit-1030x215

Vizitează punctele extreme ale Europei

Europa este un continent pe cât de mare pe atât de variat, iar uneori granițele sale nu sunt bine delimitate. Cu toate astea, punctele sale extreme sunt destinații ce merită vizitate, nu doar pentru a înțelege mai bine geografia bătrânului continent, ci și pentru a descoperi cât de divers este acesta. Așadar, hai cu noi într-o călătorie prin punctele extreme ale Europei!

Cel mai nordic punct din Europa: Insula Rossøya, Norvegia

Insula_Rossoya

Bineînțeles că cel mai nordic punct al Europei nu este prea călduros! De fapt, unii geografi consideră Capul Fligely de pe insula Franz Josef, din Rusia, drept cel mai nordic punct al bătrânului continent, dar locația sa în apropiere de granița slab delimitată cu Asia a dat naștere la controverse. Insula Rossøya din Norvegia, chiar dacă se află la puțin peste 1.000 de kilometri de Polul Nord, este o insulă verde datorită unei specii de plante care trăiește în acest mediu rece. Deși nu sunt prea multe de făcut pe această insulă, Rossøya are o mulțime de specii de păsări, dar și urși polari care ajung pe insulă în timpul iernii, când apa este înghețată, insula fiind un adevărat paradis pentru iubitorii de animale.

Cel mai sudic punct din Europa: Insula Gavdos, Grecia

Insula_Gavdos

Insula Gavdos este cel mai puțin contestat punct extrem al Europei. Insula din sudul Greciei se află la 50 de kilometri de Creta, dar aici timpul pare să se fi oprit la mijlocul secolului trecut. Puținii oameni care trăiesc peinsula Gavdos nu fac decât să se bucure de natura superbă și sălbatică a insulei, iar puținele legături cu lumea modernă, în special feriboturile, nu sunt nici ele prea eficiente. Totuși, dacă îți dorești să îți petreci câteva zile la capătul lumii, neîntrerupt de grijile de zi cu zi, atunci Gavdos este destinația ideală. Atenție, însă! Pe insulă nu sunt hoteluri, doar câteva apartamente de închiriat. De aceea, majoritatea turiștilor care se aventurează în acest colț al Europei preferă să doarmă pe plajă, în cort sau direct sub cerul liber.

Cel mai estic punct din Europa: Capul Flissingsk, Rusia

Capul_Flissingsk

O mică bucată de pământ în vârful insulei Severny din nordul Rusiei este considerat cel mai estic punct al Europei. Descoperit în secolul al XVI-lea de exploratorii olandezi, Capul Flissingsk nu are prea multe obiective turistice, excepție făcând peisajul arctic și ghețarii impunători. Dacă ești pasionat de expediții în zone dificile, atunci Capul Flissingsk este cu siguranță o provocare. Odată ajuns la capătul pământului, explorează și Parcul Național Arctic Rusesc din nordul insulei Severny. Aici vei fi întâmpinat de o mulțime de păsări și animale polare, dar și de peisaje superbe neatinse de om.

Cel mai vestic punct din Europa: Insula Monchique, Portugalia

Insula_Monchique

În contrast cu Capul Flissingsk, cel mai vestic punct din Europa se află în mijlocul Oceanului Atlantic, îninsulele Azore din Portugalia. Micuța insulă Monchique este considerată cel mai vestic punct de pe bătrânul continent și este un adevărat paradis natural cu o biodiversitate bogată. Peste 90 de specii de plante și animale se înghesuie pe această mică bucată de pământ, iar apele adânci din jurul insulei sunt perfecte pentru scufundări.

Cel mai înalt punct din Europa: Mont Blanc

ETE11_AVR16_ChM004

Mont Blanc, cel mai înalt punct din Europa, este și unul dintre cele mai faimoase vârfuri montane. Aflat la granița între Franța și Italia, acest masiv muntos are o înălțime de 4.808 metri, fiind cunoscut și sub numele de “La Damme Blanche” (Doamna Albă). Acest masiv este o destinație îndrăgită pentru cei pasionați de alpinism sau alte sporturi de iarnă, din moment ce Mont Blanc este acoperit cu zăpadă tot timpul anului.

Cel mai jos punct din Europa: malul Mării Caspice

malul_Mrii_Caspice

La popul opus al masivului Mont Blanc se află coasta Mării Caspice din Rusia, ce se află la 28 de metri sub nivelul mării. Marea Caspică este, de fapt, cel mai mare lac de pe Pământ, cu apă salină, dar a fost denumită “mare” datorită suprafeței sale vaste. Marea Caspică delimitează Europa de Asia. Nu mai puțin de 130 de râuri se varsă în apele sale formând trei delte la gurile de vărsare. Țărmul Mării Caspice are o lungime de aproape 7.000 de kilometri și este în mare parte format din zone mlăștinoase, cu dune de nisip și zone complet pustii.

Sursa: ghiduri-turistice.info

1-echipamentgratuit-1030x215

Divertisment rasist: grădinile zoologice umane, un secret rușinos al Europei

Înainte de apariţia mijloacelor moderne de divertisment şi a turismului de masă, milioane de cetăţeni occidentali vizitau grădinile zoologice, în care „exponatele” erau minoritățile rasiale.

Acum nu foarte mult timp, europenii considerau de cuviință că este în regulă să închizi ființe umane în cuști, pentru a fi „observate în habitatul natural” de așa-numitele rase superioare, statut conferit de pielea albă.

Izolaţi cu garduri, la fel ca într-o grădina zoologică, pentru a ilustra diferenţele de etnie, băştinaşii din regiunile în care europenii aveau colonii alimentau cea mai otrăvitoare  idee pe care oamenii de ştiinţă, apoi mai târziu conducătorii de stat, voiau să o inoculeze populaţiei: rasele pure, albe, civilizate sunt superioare celor de culoare. Fotografiile au fost distribuite de site-ul PowerfulPrimates, pe lângă alte publicații.

