Posts

Ziua Drapelului. Zece lucruri pe care trebuie să le știi azi despre culorile oficiale ale țării tale

26 iunie este ziua în care românii de pretutindeni cinstesc drapelul țării lor. Tricolorul are o istorie de 170 de ani și puțini îi cunosc însemnătatea. Iată zece lucruri pe care trebuie să le știi despre drapelul național.

1. Alegerea celor trei culori care compun drapelul României – roșu, galben și albastru – a fost decisă la 1848 de Guvernul revoluționar constituit la Islaz. Decizia a fost luată la Craiova, la 14 iunie, moment în care data de 26 iunie a fost stabilită pentru a marca Ziua Drapelului Național.

2. Cele trei culori alese au fost orientate în sus, pentru a simboliza verticalitatea poporului român. Doar drapelele a trei țări europene mai au trei culori orientate vertical: Italia, Franța și Belgia.

3. Roșul semnifică sângele vărsat de înaintașii noștri pe câmpurile de luptă, pentru împlinirea idealurilor de libertate. Galbenul are menirea de a exprima măreția acestei țări, prestigiul ei și virtutea locuitorilor săi. Albastrul a fost ales pentru a exprima seninul cerului, credința și gândirea limpede a poporului român.

4. „Trei culori cunosc pe lume” a devenit imnul oficial al Republicii Socialiste România în anul 1977. Imnul a fost inspirat de muzica și textul compuse de Ciprian Porumbescu. Imnul RSR păstrează însă doar două strofe din cele cinci ale piesei originale, restul fiind adaptate de regimul comunist.

5. Ofensa adusă însemnelor naționale a fost dezincriminată în 2011, însă un proiect de lege depus în Parlament încă din 2015 prevede reintroducerea pedepselor cu închisoarea pentru cei care batjocoresc inclusiv drapelul național. În vechiul Cod penal, această faptă era considerată infracțiune și era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

6. Drapelul național a fost arborat pentru prima dată pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest, în anul 1995. Acest efort i se datorează alpinistului Gheorghe Lăcătușu.

7. Drapelul național al României se aseamănă izbitor cu cel al Republicii Ciad. Sau invers. Singura deosebire este că albastrul de pe steagul nostru este mai deschis.

8. România deține recordul mondial, consemnat în World Guinnes Book, pentru cel mai mare drapel desfășurat într-un loc public. Steagul, care se întindea pe 80.000 de metri pătrați, a fost desfășurat pe Aerodromul Clinceni, județul Ilfov, în mai 2013.

9. Drapelul național a fost arborat cu cinste pentru prima dată la o întrecere sportivă de renume în 1924, cu prilejul Olimpiadei de vară de la Paris (4-27 iulie). Atunci, echipa națională de rugby a României a obținut medalia de bronz, prima din istoria participărilor delegației României. Țara noastră a participat și la ediția din 1900 a Olimpiadei, tot la Paris, însă nu a obținut nici o clasare pe podium.

10. Drapelul României a fluturat de 53 de ori la ediția a XXIII-a a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, din anul 1984. România a obținut atunci 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

Sursa

NihilSineDeo

Coroana se întoarce pe capul acvilei. Ce reprezinta elementele heraldice ale Stemei

Drapelul ţării, bacnotele şi monedele vor fi modificate începând de astăzi ca urmare a modificării stemei naţionale prin încoronarea acvilei.

La baza stemei actuale stă stema României interbelice, care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la cererea regelui Ferdinand I al României. Istoricul arădean Ioan Ban spune că în momentul în care s-a adoptat actuala stemă, la doi ani după Revoluţie, s-a comis o eroare, în sensul că un simbol al luptei pentru independenţă a fost considerat unul regalist şi ca atare a fost eliminat.

„Stemei actuale îi lipseşte, faţă de stema interbelică, simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern, precum şi coroana de pe capul acvilei, considerată – atunci când s-a decis actuala formă ca fiind simbol regalist. Acest din urmă aspect a fost unul eronat, întrucât coroana care încununa acvila României era Coroana de Oţel, însemnul independenţei dobândite în anul 1877. Coroana de oţel a fost turnată din ţeava unui tun turcesc, capturat în Războiul de Independenţă”, spune istoricul Ioan Ban.

Pe 11 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede modificarea stemei în sensul în care să fie repusă o coroană pe capul acvilei, aşa cum era stema României înainte de perioada comunistă.

1

Drapelul ţării va fi modificat începând de astăzi prin încoronarea acvilei, astfel încât autorităţile statului sunt obligate ca, până la 31 decembrie 2018, să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noul model, potrivit profit.ro. Până atunci, cele două modele de stemă a României pot fi folosite în continuare. În acelaşi timp, monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională a României anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

„Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan“, se arată în articolul modificat din Legea privind stema ţării şi sigiliul statului.

Această variantă, cunoscută ca stema României Mari, a fost modificată odată cu instaurarea regimului comunist.

Coroana de oţel de pe Acvilă din Stema Regatului României a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de Independenţă din 1877 şi simbolizează caracterul naţional, suveranitatea şi independenţa, obţinuă prin jertfă şi lupta străbunilor noştri. Nu are nicio legătură cu forma de guvernământ. Este o încărcătură istorică acolo. Am depăşit anii ’90“,

a explicat pentru „Adevărul“ deputatul PNL Grigore Crăciunescu, cel care a redactat proiectul de lege.

Iata care este semnificatia celorlate simboluri aflate pe Stema Romaniei

stemaexplicativa

Stema are forma unui scut ce scoate in evidenta independenta Romaniei. Desenata pe scut este un vultur de aur, simbol ce duce cu gandul la bogatiile tarii, cu aripile deschise, semnificand protectia, avand in cioc o cruce ortodoxa, element al religiei majoritatii populatiei Romaniei, iar in gheare tine o spada si un sceptru, simboluri ale independentei obtinute prin lupta si suveranitatii Romaniei.

Pe pieptul vulturului se afla un alt scut pe care se afla stemele regiunilor istorice: Tara Romaneasca, Moldova, Oltenia, Transilvania si Dobrogea, mentionand faptul ca Banatul este inclus in Oltenia in simbolistica de pe stema, in timp ce Maramuretul si Crisana sunt incluse in Transilvania, aceste regiuni neavand steme in trecutul lor istoric, scrie worldwideromania.com

Tara Romaneasca este simbolizata la randul ei printr-un vultur ce tine o cruce in cioc, avand de-o parte si de alta a capului Soarele si Craiul Nou, prima faza vizibila a lunii, stema fiind atestata inca din anul 1368;

Moldova este simbolizata printr-un cap de bour, animal care a fost un adevarat simbol in istoria regiunii, avand o stea deasupra fruntii, un Crai Nou si o roza ca simbol domnesc, stema fiind atestata din 1392;

Oltenia este infatisata printr-un leu de aur inarmat cu o sabie, ce sta pe un pod, si anume Podul de la Drobeta, realizat tot din aur;

Transilvania este reprezentata de o acvila cu aripile deschise, fiind infatisata doar jumatatea superioara a ei, deasupra unui plan auriu pe care se regasesc sapte turnuri de cetate, corespunzand vechiului nume purtat de Transilvania, Siebenbürgen (Sapte cetati), atestat din 1296. De asemenea, de o parte si de alta a capului acvilei sunt Soarele si Craiul Nou;

Dobrogea este simbolizata prin cei doi delfini cu capul in jos, pe fond albastru. Delfinul este simbolul regenerarii, iar fondul albastru reprezinta infinitatea Marii Negre.

Sursa: adevarul.rorazvansandu.zando.ro, cultural.bzi.ro

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215