Posts

Ultima zi în care românii din diaspora se pot înscrie pentru votul la prezidențiale

Miercuri, 11 septembrie, este ultima zi în care românii din diaspora sau cetățenii români care doresc să voteze în străinătate la alegerile prezidențiale din noiembrie se pot înregistra ca alegători în străinătate pe siteul votstrainatate.ro.

Ei pot face acest lucru prin intermediul unui formular online, până cel mai târziu la ora 23:59:59.

Pe acest site românii se pot înregistra ca alegători la o secție de votare din străinătate. Până acum s-au înscris puțin peste 30.000 de persoane.

Prin înregistrarea ca alegător în străinătate, cetățeanul român cu drept de vot care se va afla în străinătate în ziua votării, indiferent de motiv, solicită organizarea unei secții de votare în localitatea și statul unde vrea să voteze.

Prin completarea chestionarului, cetățeanul român își exprimă dorința să voteze în străinătate la alegerile prezidențiale din 10 și 24 noiembrie 2019, urmând să fie radiat pentru acest scrutin din lista electorală permanentă din România și înscris în lista electorală permanentă din străinătate.

Înscrierea pentru votul prin corespondență

Tot folosind siteul votstrainatate.ro românii pot cere să voteze prin corespondență. Până acum în jur de 32.000 de români au făcut o cerere în acest sens.

Prin înregistrarea ca alegător prin corespondență, cetățeanul român cu drept de vot, care locuiește în străinătate și deține documente valabile de ședere din partea statului respectiv, solicită transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență.

Cetățeanul român își exprimă dorința să voteze prin corespondență la alegerile pentru președintele României din 10 și 24 noiembrie 2019 va fi radiat pentru acest scrutin din lista electorală permanentă din România și înscris în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondență.

3 zile de vot pentru românii din diaspora

În afară de opțiunea de a vota prin corespondență sau de a solicita deschiderea unei secții de votare în localitatea unde vor să voteze, românii din străinătate vor avea 3 zile la dispoziție pentru a vota (în loc de una, precum românii din țară).

Astfel, ei vor putea vota:

– pe 8, 9 și 10 noiembrie (vineri, sâmbătă și duminică) în turul 1 al alegerilor prezidențiale
– pe 22, 23 și 24 noiembrie (vineri, sâmbătă și duminică) în turul 2 al alegerilor prezidențiale

Sursa

Aproape jumătate dintre românii din diaspora vor să se întoarcă acasă. Cealaltă jumătate acuză corupţia şi situaţia politică

Aproape jumătate dintre românii stabiliţi în străinătate vor să se întoarcă în ţară, însă ponderea lor este în scădere cu 10% faţă de 2017,  an în care 57% dintre români luau în calcul revenirea acasă, conform celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Open-I Research, comandat de platforma Repatriot.

”Faţă de studiile precendente este dramatică scăderea numărului celor care vor să se întoarcă în ţară. La primul studiu comandat de Repatriot, în 2016, procentul celor care voiau să se întoarcă acasă era de 68%. Oamenii şi-au pierdut încrederea”, a declarat Marius Bostan, fondatorul proiectului Repatriot şi fost ministru al Comunicaţiilor.

Românii emigraţi care au declarat că nu vor să se mai întoarcă în România au oferit ca principalele motive corupţia, situaţia politică actuală şi mentalitatea cetăţenilor.

“Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară, 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea”,  a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

Aproximativ 46% dintre românii stabiliţi în străinătate îşi doresc să investească în România, în scădere cu 10% faţă de valoarea din 2017. Circa 34% dintre ei doresc să investească în turism şi 39% doresc să investească în domeniul agriculturii, conform studiului Open-I Research.

Studiul privind românii din diaspora s-a desfăşurat în iulie – august 2019, de către agenţia de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot – Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

Sursa

Ce au obtinut romanii din diaspora: Sectii la granite si prelungirea perioadei de inregistrare pentru votul prin corespondenta

Reprezentantii a 29 de asociatii si organizatii ale societatii civile au avut luni o intalnire cu presedintele Autoritatii Electorale Permanente si reprezentanti ai Ministerului de Externe, pentru a cere solutii la problemele pe care le intampina romanii din dispora care vor sa se inregistreze sa voteze prin corespondenta.

AEP a pus la dispozitie informatii pe site-ul votstrainatate.ro. In ciuda faptului ca la recentele alegeri de la sfarsitul lunii mai au fost cozi de mii de oameni, la prezidentiale nu s-au inscris foarte multi romani pentru a vota prin corespondenta.

Cele 29 de ONG-uri ale romanilor din strainatate au identificat mai multe cauze pentru acest fapt, asa ca au solicitat AEP si MAE o intalnire pentru a discuta problemele. La iesire, participantii au spus ca reprezentantii autoritatilor au fost foarte receptivi si au promis sa ia masuri chiar de astazi.

Printre problemele semnalate de ONG-uri celor de la MAE si AEP au fost cele intampinate atunci cand romanii vor sa se inscrie, nu doar la votul prin corespondenta, dar si ca sa voteze in sectie. Ei spun ca au fost mai multe probleme tehnice si ele au fost recunoscute si de autoritati. Cea mai grava e pentru utilizatorii de smartphone-uri si tablete cu sistemul de operare Android, care nu pot sa uploadeze documentele necesare pentru a se inregistra.

Insa o alta problema este aceea ca sistemul nu a fost mai deloc promovat. Autoritatile le-au spus reprezentantilor ONG-urilor ca “au avut o intarziere din cauza procedurilor institutionale”, dar ca incepand chiar de azi vor demara campanii de informare prin toate canalele media, pe retelele de socializare, dar si cu pliante in gari, autogari sau aeroporturi.

O alta solicitare a fost deschiderea unui forum de intrebari si raspunsuri pe site-ul votstrainatate.ro, propunere bine primita de autoritati.

Adriana Muresan de la Asociatia Voluntari in Europa a participat la aceasta intalnire si a povestit, pentru Epoch Times Romania, cum s-a desfasurat si ce promisiuni au facut autoritatile.

Adriana Muresan este sofer de TIR si a pornit acest ONG inainte de alegerile din 26 mai, cand a vazut ca multi colegi de-ai sai de breasla, dar si romani din toate profesiile intampina probleme in a ajunge sa voteze sau au diverse nelamuriri.

Imi pasa si vreau sa ajut. Noi traim afara, am vazut ca se poate, ca poti avea acces la toate institutiile publice si servicii fara sa ai dureri de cap si sa fii tratat ca un cetatean care plateste.

Grupul nostru a luat nastere un pic inainte de 26 mai anul acesta, cand am detectat un mare strigat de ajutor in Europa exact de la colegii mei de meserie care erau in imposibilitatea sa voteze. Ei sunt supusi unui alt regim de circulatie, nu pot intra cu TIR-ul prin oras.

M-am pus in contact cu alti oameni de suflet si am cautat o solutie sa-i ajutam. Eu merg 150 de km sa votez, altii mai multe sute. Si am incercat sa le sugeram sa mearga sa caute romani in parcari, ca vor gasi, si daca mai au un loc sa-l ofere. Ideea a prins, oamenii s-au ajutat, s-au legat prietenii”, a povestit femeia pentru publicatia citata.

Guvernul prelungeste perioada de inscriere pentru votul prin corespondenta

Ea a spus ca, pe langa problemele tehnice si promovarea foarte slaba, romanii nu s-au inregistrat si pentru ca nu au incredere in autoritati, dar ca, dupa ce li s-a explicat de ce sistemul este sigur, vor ajuta la ridicarea nivelului de incredere.

Noi am primit toate asigurarile, ni s-a explicat cum se deruleaza procesul si vom incerca sa ii sustinem si sa ridicam increderea. Din cauza degradarii in urma atator ani a institutiilor publice si numirilor politice, s-a ajuns in situatia in care nu mai avem incredere in statul roman“, a mai spus Adriana Muresan.

Ea a primit doua promisiuni extrem de importante. In primul rand, ONG-urile au fost informate ca este in lucru un proiect de ordonanta de urgenta prin care sa fie prelungita cu 4 zile, pana pe 15 septembrie, perioada de inscriere pentru votul prin corespondenta.

Totodata, reprezentantii MAE au promis ca vor fi deschise si sectii de vot la punctele de granita, pentru a ajuta atat soferii de TIR, dar si orice roman care la acel moment are programata o iesire din tara.

“Am ridicat problematica soferilor romani care nu sunt stabiliti, dar lucreaza in Europa si am venit cu propunerea foarte bine primita de a incerca sa se deschida pe anumite puncte de frontiere sectii. MAE ne-a promis si nu doar pentru camioane, dar si autocare, turisti cu masinile personale. Cred ca e una dintre cele mai mari realizari”, a punctat Adriana Muresan.

Sursa

Romanii care vin in tara pentru 10 august vor primi informatii despre votul prin corespondenta direct de la granita

Romanii stabiliti in strainatate care se intorc in tara pentru a participa la protestul din 10 august vor fi intampinati de voluntari Declic, care ii vor informa despre votul prin corespondentala viitoarele alegeri.

Campania se va desfasura, vineri si sambata, conform unui comunicat remis joi Ziare.com.

“Romanii din diaspora, care se intorc acasa pe 9 si 10 august, vor fi intampinati la frontiera de peste 100 de voluntari ai comunitatii Declic, care ii vor informa despre votul prin corespondenta.

Voluntarii vor imparti peste 50.000 de pliante si le vor oferi detalii despre cum pot vota la alegerile prezidentiale, fara sa mai stea la cozi.

Campania Comunitatii Declic se va derula pe 9 si 10 august, in aeroporturile Iasi, Cluj si Bucuresti, la vamile Bors si Nadlac, precum si in Bucuresti.