1_Human-zoo-750x400

Grădinile zoologice umane, organizate în țări aparent civilizate

Deşi cărţile de istorie cuprind foarte rar imagini sau referiri la această perioadă, existau milioane de spectatori care veneau să-i vadă pe „sălbatici” în satele reconstruite pentru amuzamentul albilor. Se estimează că peste un miliard şi jumătate de oameni din întreaga lume au vizitat asemenea expoziţii în perioada 1870 – 1930, potrivit istoricului francez Pascal Blanchard, citat de Adevărul.

4_Human-zoo

Una dintre primele grădini zoologice umane a fost cea organizată în Londra, în 1851, atunci când familii întregi de indigeni africani au fost aduse în Europa pentru a realiza o copie a satelor primitive din Senegal, Niger sau Guineea. Proaspăt ajunşi într-un teritoriu necunoscut, unii dintre ei erau forţaţi să execute dansuri tradiţionale, imediat ce erau coborâţi din tren, totul pentru divertismentul spectatorilor. În unele zone, grupurile de indigeni erau forţate chiar să simuleze luptele dintre ei şi colonizatori sau să se lupte cu animalele sălbatice pentru hrană.

Deşi Franța se declarase o susţinătoare a principiilor egalitare, o altă grădină zoo cu exponate umane a fost deschisă în 1889, la Paris, cu ocazia Târgului Mondial. În jur de 400 de aborigeni, africani sau asiatici au fost expuşi în cuşti. Târgurile zoo cu oameni au fost gândite iniţial drept strategii de marketing, iar evenimentul din 1889 de la Paris a avut un succes uluitor, atrăgând 18 milioane de vizitatori.

3_Human-zoo-child

Cum vedeau oamenii de știință această formă de abuz

Deși încălcau vădit orice regulă de libertate şi egalitate socială, grădinile zoologice umane au fost rareori condamnate de oamenii de ştiinţă. Aceştia erau chiar mulţumiţi că pot dezvolta o serie de studii pe familiile de indigeni, argumentând şi promovând într-o măsură din ce în ce mai mare teoriile rasiale, care au condus ulterior și la ascensiunea nazismului.

„A fost o afacere, pur şi simplu capitalism. Indigenii erau dominaţi de privirile vizitatorilor, care îi forţau să aibă un rol ce nu era al lor. Acest rol crea un simbol al raselor. Expoziţiile umane sunt un semn clar al amneziei noastre colective”, a mai spus istoricul francez Pascal Blanchard.

Şase africani, cumpăraţi cu sare şi sârmă

Ideea e fost preluată ulterior şi de alte ţări din Europa, precum Belgia sau Germania, dar a fost importată şi peste ocean. Există fotografii de epocă cu oameni expuşi în cuşti, forţaţi să trăiască printre maimuţe sau să tragă cu arcul după alte animale, surprinse la începutul secolului XX în oraşe precum New York sau St. Louis.

În Statele Unite ale Americii, antropologul american William John McGee realiza în 1904 proiectul celei mai mari şi spectaculoase expoziţii de indigeni. Acesta dorea să proiecteze în St.Louis (Missouri) o grădină imensă în care să aducă cei mai înalţi oameni din lume, situaţi în Patagonia, cei mai scunzi din lume, celebrii pigmei din Congo, sau cei care aveau cel mai mult păr pe trup, dintr-o insulă japoneză. McGee reuşeşte să cumpere, cu ajutorul unui explorator, şase pigmei pentru numai o rolă de sârmă şi puţină sare.

10_Human-zoo

Ajunşi în SUA şi uimiţi de clădirile înalte, pigmeii sunt trimişi către St. Louis cu trenul, devenind în scurt timp principala atracţie a expoziţiei antropologului american. Samuel Philips Verner, exploratorul trimis de William John McGee în Africa, povesteşte în cadrul unui documentar că antropologul american i-a dat o listă clară cu tipurile de indigeni pe care îi doreşte: „un şef al pigmeilor, o femeie adultă, de preferinţă soţia lui, un om adult, de preferinţă fiul lor, o altă femeie adultă, eventual fiica, o femeie tânără, nemăritată, doi copii, o preoteasă şi un preot, sau medici, de preferinţă în vârstă”. În cele din urmă, gradina zoologică umană, pusă la care de McGee, a fost un succes imens şi copiată apoi la scara largă în întreaga lume, notează Sadiah Qureshi, un istoric de la Universitatea Cambridge.

Pigmeul care s-a sinucis, după ce a fost adus în SUA

2_Otto Benga

Una dintre poveștile tulburătoare ajunsă în media este cea a lui Oto Benga, un pigmeu adus din Africa în Statele Unite. Adus cu forța în 1906 în SUA, Oto Benga făcea parte din grupul de indigeni expus pentru amuzamentul occidentalilor. După ce a fost văzut de peste 20 de milioane de oameni, Oto este dus înapoi acasă în satul său din Congo. Căutându-şi tribul, acesta descoperă că a fost exterminat în întregime de către soldaţii belgieni. Se căsătoreşte cu o fată dintr-un alt trib, dar în scurt timp aceasta moare din cauza muşcăturii unui şarpe.

Oto Benga a fost apoi alungat de către şeful tribului, care considea că acesta atrage forţele răului. Oto a decis să revină în Statele Unite şi l-a rugat pe cel care l-a adus înapoi să-l ia din nou în America. Inevitabil, este remarcat de alţi oameni de ştiinţă, printre care şi Madison Grant, cel care scrie în 1930 cartea The Passing Of The Great Race, devenită un studiu fundamental pentru Hitler. După ce ajunge din nou într-o grădină zoologică, alături de animale, pentru alţi doi ani, Oto Benga este eliberat şi începe să-şi construiască o nouă viaţă într-un centru de adopţie. Nereuşind să se adapteze, la 32 de ani, s-a sinucis. Povestea sa a devenit una de referință pentru cazurile de abuz rasist.

