Posts

Drapelul românesc flutură la CERN, locul în care a fost descoperită ”Particula lui Dumnezeu”

Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a dat lumii unele dintre cele mai valoroase invenții. Internetul s-a născut acolo, mulțumită lui Sir Tim Berners Lee, iar ”Particula lui Dumnezeu” a fost găsită cu ajutorul acceleratorului de particule construit de savanții CERN. Acum, steagul României este prezent în fața clădirii. 

Steagul țării noastre a fost ridicat luni la sediul CERN din apropiere de Geneva. Acest lucru a fost făcut deoarece țara noastră a devenit oficial membră a acestui centru de cercetare la 17 iulie, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituției.

La ceremonia de luni au participat directorul general al CERN, Fabiola Gianotti, și președintele Consiliului CERN, Sijbrand de Jong. Cei doi au salutat aderarea României la organizație și au reamintit cât de importantă este colaborarea în domeniul științific pentru a se asigura ”progresul cunoașterii”.

„Sunt foarte bucuros că România a demonstrat astăzi că, după diligențele necesare și o atentă deliberare, este încă posibil pentru diferitele națiuni să-și unească forțele în domenii importante, într-un consens deplin”, a declarat Sijbrand de Jong, președintele Consiliului CERN.

Tricolorul stă acum lângă celelalte 21 de steaguri ale țărilor membre CERN. La eveniment, din partea României, au participat președintele Klaus Iohannis, ministrul Educației, dar și alți reprezentați ai guvernului și ai mediului academic.

Potrivit Agerpres, arborarea steagului românesc la CERN ”reprezintă o recunoaștere a excelenței românești în domeniu și a contribuției țării noastre la realizarea unor proiecte și experimente cu o valoare științifică deosebită”.

Care sunt avantajele României după aderarea la CERN? Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, statul român va avea acces la tehnologiile deținute de CERN, dar și la platforme pentru educație și cercetare.

După ceremonie, delegația românească a vizitat S’Cool Lab, laboratorul CERN pentru elevi, precum și Marele Accelerator de Particule (LHC) și laboratoarele în care se desfășoară experimentul ATLAS, la care participă mai multe instituții românești. De asemenea, delegația s-a întâlnit și cu cercetători români care lucrează în cadrul CERN.

SL_GroupshotsSCoolLAB1-2_image89514843_gettyimages-175109219 150310152938-collider1-super-169 accelerator-de-particule-890x644

Sursa: playtech

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Se împlinesc 25 de ani de www. Cum arăta prima pagina web

În urmă cu 25 de ani, pe 23 august, 1991, publicul larg a avut acces pentru prima oară la World Wide Web, proiectat şi lansat de programatorul englez Tim Berners-Lee, la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară), în Elveţia.

Internetul a fost prima oară conectat în 1969 şi se referă la reţeaua care transmite informaţia între noduri. World Wide Web se referă la spaţiul acestei reţele, unde informaţia, precum paginile web şi documentele, sunt stocate. World Wide Web ar fi neuronii, iar internetul sinapsele.

Tim Berners-Lee a inventat “World Wide Web”  în 1989, în timp ce lucra la CERN. Laboratorul CERN este la câţiva kilometri de Geneva, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. El voia să acceseze mai uşor datele cercetătorilor, dar era îngrijorat de datele care se pierdeau frecvent. A observat şi că cercetătorii pierdeau timp preţios refăcând diverse experimente, deoarece nu găseau uşor rezultatele. El avea nevoie de o modalitate de a face informaţia mai accesibilă, aşa că a desenat un plan pe o bucăţică de hârtie, în martie 1989, cu titlul „Managementul Informaţiei: O propunere“.

„Problema cu pierderea informaţiilor este acută la CERN, dar, în acest caz, CERN este un model în miniatură al întregii lumi. CERN are acum nişte probleme cu care restul lumii va trebui să se confrunte în curând. Ar trebui să lucrăm la un sistem universal de îndosariere a informaţiilor, în care generalitatea şi portabilitatea sunt mai importante decât grafica extravagantă sau funcţionalităţile adiţionale complexe“, a scris el pe bileţel.

berners-lee-570x366

Berners-Lee a trebuit să creeze totul, ca să îşi realizeze planul, după ce i-a fost aprobat. A scris protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) pentru modul în care informaţia ar fi transmisă între computere, limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) pentru a realiza paginile web şi primul browser, numit WorldWideWeb.

El este responsabil şi pentru prima pagină web care a existat vreodată. Aceasta doar descria munca lui şi cum pot alţii crea un site.

Site-ul era găzduit pe computerul din biroul lui Berners-Lee, pe care fusese un bileţel: „Acest computer este un server. NU ÎL ÎNCHIDEŢI!“.

