Posts

Studiu: 6 din 10 români lucrează de acasă cel puţin o data pe săptămână

„Aproximativ 60% dintre angajaţii români lucrează remote cel puţin o dată pe săptămână, iar peste 80% din companii consideră că un spaţiu de lucru flexibil ar avea un impact direct în creşterea afacerii (91%), în maximizarea profitului şi menţinerea competitivităţii (87%), că le-ar oferi posibilitatea să-şi extindă afacerea în pieţe noi, să recruteze şi să menţină talentele în organizaţie (84%)”, arată raportul.

Potrivit studiului, când nu lucrează de la sediul firmei, aproape jumătate dintre respondenţii români intervievaţi lucrează de acasă, iar aproximativ 20% dintre aceştia spun că preferă cafenele şi opţiunile de tip business lounge.

„Peste 90% dintre managerii români au recunoscut că sunt preocupaţi ca firma pe care o conduc să răspundă mai repede decât competiţia la schimbările din piaţă şi să capitalizeze pe oportunităţile care apar în pieţe noi, dar fără să facă investiţii pe termen lung (81% dintre repondenţi). Totodată, companiile din România (63%) sunt interesate să crească în următorii 3-5 ani veniturile din contracte internaţionale, faţă de media de 50% a respondenţilor globali”, reiese din studiu.

Managerii români sunt de părere că un mediu de lucru flexibil, din perspectiva alegerii orei şi a locaţiei, îi ajută pe angajaţi să fie mai productivi (peste 80%), mai satisfăcuţi la locul de muncă şi să aibe întâlniri mai eficiente (peste 70%), şi totodată le permite acestora să lucreze mai aproape de casă (peste 50%).

Caracteristicile unui spaţiu de lucru productiv, în opinia respondenţilor din România, sunt date de un design inspiraţional pentru colegi şi clienţi (72%), de internetul de mare viteză (57%), de un număr generos de săli de întâlnire (40%) şi de acces la căile de transport (34%).

La întrebarea „ce le-ar determina pe companiile din industria în care activezi să utilizeze locaţii remote”, optimizarea costurilor a fost răspunsul a peste 90% dintre respondenţi, urmat de creşterea productivităţii, un mai bun work-life balance pentru angajaţi şi reducerea timpului pierdut în trafic de aceştia. Totodată peste 80% dintre antreprenori au menţionat posibilitatea de scale-up şi scale-down a afacerii, fără investiţii pe termen lung în sediu.

Managerii intervievaţi (90%) sunt de părere că angajaţii care lucrează în regim remote pot aduce economii semnficative pentru firmă şi că utilizarea unor birouri flexibile ar scădea cu până la 10% cheltuielile anuale de management al spaţiilor (81%) – administrare, echipare şi decorare, costuri de mentenanţă – şi cheltuielie cu spaţiul neutilizat (40%).

Oamenii de afaceri din România au o disponibilitate scăzută (28%), faţă de media globală (41%) de a avea capitalul blocat în contracte pe termen lung legate de proprietăţi şi tehnologie. Peste 60% dintre respondenţi au recunoscut că iau în considerare renunţarea la spaţiul actual în favoarea unei soluţii de sediu flexibil, bazată pe abonament, pentru a redirecţiona mai mult capital către iniţiative de creştere a afacerii.

Principalele 3 avantaje pe care le oferă un spaţiu de lucru flexibil pentru o companie care începe activitatea într-o nouă locaţie sunt legate de evitarea costurilor de amenajare şi de investire a capitalului (74%), viteza de set-up a spaţiului (64%) şi eliminarea perioadei de ‘business downtime’ aferent acestor activităţi (31%).

Obstacolele percepute ca relevante atunci când companiile se extind în noi locaţii sunt legate de raportul calitate-preţ (78%), costul cu infrastructura IT şi servicii (67%) şi resursele necesare pentru dotarea şi amenajarea noului spaţiu (57%).