Totuși, cazurile tragice nu au oprit aceste practici. Pentru că totul era, în fond, despre bani, administratorii de expoziţii concepeau şi reclame pentru a aduce cât mai mulți occidentali la spectacolele cu „sălbatici”. Câteva dintre reclamele vremurilor anunţau: „Trăiesc în păduri, sunt extrem de timizi. Mănâncă aproape cu mâinile goale carnea de pe animalele sălbatice. Sunt cruzi şi au plăcerea să tortureze animalele” sau „Un pigmeu mănâncă 60 de banane la o masă, pe lângă celelalte produse alimentare. Apoi cere şi mai mult”.

5_Human-zoo

Fenomenul grădinilor zoologice umane și-a pierdut din popularitate începând cu anii 1930, însă nu din cauza unei schimbări morale a occidentalilor, ci pur şi simplu datorită apariţiei cinematografului. Ultimele astfel de expoziții sunt consemnate în Belgia, în anul 1958, rămânând mărturii ale cruzimii de care sunt capabile ființele umane.

Surse: playtech, adevarul.ro, powerfulprimates.com

1-echipamentgratuit-1030x215

switzerland2

Elveţia elimină restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români de la 1 iunie

Elveţia va elimina, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

Guvernul Elveţiei a adoptat miercuri o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

Restricţiile de pe piaţa muncii au fost adoptate în 2009, în baza Acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat de UE şi Elveţia. Acesta prevede că ţara alpină poate menţine cotele de imimgranţi timp de şapte ani. Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari. Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

“În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, precizează Guvernul de la Berna.

Conform datelor Biroului Federal pentru Statistică, numărul cetăţenilor români rezidenţi în Elveţia la 30 aprilie 2012 era de  9.215 persoane.

În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

Sursa: Mediafax, Capital.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

 

Portret: Dirijorul Ion Marin

Carismatic şi, deopotrivă, rezervat în apariţiile în mass-media, Ion Marin este un muzician despre care publicul român ştie destul de puţin, deşi reperele carierei sale sunt impresionante. S-a născut în România, într-o familie de muzicieni, a studiat muzica de la vârsta de 3 ani şi jumătate cu profesori de prestigiu. A urmat studii de compoziţie, dirijat și pian la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti pe care l-a absolvit 1983.

La clasa de dirijat a studiat cu Constantin Bugeanu şi Iosif Conta, iar la clasa de compoziţie, cu Tiberiu Olah, Ştefan Niculescu şi Anatol Vieru, perfecţionându-se apoi cu celebrităţi precum Franco Ferrara, Carlo Zecchi sau Sándor Végh. Educația sa include, de asemenea, studii în filozofie și istoria religiilor. Primul său post de conducere a fost de director muzical al Filarmonicii Transilvania, la vârsta de 21 de ani.

La 26 de ani a plecat în Occident, cu o bursă “Herder”, şi a cerut azil politic în Austria. A fugit de dictatura comunistă din România şi a început o viaţă nouă şi o carieră muzicală la Viena, unde a primit cetăţenie austriacă. În continuare, a studiat la Mozarteum University Salzburg și la Accademia Chigiana din Siena. Primul post de succes ocupat de Ion Marin a fost acela de dirijor rezident la Opera de Stat din Viena, în perioada în care dirijorul Claudio Abbado conducea reputata instituţie, între 1986 şi 1991. În această perioadă Ion Marin a dirijat un repertoriu larg din operă, colaborând cu solişti celebri, inclusiv Luciano Pavarotti si multi altii.

ion-marin

Gama de repertorii simfonic și vocal-simfonic îl recomandă ca un dirijor creativ şi inovativ recunoscut în întreaga lume, ceea ce a dus la colaborarea cu cele mai mari orchestre ale lumii precum Orchestra Filarmonică din Berlin, Orchestra Gewandhaus Leipzig, Orchestra Filarmonică din Londra, Staatskapelle Desden, Bayerischer Rundfunk, Orchestra della Santa Cecilia, Orchestra Natională a Franţei, Filarmonica din St.Petersburg, Orchestra Filarmonicii din Budapesta, Orchestra Filarmonică Cehă, Orchestra Filarmonică din Israel, Orchestra Simfonică din Montréal, Orchestra Filarmonicii din Philadelphia, iar în Japonia, conduce regulat Simfonia NHK și Tokyo Metropolitan Symphony Orchestra.

Printre succesele sale se numără producţiile din repertoriul liric de la  Opera de Stat din Hamburg, Teatrul La Fenice din Veneţia, Teatrul Regal din Madrid, Teatrul Danez Regal, Opera din Zürich și Festivalul de Teatru liric Rossini, precum și de la Metropolitan Opera, Opera din San Francisco. Împreună cu celebrul regizor italian, Giorgio Strehler, a inaugurat Nuovo Piccolo Teatro din Milano, cu o producţie legendară: “Così fan tutte” (1998).

Talentatul dirijor Ion Marin, aplaudat din anii ’80 pentru evoluţiile sale promiţătoare, este ascultat în ultimul deceniu în   variantele interpretative de pe CD-uri sau în transmisiuni radiofonice de pe mari scene ale lumii.

Deşi a lucrat cu mari orchestre, cu mari artişti de operă ai lumii nu a avut tentaţia orgoliului – o lecţie învăţată de la dirijorul austriac, Herbert von Karajan, după cum spunea într-un interviu:” Când faci muzică, nu lucrezi cu o vedetă. Dacă te gândeşti că lucrezi cu o vedetă, te blochezi, nu mai poţi fi creativ şi nu mai poţi nici măcar să-l ajuţi pe acel artist. Îţi arăţi atât de mult respectul, încât el devine o paralizie. Ce trebuie să ştii e că lucrezi cu oameni. Sigur, la început, eşti foarte emoţionat… Când am lucrat prima oară cu Pavarotti n-am dormit două nopţi înainte. Dar, din momentul când am început să repetăm, eram în perfectă sintonie, eram doi artişti care îl serveam pe Verdi, şi Verdi, la rândul lui, servea lumea care l-a făcut să creeze acea muzică. Ăsta este lucrul minunat care în artă se întâmplă cu mai mare frecvenţă decât în viaţă: senzaţia că toţi facem parte dintr-un lanţ al existenţei şi suntem mai mult decât fraţi, suntem acelaşi lucru.”