57bbf24e682ccf8f92246ee0

Prima pagină web, care poate fi găsită online la URL-ul original, a putut fi accesată începând cu 6 august, 1991. La acea vreme, era disponibilă doar utilizatorilor din cadrul CERN şi era o pagină scurtă care explica ce înseamnă de fapt World Wide Web. Pe 23 august, 1991, noi utilizatori, nu din cadrul CERN, au fost invitaţi să se alăture pe pagina de web, marcând oficial aniversarea Zilei Internetului.

1stwebpage

“Decizia de a face web-ul un sistem deschis a fost necesară, pentru a-l face universal. Nu poţi propune ca ceva să fie un spaţiu universal şi să îl deţii sub control”, a explicat Berners-Lee.

Inventatorul Berners-Lee consideră că încă există loc pentru îmbunătăţiri, dar nu există nicio îndoială că web-ul a realizat lucruri minunate în cei 25 de ani de existenţă.

Sursa: adevarul, mediafax

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

image-2016-07-18-21166339-41-romania-cern

Romania devine membra a Organizatiei Europene pentru Cercetari Nucleare (CERN)

CERN, organizatia celebra pentru uriasul accelerator de particule care a gasit bosonul Higgs, a anuntat ca primeste Romania in randul membrilor sai, tara noastra fiind a 22-a care se alatura Conventiei. Pentru Romania avantajele sunt legate de faptul ca mai multi cercetatori vor putea lucra in Elvetia si aprobarile de munca pot fi obtinute mai usor.

România a devenit duminică cel de-al douăzeci și doilea stat membru al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), în urma aderării sale la Convenția constitutivă a organizației. UNESCO, depozitarul acestei convenții, a notificat oficial CERN în legătură cu această aderare, care încununează o lungă colaborare de 25 de ani, informează luni instituția pe site-ul său.

Sunt onorat să urez bun venit României în calitate de un nou stat membru al CERN”, a declarat directoarea generală a CERN, Fabiola Gianotti. “Acest eveniment asigură un viitor promițător atât pentru CERN cât și pentru comunitatea științifică din România, în special pentru generațiile tinere, care vor avea mai ușor posibilitatea de a contribui la programul internațional de cercetare pe care îl derulăm. Avem o lungă istorie de colaborare cu România, iar eu sunt încântată astăzi să văd că legăturile noastre se consolidează și mai mult”.

Începuturile relației bilaterale datează din 1991, când a fost semnat un acord de cooperare științifică și tehnică între Guvernul României și CERN, oferind cadrul legal pentru continuarea colaborării.

România și-a depus oficial candidatura de aderare la CERN în aprilie 2008. Acordul ce a conferit României statutul de candidat pentru aderare a intrat în vigoare 12 noiembrie 2010.

Comunitatea științifică românească de la CERN a crescut constant de-a lungul anilor și numără în prezent aproximativ o sută de reprezentanți. România este în principal prezentă în experimentele de la acceleratorul de particule LHC, precum și în proiectele ATLAS, Alice (A Large Ion Collider Experiment) și LHCb (Large Hadron Collider), între altele, conform site-ului CERN.

Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară este cel mai important laborator de cercetare în domeniul fizicii particulelor din lume. Aceasta are sediul la Geneva. Statele membre sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Israel, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Regatul Unit al Marii Britanii, Slovacia, Suedia și Elveția. Cipru și Serbia sunt state membre asociate în faza de preaderare. Pakistan și Turcia sunt state membre asociate. Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, India, Japonia, JINR (Joint Institute for Nuclear Research, Rusia) UNESCO și Uniunea Europeană au statut de observator.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

laser-2(6)

‘Laserul de la Măgurele”, folosit pentru tratarea cancerului şi o viitoare misiune pe Marte

“Ground breaking” este folosit în lumea cercetării pentru a descrie situaţii aflate la limita realităţii cunoscute de oamenii de ştiinţă, descoperiri cu un impact major la nivelul cercetării ştiinţifice. Denumit pe scurt “laserul de la Măgurele”, echipamentul care urmează să fie instalat din această vară, este mult mai complex decât relevă simpla descriere folosită pentru publicul larg.

În realitate, “Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10% din puterea Soarelui) şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante, unice in lume, a explicat directorul proiectului, academicianul şi profesorul Nicolae Zamfir. Cele două componente sunt de o mare complexitate, iar pentru montarea lor, care se aseamănă cu asamblarea unei staţii spaţiale, spune profesorul Zamfir, a fost necesară construirea unui complex întreg de cercetare pe platforma de la Măgurele. Asamblarea echipamentelor se va finaliza în 2018, iar după aceea vor începe experimentele.