Declic a incheiat protocoale de colaborare cu Politia de Frontiera, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, Aeroportul International Iasi si Aeroportul Cluj”, informeaza Declic in document.

Campaignerii Declic sustin ca este nevoie de o astfel de campanie de informare, intrucat prea putini romani s-au inscris pentru votul prin corespondenta.

Pana acum, nici 5.000 de romani nu s-au inscris pentru votul prin corespondenta, pe site-ul Autoritatii Electorale Permanente. Este clar ca avem nevoie de o mai buna informare si, de aceea, am initiat aceasta campanie. Romanii din diaspora fie nu stiu exact ce trebuie sa faca, fie nu au incredere ca votul lor va ajunge la destinatie“, a declarat Catalina Hoparteanu, campaigner Declic, citata in comunicat.

Declic precizeaza ca pe 10 august echipele comunitatii vor fi, sambata, in Centrul Vechi al Capitalei si in Piata Victoriei.

“Voluntarii vor imparti pliante cu informatii utile despre votul prin corespondenta si explicatii in 7 pasi simpli despre procedurile pe care trebuie sa le faca romanii din strainatate pentru a se inregistra pe site-ul alegerilor din diaspora.

De asemenea, Declic a lansat site-ul vot.declic.ro, unde sunt prezentati pasii pe care trebuie sa ii urmeze romanii din diaspora pentru a vota fara sa mai stea la coada”, mai transmite sursa citata.

Dupa cozile de la ultimele alegeri, am cautat solutii pentru a evita astfel de situatii. Asa a inceput campania ‘Alegator prin corespondenta’.

Initial, am fost in Parlament si am militat pentru modificarea legii electorale, ceea ce am si obtinut. Acum, pentru ca se poate vota prin corespondenta la alegerile prezidentiale din noiembrie, am inceput campania de informare a cetatenilor.

Este important ca ei sa inteleaga ca e simplu sa voteze prin corespondenta. De aceea, am creat vot.declic.ro, unde explicam cum se pot inscrie in 7 pasi simpli”, a declarat Catalina Hoparteanu, campaigner Declic, citata in document.

La protestul din 10 august, Declic va amplasa in fata muzeului Antipa un plic gonflabil urias, de unde vor fi impartite pliante si vor fi oferite informatii despre votul prin corespondenta.

Pe 10 august se implineste un an de la protestul in urma caruia mii de romani au simtit efectul gazelor lacrimogene, iar sute au ajuns din Piata Victoriei direct la spital.

Si in acest an 250.000 de romani sunt asteptati in acelasi loc, unde este organizat un nou protest sub emblema “Diaspora vine acasa”, dar si “Nu uitam ce ati facut asta vara”.

Sursa

Generaţia care nu mai ştie româneşte. Ruptura definitivă dintre bunici şi nepoţii crescuţi peste hotare

În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun. Prietenii, relaţiile, şcoala, toate sunt acolo, departe de ţară şi de tot ce e româneşte. Aşa se nasc situaţii în care bunicii rămaşi acasă nu mai pot comunica cu nepoţii lor.

Pentru mii de copii plecaţi sau născuţi peste hotare, limba română este o provocare. Mulţi dintre ei au uitat sau nu au învăţat să vorbească limba natală, specialişti spunând că cele mai des întâlnite probleme de acest gen sunt cu copiii migranţilor care au ales ţări în care se vorbeşte limba engleză sau germană.

Copiii evită să discute cu bunicii pentru că nu se pot înţelege, bunicii se simt frustraţi că cei mici, şi dacă înţeleg limba română, le răspund în limba ţării în care locuiesc. Prăpastia creată între generaţii se adânceşte direct proporţional cu timpul petrecut de cei mici peste hotare.

În comuna Feldru din judeţul Bistriţa Năsăud, peste 2.000 de localnici au plecat în străinătate la muncă. “Este foarte dureroasă ruperea de familie a celor care sunt plecaţi. De cele mai multe ori se nasc copii în străinătate, iar nepoţii greu se acomodează cu condiţiile din România sau atunci când vin într-o scurtă vacanţă în România. Sunt cazuri când nepoţii chiar au uitat sau nu au învăţat limba română sau, dacă sunt întrebaţi în limba română, o înţeleg, dar răspund în limba ţării unde locuiesc ei. E o durere atât pentru părinţi, cât şi pentru bunici şi, cât am fi noi de patrioţi… Noi am vrea să păstrăm această legătură însă, vrând-nevrând, apar şi probleme care tulbură liniştea care trebuie să domine într-o familie cu mai multe generaţii,” spune primarul comunei Feldru, Grigore Ţiolan.

Vasile Runcan, un bunic de 68 de ani povesteşte cu tristeţe că nepoţii, născuţi în Irlanda, îl evită pentru că nu reuşesc să se înţeleagă cu el.

“Am doi nepoţi – o fetiţă şi un băieţel, de cinci ani şi jumătate, respectiv patru ani. Mă doare sufletul de fiecare dată când trebuie să povestesc cu ei, pentru că în afară de un Hello, o mânuţă fluturată rapid în ecranul calculatorului sau al telefonului, nu mai primesc altceva de la ei. Orice aş întreba, EI NU ÎNŢELEG, se plictisesc şi nu vor să stea de vorbă cu bunicii. Au crescut acolo, în Irlanda, fără nici un grup de români în preajmă aşa că este foarte dificil să mă înţeleg cu ei”, spune bunicul.

Iar drama o trăieşte şi când vorbeşte cu fiica şi nepotul din Spania.

“Îmi sunt foarte dragi, sunt nepoţii mei, dar nu găsim o cale de comunicare, iar asta mă deprimă ori de câte ori încercăm să discutăm. Am şi o fiică plecată în Spania. Are un băieţel de 8 ani şi el s-a născut acolo. Copilul înţelege destul de bine româneşte şi putem comunica ceva mai eficient. Îmi răspunde în spaniolă de cele mai multe ori când discut cu el, dar se vede faptul că discută mai mult în limba maternă”.

Psihologii afirmă că cei născuţi peste hotare nu mai au parte de copilăria idilică pe care au avut-o părinţii lor, că nu mai există acea legătură cu bunicii, iar copiii nu înţeleg apropierea de vârstnicii rămaşi acasă.

Crescând într-o altă societate, copiii se raportează deja la alte reguli. Nu se mai identifică cu imaginea copilăriei pe care o avem noi în realaţia cu bunicii. Pe cei mai mulţi dintre noi, părinţii ne trimiteau în vacanţă la bunici, aveam o relaţie mult mai apropiată cu ei. Noi am idilizat cumva zona copilăriei prin identificarea cu bunicii, cu casa bunicilor şi cred că din acest punct de vedere copiii nu mai simt cumva nevoia să se apropie. Nu se pot raporta la bunici. Cred că depinde foarte mult de părinţi cum reuşesc să medieze relaţia cu bunicii. Există, pe bază de studii, construite centre de vârstnici care sunt în proximitatea şcolilor”, spune psihologul Ionel Simionca.

Tragedia se traduce în faptul că două generaţii vor avea lipsuri. “Nepoţii fără bunici cresc cu anumit tip de lipsuri şi de anxietăţi, iar bunicii, în lipsa descendenţilor lui, trăiesc cu suferinţa unei bătrâneţi prea apăsătoare” mai afirmă psihologul.

Problemele adaptare au şi copiii care revin în ţară definitiv, împreună cu părinţii lor.

Sute de copii din Botoşani, care s-au întors din străinătate în ţară, după ce au locuit mai mulţi ani peste hotare, întâmpină probleme de adaptare în sistemul de învăţământ românesc. Inspectoratul Şcolar Botoşani a descoperit că unii dintre aceşti copii au probleme şi cu vorbirea limbii române, motiv pentru care se fac cursuri de logopedie.

Conform Inspectoratului Şcolar Botoşani, pe parcursul anului şcolar 2017-2018,  223 de elevi veniţi din străinătate s-au încris în şcolile din Botoşani, 106 în învăţământul primar, 87 în învăţământul gimnazial şi 30 în învăţământul liceal, însă 165 dintre aceştia nu au studiat niciodată în România.

”Din cei 223 de elevi veniţi din străinătate, 165 nu au studiat deloc în România, iar o parte s-au născut în ţările din care vin. Aceşti elevi veniţi din străinătate sunt evaluaţi la unitatea de învăţământ de către o comisie. În scopul consolidării competenţelor de comunicare în limbă română, a dobândirii cunoştinţelor de citit şi scris, dar şi cu scopul adaptării elevului la programele şcolare din România. Au fost situaţii în care părinţii au fost consiliaţi să solicite înscrierea elevilor în aceeaşi clasă pe care au frecventat-o în anul şcolar anterior sau într-o clasă anterioară celei absolvite” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

30% dintre copiii care se reîntorc acasă după ce au făcut şcoală în străinătate au greutăţi de adaptare la sistemul de învăţământ românesc şi necesită o atenţie deosebită din partea şcolii, motiv pentru care autorităţile, împreună cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Botoşani, au stabilit o serie de măsuri de reintegrare atât ale elevilor.

Iar pentru a ţine pasul cu ceilalţi colegi, părinţii preferă de cele mai multe ori ca micuţii să repete un an de şcoală, însă pentru copiii de gimnaziu sau de liceu efectele negative se văd repede.