                                                                                     Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Fiind întrebat dacă există diferenţe culturale între orchestre, de la o țară la alta, maestrul a răspuns: “Sigur că da. Deși, fenomenul ăsta de liberă circulaţie face să ai într-o orchestră germană instrumentişti români, japonezi, ruşi şi aşa mai departe. O orchestră devine un melting pot, se topeşte totul în locul respectiv şi lumea se subordonează actului de creație, dar nu e o subordonare umilitoare. Pur și simplu, fiecare îşi asumă locul respectiv şi îşi asumă energia aceea care duce după aceea la cultură. Eu port cu mine peste tot energia unei încrucișări de culturi şi de istorie din România şi aceasta este, poate, forţa mea majoră. Pentru mine, mai importantă decât prezenţa mea fizică în România, e bucuria asta extraordinară de a duce forţa acestui spaţiu – România e mai mult decât un pământ – peste tot în lume. Acest spaţiu românesc e un lucru pe care îl am cu mine tot timpul și care mă ajută să trec peste alte limite de altă natură.”

În anul 2011, Ion Marin a inițiat Cantus Mundi și proiectele Symphonia Mundi din România, dedicate educației muzicale și integrării sociale prin muzică pentru copiii dezavantajați din țară. În anul 2012, a dirijat pe o scenă românească la invitaţia Radio France, în cadrul Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio organizat de Societatea Română de Radiodifuziune. Ce înseamnă pentru el România veţi afla din mesajul următor:

Acasă este energia locului în care te-ai născut. Ceva cosmic, nu o interpretare patriotardă. În acelaşi timp, viaţa se schimbă în fiecare secundă, iar „acasă” e un lucru profund, dar relativ. Mă bucur că, prin muzică, pe cele mai mari scene ale lumii, pot să-mi exprim recunoştinţa faţă de România, reprezentând-o la un nivel dacă nu mai special, în orice caz mai adevărat decât politicul sau economicul. În legătura cu ţara, nu există un cordon ombilical care să se poată tăia. Însă nu simt întotdeauna nevoia, mai ales că vin atât de rar să dirijez în România, să mă joc de-a falsele nostalgii sau să mă simt precum ciobanul care a coborât cu oile de pe munte – „M-am întors!”. În schimb, îmi face plăcere să văd, având şi distanţa necesară, constantul unui mai bine în România, chiar dacă pentru cei care trăiesc aici, această evoluţie e mai greu de perceput. E ca atunci când stai cu copilul în casă şi nu îţi dai seama cum creşte şi cineva care îl vede după câtva timp exclamă: „Ce-a crescut!”. România a crescut şi creşte în continuare, e o mare bucurie pentru mine.” Fiu al unui mare maestru în arta dirijoratului, Ion Marin spunea:” Să fiu băiatul lui Constantin Marin a fost, în acelaşi timp, o şansă şi un handicap. Contrariile astea au dus la o intensificare a energiei şi a determinării cu care mi-am ales drumul meu, independent de tata. Mi-am dat seama că sunt obligat să exist! Scopul nu era să-l depăşesc, ci pur şi simplu să fiu eu.

Ion-Marin (1)

Discografia maestrului Ion Marin este alcătuită din peste 40 de titluri publicate de case de discuri de prestigiu, cum ar fi Deutsche Grammophon, Decca, EMI, Sony și Philips. Înregistrările sale remarcabile i-au adus trei nominalizari Grammy (SUA), Diapason d’Or (Franţa) și German Recording Critic’s Prize (Germania). În 2012 a primit prestigiosul premiu ECHO Klassik la categoria Bestseller.

Albumul “Legacy”, o colaborare de succes a dirijorului Ion Marin cu David Garrett –cu un record mondial pentru cel mai rapid violonist din lume (cu o viteza de 13 note pe secundă) – și Royal Philharmonic Orchestra, a înregistrat în Germania vânzări de peste 200.000 de unități. “Legacy” a primit și un dublu disc de aur, în Marea Britanie, pentru vânzări de peste 300.000 de unităţi.

Ion Marin este la ora actuală unul dintre cei mai apreciaţi dirijori europeni şi, de asemenea, unul dintre puținii care a ajuns să dețină o reputație internațională, atât în speţiul operei, cât și în domeniul simfonic. El defineşte dirijatul ca fiind “ forma cea mai… sublimă de leadership, pentru că este un leadership nemarcat de compromisuri politice, este un leadership în care eşti obligat să te menții pe linia tradiţiei pentru că ai partitura compozitorului înaintea ta şi ai şi responsabilitatea că ceea ce laşi va merge, prin înregistrări, și către alte generații.” El locuiește în prezent cu soția și fiul său în Lugano, Elveția.

Sursa – radioromaniacultural

Echipament Gratuit

Craiova, “Play IntenCity “

Municipiul Craiova s-a înscris oficial în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, iar sloganul sub care candidează este “Play IntenCity”.

Potrivit unui comunicat al Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, cuvântul “play” din limba engleză are mai multe sensuri, iar “IntenCity” a fost inventat special pentru Craiova, este înregistrat ca marcă și are semnificația orașului în care se trăiește și se face totul cu intensitate.

Sloganul “Play IntenCity” este sloganul care se potrivește cel mai bine craiovenilor, în special, și oltenilor, în general. Celor care gândesc, acționează și se mișcă foarte repede. Conceptul Play IntenCity este despre viață trăită la intensitate maximă, despre lucruri făcute cu și din pasiune, despre oameni cu neliniști creatoare, purtători ai unui tezaur cultural valorificat la scară europeană, ce-și trăiesc prezentul și își construiesc viitorul într-o Europă a tuturor”, afirmă Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova, potrivit comunicatului ACCEC 2021.