Cercetătorii îşi propun să găsească soluţii şi răspunsuri pentru o serie de probleme pe care încă nu le ştim sau nu le putem încă rezolva. Spre exemplu, o aplicaţie care ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele este o metodă revoluţionară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. Alte aplicaţii ar fi simularea radiaţiei cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute staţiile spaţiale sau navetele spaţiale pentru o călătorie de lungă durată cum ar fi o viitoare misiune spre Marte. De asemenea, cercetătorii îşi propun să găsească răspunsuri la probleme de fizică teoretică, cum ar fi distribuţia elementelor în Univers. Nu în ultimul rând, la ELI-NP s-ar putea accelera particulele cu ajutorul laserului, metodă care ar putea putea înlocui pe viitor tehnologia folosită acum la CERN, adică marile acceleratoare de particule care au nişte costuri de construcţie şi operare astronomice.

Reporterii Mediafax au vizitat clădirea care va găzdui cel mai puternic laser din lume şi echipamentul gamma, şi au vorbit cu o parte din specialiştii care s-au alăturat deja proiectului, dar şi cu directorul ELI-NP, profesorul Nicolae Zamfir.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

“Pentru publicul larg, laserul este cel mai uşor de înţeles, dar sunt două echipamente mari. În primul rând este sistemul de laser de mare putere care are două braţe de câte 10 petawaţi fiecare plus un sistem gamma de mare intensitate. În momentul de faţă, în lume sunt în funcţiune câteva lasere de 1 petawat, unul fiind chiar la Institutul de Laseri de la Măgurele. În schimb, laserul de la ELI-NP va avea 10 petawaţi, ceea ce înseamnă 10% din puterea întregului Soare. E impresionant chiar pentru un cercetător, e o putere extraordinară care se va concentra pe un milimetru pătrat”, a explicat Zamfir potenţialul laserului.

În ceea ce priveşte al doilea echipament, mai puţin cunoscut publicului, Zamfir a explicat şi ce presupune acesta. “Radiaţia gamma este tot o radiaţie electromagnetică la fel ca lumina, doar că nu este vizibilă. Este generată de către surse radioactive, numai că acolo energiile sunt fixe, fiecare nucleu are o caracteristică de emisie de radiaţie gamma, iar cele mai multe sunt folositoare la doze care nu afectează sănătatea. Un exemplu de radiaţii gamma îi reprezintă cele emise de iod-131, un radioizotop care se foloseşte la diagnostocarea şi tratarea glandei tiroide. Un alt exemplu este tomograful, care se bazează pe emiterea unor radiaţii foarte slabe, de către un radioizotop, şi prin înregistrarea acestor radiaţii se vede profilul unui organ în interiorul corpului uman. La noi, radiaţiile gamma vor fi produse prin ciocnirea unui electron cu un foton (o particulă de lumină). În urma ciocnirii, printr-o lege simplă a fizicii, se preia energie de la electron către foton şi atunci fotonul îşi schimbă energia şi se transformă în cuantă gamma, deci trece din domeniul vizibil, în domeniul gamma”, a mai detaliat Zamfir.

La ce foloseşte concret ELI-NP? Experimentele pe care le propun cercetătorii ar putea explica întrebări fundamentale despre Univers sau ar putea duce la soluţii pentru tratarea cancerului, ori a deşeurilor radioactive, a precizat profesorul.

“Cea mai importantă aplicaţie care e privită cu nerăbdare de comunitatea ştiinţifică internaţională, inclusiv de cei de la CERN, este posibilitatea de a accelera particule nu cu magneţi şi electromagneţi care să ducă la kilometri întregi de acceleratoare, ci cu ajutorul laserului, pe distanţe de microni sau de milimetri. Acceleratorul de la CERN are 27 de kilometri, toate distanţele astea costă, costă şi în radioprotecţie, adică mulţi bani se investesc în betoane. Dacă se demonstrează că se pot accelera cu laserul, atunci nu mai e nevoie de asemenea distanţe”, a comentat profesorul Zamfir.

Din punctul de vedere al unui fizician, una dintre cele mai interesante întrebări la care ELI-NP ar putea răspunde este legată de distribuirea elementelor în Univers.

“Să vă dau un exemplu: de ce este atâta nisip (siliciu) şi atât de puţin aur sau argint? Întrebarea este cum s-au format aceste elemente şi de ce diferă cantităţile aflate în Univers. De asemenea, există semne de întrebare importante ce necesită determinări experimentale care nu se pot face decât la ELI, deci vom veni cu răspunsuri inedite la unele întrebări încă nerezolvate, iar aceste experimente se vor putea face numai la ELI”, a menţionat directorul ELI-NP.

Citeşte continuarea pe Mediafax

1-echipamentgratuit-1030x215