Posts

“Troia Carpaţilor”, o cetate de trei ori mai mare decât cea descrisă de Homer, descoperită în România

O cetate veche de circa 3400 de ani descoperită la Sântana, la 28 de km de Arad, este considerată de către istorici ca fiind “Troia Carpaţilor”.

Construită cu 14 secole înainte de Christos şi unică în această parte a Europei, cetatea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice din Europa, din perioada „bronzului târziu
Istoricii supra intitulează „Cetatea Veche” a Sântanei, contemporană cu Homer şi perioada miceniană a Greciei, drept o Troia a acestor ţinuturi, făcând şi o comparaţie între suprafaţa cetăţii arădene de circa 89 de hectare şi cea descrisă de Homer, Troia având 29 de hectare, potrivit Radio Timişoara.
Spre deosebire de Troia, care a fost construită din piatră, cetatea de la Sântana a fost construită din lemn şi lut. Construcţia este complexă, având trei rânduri de fortificaţii, fiind împrejmuită de şanţuri de apărare adânci de peste patru metri şi valuri de pământ de peste 20 de metri.
Săpăturile în zona Sântana au fost începute în 2009, fiind efectuate de istorici din România şi Germania, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, şi Universitatea «Goethe» din Frankfurt, beneficiind şi de co finanţare din Germania. În urma săpăturilor, efectuate în special în ultimii doi ani, arheologii au reuşit să scoată la suprafaţă o mică parte din cetate. Tehnologia de ultimă generaţie şi măsurătorile magnetometrice i-au ajutat pe aceştia să o deseneze.
„Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vrem să continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fost în urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o capitală a Europei”, a afirmat profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, citat de Aradon.
Istoricii români şi germani încearcă acum să afle de ce a fost realizată această cetate cu trei tipuri de fortificaţii.
Totodată, autorităţile din Arad vor ca să transforme “Troia Carpaţilor” într-un muzeu şi o atracţie turistică naţională sau chiar europeană.

Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate

Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.
Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.

Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.

Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor.  S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.

Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.

A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.

Sursa

Câlnic, cetatea în care poţi înnopta

Cetatea Câlnic – Kelling în germană – este situată la numai trei kilometri de autostrada dintre Sebeş şi Sibiu, în mijlocul unui sat amplasat fermecător în Podişul Secaşelor. Micuţa cetate cu ziduri circulare este o oază de verdeaţă, curată şi îngrijită, într-un sat care a cunoscut şi vremuri (mult) mai bune.

Construită iniţial la mijlocul anilor 1200 ca reşedinţă pentru greavul sas Chyl de Kelling, cel care a dat şi numele satului, cetatea din Câlnic a fost concepută cu un turn-donjon masiv, folosit ca locuinţă, înconjurat cu ziduri ce formau o incintă ovală, cu un turn spre Sud şi un turn de poartă pe latura nordică. Sistemul de apărare era întregit de un şanţ cu apă ce înconjura cetatea.

calnic-31

Reşedinţă nobiliară până în 1430, cetatea a fost vândută atunci ţăranilor din Câlnic, care în prima jumătate a secolului al XVI-lea au început înălţarea unei noi centuri de ziduri, au întărit turnul porţii, iar în curtea interioară au ridicat capela. Tot în curtea interioară, lipite de zid, au fost construite cămări pentru provizii. La finalizarea acestor lucrări masive de extindere şi întărire, cetatea a primit înfăţişarea de azi.
Fortificaţia a fost restaurată în anii 1961-1964. În 1998, obiectivul a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Acum, aici funcţionează un centru cultural internaţional, sub patronajul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi al Asociaţiei „Ars Transsilvaniae”.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Spre deosebire de restul siturilor rurale cu biserici fortificate din Transilvania care au fost incluse în Patrimoniul UNESCO, la Câlnic nu iese în evidenţă biserica, ci turnul-donjon. La parterul acestuia sunt amplasate cu scop decorativ butoaie de stejar imense, de 5.000-6.000 de litri, amintind de viile renumite din împrejurimi. La etajele superioare este amenajat un muzeu etnografic, spre care duce o scară exterioară.

calnic2

Dat fiind că majoritatea covârşitoare a monumentelor UNESCO din România sunt biserici sau ruine, Cetatea Câlnic se numără printre puţinele locuri din ţară de pe prestigioasa listă unde este posibilă cazarea. În interiorul cetăţii, chiar lângă turnul de poartă, unde altădată se aflau cămările de alimente ale saşilor, au fost amenajate două camere de câte trei paturi, pentru cazarea turiştilor. Camerele au baie comună, şi pot fi închiriate la preţul de 200 de lei/camera. Alte locuri de cazare, la preţul de 50 de lei/persoană/noapte, se găsesc în casa parohială învecinată. Cei care se cazează pot vizita şi fotografia cetatea gratuit. Altfel, preţul unui bilet de intrare este de 5 lei (2,5 pentru studenţi şi pensionari), iar taxa foto este de 7 lei.

Sursa: RevistaSinteza

1-echipamentgratuit-1030x215