“Au fost şi puţine cazuri în care, după înscrierea elevilor ca audienţi, constatându-se dificultăţi de adaptare, părinţii au solicitat înscrierea elevilor într-o clasă inferioară. A existat şi un caz în care, pentru un elev înscris iniţial în clasa a VIII-a, după prima săptămână părinţii au solicitat înscrierea acestuia în clasa a VII-a. Sunt şi câteva cazuri de elevi care au absolvit clasa a VIII-a în Italia, au susţinut examenul de capacitate/absolvire şi au solicitat înscrierea în clasa a IX-a, în judeţul Botoşani, pentru anul şcolar 2018-2019” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

Specialiştii susţin că părinţii înţeleg problemele cu care se confruntă copiii lor la revenirea în ţară şi cer ajutor instituţiilor abilitate însă, din păcate sistemul de învăţământ românesc are mari probleme în ceea ce priveşte asigurarea profesorilor de sprijin.

“Uneori elevii remigranţi de nivel gimnazial sau liceal sunt nevoiţi să repete cel puţin o clasă absolvită în străinătate, situaţie în care pot avea manifestări afective negative (ruşine, tristeţe, teamă, furie), iar uneori îşi doresc să fi rămas în ţara de unde au revenit. S-a constatat o creştere a numărului de părinţi ai copiilor remigranţi care se adresează instituţiei noastre, în vederea obţinerii certificatelor de orientare şcolară şi profesională pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), solicitând pentru aceştia structuri de sprijin (adaptarea curriculară, profesor de sprijin ş.a.) Dacă “în afară” sprijinul acordat copiilor cu CES în instituţiile de învăţământ preuniversitar era substanţial, fiecare copil/elev beneficiind de câte un profesor de sprijin pe tot parcursul programului şcolar, părinţii şi copiii acceptă cu mare dificultate ideea că în România copilului cu CES i se alocă cel mult o oră de lucru individual cu profesor de sprijin, dacă acesta există în acea unitate de învăţământ”  a declarat Alina-Manuela Robu, directorul C.J.R.A.E. Botoşani.

În ultimii ani, Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat strategii şi politici educaţionale pentru această categorie de copii, care includ, pe lângă cabinete de asistenţă psihopedagogică, şi organizarea în şcoli a unor cursuri intensive gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară care întâmpină dificultăţi în înţelegerea limbajului, a unor activităţi remediale cu elevii, în special pentru examene, consiliere psihologică şi psihopedagogică a părinţilor însă acestea nu sunt suficiente.

Măsuri se iau şi la nivelul Ministerului Românilor de Pretutindeni, care distribuie anual manuale româneşti în Diaspora. “O provocare pe care o avem atunci când ne dorim să aducem românii în ţară este cea a integrării copiilor în şcolile româneşti, iar prima condiţie este ca acel copil să cunoască limba română. Noi avem campanii de distribuire a manualelor şcolare în Diaspora. Anul trecut am distribuit 10.000 de manuale pentru copiii români din Diaspora”, a declarat Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Reprezentanţii asociaţiilor românilor din Diaspora susţin că la a treia generaţie nimeni nu mai ştie româneşte.

“Ei (autorităţile române – n.r.) au un proiect în acest sens, dar este la 0,5% din cât ar trebui să funcţioneze. Singura soluţie ar fi un proiect “În această casă se vorbeşte doar limba română”. Se pune în abţibild pe uşă. Suntem împotriva amestecării limbii. Sunt studii care arată că acei copii care locuiesc în altă ţară şi vorbesc limbi distincte, vorbesc doar engleza sau doar româna, sunt mai intelegenţi decât cei care vorbesc amestecat. Cei din Canada şi din Europa se confruntă cu această problemă şi chiar şi cei din comunităţile istorice. E un proiect care nu se face cu fonduri de la bugetul României, se face cu bani de la sponsori privaţi. Se face cu cheltuieli foarte mici. Încercăm să folosim şi bisericile. Sunt biserici ortodoxe sau neoprotestante care în cadrul bisericii lor predau Biblia copiilor limba română, ca să-I înveţe pe lângă religie şi limba română. Toate materialele le primesc din România”, a afirmat  Daniel Ţecu, preşedintele Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE)

Cât priveşte conservarea limbii române, reprezentanţii Diasporei spun că niciun Executiv nu a avut asta ca prioritate. “Mereu s-a văzut lucru acesta, de 22 de ani de când lucrez, agenda Guvernului României nu are nicio treabă cu Diaspora. Nu mă refer la Guvernul prezent. Mă refer în general. Trăiesc într-o altă lume. Statul român nu a fost pregătit de acest exod şi nu este pregătit nici în acest moment”, a mai afirmat Ţecu.

Nimeni nu ştie exact câţi români se află astăzi peste hotare. Oficial, cifrele sunt de 3,5-4 milioane de români. Neoficial, vorbim de o cifră dublă.

Sursa

La a doua generație în Spania, românii cer sprijin pentru a-și păstra identitatea culturală

Asociațiile românilor din Spania solicită sprijin pentru proiectele derulate în cadrul unei comunități care a prins rădăcini în această țară. Copiii românilor stabiliți în Spania au nevoie de cursuri ca să învețe limba română, iar păstrarea identității culturale depinde și de acțiunile asociațiilor.

Comunitatea românească din Spania a ajuns la a doua generație, iar asociațiile românești se bazează doar pe fondurile acordate de Ministerul Românilor de Pretutindeni. La prima întâlnire cu ministrul Natalia Intotero, românii de la Madrid au cerut sprijin pentru proiectele ONG-urilor care susțin păstrarea identității culturale.

Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene Diaspora Restart a fost un alt subiect discutat la Ambasada României din Madrid, după ce mulți compatrioți s-au plâns de numărul mare de piedici administrative.

Ministrul românilor de pretutindeni s-a întâlnit cu românii din Castellon și din Madrid și a discutat cu oficialii spanioli despre sprijinirea celor care vor să se întoarcă acasă.

Observatorul Imigrației din Spania precizează că peste 1 milion de români dețin rezidența legală în această țară, în timp ce evidența populației coboară numărul la 700 de mii. Aproape jumătate dintre ei contribuie la fondul asigurărilor sociale și în jur de 40 de mii sunt întreprinzători.

Sursa

Românii din diaspora, cei mai buni ambasadori ai turismului

Aproape toţi românii plecaţi peste graniţă (98%) le recomandă prietenilor lor să viziteze România, zonele de munte, Transilvania şi Maramureşul fiind destinaţiile despre care românii povestesc cel mai mult amicilor lor din ţările de adopţie.

Mulţi dintre românii din străinătate se întorc în România în această perioadă, pentru a sărbători Paştele alături de familiile şi prietenii lor. O mare parte dintre aceştia aduc cu ei şi noii prieteni sau familiile formate în ţările de adopţie, pentru a petrece româneşte şi a vizita cele mai frumoase locuri din ţară.

Din cei peste 4 milioane de români plecaţi peste graniţe, 98% îşi îndeamnă noile cunoştinţe din ţările de adopţie să viziteze România, conform unui studiu realizat în comunităţile de români din peste 60 de ţări. Realizatorii studiului consideră că “aceasta înseamnă aproape 4 milioane de ambasadori veritabili pentru turismul românesc împrăştiaţi în toate colţurile lumii, care le povestesc străinilor cu pasiune despre locurile şi lucrurile frumoase care pot fi văzute în România”.

Întrebaţi ce destinaţii le recomandă prietenilor străini, respondenţii studiului au menţionat peste 70 de destinaţii şi obiective, de la oraşe, la staţiuni, trasee montane şi plajele litoralului românesc, până la obiective turistice naturale, culturale şi istorice.

Zonele de munte sunt destinaţiile pe care cea mai mare parte a românilor din diaspora le recomandă cunoştinţelor din străinătate. 39% dintre ambasadorii turismului românesc îi îndrumă pe aceştia să viziteze staţiunile şi traseele montane, cele mai frecvent menţionate fiind obiectivele de pe Valea Prahovei.

Aproape un sfert (23%) dintre românii care trăiesc în afara ţării le povestesc prietenilor lor despre frumuseţile Transilvaniei, îmbiindu-i să o viziteze.

Maramureşul este cea de-a treia destinaţie în topul celor mai recomandate străinilor de către cei plecaţi peste graniţe – 13% dintre aceştia îşi îndeamnă prietenii să viziteze zona Maramureşului, deseori menţionat alături de Cimitirul Vesel de la Săpânţa. Pe lângă cele trei destinaţii turistice, în top se regăsesc şi Bucureştiul, Sibiu, Moldova cu ale ei mănăstiri, Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre, fiecare dintre ele menţionate de câte 12% dintre respondenţii cercetării.

Studiul “Brandurile Ambasador ale României” a fost realizat de MKOR Consulting în perioada septembrie-noiembrie 2017, pe un eşantion de 1.115 respondenţi din diaspora românească din 63 de ţări din întreaga lume.

Sursa

CUM A VOTAT DIASPORA

PSD a castigat detasat alegerile parlamentare inregistrand un scor de 45,5% pe tara, conform rezultatelor BEC din urma validarii a 96% din voturi. Pe harta tarii, practic, PSD a ocupat primul loc in 36 de judete, UDMR a luat primul loc in patru judete, PNL in trei judete, iar USR in Diaspora.

PSD a obtinut la Senat 45,50% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminica, la nivel national, iar la Camera Deputatilor – 45,31%, a anuntat, luni, vicepresedintele BEC Marian Muhulet. PNL a obtinut la Senat 20,32%, iar la Camera Deputatilor – 19,95%. USR se plaseaza pe locul al III-a, cu 8,97% din voturi la Senat si 8,92% la Camera Deputatilor.  Rezultate anuntate de BEC la ora 15:00 sunt partiale, fiind pentru ora de referinta 13:00 ora locala.