                                                                                    Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Dosarul de candidatură cuprinde informații și strategii despre Craiova și despre viziunea sa pentru anul 2021, acoperind cele șase categorii care corespund dispozițiilor prevăzute la articolul 5 din Decizia nr.445/2014/UE: 1. Contribuția la strategia pe termen lung; 2. Dimensiunea europeană; 3. Conținutul cultural și artistic; 4. Capacitatea de a produce rezultate; 5. Implicarea publicului; 6. https://www.gcntv.net/craiova-play-intencity/ https://www.gcntv.net/craiova-play-intencity/ https://www.gcntv.net/craiova-play-intencity/Gestionarea.

Juriul va evalua mai întâi dosarele depuse, urmând ca Ministerul Culturii, în calitate de autoritate națională responsabilă de organizarea și gestionarea competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 în România, să organizeze întâlnirea de preselecție, pentru adoptarea listei scurte a orașelor candidate la titlul menționat anterior, în perioada 7-10 decembrie 2015. În cadrul acestei întâlniri, juriul va pune întrebări suplimentare reprezentanților fiecărui oraș candidat, pe baza dosarului depus și pe baza audierii în raport cu obiectivele acțiunii ‘Capitală europeană a culturii’ și cu criteriile menționate în apelul pentru depunerea candidaturilor.

Sursa – agerpres.ro

Echipament Gratuit

Cultura românească sărbătorita la New York

Sărbătoarea latinității și culturii românești este sărbătorită miercuri la New York cu piese muzicale din albumul “Enescu necunoscut”, interpretate la vioară de Sherban Lupu, și din repertoriul Cvartetului Bălănescu, de pe albumul “Maria T” (2005), din fonoteca ICR New York, informează un comunicat al Institutului Cultural Român din New York remis sâmbătă AGERPRES.

Evenimentul va fi completat de un concert live de chitară clasică susținut de Christian Reichert. El va interpreta piese specific spaniole, braziliene și tangouri argentiniene.

Violonistul de origine română Sherban Lupu este unul din puținii specialiști din lume în tot ce înseamnă partiturile lui George Enescu. A câștigat premii la numeroase competiții internaționale, precum Vienna International, Romanian National String Quartet, Jacques Thibaud la Paris, Carl Flesch la London, Royal Society of Arts și Park Lane Group Contest. A fost profesor emerit de vioară la University of Illinois, director artistic al Festivalului Gubbio din Italia și concertmaestru asociat al Operei din San Francisco.

                                                                                          Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Din 2011, este președintele Societății George Enescu din Statele Unite ale Americii. În colaborare cu compozitorul Cornel Țăranu, Sherban Lupu a terminat și refăcut “Capriciul Român” pentru vioară și orchestră de George Enescu.

În 2005, a editat și publicat șase volume de lucrări inedite pentru vioară de George Enescu, pe care le-a descoperit și aranjat.

Cvartetul Bălănescu este considerat încă de la momentul constituirii lui, în 1987, un grup muzical contemporan, de referință pentru întreaga lume. Colaborând cu compozitori precum Michael Nyman, Gavin Bryars, “Lounge Lizard” John Lurie, Jack de Johnette, Ornette Coleman, David Byrne sau formația Pet Shop Boys și realizând proiecte inspirate de muzica tradițională românească, dar și de grupul german Kraftwerk, Cvartetul Bălănescu și-a creat un stil propriu, care îl diferențiază de orice altă formație de acest tip.

Christian Reichert este un maestru al chitarei clasice, care combină virtuozitatea cu o extremă sensibilitate. A susținut numeroase concerte și master-classes, atât în Europa (Franța, Spania, Suedia, Rusia, Polonia, Austria, Germania, Bulgaria), cât și în SUA.

Sursa – agrepres.ro

Canale TV Romanesti

‘Făcut în Târgu Mureș’

Asociația ‘Târgu Mureș Capitală Europeană a Culturii 2021’, condusă de președintele Consiliului Județean Mureș, Ciprian Dobre, a lansat oficial joi, în cadrul unei festivități organizate în Cetatea Medievală, strategia de promovare a municipiului, sub genericul ‘Făcut în Târgu Mureș’.

Noutatea acestei campanii constă în faptul că promovarea municipiului Târgu Mureș se va derula în cinci limbi, în premieră în România, în engleză, germană, română, maghiară și romani.

Potrivit strategiei, prin mesajul ‘Făcut în Târgu Mureș’, campania vorbește despre un oraș ‘în care înveți pe viu despre ce este Europa: unitate în diversitate’, întrucât multitudinea de limbi, obiceiuri, etnii, culturi și credințe sunt o realitate cotidiană.

Logo-ul orașului — la fel ca și simbolul universal Trade Mark (marcă înregistrată) — prezintă municipiul Târgu Mureș din perspectivă academică, culturală și istorică.

                                                                                                Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Specialiștii CJ au arătat că Târgu Mureș va fi prezentat ca ‘orașul din care înveți’, cu accent pe excelența în medicină, multiculturalitatea și turismul cultural participativ.

Materialele de promovare vor conține elemente de artă culinară, muzică și meșteșuguri tradiționale.

Dosarul de candidatură a municipiului Târgu Mureș va fi depus în data de 10 octombrie, preselecția va avea loc în luna decembrie, iar selecția finală este programată în septembrie 2016.

Președintele Consiliului Județean Mureș, Ciprian Dobre, a anunțat că proiectul de candidatură a municipiului Târgu Mureș la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, în colaborare cu orașele Sighișoara și Sovata, a fost lansat cu doar 64 de zile înainte de depunerea candidaturilor în faza de preselecție și că, în cea de 57-a zi, logo-ul și strategia sunt gata de lansare.

Ciprian Dobre a subliniat că are convingerea că Târgu Mureș se va afla pe lista finalistelor din România și că va câștiga competiția pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Viceprimarul din Târgu Mureș, Claudiu Maior, a arătat că municipiul are un mare potențial pentru a se înscrie în circuitul capitalelor culturale europene și că acest lucru este susținut de acțiunile Primăriei.

