Posts

Numarul de locuitori de peste 65 de ani din orasele Romaniei a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018

In contextul actualelor schimbari demografice si culturale din Romania, EY a realizat o analiza comparativa a oraselor din Romania din punct de vedere al varstei populatiei.

Analiza isi propune sa identifice perspectivele de dezvoltare a oraselor din punct de vedere demografic.

In ultimii cinci ani, ponderea segmentului tanar (sub 15 ani) in populatia totala a scazut progresiv, ajungand la 14,8% in 2018. Pe de alta parte, numarul romanilor de peste 65 de ani l-a depasit pe al celor sub 15 ani incepand cu anul 2014.

Varsta medie in Romania a crescut cu aproximativ 4 ani in ultimele doua decenii, ajungand la 41 ani in 2018.

In aceeasi perioada, s-a inregistrat cel mai mare procent de persoane in varsta in randul populatiei urbane romanesti, una din sase persoane avand peste 65 de ani in 2018.

Orasele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este ca multe orase romanesti au in prezent o populatie imbatranita. Cum influenteaza varsta locuitorilor evolutia unui oras?

Se confirma perceptia ca in zonele urbane intalnim mai multi tineri?

Comparativ cu media nationala, media de varsta a locuitorilor din orasele romanesti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicata, 42,3 versus 41,2 la nivelul Romaniei.

Iar media de varsta creste si mai mult in cazul oraselor mai mari, cu toate ca acestea beneficiaza, de obicei, de existenta unor ancore, cum ar fi diversele institutii si universitati, spitale sau obiective culturale care reprezinta toate un punct de atractie pentru tineri.

Pe de alta parte, orasele secundare ofera o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, insa la un cost mai mic. Aceasta situatie a creat o iesire, in principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care cauta costuri mai scazute ale vietii, evitarea aglomeratiei si acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. In acest context este important de mentionat faptul ca varsta medie a populatiei din rural este mai mica decat cea inregistrata in urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) in 2018.

Orasele tinere din Romania

Orasul cu cea mai tanara populatie din Romania este Suceava, cu o varsta medie de 39,5 ani si cu doar una din opt persoane cu varsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de doua orase din zona Moldovei: Iasi (39,7) si Botosani (40,2).

Iasi si Botosani au cele mai mari procente de locuitori cu varsta sub 18 ani – 19,1% in 2018.

Acest lucru este explicat, in cazul Iasiului, de rata natalitatii, care inregistreaza valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte orase – 11,3 nasteri la o mie de locuitori, dar si cu media nationala, de 9,3 nasteri la o mie de locuitori in 2017.

Orase din Romania cu o varsta medie ridicata

La polul opus, municipiul Braila are cea mai imbatranita populatie, cu o varsta medie de 44,1 ani. La o diferenta destul de mare, se claseaza pe locul doi in topul oraselor imbatranite municipiul Brasov (43,6 de ani), urmat indeaproape de Ploiesti si Constanta (43,3 ani).

Aceste orase inregistreaza cele mai mari valori in ceea ce priveste numarul de persoane de peste 65 ani (Braila, Constanta, Ploiesti – 18%, Brasov – 17% din totalul populatiei) . Observam ca orasele cu un numar mare de persoane care indeplinesc varsta de pensionare se afla in orase turistice, fie ca vorbim de zona montana – Brasov sau de la malul marii – Constanta.

Valorile inregistrate de indicele de imbatranire a populatiei sustin concluziile de mai sus, municipiile Constanta si Brasov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste numarul de persoane varstnice inregistrate la 100 persoane tinere – 137 persoane, comparativ cu media nationala de 110 persoane.

Capitala se afla in top 10 orase cu varsta cea mai ridicata din Romania, clasandu-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenta foarte mica de media nationala (42,2) . Desi cu o rata a natalitatii destul de ridicata – 9,7 nasteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde in continuare capital uman si asta datorita emigrarii, dar in cea mai mare masura a sporului natural negativ.

Evolutia in timp

92% dintre orasele mari (dintre cele analizate) au inregistrat in ultimii 18 ani scaderi ale populatiei. Cea mai mare scadere inregistrata este in municipiul Braila cu o pierdere a 13% din populatie in perioada analizata. La polul opus avem trei orase – Iasi cu o crestere a populatiei de 13%, Suceava 3% si Cluj-Napoca 1%.

Ingrijorator este ca numarul locuitorilor de 65 de ani si peste din orase a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018. Daca ne raportam la totalul populatiei din Romania, 29% dintre tineri se afla in orasele mari, cu 4% mai putin comparativ cu anii 2000. Pe de alta parte, numarul de locuitori in varsta (peste 65 de ani) a crescut in aceeasi perioada, ajungand sa devanseze valoarea medie initiala cu 6% (24% in 2000 vs. 30% in 2018).

Concluzii

O populatie mai tanara poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investitiilor, companiile putand gasi, astfel, mai usor angajatii potriviti. Cu toate acestea, orasele trebuie sa ofere si alte oportunitati pentru tineri, precum facilitati culturale, scoli si locuinte la preturi accesibile.