15541221_1331099523607930_8405943832237021392_n

Rezultate la nivel national

Rezultate SENAT

PSD – 45, 50%
PNL – 20,32%
USR – 8,97%
UDMR – 6,49%
ALDE – 6,01
PMP – 5,59%

Rezultate CAMERA DEPUTATILOR

PSD – 45,31%
PNL – 19,95%
USR – 8,92%
UDMR – 6,43%
ALDE – 5,62%
PMP – 5,29%

Potrivit BEC, niciun alt partid in afara de cele amintitre nu au reusit sa depaseasca pragul de intrare in Parlament, avand sub 5% din voturi

In diaspora, lucrurile au stat insa total diferit.

Majoritatea celor 106.038 de români din diaspora care au votat la alegerile parlamentare de duminică, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central la închiderea procesului de vot, au optat pentru PNL şi USR, cele două formaţiuni având ambele un scor de peste 25 % fiecare, atât la Cameră, cât şi la Senat, notează News.ro.

Conform rezultatelor provizorii, PSD a primit între 10 şi 10,5 % din voturile diasporei pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

tabel

(Date partiale BEC, ora de referinta 10.00)

În Canada au votat 1200 de români, în timp ce în SUA şi-au exercitat dreptul de vot aproape 2000 de români. Cei mai numeroşi votanţi au fost cei din Republica Moldova, peste 30.000.

Conform datelor BEC, în Republica Moldova au votat 30.005, în Italia – 14.337, Spania – 11.297, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – 9.231, Germania – 5.935, Franţa – 3.626, Belgia – 2.830, Ungaria – 1.992, Austria – 1.822, Portugalia – 270.

USR s-a clasat pe primul loc la Senat cu 28.3%, iar PNL pe doi cu 26.3% . La Camera Deputatilor, clasamentul s-a pastrat: 27.9% – 26.1%

Persoane pe liste: 4197
Liste suplimentare: 104.342
Persoane in registrul electoral: 604.642
Voturi inregistrate: 106.038
În ansamblu, votul în străinătate s-a desfăşurat pe durata a 35 de ore.

Rezultate SENAT

USR 28.4%
PNL 26.3%
PMP 24.6%
PSD 10%
ALDE 3%
UDMR 2.4%

Rezultate CAMERA DEPUTATILOR

USR 28%
PNL 26.1%
PMP 23.8%
PSD 10%
ALDE 2.9%
UDMR 2.4%

(Date partiale anuntate de BEC la ora 15:00, pentru ora de referinta 13:00)

Surse: BEC, hotnews, stirileprotv, asiiromani

1-echipamentgratuit-1030x215

S-a lansat “Code for Romania”. Oricine poate participa!

A fost lansat oficial proiectul “Code for Romania”, prin care o comunitate de aproximativ 70 programatori, designeri, specialisti in stiinte sociale sau comunicare ofera solutii digitale pentru rezolvarea provocarilor societatii romanesti.

„Code for Romania are doi cofondatori: Bogdan Ivanel, responsabil de management şi strategie, şi Razvan Pavel, pentru tehnologie. Ideea este sa reuneasca programatori, designeri, specialisti in stiinte sociale sau comunicare, care ofera solutii digitale pentru rezolvarea provocarilor societatii romanesti.

Momentan organizatia se sustine prin contributiile membrilor. Ne dorim insa sa atragem si sustinere financiara din exterior, din partea oamenilor si companiilor care cred in munca noastra. La nici 24 de ore de la lansare , avem primii 3 donatori. Avem incredere ca oamenii ne vor sustine si mai mult odata ce vor vedea ce proiecte dezvoltam si cum ajuta ele comunitatile sau societatea in ansamblu. Credem ca o societate mai informata si mai activa e un lucru care ne ajuta atat pe fiecare in parte, cat si mediul de business, asa ca ne asteptam ca si el sa investeasca in Code for Romania”, spun reprezentantii proiectului.

Code for Romania” este o organizatie neguvernamentala neafiliata politic, infiintata in 2016. In acest moment organizatia este sustinuta financiar de propria comunitate de 70 voluntari din Romania si diaspora, dintre care 13 membri in echipa de baza. Acestia sunt implicati in 8 proiecte din urmatoarele domenii: informare si acces la informatii publice, facilitare a accesului la servicii publice, implicare civica si colaborare, educare si promovare a culturii.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Membrii „Code for Romania“ sunt implicati in opt proiecte din următoarele domenii: informare si acces la informatii publice, facilitare a accesului la servicii publice, implicare civica si colaborare, educare si promovare a culturii.

Voluntarii se pot implica oricat doresc, incepand de la o ora pe saptamana. Toate solutiile tehnice dezvoltate sunt online si open source, adica pot veni si alti oameni sa lucreze pe ele, dand credit catre primii. Ideile de proiecte pot veni de la ONG-uri, institutii publice sau din comunitatea civila. In prezent, voluntarii sunt din Bucureşti, Iaşi, Cluj si alte oraşe din afara.  Fondatorii mai spun ca o astfel de initiativa era necesara, deoarece utilizatorii de astazi au asteptari, vor sa fie informati cu instrumente simple, rapide si prietenoase. Pentru aceste asteptari trebuie sa existe solutii IT in institutii sau in societatea civila.

„Code for“ a pornit din San Francisco, în 2009, sub numele „Code for America“.

New York Times a avut o descriere buna a proiectului: „încearcă să porteze eficienţa solutiilor web in infrastructuri guvernamentale“. Pe 3 octombrie, se vor afla si detaliile finale despre GovITHub, deocamdata cel mai ambitios proiect de digitalizare pentru Romania, anuntat la inceputul lunii august.

Sursa: startupcafe, adevarul.ro, code4.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

Românii care se întorc în ţară ar putea primi până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere

Programul va fi implementat de Ministerul Fondurilor Europene şi va avea un buget total de 30 de milioane de euro, care vor proveni din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capital Uman. Fiecare beneficiar va primi până la 50.000 de euro, adică 90% din totalul investiţiei.

Românii din străinătate care vor să se întoarcă în țară vor primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-și deschide o afacere, potrivit unui proiect de program guvernamental, care va fi lansat în dezbatere publică la începutul lunii septembrie, a declarat, marți Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

„Încă din februarie am căutat să creăm un program care să atragă potenţiali antreprenori români care au deja experienţă în străinătate. Am decis la nivel de Guvern să implementăm acest program cât mai repede, în această toamnă. Mizăm pe o schemă cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU (Programul Operaţional pentru Capital Uman — n. r.) prin care să stimulăm românii din diaspora să se întoarcă prin investiţii şi antreprenoriat“, a spus Vrînceanu.

El a amintit că există în piaţă un număr mare de granturi lansate, cu bani de la stat sau bani europeni, însă potenţialii beneficiari nu ştiu de existenţa acestora.

Potrivit acestuia, viitorii antreprenori vor beneficia şi de consultanţă şi training în afaceri. “Acestea sunt modele de business destul de greoaie, tocmai din această cauză este importantă să le oferim și consultanță, nu doar granturi”, a precizat el.

Vrînceanu a adăugat că este de preferat ca românii care se întorc să îşi deschidă un business în zona lor de expertiză, spre exemplu cine a lucrat în construcţii să îşi deschidă o firmă în acest sector, iar cine a îngrijit persoane vârstnice să deschidă un azil de bătrâni.

Oficialul ministerial a mai spus că în categoria potenţialilor beneficiari se vor încadra şi studenţii care au studiat în străinătate şi vor să se întoarcă în ţară, nu doar cei care au lucrat în afară.

Criteriile finale de eligibilitate pentru beneficiari vor fi stabilite în cadrul procesului de consultare publică, care va fi demarat la începutul lunii septembrie.

Surse: adevarulfinanciar, agerpres

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Victor Ponta: Cozile din diaspora din 2014 erau formate de cei care se puneau de 2, 3, 4 ori la rand, sa se arate la televizor

Fostul premier PSD Victor Ponta a declarat, duminica seara, la Romania TV, ca in 2014, la alegerile prezidentiale, cozile din diaspora erau formate de cetateni romani care “se puneau si de patru ori la rand, sa se arate la televizor”, iar acum observa ca la alegeri s-au inscris doar 8.000 de romani, cat ar intra in “cateva blocuri din Drumul Taberei”, potrivit News.ro.

Fostul premier PSD spune ca romanii trebuiau sa voteze in strainatate si confirma ca existau cozi, insa afirma ca are informatii potrivit carora acele cozi erau formate de cetateni care “se puneau de mai multe ori la rand”.

coada1-610x300

“Imi pare rau pentru acele cozi, pe care insa ulterior am aflat ca nu le-am facut eu, ci cei care se asezau de doua ori, de trei ori, de patru ori la rand, ca sa fie cozi, sa se arate la televizor”, a spus deputatul PSD.

Ponta s-a aratat deranjat ca Dacian Ciolos guverneaza doar “ca sa nu se supere cei 8.000”, in loc sa ii considere pe toti romanii egali. “Acum daca ii intrebati pe cei care stateau la coada, am vazut ca s-au inscris 8.000 de oameni sa voteze in diaspora. 8.000 sunt in cateva blocuri in Drumul Taberei. Si noi, toata tara, tot Guvernul, munceste numai pentru cei 8.000”, a declarat Ponta.

Fostul premier Victor Ponta a mai declarat că își dorește să candideze la Parlament pentru PSD și că va face acest lucru dacă va fi propus. 

“Dacă sunt propus de PSD, evident, sigur, candidez. (…) Nu trebuie să mă roage nimeni. Eu vreau să candidez la Parlament pentru PSD” […]“Când are nevoie PSD de mine, cum a fost și la locale, cum, probabil, va fi și la generale, sunt prezent, că, totuși, PSD a făcut foarte multe pentru mine. Eu nu am fost în niciun alt partid niciodată, nici nu mă văd în alt partid și nu-mi doresc”, a mai declarat fostul premier Victor Ponta.