Faptul că în anul 2015 suntem înfrățiți și menținem legăturile cu 10 orașe din Europa și din lume ne face să ne simțim încrezători în depunerea acestei candidaturi. Suntem unul din municipiile din România cu ceea mai mare accesare de fonduri europene — în primele 7 orașe. Fața orașului este într-o continuă schimbare. Am reabilitat și Cetatea Medievală din fonduri europene, transformând-o într-un spațiu cultural special. Aici m-aș referi doar la concertul de deschidere al cetății. Toate acestea constituie avantaje serioase pentru a ne califica în acest proiect‘, a spus Maior, care a precizat că municipiul a fost anul trecut a patra destinație turistică a României.

Directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan, a arătat că, în urmă cu 4 ani, instituția pe care o conduce avea anual aproximativ 40.000 de vizitatori, anul trecut s-a ajuns la 80.000, iar ținta sa pentru 2021 este 400.000 de vizitatori.

Sursa – agerpres.ro

Canale TV Romanesti

Soprana Angela Gheorghiu premiata

Soprana română Angela Gheorghiu va fi distinsă cu European Cultural Award 2015, decernat cu ocazia celebrării a 25 de ani de la unificarea Germaniei, pe 2 octombrie, la Dresda.

În cadrul evenimentului de gală organizat cu prilejul acordării premiilor, printre câștigătorii care vor urca pe scenă alături de celebra soprană se numără și tenorul german Jonas Kaufmann și Orchestra Filarmonică de Tineret a Mării Baltice.

Soprana Angela Gheorghiu este un superstar al operei internaționale. Născută la Adjud, a absolvit Universitatea Națională de Muzică din București, sub îndrumarea profesoarei Mia Barbu. Angela Gheorghiu și-a făcut debutul internațional în 1992, la Royal Opera House Covent Garden, în “La Boheme”, la Metropolitan Opera din New York și la Opera de Stat din Viena.

                                                                                    Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

De atunci, Angela Gheorghiu a cântat în toate marile scene ale lumii, la New York, Philadelphia, Londra, Paris, Milano, Salzburg, Berlin, Barcelona, Tokyo, Roma, Seul, Veneția, Atena, Monte Carlo, Chicago, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Viena, Shanghai și multe altele.

Pentru cariera sa, Angela Gheorghiu a primit mai multe distincții, printre care “La Medaille Vermeille de la Ville de Paris” și titlurile de Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor și Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, acordate de guvernul francez.

Angela Gheorghiu este Doctor Honoris Causa al Universității de Arte din Iași și al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În 2010, a fost decorată cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor — cea mai înaltă decorație acordată de către Președinția României, iar doi ani mai târziu a primit Medalia “Nihil Sine Deo” din partea Regelui Mihai I al României, pentru promovarea valorilor culturii românești în străinătate.

Sursa – agerpres.ro

Canale TV Romanesti

Iancu de Hunedoara, comemorat la 559 ani

Coroane cu panglici tricolore, atât cu culorile drapelului României, cât și cu cele ale Ungariei, au acoperit, marți, sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, aflat în interiorul Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia, omagiat astfel la 559 de ani de la moartea sa, produsă în 11 august 1456, lângă Belgrad.

Dacă în prima parte a zilei pe sarcofagul fostului voievod al Transilvaniei, între 1441 și 1456, și fostului regent al Regatului Ungariei, între 1446 și 1452, erau depuse doar coroane cu panglici în culorile roșu, alb și verde, din partea unor organizații din Ungaria, în cursul după-amiezii de marți pe monumentul funerar au apărut și mai multe coronițe cu tricolorul românesc.

La căpătâiul sarcofagului s-au oprit și foarte mulți dintre sutele de turiști care au vizitat marți Cetatea Alba Carolina, chiar dacă unii dintre ei, din păcate, nu au realizat că se află în fața monumentului funerar al lui Iancu de Hunedoara, ‘derutați’ de inscripția că acolo este înmormântat Ioan de Hunedoara.

Sarcofagul se află în colaterala sudică, în apropierea scării renascentiste, la intrarea în catedrală pe partea dreaptă. Există voci care susțin că locul în care se află înmormântat în catedrală voievodul nu ar coincide cu cel unde este amplasat în prezent sarcofagul, care a fost mutat de mai multe ori de-a lungul secolelor, de teamă ca rămășițele acestuia să nu fie profanate în timpul invaziilor.

Cert este că Iancu de Hunedoara, tatăl lui Matei Corvin, ajuns rege al Ungariei, este omagiat atât de către români, cât și de către unguri, Catedrala Romano-Catolică fiind principalul obiectiv turistic din Alba Iulia al vizitatorilor din țara vecină.

De altfel și luna trecută, când s-au împlinit 559 de ani de la marea victorie obținută de Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor la 22 iulie 1456, la Belgrad, un grup din Ungaria a plecat dimineața din Budapesta pentru a ajunge în cursul serii la Alba Iulia și a depune un buchet de 40 de garoafe, 20 roșii și 20 albe, la sarcofagul acestuia.

                                                                             Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Prin victoria din iulie 1456 a fost oprită invazia turcilor spre Europa Centrală pentru 70 de ani. În amintirea acestei victorii, în toate bisericile de rit catolic din lume bat clopotele zilnic, la ora 12,00. Printr-o bulă papală, emisă pe 6 august 1456, în ziua în care papa a aflat de izbânda lui Iancu de Hunedoara, s-a decretat ca în fiecare zi “până la sfârșitul veacurilor”, la ora 12,00, în bisericile catolice să se tragă clopotele pentru a marca astfel marea victorie antiotomană.

Voievodul transilvan a murit însă la câteva zile după victorie, pe 11 august 1456, în tabăra de la Zemun, din cauza ciumei. Se spune că însuși sultanul Mehmed al II-lea s-ar fi întristat când a aflat de dispariția lui Iancu de Hunedoara, afirmând că ‘lumea nu a mai cunoscut niciodată un asemenea om’.