Sursa

Romania trece prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta – analiza Keysfin

Sa gasesti un angajat profesionist, care sa stie meserie, sa aiba abilitati de comunicare si sa lucreze eficient in echipa este o adevarata provocare pentru Romania.

Dupa ce s-au razboit pe salarii si facilitati, multe companii au trecut la o alta strategie – acum isi pregatesc singure viitorii angajati, inca de pe bancile scolii, arata o analiza Keysfin. Aceasta releva ca Romania a ajuns sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca, dupa ce muncitorii calificati au plecat sa lucreze in afara tarii pentru salarii mai mari, in timp ce in tara productivitatea muncii este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Va mai amintiti de 1 Mai de pe vremea Epocii de Aur? Dincolo de propaganda, cert este ca Romania acelor ani nu ducea lipsa de forta de munca. Toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, iar scolile profesionale scoteau absolventi pe banda rulanta. 30 de ani mai tarziu, 1 Mai nu mai e deloc privita drept Ziua Internationala a Muncii. A devenit mai mult o sarbatoare turistica, in care Litoralul, pensiunile de la munte, iesirile la gratar in padure au ajuns sa fie in prim-plan. Muncitorii de odinioara fie s-au pensionat, fie au plecat in Occident in cautarea unei vieti mai bune“, arata analiza.

Oficialii companiei spun ca asa s-a ajuns ca Romania sa treaca prin cea mai grava criza de forta de munca din istoria recenta.

“Castigul salarial reflecta, in mare parte, realitatile economice. Chiar daca in prezent se inregistreaza o crestere economica semnificativa, aceasta provine in mare parte din consum, nefiind una solida, sustenabila pe termen lung”, afirma analistii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este inca redusa, iar firmele evita sa investeasca foarte mult in angajati.

“Prin cresterea salariilor din sectorul bugetar, statul incearca sa impulsioneze piata, insa avand in vedere cadrul economic instabil, prea putini investitori au urmat acest trend. In absenta unor conditii investitionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, Romania ramane totusi atractiva in ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forta de munca. Pentru ca aceasta tendinta sa se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de sustinerea investitiilor cu dezvoltare pe orizontala. Abia atunci cand economia nu va mai fi atat de fragila, vom vedea o crestere reala a veniturilor angajatilor romani”, au explicat analistii de la KeysFin.

Ce solutii sunt

Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionati au identificat drept principala tendinta pe piata fortei de munca – politica de internship.

“Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vanzari a ajuns sa coste 3-4.000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual“, spun analistii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experti pe baza discutiilor cu firmele de HR, indica o focusare tot mai puternica catre angajatii flexibili, cu spirit antreprenorial.

“Firmele prefera sa isi externalizeze proiecte catre specialisti independenti, pe PFA sau microintreprinderi, beneficiile fiind multiple, de la reducerea costurilor cu forta de munca, la cele logistice (birou, transport, etc.)“, au mai spus analistii de la KeysFin.

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piata muncii se anunta destul de sumbru. Scaderea nalitatii, iesirea la pensie in urmatorii ani a unei intregi generatii de angajati si mai ales exodul fortei de munca catre Occident va face ca Romania sa se confrunte in urmatorii ani cu o criza tot mai adanca de forta de munca.

“Sistemul de educatie, asa cum este el croit in prezent, este complet inutil in fata provocarilor din piata muncii. Inca se scot pe banda rulanta generatii de someri cu diploma, de absolventi de liceu si universitate care nu sunt conectati la realitatile economice”, afirma expertii.

Potrivit acestora, statul roman trebuie sa investeasca semnificativ in reorientarea sistemului educational catre necesitatile economiei.

“Avem nevoie de scoli de meseriasi, in toate domeniile, de la auto la agricultura, de la prelucrarea materialelor la mestesugarie. Este necesara, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal si financiar pentru firmele care angajeaza forta de munca tanara, abia iesita de pe bancile scolilor. Fara astfel de masuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi sa aducem muncitori din tarile sarace, din Africa si Asia, cu consecinte sociale inerente, vezi cazul Germaniei”, au mai declarat expertii de la KeysFin.

Sursa