Un numar de 6.081 de romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate s-au inscris, pana in data de 16 august, in Registrul electoral, pentru a putea vota la alegerile parlamentare, informeaza AEP, numarul de inscrieri fiind in crestere in ultima luna, de aproximativ 1.000 pe saptamana.
1-echipamentgratuit-1030x215

Românii din Timoc: “Vă rog, luați-i acasă pe diplomații români! Au făcut mult rău nouă și României”

Reprezentanții românilor din Valea Timocului, Serbia, au criticat luni seara, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, faptul că statul român nu sprijină această comunitate, care nu are școli, biserici sau mass media în limba română, și au susținut că diplomații români din Serbia creează doar probleme celor pe care ar trebui să-i sprijine.

‘Noi suntem astăzi singuri lăsați, suntem lăsați de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aștept nimic din partea României.

p.balasevici

Vicepreședintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum, Predrag Balașevici, a vorbit despre faptul că românii din din Valea Timocului (Serbia) nu au școli, biserici sau mass media în limba română, nefiind ‘niciodată’ susținuți de statul român, iar diplomații români din Serbia le fac ‘mari probleme’.

‘Eu de doi ani de zile atrag atenția asupra acestor diplomați, care ne-au făcut mari probleme și am încercat prin vocea noastră de acolo și prin apelul nostru să-i luați acasă. Vă rog, luați-i acasă din Serbia, pentru că acești oameni ne-au făcut mult rău nouă și au făcut mult rău și României pentru că vin și vorbesc împotriva Bisericii Ortodoxe Române, împotriva părintelui Boian Alexandrovici, care a făcut mari sacrificii ca să se țină slujba în română în Timoc (…) Acești oameni nu mai trebuie să fie la posturile la care sunt acolo’, a afirmat Pedrag Balasevici.

Acesta a spus că s-a ajuns la situația în care românii din Valea Timocului și-au pierdut speranța că situația lor se poate îmbunătăți, întrucât toți oficialii români care i-au vizitat, ‘președinți, premieri și miniștri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a făcut nimic’.

‘Noi suntem astăzi singuri lăsați, suntem lăsați de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aștept nimic din partea României. (…) Timpul trece foarte repede. Noi, românii, fără școli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, noi nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo. Cum am reușit să o păstrăm sute de ani, asta este un miracol și este poate ciudat pentru unii. Dar astăzi, în globalizarea asta în care suntem, în era limbii engleze, având în vedere că tinerii pleacă din Serbia, unde se trăiește foarte greu, există un foarte mare pericol și poate nu atât de curând, dar într-o perioadă mai lungă nu știu dacă o să mai vorbim despre românii din Timoc’, a mai spus reprezentantul românilor din Valea Timocului.

El a mai adăugat că de mulți ani organizațiile nonguvernamentale din Serbia de răsărit nu sunt finanțate de statul român, fiind preferate ‘organizații controlate de Securitatea sârbă’.

‘Sunt finanțate organizații care sunt făcute de Securitatea sârbă. Sunt sprijinite asociații cu bani grei din România, din bugetul României, care nu dau rezultate și chiar dimpotrivă aceste organizații sunt controlate de securitatea sârbă’, a susținut Predrag Balașevici.

Acesta a mai spus că autoritățile statului român ar fi putut să condiționeze sprijinirea aderării Serbiei la Uniunea Europenă de respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului, dar acest lucru nu se întâmplă.

‘Eu nu am văzut nici un demnitar român să vorbească ceva despre drepturile românilor din Serbia și să spună noi nu putem să fim de acord să se deschidă capitolele 23, 24 (nr: de aderare la UE), unde este vorba despre justiție și drepturile omului și ale minorităților, până nu vedem concret că Serbia își schimbă poziția și atitudinea față de românii, de vlahii din Timoc. Eu nu am văzut asta. Am văzut doar că România este de acord, cum este de acord de fiecare dată în sprijinirea Serbiei în drumul ei spre UE. Da, noi românii din Serbia dorim ca Serbia să intră în UE, dar dorim să intrăm și noi cu drepturile noastre elementare, să avem școală în limba română, să avem slujbă în limba română și să avem mass-media’, a mai spus Predrag Balașevici.

Potrivit datelor furnizate de asociațiile românești din Timoc, îm zonă trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi, care nu au școli și presă în limba română și nu au dreptul de a-și construi biserici.

646x404 (1)

Si alți reprezentanți ai diaporei au criticat autoritățile române, luni, în prima zi a lucrărilor Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, pentru faptul că nu acționează consecvent și constant pentru rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă și că nu există continuitate în politicile care-i privesc pe românii din afara granițelor.

Președintele FADERE (Federația asociațiilor de români din Europa), Daniel Tecu, a declarat că de la o ediție la alta a Universității de Vară problemele se înmulțesc și autoritățile nu găsesc soluții de rezolvare a lor.

‘Tot ce pot spune este că de anul trecut până azi avem o lege a votului, de modificare a legii electorale proastă, care face în așa fel încât foarte mulți români să nu poată vota. Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluții să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost și, cu iertare, președintele României a promulgat-o, că nu cred că poți să promulgi o lege fără să o citești, fără să o vezi exact’, a spus Daniel Tecu.

El a precizat că taxele consulare nu au scăzut, că în continuare nu se pot elibera cărți de identitate în consulate și că românii din străinătate vin în țară și stau la cozi câte trei-patru zile, ‘în loc să se facă o carte de identitate în câteva ore, cum se întâmplă în orice stat european’.

‘Adică, nu pot să înțeleg, ne întâlnim aici, stăm de vorbă, punem problemele pe masă, le trimitem autorităților, trece un an și după un an, dacă e să facem un rezumat, avem mai multe probleme decât aveam anul trecut. I-am trimis președintelui Iohannis o listă cu 10 probleme, eu vă spun că nu mai sunt zece, nu sunt nici 9, sunt 12 probleme. Adică, are sens întâlnirea asta? Unde este greșeala? La noi, că nu punem bine problema, nu sunt reale problemele, sau la administrația României, la statul român, că nu ține cont de problemele noastre?’, a conchis Daniel Tecu.

Și Larisa Axinia, vicepreședinte al Asociației Românilor din Italia, a spus că este nevoie de o comunicare mai bună cu autoritățile române și că s-a ajuns la situația în care se comunică mai bine cu autoritățile italiene, cu care se derulează proiecte, dar când românii din Italia au probleme nu știu cui să se adreseze. De asemenea, ea a criticat și modul de decontare a proiectelor finanțate de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și modul dificil de lucru cu această instituție.

Românii din comunitățile istorice din jurul frontierei s-au plâns de faptul că autoritățile din România nu-i susțin, că proiectele care vizează păstrarea identității nu sunt finanțate și că autoritățile nu reacționează ferm atunci când drepturile românilor din afară sunt încălcate.

Daniel Magdu, reprezentantul comunității românilor din Voivodina, a spus că relația Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni este inexistentă.

La rândul său, academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, a punctat că este nevoie de o atitudine mai puternică a României în relația cu țările unde există etnici români, pentru apărarea drepturilor acestora. El a făcut referire la desființarea școlilor în limba română din zona Cernăuți, subliniind că nu a văzut nici un protest al autorităților române față de această situație.

Prezentă la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, Maria Ligor, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, a recunoscut că activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lasă de dorit și că în viitor se va produce atât o profesionalizare a instituției, cât și o schimbare a procedurilor de finanțare a proiectelor.

La lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului participă aproximativ 100 de cursanți aparținând comunităților românești din jurul României, precum și din comunitățile multietnice și pluriconfesionale din țară, precum și membri ai societății civile, care vor dezbate problemele românilor din afara granițelor, dar și pe cele ale românilor din Harghita și Covasna.

Tema evenimentului este ‘Statul român și românii de la frontiera Uniunii Europene și NATO’, iar organizatorii acestei ediții sunt Centrul Cultural Toplița, împreună cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, al Primăriei și Consiliului Local Voșlăbeni.

Sursa: agerpres

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

feature

Fost diplomat ONU: Iarmarocul penibil trebuie sa inceteze, daca vrem Romania unde i-e locul

“Am facut ce-am facut si tot spre vaile Balcanilor am alunecat, in ritmuri de clarinet, fum de mititei si show-uri TV dubioase. Se observa, insa, o reintoarcere a Romaniei spre valorile Occidentului, valori pe care nu am parut niciodata sa ni le asumam pe de-a-ntregul sau cu toata inima”.

Romanul a inceput sa se mobilizeze, sa iasa in strada si sa sanctioneze punctual derapajele politicului. “E drept, cu un mare decalaj, dar tot e bine. La partea cu consecventa si perseverenta mai avem de lucrat, dar cred ca suntem pe un vector pozitiv”, spune Alexandru Ciorobea, fost diplomat in cadrul ONU si fondatorul organizatiei Together for Development, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Aflat de partea cealalta a Oceanului, in SUA, Alexandru priveste Romania cu speranta, insa cu “specia aceea de speranta altoita pe argumente pragmatice”.

“La fiecare intoarcere in tara – cel putin odata, de doua ori pe an – constat noi schimbari in bine. Apoi, bineinteles, daca e sa ma gandesc la cum o vad interlocutorii americani, aici depinde foarte mult de nivelul de pregatire si de domeniile lor specifice. Din pacate sunt (prea) multi inca cei care cand aud de Romania decarteaza instant fie Ceausescu, fie Nadia Comaneci, fie experiente cu caini vagabonzi in fata la Hilton sau stiri din anii ’90 cu orfelinate ‘horror’.