Pe sarcofagul de piatră al voievodului sunt ilustrate scene de luptă și inscripția ‘S-a stins lumina lumii ‘.

Alături de monumentul funerar al lui Iancu de Hunedoara se află și cel al fratelui său, mort la 1442, și al fiului său, Laszlo, decedat la 1458, pe al cărui sarcofag este inscripționată stema Huniazilor.

În incinta Catedralei Romano-Catolice “Sfântul Mihail”, cel mai bine păstrat vestigiu sacral medieval din Europa Centrală, se află și locul de veci al altor principi din familiile Sigismund, Rakoczy și Bethlen.

Singura dintre catedralele episcopiilor ctitorite de către regele Sfântul Ștefan al Ungariei rămasă pentru posteritate în forma sa originală, medievală, aceasta este vizitată anual de zeci de mii de turiști, de diverse religii, din zeci de țări.

Începuturile catedralei se regăsesc înainte de anul 1000. Catedrala a fost construită în secolele XII-XIII, pe locul unei biserici mai vechi. Arhitectura acesteia îmbină elemente aparținând stilurilor romanic târziu și gotic timpuriu, fiind creația mai multor ateliere de meșteri din Europa Central-Vestică, în special de origine franceză. În epoca Renașterii, catedrala a primit câteva adaosuri, dar, în esență, aceasta păstrează forma originară.

 Alba-Catedrala Catolica-04 Catedrala Romano-Catolica

Catedrala a servit și ca loc de filmare pentru mai multe producții, inclusiv străine.

Sursa – agerpres.ro

Canale TV Romanesti

Traditional romanesc in Bruxelles

În nordul Bruxelles-ului, în cartierul Schaerbeek, ajungi, la un moment dat, pe strada Avenue de la Reine. Şi dacă eşti român, o să te bucuri. Acolo, te întâmpină Bunicuţa, cu tricolorul la vedere şi cu vitrinele pline de bunătăţi. Iar dacă eşti într-o vizită mai lungă în Bruxelles, poate faci un popas şi la Place de la Brouckere, iar pe o străduţă la dreapta, mai ai o surpriză. Două restaurante româneşti cu mâncare tradiţională, unde sarmalele, micii şi papanaşii sunt la ordinea zilei. „De dorul produselor de acasă”, Silvia şi Daniel au deschis primul magazin românesc din Belgia, „La Bunicuţa”, iar Carmen şi Sorin s-au avântat cu primul restaurant tradiţional, „Restauration Roumaine”.

În Bruxelles poţi găsi aproape orice. Iar de aproape un deceniu, poţi găsi inclusiv produse tradiţionale româneşti şi restaurante cu mâncare ca la mama acasă. Clienţii sunt mai mult decât încântaţi, iar numărul lor este în creştere. Nu doar românii frecventează astfel de locuri, ci şi străinii. Iar produsele lor preferate sunt, aproape inevitabil, sarmalele şi pufuleţii româneşti. Pentru produse româneşti, în cartierul Schaerbeek, există „La Bunicuţa”, iar pentru o porţie de sarmale, de mici sau de papanaşi, pe strada Gretry aveţi două opţiuni: „Restauration Roumaine” şi „Rustic”.

1939989_770955242952212_3569212582499450978_o

Primul magazin românesc, în adevăratul sens al cuvântului, din Belgia, s-a deschis în 2007, pe strada Avenue de la Reine. Doamna Silvia, aşa cum îi spune lumea, lucra ca menajeră, iar domnul Daniel, în construcţii. Cei doi, care locuiau deja de trei ani în Belgia, duceau dorul produselor de acasă, aşa că s-au hotărât să facă ceea ce părea aproape imposibil la vremea respectivă: să-şi deschidă o afacere în Bruxelles. Silvia şi Daniel nu sunt un cuplu în viaţa personală, dar în afaceri fac un cuplu greu de egalat.

Ne lipseau produsele româneşti, le primeam de acasă, cu autocarul. Aşa că ne-am gândit că dacă noi ducem lipsa acestor produse, cu siguranţă sunt mult mai mulţi care simt asta. Şi atunci am deschis acest magazin. A fost greu la început, investiţii, căutarea unui spaţiu de închiriat care să fie într-o zonă aproape de mijloacele de transport în comun”, a povestit Daniel Ianoş, unul dintre cei doi asociaţi.

                                                                                       Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Clienţii nu au venit imediat. Timp de câteva luni, Silvia Olari şi Daniel Ianoş au împărţit flyere la biserica românească din Bruxelles pentru a se face cunoscuţi. Acum însă, clienţii au devenit fideli, iar străinii le trec pragul în fiecare zi.

Nu ne putem plânge, inclusiv clienţi fideli, şi români, polonezi şi bulgari, care cumpără slănină, afumături. Dar avem şi belgieni, care vin la noi pentru produsele naturale, precum ceaiurile, mierea de albine”, a adăugat Daniel.

Cum intri în magazin, observi că Silvia Olari şi Daniel Ianoş mai au un asociat: Bubu. Un bichon alb, cu capul cafeniu, stă liniştit la geam şi întâmpină clienţii.

Pe rafturile amenajate tradiţional, cu covrigi pe sfoară, legături de ceapă şi ştiuleţi de porumb, sunt orânduite tot felul de produse pe care le poţi găsi doar în România. De la gemuri şi borcane de compot, făcute în casă, până la cozonaci, cornuleţe, ciocolate Rom şi Făgăraş, covrigi de Buzău, plus vinuri româneşti.

Produsul preferat al străinilor nu l-am găsit pe rafturi. „Toţi vin şi cer pufuleţi, ei nu au aşa ceva. D-aia ni s-au şi terminat”, a explicat proprietarul „La Bunicuţa”.

20150603-172038

Iar satisfacţia lor nu se măsoară în bani. Ci în vorbe bune. „Satisfacţia e atunci când clientul îţi spune „Vă mulţumim că existaţi”. Şi se întâmplă des asta”, a conchis Daniel Ianoş.