Orasele cu populatii mai in varsta au beneficii si provocari diferite. Persoanele in varsta, dar inca active tind sa fie mai productive si pot avea salarii mai mari datorita experientei si abilitatilor lor.

Acest lucru duce la cresterea venitului disponibil care poate fi folosit in magazine, baruri si restaurante. Insa este de asemenea adevarat ca orasele cu locuitori mai in varsta se confrunta cu cerinte mai mari in ceea ce priveste sanatatea si ingrijirea sociala.

Astfel, pe masura ce populatiile lor continua sa se diferentieze, orasele vor deveni din ce in ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

Adriana Tabac, Director Marketing si Comunicare, EY Romania: “La fel ca in alte tari, orasele din Romania se confrunta, pe langa problemele demografice, cu provocari legate de dezvoltarea si durabilitatea infrastructurii, sanatatea populatiei, bunastarea si facilitatile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbarile climatice si cresterea traficului au deja efecte reale asupra populatiei urbane, continuand sa constranga din ce in ce mai mult atractivitatea oraselor mari si capacitatea lor de a creste, fapt constatat in intreaga lume.” 

Sursa

România, la 100 de ani: Populaţia se reduce cu cinci români pe oră, iar în ceea ce priveşte migraţia suntem pe locul doi după Siria

România, în anul Centenarului, se confruntă cu cel mai mare dezastru demografic de până acum. Datele arată că în fiecare oră populaţia scade cu 5 români, iar unde nu scade, pleacă, deoarece suntem pe locul doi la migraţie. În acest condiţii se pune întrebarea cine va fi aici peste alţi 100 de ani.

Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic (de 2,1 sub care are loc scăderea populaţiei) ajungând la un minim istoric de 1,428 la care vorbim de un declin demografic în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament prin care se încurajează naşterile noi, iar mamele să poată ieşi la pensie mai devreme.

Un document care arată că în ţara nostră se nasc sub 200.000 de copii pe an.

“Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii ce va rămâne fără salariaţi cât şi bugetele de sănătate şi de pensii care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat”, se menţionează în proiectul depus la Senat şi semnat de zeci de parlamentari.

Moldova a înregistrat, de exemplu, în ultimii 20 de ani, o reducere la jumătate a natalităţii. În 1990, în Vaslui, se năşteau 8.377 de copii, iar în 2010 numărul acestora a ajuns la 4.464. Practic se înregistrează o prăbuşire a natalităţii cu 47%. Scăderi majore se înregistreză şi în celelalte judeţe: Botoşani (46%), Neamţ (44%), Bacău (42%) şi Galaţi 40%.

Infertilitatea este şi ea o problemă majoră. Statisticile arătau, în urmă cu câţiva ani, că circa 25% dintre tinerele cupluri au probleme de infertilitate.

Statul a încercat să vină cu un program naţional în acest sens. Totuşi, acesta nu prevede o sumă care să acopere integral procedura de fertilizare in vitro, mai ales dacă ea trebuie repetată.

Potrivit normelor anunţate pentru 2017-2018, numărul procedurilor decontate în cadrul acestui program este de 835, iar suma alocată este de 6.188 lei pentru o procedură, una singura fiind aprobată pentru un cuplu care se încadrează în criteriile de eligibilitate.

În Bucureşti, primarul Gabriela Firea a lansat un program care a arătat reala problemă şi interesul. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în martie 2018, proiectul de hotărâre care prevede acordarea de vouchere în valoare de 13.800 de lei cuplurilor infertile pentru acoperirea costurilor pentru fertilizarea in vitro. De asemenea, proiectul prevede şi stabilirea unui buget multianual de 10.800.000 de lei, pentru perioada iunie 2018 – decembrie 2019, pentru aproximativ 1.000 de beneficiare.

167 de cupluri s-au înscris în 14 iunie, în prima zi, în programul derulat de Primăria Capitalei “O şansă pentru cuplurile infertile”.

Doar că acest ajutor nu poate remedia situaţia existentă la nivel naţional, iar în zona rurală rămâne şi problema legată de lipsa de diagnosticare şi tratament.

Mai sunt şi cupluri, nu puţine, care amână naşterea unui copil din cauza problemelor economice.

Un studiu făcut public de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, în România populaţia va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie- România ar urma să aibă o populaţie rezidentă de 13,8 milioane locuitori.

La toate se adaugă exodul populaţiei.

Potrivit ultimelor estimări, peste cinci milioane de români sunt în străinătate. Un raport ONU subliniază că suntem pe locul doi, după Siria, în ceea ce priveşte migraţia în ultimii 10 ani.

„România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a spus, recent, Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului de cercetare „Move”.

Cotidianul Gândul şi agenţia MEDIAFAX vor lansa, în curând, o campanie media cu privire la situaţia românilor plecaţi, dar şi efectele exodului. Vor fi abordate teme precum generaţia născută peste hotare, care nu mai ştie limba română, satele rămase goale acasă, dar unde se ridică zilnic vile din banii trimişi, până la depresie, boala cruntă de care suferă mulţi dintre cei plecaţi şi cum s-a născut “Sindromul Italia”.

Sursa