Pentru ei, Romania este inca reductibila la comunism, la performante sportive de nisa, de-acum 40 de ani sau la neoranduiala retrograda. E trist ca nu am reusit in mai bine de 26 de ani sa ne construim un alt brand de tara. Altii au reusit, vezi cehii cu Havel si cu capitalizarea potentialului turistic sau polonezii prin asumarea unor proiecte si a unor pozitionari indraznete.

De fapt sunt partial nedrept, fiindca am reusit recent sa ne gasim brandul de tara. E o frunza verde. Canadienii au o funza de artar, libanezii cedrul, iar noi o frunza probabil de plop, livrata la suprapret.

Apoi, am intalnit si americani care ne-au vizitat mai de curand si carora le-a cazut cu tronc frumusetea diversa a tarii noastre. Pentru cei mai multi din categoria asta, numitorul comun e ‘surpriza’ de a gasi niste locuri splendide si orase mult mai bine puse la punct decat se asteptau. Ce inseamna asta? Inseamna ca nu ne promovam prezentul asa cum ar merita”, considera Ciorobea.

Romanul a inceput sa se mobilizeze

“Am constatat insa, in special printre tineri, o schimbare de atitudine fata de ideea de datorie si de disciplina. O pozitionare care ne apropie tot mai mult de legendarul ‘lucru de calitate’ asociat aproape reflexiv ‘Occidentului’ si mai niciodata produselor Made in Romania. Asta se datoreaza poate disciplinei specifice mediului corporatist si competitiei din ce in ce mai acerbe pe piata fortei de munca, nu stiu. Cert e ca e o dinamica buna. Apoi am mai constatat, mai cu seama in ultimii doi ani, o iesire tot mai pronuntata din logica apatiei colective de dupa ’89”, spune Alexandru Ciorobea.

Reintoarcerea spre valorile Occidentului

“Daca ar fi sa judec dupa apucaturile si profilurile majoritatii dominante a exponentilor politici din ultimii 26 de ani – aceleasi tipologii comunistoide puse pe capatuiala rapida si reciclate ad nauseam – as fi spus ca ne intoarcem spre Fanar si ca ne reactivam reflexele orientale. Pe de alta parte, cum spuneam mai devreme, dupa un lung purgatoriu levantin, constat o reintoarcere spre valorile Occidentului, valori pe care nu am parut niciodata sa ni le asumam pe de-a-ntregul sau cu toata inima.

Am facut ce-am facut si tot spre vaile Balcanilor am alunecat, in ritmuri de clarinet, fum de mititei si show-uri TV dubioase… Sper sa continuam sa ne revenim si sa devenim din ce in ce mai selectivi cu modelele dezirabile”, nadajduieste Alexandru.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Trasaturi determinante pentru felul nostru de a fi?

“Ar fi aici, in primul rand, acel amestec paradoxal si pe alocuri comic, intre un complex cronic de inferioritate si o specie bizara de exceptionalism trufas in raport cu alte natii. Cocktailul asta s-a tradus, de multe ori, prin atitudini pasiv-agresive, supracompensatorii si nu de putine ori, prin pozitionari inadecvate. Adica, avem asa, un fel de asteptare ca lumea intreaga sa ne recunoasca, ex oficio, geniul.

Confuzia asta e intrucatva fireasca, daca ne gandim ca, la drept vorbind, constiinta national-identitara ‘romaneasca’ a inceput sa se dezvolte abia in secolul XIX. Suntem deci inca ‘tineri’ iar anumite exaltari si derapaje ar putea fi puse pe seama cautarilor specifice ‘tineretii'”, spune Alexandru Ciorobea.

Crede, deci, ca ar trebui sa fim “ceva mai realisti in a ne calibra la potentialul nostru real, la ce putem oferi cu adevarat si mai putin la idealuri sau modele mai mult sau mai putin compatibile profilului si capacitatilor noastre”.

“Avem apoi o problema cu moralul. Problema e subintinsa complexului de inferioritate de care pomeneam mai devreme. Cu alte cuvinte, ne entuziasmam rapid si ne dezumflam si mai repede, imediat ce ni se opun niste obstacole serioase. Apoi, cautam cele mai lesnicioase solutii, rezultand in fusereala sau in compromisuri nu neaparat onorante. De unde si pe cat de trista, pe atat de emblematica formula ‘lasa bai, ca merge si-asa’. E vorba aici de un aproximationism atitudinal care nu numai ca ne-a incetinit dezvoltarea, dar ne-a sifonat constant perceptia in raport cu partenerii.

Un alt cuplu toxic de ‘virtuti’ pe stil nou e cel al smecheriei vulgare si al agresivitatii arbitrare. Din pacate, televiziunile comerciale promoveaza iresponsabil, ca exemple de succes, tocmai prototipuri umane care reunesc un preaplin al acestor caracteristici. E pacat ca ‘asta se cere’ si e si mai pacat ca o natie cu un umor atat de sanatos a ajuns sa se amuze la astfel de desertaciuni. Si mai mult, devine periculos deja cand, prin mimetism, modelele cu pricina ajung sa contamineze”, subliniaza Alexandru.

Fara puncte din oficiu

Fostul diplomat este de parere ca noi, ca natie, actionam inca in logica acelui “mix pacatos” de “complex de inferioritate cu exceptionalism disproportionat”.

“Parem sa pastram reflexe de cultura mica, provinciala, mereu recunoscatoare unora sau altora pentru diverse favoruri istorice. Ar trebui sa iesim odata din zodia asta, sa fim mai bataiosi si sa nu mai fie nevoie de favoruri si deci de note de plata supradimensionate. Sa ajungem sa ne meritam deplin reusitele, fara puncte din oficiu… Si apoi, pe fondul asta, am putea sa ne revendicam cu ceva mai multa credibilitate, coerenta si consecventa vocatia europeana si mai cu seama profilul de jucator regional.

Mi-as dori sa iesim si din logica Mioritei si a lui ‘desteapta-te, romane…’ din ‘somnul’ acela proverbial in care ne-au bagat mereu ba unii, ba altii. Sa incercam ceva mai in spiritul Marseillezei. Un atare model de atitudine stenica e replica reginei Maria, data generalului Averescu in timpul Primului Razboi Mondial, atunci cand rapoartele de pe front prevesteau un dezastru iminent iar romanii erau, evident, deja cu moralul la pamant: ‘Nu ma poti intelege generale – eu sunt englezoaica si englezii nu obisnuiesc sa piarda…’. Iata deci cam pe unde mai avem de lucrat si unde cred ca e loc de progrese majore, daca ne vom ‘trezi’ si vom promova modele ceva mai onorante”, opineaza Alexandru.

Fiecare din noi e o solutie

“Schimbarea aceea dezirabila de care tot vorbim incepe cu fiecare in parte. Fiecare din noi ar trebui sa fim mai exigenti in primul rand cu ceea ce putem face noi insine si apoi, sa asteptam mai mult si mai bine de la cei carora le-am acordat increderea noastra. Sa vrem mai mult, sa cerem mai mult si sa nu ne mai multumim cu jumatatile de masura si catavencismele cu care am fost intoxicati in ultimii 26 de ani”, crede Alexandru.

Ce ar face daca ar avea putere de decizie in Romania? Ce ar trebui mai intai schimbat?

“Din pacate, dupa aproape 150 de ani, revin la vorba lui Carol I dupa ce si-a preluat tronul si a inceput sa se dumireasca de cum statea treaba in Principate, cand a zis ca ‘aici TOTUL este de facut’. Cred ca remarca lui e valabila si azi. Oricum, la a doua intrebare, privind schimbarea, cred ca am raspuns adineauri. As incepe de la oameni, prin oameni. As incepe prin valorificarea potentialului fantastic pe care il avem in mai toate domeniile. Iar asta as face-o in corelatie cu schimbarea logicii in care plasam oamenii in posturi cheie.

Trebuie sa intram si noi odata in logica adecvarii si sa promovam oamenii potriviti acolo unde e cea mai mare nevoie de ei, in loc sa continuam sa toleram mediocritatea, nepotismul si clientelismul ca norme. Evident, acestea din urma sunt inevitabile in orice sistem, dar ar trebui luate masuri concrete ca ele sa devina exceptii.

E deci nevoie urgenta de o recredibilizare a intregului aparat politico-administrativ, incepand de la institutia Parlamentului, pana la ultimul post de functionar din primaria din Lehliu-Gara.

Avem un fond de oameni cu adevarat exceptionali, atat in tara, cat si in diaspora. Avem un fond de tineret de un dinamism formidabil, cu rezultate academice si profesionale deosebite, care e actualmente profund nevalorificat.

Asadar, cred ca una din prioritatile Alfa ale oricarui Guvern ar trebui sa fie repatrierea tinerilor plecati la studii si a profesionstilor depeizati de disperare, umilinta sau de sentimentul neputintei de a razbi intr-un sistem care-si respinge valorile”, subliniaza Alexandru Ciorobea.

Ca oriunde in alta parte, noua generatie ar trebui sa-si asume acele “functii pe care considera ca sistemul public nu le acopera corespunzator”. In plus, adauga Ciorobea, sa actioneze “ca un barometru obiectiv vizavi de actiunile politicului sau ale mass-media si sa sanctioneze in timp real derapajele de la sistemele de valori pe care le reprezinta – fiecare organizatie, in functie de specificul ei”.

“Cred ca societatea civila reprezinta, intr-o oarecare masura, un bun indicator pentru diversitatea si nivelul de maturitate a unei societati. Se dezvolta cumva organic, odata cu ea.

In ceea ce priveste societatea civila din Romania, in special noul val, cred ca ar trebui sa inceteze sa mai accepte compromisuri politice, in masura in care organizatiile respective nu sunt organizate ca think-tank-uri afiliate ideologic, declarat, unui partid sau altuia.