Când Maramureşul ajunge-n Bruxelles

Pentru Carmen şi Sorin Pop, numărul 13 nu le-a purtat ghinion. Asta pentru că pe strada Gretry, tocmai numărul 13, au deschis, în urmă cu opt ani, restaurantul tradiţional „Restauration Roumaine”. Şi afacerea le-a mers atât de bine încât, în 2013, au mai deschis un restaurant, „Rustic”, pe aceeaşi stradă, la câţiva paşi de celebrul Grand Place. Astfel, două localuri micuţe, în care muzica românească, inclusiv populară, îi încântă pe clienţi.

„Bună ziua”, te salută, din uşă, Carmen Pop, luându-te aproape prin surprindere, în timp ce citeşti meniul direct de pe vitrina restaurantului „Rustic”.

Aşa aflăm că ea şi soţul său, Sorin Pop,  au reuşit să aducă Maramureşul în centrul Bruxelles-ului. „Merge foarte bine afacerea, nu vin doar români, sunt cam jumătate români, jumătate străini”, spune Carmen.

Deşi au luat-o de jos, ocupându-se chiar ei de renovarea celor două spaţii, astăzi echipa este formată din şapte oameni, toţi români.

După opt ani de muncă, multe satisfacţii materiale şi emoţionale, dar şi multe sacrificii, suntem mulţumiţi. An de an, numărul clienţilor a crescut, am încercat să îi facem pe clienţii noştri să se simtă ca acasă, iar pentru străini să fim o carte de vizită a României”, a mai spus ea. Şi pentru că „au simţit că au făcut treabă bună”, cel de-al doilea restaurant, „Rustic”, a venit aproape natural. „Veneau atât de mulţi clienţi la Restauration Roumaine, încât a fost nevoie să ne extindem”.

20150601-200931

Înăuntru, o imagine tipic românească. Ştergare, ulcioare, trăistuţe şi butelcuţe – toate aduse de acasă.

Iar cel mai bine vândut produs este, aproape inevitabil, porţia de sarmale în foi de varză murată, nu de Bruxelles. ”Am început cu foi de varză, a prins foarte bine şi nu am mai schimbat. Cele în foi de viţă nici nu se cer foarte mult. Mâncarea la noi e pe blaturi de lemn, e consistentă şi multă. Sarmalele în foi de viţă sunt mici, în stil franţuzesc, iar noi am preferat să mergem pe ideea asta, mai ales că românului îi place să-şi vadă farfuria plină”, a povestit Carmen.

La desert, papanaşii şi pandişpanul cu ciocolată şi nucă ocupă primele locuri în topul preferinţelor.

O porţie de mici costă 11 euro, sarmalele – 11,5 euro, la fel ca o tochitură moldovenească, iar papanaşii – 5,5 euro.

Pe lângă “Restauration Roumaine”, “Rustic” şi “La bunicuţa”, românii din Belgia se mai pot aproviziona cu produse de acasă şi de la Foodex, un magazin online cash&carry.

Sursa – gandul.info

Canale TV Romanesti

Competiția Compania anului 2015

Echipa de liceeni care a reprezentat România la finala europeană a competiției Compania anului 2015 se va întoarce de la Berlin cu premiul Alumni Leadership Award, acordat lui Vlad Dinu, reprezentantul start-up-ului SmartRead.

Potrivit unui comunicat al JA România, juriul a evaluat abilitățile de lider, spiritul de echipă, atitudinea exemplară și entuziasmul tinerilor din cele 36 de țări reprezentate în competiția de antreprenoriat. Juriul a selectat 11 elevi excepționali din cadrul competiției, care vor participa în această toamnă la Conferința liderilor alumni JA de la Copenhaga, Danemarca.

Vlad Dinu și colegii lui de la Colegiul Național I.L. Caragiale din București — Alin Ali Hassan, Dumitru Călin și Elena Laura Codin, coordonați de profesoara Mihaela Găvănescu —au format una dintre cele 37 de echipe de liceeni ce au concurat în finala europeană Compania anului 2015 de la Berlin. Echipele și-au prezentat proiectele de business în fața unui juriu format din personalități internaționale din mediul de afaceri și din cel academic.

                                                                                             Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Tinerii s-au calificat la finala europeană câștigând faza națională a competiției de antreprenoriat Junior Achievement cu aplicația SmartRead, un soft educațional pentru smartphone ce își propune să revoluționeze modul în care elevii învață și profesorii predau.

SmartRead îi ajută pe elevi să se evalueze și să rețină mai multe informații din conținutul unui manual sau al unei cărți, prin intermediul unor teste. Aplicația poate fi folosită pentru orice disciplină și le este utilă și profesorilor, care pot obține informații detaliate despre modul în care elevii citesc și învață, permițându-le să creeze planuri personalizate de studiu.

Pentru noi, participarea la Compania anului 2015 a fost o experiență incredibilă, nu numai prin faptul că am învățat să ‘facem’ business și să lucrăm în echipă, dar și pentru că am cunoscut oameni cu adevărat deosebiți, cărora nu le e frică să arate ce gândesc, care nu se tem de eșec — oameni de succes. În ceea ce privește premiul Leadership Award, pentru mine e o onoare să intru în rețeaua JA Alumni, din care fac parte mulți oameni cu inițiativă, speciali, pe care îi pot numi acum cu mândrie ‘colegi‘”, a spus Vlad Dinu, reprezentant al echipei românești.

Marele premiu al ediției de anul acesta a competiției a revenit start-up-ului Rauteck din Germania, care a impresionat juriul cu un business sustenabil, bazat pe dezvoltarea unor produse din piese auto reciclate.

Competiția Compania anului 2015 a celebrat la Berlin cei mai buni tineri antreprenori din Europa, participanți în programul de antreprenoriat Junior Achievement.

Sursa – agerpres.ro

Canale TV Romanesti