Sa nu se mai lase deci instrumentalizate de diverse grupuri de interese din zona politicului sau a marilor interese economice. Astfel de elemente decredibilizeaza, prin ricoseu, munca extraordinara a organizatiilor de buna credinta.

Oricum, din contactele mele cu mediul ONG din Romania, in special in ultimii trei ani, pot spune fara rezerva ca avem oameni de toata isprava, dedicati principiilor si cauzelor pe care le promoveaza. Iata, inca un motiv de speranta.

In plus, mi-as dori ca societatea civila sa continue sa amelioreze comunicarea, coordonarea si mobilizarea in situatii exceptionale”, puncteaza Alexandru.

Acesta ofera si un exemplu de bune practici: in toamna anului trecut cand, dupa luni si luni de presiune constanta, Guvernul a decis in sfarsit sa asculte “vocea strazii” si sa demisioneze: “‘Vocea strazii’ n-ar mai trebui sa fie ceva spontan, organizat ad-hoc pe Facebook si lamurit abia apoi la fata locului, pe trotuar, ci un instrument credibil si coerent de transmitere a unor mesaje clare dinspre cetateanul obisnuit catre cei care tind sa-si bage vata-n urechi imediat dupa alegeri”.

Romania, peste zece ani

Viitorul, spune tanarul, ni-l facem noi, iar viitorul Romaniei depinde exclusiv de alegerile pe care le vom face cat mai urgent.

“Romania se afla demult, cum spuneam, intr-o relatie de defazaj cu restul Europei occidentale. Daca suntem seriosi cand tot vorbim de schimbare, ei bine, ar trebui sa incepem sa gandim in sensul unei schimbari autentice, al unei innoiri pe fond, ca alternativa la clasica ‘rotatie a cadrelor’ si reciclare a acelorasi personaje discreditate si para-discreditate.

Zau, continui sa ma mir cum de nu ne-am plictisit deja si cum de mai toleram sa ni se bage pe gat cu o nonsalanta cel putin ofensatoare indivizi fara capatai, cu cariere incerte sau fara vreo realizare notabila, pusi sa ia decizii in numele nostru. Aceiasi agramati perfect esuati in domeniile de baza sunt, nu-i asa?, perfect competenti sa decida pentru noi pe orice domeniu, de la interne la transporturi, trecand prin finante si comunicatii. Iarmarocul asta penibil trebuie sa inceteze daca vrem intr-adevar sa vedem Romania acolo unde ii este locul.

Avem destule modele functionale in Europa spre care aspiram. Ei au indraznit si le-a iesit. Sper sa gasim si noi energia si, cel mai important, luciditatea care sa ne scoata din inertia politica a ultimilor 26 de ani. Asa cum am spus mai devreme, meritam mai mult. Dar nu e suficient sa asteptam sa ‘ni se intample’ schimbarea, trebuie sa facem fiecare ceva in sensul asta. Iar eu cred ca ar trebui sa incepem, in primul rand, prin a fi mai atenti si mai exigenti cu ce ni se propune, atat pe forma, cat mai ales pe fond.

Nu stiu cum va arata Romania peste 10 ani. Avem atatia analisti cu insusiri oraculare, ei trebuie ca stiu mai bine. Eu unul stiu doar cum mi-as dori sa arate: mai responsabila pentru propriul destin, mai disciplinata in valorificarea potentialului ei, si deci mai demna. Cam atat”, conchide Alexandru Ciorobea.

Sursa: Ziare.com

1-echipamentgratuit-1030x215

Gala LSRS premiază excelenţa studenţilor români plecaţi în străinătate

Gala Ligii Studenţilor Români în Străinătate a avut loc joi seară la Palatul Parlamentului. Tineri români cu rezultate academice de excepţie au participat la concursul organizat în cadrul Galei, pentru premierea excelenţei academice. Premiul Studentul Român al Anului l-a câştigat Anca Drăgan, de la Berkeley University, Statele Unite.

Studentul Român al Anului este Anca Drăgan, de la Berkeley Universiy din SUA

Anca-Dragan

Anca Drăgan este pasionată de robotică, domeniu pe care l-a studiat la Carnegie Mellon’s Robotics Institute. Acum lucrează ca asistent la Berkeley University din SUA.   „Interesul meu în cercetare este algoritmul interacţiunii dintre om şi robot, inteligenţa artificială. Aş vrea să dezvolt tehnologia prin care roboţii vor putea lucra alături de oameni”, scrie pe profilul ei de la Berkeley.

Premiul special în ARTE

Câştigător: Adela Liculescu, studiază pian la Universität für Musik und darstellende Kunst Wien, Austria

Menţiune specială: Mariana Preda, Conservatory of Amsterdam, Olanda, şi Iulia Andreea Smeu, Hochschule der Künste Bern, Elveţia

ERASMUS

Câştigător: Bianca Leontina Grigoraş, Katholieke Universiteit Leuven, Belgia

Menţiune specială: Nicoleta Monica Fotea, Universitatea Paris V – Rene Descartes, Franţa

America de Nord

Câştigător: Irina Drăgan, Tufts University, SUA

Menţiune specială: Elena Popa, Indiana University, USA, şi Ilinca Todoruţ, Yale University, SUA

Europa Post-Universitar

Câştigător: Beatrice Mihaela Radu, studentă la Università degli Studi di Verona, Italia, unde studiază Ştiinţe Psihologice

Menţiune specială: Claudia Gabriela Mitrofan, University of Cambridge, Marea Britanie, şi Crina Samaritean, University of Tampere, Finlanda

Europa Universitar

Câştigător: George Potrivitu, Université Paul Sabatier Toulouse, Franţa

Menţiune Specială: Georgiana Epure, University of Leeds, Marea Britanie, şi Adela Constantinescu-Bercu, University of Cambridge, Marea Britanie

Cel mai bun student din România: Iuliana Nenu – Universitatea de Medicină „Iulia Haţieganu” din Cluj-Napoca.

Menţiune specială – Silvia Cristina Stegaru şi Vasile-Bogdan Cioruţa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj: Sunteţi ambasadori speciali ai României de care suntem mândri, ambasadori speciali în diplomaţie culturală şi ştiinţifică. Sunteţi prezenţi ca studenţi şi cercetători la universităţi de prestigiu din lume. Pentru noi, aici în ţară, provocarea este o Românie bazată pe meritocraţie, care să creeze condiţiile pentru ca voi să vă întoarceţi, o Românie competitivă, o Românie creativă. 

Academicianul Solomon Marcus: Toţi finaliştii ale căror CV-uri le-am citit cu mare atenţie, toţi sunt personalităţi! La început de an, nu e cazul să le facem urare ce să le aducă anul 2016, lor li se potriveşte urarea ce vor face în anul 2016. Persoana care va primi marele premiu mi-a atras atenţia în mod evident, este o persoană care a reuşit de pe acum în ciuda tinereţii, să ajungă asistent-profesor la Universitatea Berkely din California.

Concursul din cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie.  La cele şapte categorii de anul acesta, s-au înscris peste 150 de studenţi români din toate colţurile lumii. Concurenţii provin de la unviersităţi de prestigiu internaţional, precum University College Berkeley, Yale University, University of Cambridge,  Imperial College London,  dar nu numai.

Preselecţia celor 150 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi înscrişi în Concurs a fost realizată într-o primă etapă de laureaţii ediţiilor precedente, care au decis finaliştii fiecărei categorii. Selecţia finală va fi realizată de către Marele Juriu, care anul acesta este alcătuit din: Academician Prof. Dr. Ionel Valentin Vlad, Academician Prof. Dr. Solomon Marcus,  Academician Prof. Dr. Cristian Hera, Prof. H.C. Dr. Ing. Cicerone Rotaru, Horaţiu Malaele şi Dr. Călin Ciofu.

Sursa: adevarul.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

featured image

62% dintre romanii care au emigrat vor sa investeasca in Romania

Un studiu recent arata ca 62% dintre romanii care au emigrat vor sa investeasca in dezvoltarea unei afaceri in Romania. Cercetarea de piata despre diaspora romaneasca a fost realizata de Open-I Research pentru Asociatia Romanian Business Leaders, informeaza un comunicat remis Ziare.com.

Astfel, romanii din diaspora considera ca cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) si agricultura (44%), insa principala bariera pe care o sesizeaza este gradul ridicat de coruptie din tara.

Studiul mai arata ca principalul motiv pentru care romanii emigreaza este posibilitatea de a avea o situatie materiala si loc de munca mai bune (70%), dar recunosc ca, in noua viata pe care o construiesc astfel, ajung sa le lipseasca cei dragi (73%) si interactiunile sociale (33%).

Pe de alta parte, desi 70% dintre respondenti isi doresc sa se intoarca in tara, 46% dintre ei nu au niciun plan concret in aceasta directie.

site5

Viitor incert in Romania

Mai mult decat atat, cei mai multi considera ca viitorul lor in Romania ar fi incert, in special din cauza gradului ridicat de coruptie din tara. Astfel, acesta este principalul motiv pentru cei care nu isi mai doresc sa revina in tara (83%), iar lipsa coruptiei este mentionat de 56% dintre respondenti ca fiind unul dintre cele mai importante avantaje oferite de tara de adoptie (56%), depasit doar de nivelul de trai mai bun (70%).

“Veniti dintr-o cultura in care familia si sentimentul de apartenenta reprezinta valori esentiale, romanii au, de cele mai multe ori, dificultati in a se adapta intr-un mediu nou, departe de familie. Pe de alta parte, oricat de mult si-ar dori sa revina in Romania, coruptia, nivelul scazut de trai si diferentele de mentalitate reprezinta cele mai importante impedimente”, a spus Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

“Desi nivelul de trai pe care romanii emigrati il percep in strainatate este superior celui din tara, un procent important dintre acestia doreste sa se intoarca in tara. Mai mult decat atat, ei sunt interesati sa investeasca in deschiderea unei afaceri in Romania, iar un procent de 81% dintre ei trimit regulat bani in Romania”, a adaugat aceasta.

site2


Care va fi viitorul tarii

Din studiu mai rezulta ca jumatate dintre emigrantii romani (48%) sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul tarii, in timp ce 34% considera ca nu se va schimba nimic. Desi isi doresc sa revina in tara, cei mai multi respondenti (43%) ii incurajeaza pe cei care vor sa emigreze sa o faca, in timp ce doar 27% ii descurajeaza.

Motivele pentru care ii incurajeaza sunt aceleasi legate de cariera si situatia materiala, iar cei care ii descurajeaza pun accentul pe lipsa familiei (11%) si imaginea idealizata pe care romanii o au privind viata in strainatate (11%).

Studiul arata si importanta existentei unei comunitati de romani in tara de adoptie, iar 62% dintre respondentii care au spus ca exista o comunitate de romani in tara in care locuiesc pastreaza legatura cu aceasta. In acest fel, ei se simt mai putin discriminati si mai satisfacuti cu interactiunile lor sociale decat cei care nu pastreaza legatura cu o comunitate.

site100

Cercetarea de piata privind romanii din diaspora a fost initiat in noiembrie 2015 de catre agentia de cercetare Open-I Research, la cererea Asociatiei Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de peste 300 romani emigrati in tari precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania si Belgia. Acesta va ramane deschis pana la finalul lunii ianuarie 2016.

Sursa: Ziare.com

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit

batrandragut

Lectii de iubire, de 1 Decembrie: Cum să nu iubeşti fiecare brazdă de pământ?

Un bătrân de 96 de ani dintr-un sat hunedoarean şi un român din Serbia vin de ani buni la Alba Iulia, de Ziua Naţională, ei spunând că sunt călăuziţi de ”iubirea pentru neam şi ţară”. Bătrânul, care s-a înrolat în armată la 18 ani, spune că iubeşte ”fiecare brazdă de pământ, fiecare piatră şi pom”.

Cornel Pârv, în vârstă 96 de ani, este din satul Baru Mare, din judeţul Hunedoara şi, an de an, vine la Alba Iulia de Ziua Naţională ca ”un român care îşi iubeşte neamul şi ţara”.

Bătrânul spune că nu îşi mai aminteşte când a fost prima dată la Alba Iulia de 1 Decembrie, însă susţine că după Revoluţia din 1989 nu a lipsit în niciun an.

Cornel Pârv povesteşte că şi-a pregătit cu câteva zile înainte ”straiele de sărbătoare”, dar şi fularul tricolor pe care îl poartă cu mândrie la gât, iar în piept, lângă inimă, sau pe căciula tradiţională de astrahan şi-a prins cu ace de siguranţă fâşii tricolore. Deşi recunoaşte că ”nu îl mai ţin picioarele” şi că a ajuns cu greu la Alba Iulia, bătrânul nici nu îşi imaginează cum ar fi Ziua Naţională în alt loc decât în ”Cetatea Sfântă a Marii Uniri”. El glumeşte afirmând că, dacă nu are cu ce să ajungă la Alba Iulia, ar fi în stare să plece şi pe jos până în ”capitala tuturor românilor”. Bătrânul este slăbuţ şi îmbrăcat într-un palton vechi pe sub care se zăreşte o haină verde militară, iar fularul tricolor de la gât este şi el tocit de vreme. După încheierea ceremoniilor de la Alba Iulia, el a rămas tăcut pe un scaun din plastic, lângă statuia lui Mihai Viteazul, ţinând strâns într-o mână un steguleţ tricolor, iar cealaltă mână având-o lângă inimă.

”Aici e Cetatea Sfântă, aici s-a făcut România Mare şi dodoloaţă. Aici, băiete, trebuie să sărbătorim 1 Decembrie cu mic cu mare, ca în 1918. Mi-e greu să vin, dar nu mă las, nu mă las cât timp îmi bate inima asta în piept. Acum am obosit, dar după ce mă hodinesc puţin mă ridic să mergem mai departe la sărbătoare”, a declarat bătrânul corespondentului Mediafax.

Cornel Pârv povesteşte că este veteran de război şi că s-a înrolat voluntar în armată la 18 ani pentru a scăpa de sărăcie, dar mai ales pentru că a vrut să-şi cinstească ţara.

”Sunt român şi îmi iubesc ţara pe care am înconjurat-o de cinci ori. Cum să nu iubeşti fiecare brazdă de pământ, fiecare piatră, fiecare pom din România mea dragă? Sufletul şi viaţa mea sunt aici, în ţara asta (…). Ca popor trebuie să ne ridicăm, nu neapărat deasupra celorlalte state, dar cel puţin la nivelul statelor civilizate. Trebuie să ne iubim ţara şi să o ridicăm prin muncă şi hărnicie”, mai spune Cornel Pârv.

Veteranul povesteşte şi despre cum era sărbătorită ”pompos” Marea Unire, în perioada interbelică, dar şi cum, cu mulţi ani în urmă, la manifestări i-a întâlnit pe Carol al II-lea şi pe Regele Mihai.

”Cred că aveam 13 ani, am venit la 1 Decembrie la Alba Iulia şi o fost atunci şi Carol al II-lea, dar şi Mihai, care era mic. Era multă lume din toate colţurile ţării, mulţi tineri care umpleau străzile oraşului. Atunci se sărbătorea pompos”, îşi aminteşte Cornel Pârv.

Bătrânul rămâne clipe în şir cu ochii aţintiţi pe un steag tricolor fluturat de un tânăr, iar uneori parcă oftează cuprins de amintiri.

”Hei, ce mai fluturam şi eu tricolorul. Îl duc şi acum după mine mereu, în piept, în mână, la căciulă mereu am un tricolor şi îl port până voi închide ochii. Le-am zis să mi-l pună şi în sicriu”, spune bătrânul şi faţa i se luminează privind cum trece un grup de tineri purtând în mâini steaguri tricolore.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

În mulţimea de oameni de la Alba Iulia iese în evidenţă şi un tânăr care flutură un steag pe care este desenată cu carioca o cruce ortodoxă şi care pare că trăieşte fiecare acord al melodiilor patriotice care se intonează.

Alexadru Bălan este unul dintre românii din Banatul Sârbesc, din Serbia, şi povesteşte că de şase ani vine la Alba Iulia de 1 Decembrie pentru a sărbători Ziua Naţională a României.

Tânărul spune că este membru al Congresului Spiritualităţii Româneşti, dar şi în mai multe organizaţii care luptă pentru păstrarea identităţii şi spiritului românesc.

“Vin cu drag la Alba Iulia, cu gânduri de iubire pentru neamul meu românesc, cu dragoste faţă de ţară, cu iubire pentru credinţă ortodoxă. Ne adună acest sentiment nobil faţă de neamul şi istoria noastră românească. Noi, în Serbia, trăim fără prea mare legătură cu ţara mama şi ne e dor de România, iar 1 Decembrie este momentul în care suntem alături de fraţii noştri”, spune Alexandru Bălan.

”Poate pentru cei din România e ceva obişnuit. Pentru mine, 1 Decembrie înseamnă că mă întorc acasă, că sunt împreună cu fraţii mei români. Simt în toată inima dragostea faţă de ţara mea şi pentru neamul meu”, mai spune tânărul.

Întrebat ce aşteptări au românii din Serbia de la autorităţile române, Alexandru Bălan spune că mulţi îşi doresc să primească cetăţenia română, însă acest lucru urmează a fi îndeplinit în scurt timp pentru membrii comunităţilor româneşti care ”luptă pentru românitate”.

”Solicităm de mai mulţi ani cetăţenie română şi acum se va acorda celor care luptă pentru românitate. Este o lege şi urmează să se pună în aplicare. În rest, nu avem nevoie de sprijin financiar, ci mai mult avem nevoie de sprijin moral. Ne dorim să ştim că fraţii noştri se gândesc la noi, ne dorim să îi ştim aproape şi mai ales să nu uite de noi, să nu uite de lupta noastră de a ne păstra identitatea, limba şi tradiţiile româneşti chiar şi în afara ţării”, mai spune Alexandru Bălan.

Tânărul povesteşte că în Serbia, în Banatul Sârbesc, copiii români pot învăţa în limba română, însă cea mai mare problemă este că nu studiază istoria României.

”Trebuie să îi învăţăm pe copii acasă despre istoria poporului nostru, pentru că în şcoală nu învaţă. Din fericire, în Banatul Sârbesc avem încă drepturi, însă în Timoc românii nu au niciun drept”, mai spune Bălan.

Tânărul afirmă că îşi doreşte să revină an de an, de 1 Decembrie, la Alba Iulia, şi consideră că fiecare român ar trebui să sărbătorească Ziua Naţională aici dacă este călăuzit de ”iubirea pentru neam şi ţară”.

”În afara ţării parcă suntem tot mai puţini şi e tot mai greu să îţi păstrezi identitatea, limba şi tradiţiile româneşti. Voi aveţi totul şi nu trebuie decât să vă iubiţi ţara, neamul şi limba strămoşească, să respectaţi şi să cinstiţi România în fiecare zi”, mai spune Alexandru Bălan.

La manifestările dedicate Zilei Naţionale de la Alba Iulia au participat peste 20.000 de persoane.

Sursa: Mediafax

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit