Posts

Primul oraş inteligent din România

Oraşele aşa cum le ştim azi se vor transforma complet în viitor astfel încât să aducă locuitorilor o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Acest lucru va fi posibil odată cu evoluţia tehnologiei.

Termenul de Smart City este utilizat pentru a desemna oraşele care apelează intensiv la tehnologiile noi dedicate îmbunătăţirii serviciilor publice, creşterii nivelului de confort al cetăţenilor din localităţile urbane şi rurale, eficientizării consumurilor de resurse şi reducerii cheltuielilor pe termen mediu şi lung. La nivel global, oraşe precum Singapore, New York, Londra sau Chicago au implementat cele mai multe tehnologii pentru a îmbunătăţi viaţa locuitorilor. Este vorba de soluţii de productivitate, mobilitate, siguranţă publică şi sănătate.

În ţara noastră, conceptul de Smart City a evoluat mult în ultimii ani, iar astăzi vedem nenumărate astfel de iniţiative în diverse stadii de implementare. Dacă acum doi ani noi promovam acest concept, beneficiile unei comunităţi creativ inteligente, astăzi încep să apară şi bugetele. Primăria Constanţei, acum două săptămâni, în bugetul pe 2018 a prevăzut bani pentru Smart City, la Satu Mare la fel, la Consiliul Judeţean Iaşi la fel, la Reşiţa la fel, la Cluj, la Braşov, Oradea, inclusiv în Bucureşti. Acest concept iese din zona de teorie şi intră în vieţile noastre“, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedinte  Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate. Alba Iulia are cel mai dezvoltat proiect de Smart City. Sunt 73-74 de soluţii de Smart City implementate deja sau în curs de testare pe verticale precum iluminat, mobilitate, siguranţă publică, utilităţi, educaţie, turism. Printre companiile care sunt în colaborare cu Primăria Municipiului Alba Iulia se află Orange România, Vegacomp Consulting, Microsoft, Siemens, Philips, Telekom România, Cloud Soft, Solar Eco, Fast Order, ZTE şi Asociaţia Procesatorilor de Plăţi Electronice.

Compania Orange, de pildă, a propus 14 proiecte anul trecut la Alba Iulia. Unul dintre ele se referă la furnizarea de internet gratuit în cetatea Alba Carolina, în cele mai bune licee din oraş, la universitate, la gară şi la autogară. Reţeaua Wi-Fi include peste 228 puncte de acces în cetate şi oraş şi 15 puncte de acces în mijloace de transport în comun. În aproape un an de funcţionare a hotspot-urilor Wi-Fi în autobuze, aproximativ 8% din populaţia de 60.000 de locuitori din Alba Iulia a accesat serviciul, generând peste 1TB de date în sesiuni cu o durată medie de 30 minute. Prin aplicaţia e-alba iulia, disponibilă pe Android şi iOS, turiştii au acces la informaţii despre principalele obiective ale oraşului, iar business-urile locale pot organiza campanii dedicate.

O altă aplicaţie testată la Alba Iulia  monitorizează calitatea aerului şi a fost montată pe autobuzele companiei locale de transport în comun. Telekom Romania a implementat alături de partenerul său Adservio, un pachet educaţional integrat care cuprinde licenţa pentru platforma Adservio de management educaţional „Catalogul electronic“ şi dotarea cu 690 de tablete pentru profesori echipate cu SIM-uri de date mobile cu trafic de internet inclus. Vegacomp Consulting a montat şi testează la Alba Iulia un set de 50 de senzori wireless ce permit detectarea locurilor de parcare şi statutul acestora – libere sau ocupate. Informaţiile transmise prin intermediul acestor senzori sunt agregate într-o interfaţă facilă, prin aplicaţii pentru web si smartphone, atât pentru utilizatorii finali, cât şi pentru administraţia publică.

Sursa

Comuna în care se trăiește mai bine decât la oraș. Locuitorii au gaze, canalizare, pistă de biciclete și internet gratuit

Undeva în inima României, în mediul rural se trăiește exemplar, după un model japonez adoptat cu ambiție și determinare de săteni: “gunoiul este ceva intim, nu-l arunci unde-ți vine”.

Rezultatele acestui stil de viaţă, care are la bază principiul “gunoiul este ceva intim, nu-l arunci unde-ţi vine” au transformat comuna de poveste într-o aşezare occidentală.

Minunea se întâmplă la Ciugud, o comună cu 3000 de locuitori aflată la 12 kilometri de Alba Iulia care deţine recordul naţional de absorbţie a fondurilor europene:16 milioane de euro în ultimii 10 ani.

Dacă ajungi aici nu ai cum să nu te minunezi şi să nu îţi tresalte sufletul de bucurie că se poate şi la noi – rânduirea este parcă desprinsă dintr-un sat din străinătate deoarece străzile sunt asfaltate, trotuarele îngrijite, spaţiul verde şi copacii tăiaţi.

Datorită fondurilor europene şi a dorinţei de evoluţie, ciugudenii au reuşit să facă în ultimii zece ani cât ceilalţi ar putea face în 50 de ani numai cu banii de la bugetul local: au pus asfalt (inclusiv pe drumurile care duc la câmp), au făcut reţea de gaze, canalizare, centru cultural şi au pus internet gratuit. Pe un imaş unde cândva păşteau vacile s-a ridicat un parc industrial care angajează cam tot ce e mână de lucru în satele componente. De aici pleacă, inclusiv peste hotare, de la piese pentru maşini „made in Ciugud”, la carne gata condimentată pentru kebabul mâncat la Paris.

Acum, în zona industrială din Ciugud funcţionează companii din domenii diferite care au peste 700 de angajaţi, iar acestea aduc anual la bugetul comunei 2,5 milioane de lei. Aceasta a facut ca somajul în comună să fie aproape zero, iar pe listele de asistaţi social să figureaze doar două persoane.

Drumul nu a fost unul uşor, însă, dorinţa de mai bine i-a împins uşor dar sigur, spre evoluţie. Primarul Gheorghe Damian, edil în localitate de aproape 16 ani a fost locomotiva care a făcut ca treaba să iasă bine.

Sursa

Un pod iluminat, cu margini de sticlă, va face legătura între Monumentul Unirii şi Catedrala din Alba Iulia

Un pod iluminat, construit din metal şi lemn, cu margini de sticlă, va face legătura între Monumentul Unirii de la Alba Iulia şi Catedrala în care au fost încoronaţi Regii Ferdinand şi Maria. Podul traversează cel mai important parc din oraş şi va fi armat astfel încât să susţină sute de persoane.

Consilierii din Alba Iulia au aprobat, în ultima şedinţă din acest an, documentaţia de urbanism care reglementează cadrul de amplasare şi conformare a Monumentului Unităţii Naţionale care va fi finalizat până la 1 decembrie 2018 şi va fi considerat un simbol important la 100 de ani de la Marea Unire.

Pe lângă acest monument din piatră, de circa 20 de metri înălţime, sub forma unor patru cruci şi a două litere ”U” întoarse, va fi realizat şi un pod, care a primit numele de ”Podul Marii Uniri”.

Podul va fi construit din metal, partea de promenadă din lemn, iar balustradele acestuia vor fi din sticlă, potrivit proiectului de hotărâre aprobat de consilierii din Alba Iulia.

”De departe, cel mai spectaculos element din reamenajarea urbană a zonei va fi Podul Marii Uniri care va avea o lungime de 150 metri şi o lăţime de 6 metri şi va face legătura între parcul Unirii şi catedrală. Podul va fi construit din metal, partea de călcare va fi din lemn tehnic, iar pe margini va avea două culoare de sticlă. Totodată, în două zone în care podul se va sprijini de bastioane, se vor amenaja spaţii iluminate unde Muzeul Unirii va amplasa periodic piese care pot fi expuse în aer liber”, se arată în proiect.

De asemenea, podul va avea o grosime de 50 de centimetri şi va fi armat astfel încât să susţină sute de persoane care ar sta pe el în acelaşi timp, aşa cum autorităţile se aşteaptă deja să se întâmple la 1 Decembrie 2018, când va fi aniversat Centenarul Marii Uniri, potrivit sursei citate. Totodată, în jurul monumentului va fi amenajată o piaţetă, unde vor avea loc ceremonii.

Podul va face legătura între monument şi Catedrala Reîntregirii Neamului, cunoscută şi sub denumirea de Catedrala Încoronării, în care au fost încoronaţi Regii Ferdinand şi Maria ca suverani ai României Mari.
Pentru ridicarea Monumentului Unirii şi reamenajarea parcului a fost alocată suma de 18,8 milioane de lei.

Primele demersuri pentru construirea unui monument al Unirii la Alba Iulia au fost începute în 1993 de către reprezentanţii unor organizaţii patriotice, iar în ultimii ani aceştia au primit şi sprijinul Prefecturii, Primăriei Alba Iulia, dar şi al unor parlamentari.

În anii 1990, Ministerul Culturii a organizat şi un concurs de idei pentru realizarea monumentului, care a fost reluat în 2008. În cadrul acestuia a fost selectat proiectul sculptorului Mihai Buculei.

La câteva sute de metri de locul în care va fi ridicat monumentul se află Sala Unirii, simbol şi templu al României Mari, în care delegaţii românilor transilvăneni au votat Marea Unire.

Sursa

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

conferinta_de_la_paris_1856

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei) Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul ad-hoc.

divanul_ad-hoc_1857

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.

unirea-principatelor-romane-1

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza.

Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București unde, profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

cuza

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române, iar prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

Ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Mii de oameni au asistat la spectacolul facut de militari în toată țara

Joi, 1 decembrie, românii sărbătoresc Ziua Națională. Se împlinesc 98 de ani de la Marea Unire, iar evenimentul e marcat în toată țara.

c2g9yjyynjjinta2nthkytljowu4mjbhnzvimzmxztdmotg-thumb

În București a fost organizată o paradă impresionantă în zona Arcului de Triumf, iar în alte orașe au loc defilări și concerte, toate asezonate cu mâncăruri tradiționale.

yz0xjmhhc2g9mdi2yzlkn2niodjjowu2zdu5ntg0nzexogqwmgqzmzk-thumb

Mii de oameni s-au adunat să vadă defilările impresionante ale militarilor, care au mărșăluit prin centrele celor mai mari orașe ale țării noastre, dar și echipamentele militare.

ptm1n2zjotc4ywqxzjljy2q3nwzjm2jhmtzmotfizjcy-thumb

ptblmdc4mmu2mjiynta4n2fkyzdizwqzyzvlyzjjzgi4-thumb

Parada militară de Ziua Națională a României s-a desfășurat, joi, la București, peste 3.000 de militari români și străini defilând pe sub Arcul de Triumf.

pwy3yjq1mtm0ogrmytc5ogm0zdhjzda2ztqxn2jlzje2-thumb

Au participat peste 3.000 de militari şi specialişti din MApN, MAI şi SRI, cu peste 300 de mijloace tehnice, printre care şi 50 de aeronave, inclusiv avioane F-16, dar şi militari din mai multe ţări aliate sau partenere

c2g9odazogewnjzkotljody5yzrkzte4mdbjntewmddln2q-thumb

Printre oficialitățile care au asistat la paradă se numără cei trei foști președinți ai României, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, premierul Dacian Cioloș, membri ai guvernului și reprezentanți ai Corpului Diplomatic.

c2g9m2i1mtlmnzrjmjrknza1nja5ndm0ndg0mdlkn2rjm2m-thumb

pwjiotc4nzdhyjbjytewmdfizty4owfloda3ytawodey-thumb

Printre aceștia, ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite în România, Dean Thompson, și ambasadorul Franței, Francois Saint-Paul.

pthmyjvhyjhlngixnti2zdc1ndi4ymrkmzhjm2zln2nk-thumb

În fiecare an, începând cu 1990, de 1 Decembrie sărbătorim Ziua Naţională. Data de 1 Decembrie 1918 este data la care cei 100.000 de delegaţi de la Alba Iulia au votat Unirea Transilvaniei cu România.

15235836_1191235687630347_5601029468167675101_o

Dar semnificaţia sărbătorii naţionale este mult mai profundă. În 1918 s-a unit cu Regatul României nu numai Ardealul, ci şi Basarabia şi Bucovina.

15267503_1191235090963740_814785317781173081_n

Proiectul de ţară româneasc, cel care valoriza ştiinţa de carte, respectul pentru tradiţii şi voinţa categorică de a aparţine Europei civilizate, este cel care a făcut posibilă Unirea cea Mare.

yz0xjmhhc2g9mdi2yzlkn2niodjjowu2zdu5ntg0nzexogqwmgqzmzk-thumb

15271798_1191235690963680_4555614944337844323_o

VIDEO. Parade militare din tara

Parada militara de 1 Decembrie 2016 – Arcul de Triumf, BUCURESTI

Parada Militari CRAIOVA

Sute de craioveni au participat, joi, alături de reprezentanți ai autorităților locale și ai partidelor politice, la manifestarea organizată în centrul orașului de către Garnizoana Craiova cu prilejul Zilei Naționale a României.

https://www.youtube.com/watch?v=7O37lgbjZd0

Paradă militară FOCȘANI

Parada de 1 decembrie 2016 la SIBIU

Parada militară de 1 Decembrie la ALBA IULIA 2016

Zece mii de persoane au asistat de Ziua Națională a României la parada militară desfășurată la Alba Iulia, la care au defilat peste 600 de militari și peste 65 de mijloace tehnice, din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații.

 

Drapel tricolor uriaș, adus de Ziua Națională în TÂRGU-MUREȘ de un parașutist din forțele speciale

mures

1 Decembrie la IAȘI

parada-1-decembrie-iasi-1

Surse: mediafax, agerpres, ziare.com, digi24

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

la-multi-ani-ro

Alee pentru masaj la tălpi în Parcul Dendrologic din Alba

O alee lungă de 140 de metri, formată din conuri, nisip, cetină, rondele de lemn şi fân, pe care vizitatorii se pot plimba desculţi, beneficiind astfel de masaj terapeutic la tălpi, a fost amenajată şi inaugurată vineri în Parcul Dendrologic din Alba Iulia.

În Parcul Dendrologic “Dr. Ion Vlad” de la marginea municipiului Alba Iulia, care se întinde pe o suprafaţă de 22 de hectare şi adăposteşte peste 1.200 de specii de plante, a fost amenajată o alee de 140 de metri lungime, pe un traseu şerpuit, care poate fi folosită pentru masaj la tălpi, transmite corespondentul mediafax.

Aleea este formată din mai multe elemente care au luat locul pământului, sub forma unei fundaţii, între care cribluri, conuri, nisip, cetină, rondele de lemn, fân, paie, plăcuţe de lemn, beţe de bambus, pietre de râu, seminţe de carpen sau frunze de stejar.

Potrivit inginerului silvic Nicolae Pătrânjan, custodele parcului, aleea are scop terapeutic, iar cei care se plimbă pe ea se simt mai bine, beneficiind de masaj la tălpi.

parc-dendrologic12

De-a lungul aleii au fost amenajate mai multe băncuţe din lemn, iar la finalul traseului a fost montat un furtun cu apă, în aşa fel încât cei care s-au plimbat să se poată spăla.

Tot vineri, în parc a fost inaugurat un muzeu care adăposteşte colecţii din diferite specii lemnoase: conuri, seminţie, secţiuni din lemn, scoarţe sau fructe etichetate cu denumirea ştiinţifică, populară şi ţara de origine, deoarece unul din scopurile parcului este cel educaţional, potrivit inginerul Nicolae Pătrânjan.

parcul-dendrologic-alba-iulia

Între exponate se regăsesc nuci negre şi cenuşi din America de Nord, dar şi nuci comune din Iran, Balcani sau Himalaya, fructe de molid chinezesc, conuri de zambru din Europa Alpină, conuri de cedri algerieni din Africa de Nord, conuri de larice siberieni, conuri de pini din America de Nord şi Asia sau conuri de molizi înţepători din Colorado. Totodată, în muzeu se mai regăsesc lemne exotice şi lucrări artizanale, artefacte romane şi medievale: ţigle, cărămizi, elemente din fundaţii, găsite pe teritoriul Parcului Dendrologic.

Majoritatea elementelor sunt expuse în vitrine închise, pe marginile muzeului, iar în centru se află o machetă din lemn, impunătoare, care simbolizează o corabie din secolele XVIII-XIX, executată din speciile alun, arţar, brad, balsa, bambus, carpen, cedru, ginco, mahon, molid, paltin salcie, tec şi trandafir.

Parcul Dendrologic se află la marginea municipiul Alba Iulia, este o adevărată oază de linişte şi relaxare, fiind inaugurat la 1 mai 2014.

01

Locul de promenadă aflat deasupra oraşului, în zona Mamut pe Valea Popii, pune la dispoziţia pasionaţilor de plimbări în aer liber un spaţiu vast, planificat minuţios, astfel încât cei care îl vor vizita, după poarta de intrare, se vor cufunda imediat într-o mare de verdeaţă, cu o atmosferă de pace şi armonie. Infrastructura constă în principal din împrejmuire, alea principală asfaltată şi dotarea cu cele necesare pentru public, bănci, copertine, cabine ecologice, locuri de odihnă, coşuri de gunoi şi podeţe. Totodată, locaţia dispune de o parcare de 600 de metri pătraţi.

Intrarea în parc costă 1 leu pentru copii şi 2 lei pentru adulţi.

Sursa: mediafax

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Prima comună din ţară cu drumuri asfaltate, piste de biciclete, internet wireless şi iluminat public prin energie verde

La mai puţin de 10 kilometri de Alba Iulia, lângă râul Mureş, se află o comună, Ciugud, care deţine câteva recorduri greu de egalat: prima din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, internet wireless şi iluminat public asigurat din viteza vântului. Tot aici se află în construcţie un teren de golf şi se fac planuri pentru o sală polivalentă.

Ciugudul are şase sate (Drîmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud) şi un spor natural pozitiv al populaţiei, fiind din acest punct de vedere printre cele două comune din Alba care au înregistrat creşteri ale numărului locuitorilor. În cele şase sate locuiesc aproximativ 3.200 de locuitori. Oamenii muncesc terenurile agricole proprii sau merg la serviciu în Alba Iulia şi Sebeş. În ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă accentuată de transfer a tinerilor din oraşul Alba Iulia spre Ciugud, unde cumpără proprietăţi imobiliare. Cartiere întregi sunt locuite în prezent de persoane care în trecut au avut domiciliul în reşedinţa judeţului, dar care au preferat liniştea şi confortul oferit de viaţa în mediul rural.

Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 26 de kilometri de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de ”Mini-Transalpina de Ciugud”, datorită frumuseţii zonei în care se află drumurile. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la terenurile agricole şi s-a redus foaret mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Rurală.

646x404 (1)Foto: Dorin Ţimonea

„Drumul deserveşte 1.500 de hectare de terenuri agricole, dar şi ferme de oi, bovine, o crescătorie de melci şi o fermă piscicolă. Pe lângă faptul că asigură accesul facil al locuitorilor la terenuri agricole, scurtează foarte mult timpul de deplasare între aceste localităţi. Proiectul acesta nu doar că a fost primul drum de câmp asfaltat din ţară, ci şi în timp record: de la semnarea contractului, până la recepţie, patru luni de zile, cu proiectare şi execuţie”, spune primarul Gheorghe Damian, cel care administrează comuna din anul 2000.

646x404 (2)

Foto: Dorin Ţimonea

O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.

Energie verde pentru iluminat public   

Comuna Ciugud din judeţul Alba este printre puţinele din ţară care îşi asigură parţial energia electrică pentru iluminatul stradal exclusiv din surse nepoluante. Cel mai mare sat al comunei, Şeuşa, este alimentat cu energie la reţeaua publică cu ajutorul unei instalaţii eoliene şi a unor panouri fotovoltaice. Investiţia a fost rezultatul unui parteneriat între Universitatea Politehnică din Timişoara şi Primăria Ciugud. Instalaţia a fost pusă în funcţiune în 2012, iar valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 250.000 de euro. În 2017, bunurile revin comunei în condiţiile în care Universitatea va finaliza proiectul de cercetare. Din punct de vedere financiar, economia realizată se ridică la 20.000 de lei, în fiecare lună, sumă mai mică cu 25 la sută decât cea plătită anterior.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

646x404 (3)

Centrala eoliană de la Şeuşa. Foto: Dorin Ţimonea

Impozite plătite pe internet  

Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care îşi pot plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape jumătate de milion de lei şi a adus beneficii ambelor comune. Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, primarul Gheorghe Damian a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie şi în format online este util. Asta e viitorul”, susţine primarul. Cei care nu locuiesc în comună dar au proprietăţi acolo plătesc online, dar tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet se manifestă din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Şi pentru că trăim în era internetului, primăria oferă internet wireless gratuit pentru locuitori.

646x404 (4)Parc amenajat în satul Limba. Foto: Primăria Ciugud

Teren de golf lângă râul Mureş  

Viitorul teren de golf din Ciugud se amenajează pe malul râului Mureş, lângă Teleac. Suprafaţa de 102.940 mp a fost concesionată pe o perioadă de 49 de ani, de Ioan Popa, patronul companiei Transavia, cel mai pare producător de carne de pasăre din România. Terenul a fost concesionat exclusiv pentru amenajarea pe toată suprafaţa acestuia a unei zone de agrement pentru activităţi sportive şi recreative. În documentaţie se prevede amenajarea unei zone de agrement, cu profil golf, fiind subîmpărţită în trei zone funcţionale: instituţii şi servicii, teren golf şi zonă verde. Fostele clădiri ale fermei zootehnice vor fi reabilitate şi incluse în zona de agrement propusă de administraţia locală din Ciugud. În zona adiacentă terenului de golf va fi amenajat un spaţiu de picnic şi relaxare în natură.

Zonă industrială cu investiţii de 10 milioane de euro

Primăria a amenjat şi o zonă industrială unde s-au realizat investiţii private în valoare de 10 milioane de euro şi peste 1.000 de locuri de muncă. Din activitatea economică de aici, administraţia locală câştigă 2,3 milioane de lei. Este  vorba despre fabrici de materiale electrice, procesatori de carne sau depozite de materiale. Pentru investitori, primăria a finanţat introducerea reţelelor de canalizare şi apă potabilă. ”Dacă nu am fi avut zona industrială şi veniturile respective, nu puteam scrie proiecte, nu aveam bani de cofinanţare. Cu alte cuvinte, nu puteam absorbi atâtea fonduri. Eram blocaţi. Am gândit această zonă industrială ca un motor financiar şi ca un lucru care să ne aducă independenţa financiară”, afirmă primarul comunei.

646x404 (5)În centrul comunei a fost construit şi un sens giratoriu. Foto: Primăria Ciugud

Proiecte de viitor: grădiniţă, investiţii în acvacultură şi o posibilă sală polivalentă

Administraţia din Ciugud nu se opreşte, însă, aici. A fost demarată construcţia unei grădiniţe cu progam prelungit, proiect estimat la la 850.000 de lei. De asemenea, recent, a fost depusă o cerere de finanţare în valoare de circa 1 milion de euro având ca obiectiv înfiinţarea parteneriatului dintre 10 unitaţi administrativ-teritoriale din judeţul Alba, 4 din judeţul Hunedoara şi 11 operatori privaţi. Odată cu aprobarea cererii de finanţare, vor putea fi accesate, prin Grupul de Acţiune Locală pentru Pescuit, fonduri în valoare de peste 5 milioane de euro pentru dezvoltarea de noi investiţii în acvacultură în aceste localităţi.  Tot în faza de proiect se află asfaltarea unui drum de ţară, împreună cu o comună vecină (Sântimbru), introducerea reţelei de gaze naturale în zona industrială a comunei, finalizarea proiectului de modernizare a căminelor culturale din satele comunei şi inaugurarea noului sediu al primăriei. Un alt proiect se referă la construirea unei săli polivalente, care ar urma să deservească mai ales echipele din Alba Iulia care activează în diferite competiţii naţionale. Oraşul nu are teren la dispoziţie pentru o asemnea investiţie, astfel încât s-a apelat la sprijinul comunei vecine. A fost identificat un teren de 5 hectare, între Ciugud şi Şeuşa care ar corespunde din toate păunctele de vedere. Mai rămâne doar să fie identificată şi asigurată finanţarea investiţiei.

646x404 (6)Foto: Primăria Ciugud

Renumele comunei a ajuns până la Dacian Cioloş care a vizitat Ciugudul în 2013, când era comisar european pentru agricultură. Cioloş, în prezent premier al României, a văzut atunci noua staţie de epurare, construită în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, cel mai amplu proiect de infrastructură edilitară din zona rurală a judeţului Alba, care cuprinde 42 km reţea de canalizare, 36 km reţea alimentare cu apă, 14 staţii de pompare şi 1.600 cămine de vizitare. Fostul comisar european a mai vizitat microcentrala eoliană de la Şeuşa şi drumul agricol asfaltat.

”E un sentiment de optimism când vezi aşa ceva, pentru că dincolo de toate complicaţiile înseamnă că se poate face ceva, atunci când se doreşte. Dincolo de asta, mi se pare inteligent că s-a investit mult în prima fază în partea de infrastructură, care creează premisele unei dezvoltări economice a zonei. E mult mai greu să faci invers lucrurile. Cred că cel puţin pentru partea asta a judeţului este acum o perspectivă bună ca următoarea perioadă de programare să poată să fie folosită şi pentru a finaliza proiecte de infrastructură începute dar mai ales de a crea emulaţia necesară în dezvoltarea economică. Acesta e viitorul zonelor rurale din ţara noastră”, a spus Dacian Cioloş în urma vizitei din comuna Ciugud”.

646x404 (7)Foto: Primăria Ciugud

Locuitorii comunei sunt informaţi la fiecare început de an cu privire la proiectele primăriei.

Sursa: adevarul.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

Poporul a iesit in stradă in mai multe orase

Tinerii români au ieșit marti seara în stradă, într-un număr care nu a mai fost întâlnit de peste 20 de ani. Și nu este vorba numai de capitala, ci și de alte orașe care s-au solidarizat cu Bucureștiul, astfel fiind organizate in mai multe orase din tara marsuri de protest.

Peste o mie de persoane, printre care și peste douăzeci de preoți ortodocși, au participat marți seara, la Alba Iulia, la un marș al tăcerii inițiat de Asociația Studenților Creștini Ortodocși (ASCOR) și Arhiepiscopia Ortodoxă, acțiunea fiind precedată de o rugăciune de pomenire a victimelor incendiului produs în clubul Colectiv, oficiată în Catedrala Reîntregirii.

În această seară, Catedrala Reîntregirii devine catedrala iubirii, a durerii, dar și a luminii. Prin prezența dumneavoastră aici, construim o inimă mare în care se regăsește compasiunea, prețuirea, dar și credința că aceia care nu mai sunt devin fiii luminii dumnezeiești prin rugăciunile rostite aici în această seară‘, a spus, în cuvântul său, protopopul ortodox de Alba Iulia, Teofil Slevaș.

Cele în jur de o mie de persoane care au asistat la rugăciunea de pomenire, aflate în incinta și în exteriorul lăcașului de cult, preoți, teologi, tineri, au participat apoi, cu candele aprinse în mâini, la un “marș al tăcerii” de la catedrală până la Monumentul Eroilor de pe Bulevardul Transilvaniei.

Câteva sute de persoane au protestat marți seara, începând cu ora 18,00, lângă Prefectura Brașov, aceștia cerând demisia vicepremierului Gabriel Oprea în legătură cu cazul polițistului Bogdan Gigină și a primarului sectorului 4 din București, Cristian-Popescu Piedone, cu privire la incendiul din clubul Colectiv.

În primul rând m-am gândit la faptul că avem nevoie să punem presiune civică pe factorii decizionali din România, de la nivel central și local, ca asemenea evenimente tragice, moartea polițistului Gigină și evenimentele de la Colectiv, să nu se mai întâmple, adică abuzurile de putere și corupția să iasă ușor, ușor din sistemul politic.

Este foarte important ca din acest moment noi, cei prezenți aici în stradă și ceilalți oameni care ies în alte orașe, să pună presiune civică reală, sinceră, fără nici un fel de interes, astfel ca lucrurile în această țară să se schimbe. Suntem siguri că nu se vor schimba în 24 de ore, dar revendicările mele, a celui care a inițiat acest protest, sunt demisia primarului Piedone în ograda căruia s-a întâmplat tragedia de la Colectiv, și a generalului Oprea care, bineînțeles, a folosit abuziv coloana oficială din cauza căruia a murit un om“, a declarat jurnaliștilor Radu Hossu, organizatorul protestului a cărui mobilizare s-a făcut pe Facebook.

tinerii-protestatari-din-piata-universitatii-au-ocupat-consiliul-general-al-capitalei-9446597

Aproximativ o sută de constănțeni s-au strâns, marți seară, în jurul orei 22,00, în fața sediului Prefecturii Constanța, unde și-au exprimat solidaritatea cu familiile îndurerate în urma tragediei de la clubul ”Colectiv”, dar și pentru a cere demisia guvernanților. Aceștia au pornit apoi într-un marș, care s-a desfășurat în zona centrală a orașului. Protestatarii s-au mobilizat prin intermediul rețelelor de socializare, constănțenii fiind îndemnați să se solidarizeze cu protestele de la București și să iasă în stradă pentru a-și exprima nemulțumirile.

                                                                                  Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Câteva zeci de persoane au protestat, marți seara, începând cu ora 21,30, în Piața Independenței din Brăila, cerând demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea și a primarului Sectorului 4 din București, Cristian Popescu-Piedone, și și-au exprimat solidaritatea cu victimele incendiului din clubul ”Colectiv”.

Mobilizarea s-a făcut pe rețelele de socializare, iar majoritatea celor prezenți în Piața Independenței au fost tineri, care au scandat: ‘Jos Ponta’, ‘Demisia Oprea’, ‘Curajul e la noi, frica e la ei’, ‘Piedone nu uita, te așteapă DNA’, ‘Jos corupții’.

Protestatarii au venit cu lumânări, pe care le-au aprins la troița din Piața Independenței, loc care, de duminică seara, s-a transformat într-un altar în jurul fotografiei brăileanului Andrei Petru Bucă, de 29 de ani, de profesie arhitect, decedat în incendiul din clubul bucureștean.

Zeci de sibieni s-au rugat, marți seara, în Piața Mare din Centrul istoric al municipiului, pentru victimele din clubul ”Colectiv” din Capitală, ei aprinzând lumânări și solidarizându-se cu protestul de la București.

Alături de oameni s-a aflat și preotul Spitalului Clinic Județean de Urgență, Nicolae Lațchescu, dar și patroni ai mai multor localuri din oraș, care au susținut că își plătesc toate dările la stat și funcționează legal.

Cei prezenți nu au scandat lozinci dar au venit cu pancarte pe care erau scrise mesaje antiguvernamentale. “Era cazul să ieșim și noi sibienii în stradă. Am ieșit și ieri seară, a fost un miting al tăcerii, astăzi am ieșit dintr-o altă cauză, vrem să chemăm lumea în stradă. E cazul ca tinerii să facă ceva pentru țara asta. Conduc un club din Sibiu și nu vreau să se mai întâmple ce s-a întâmplat la București. (…) Vrem și noi să fim în siguranță“, a declarat marți seara, una dintre protestatare, Alina Munteanu, patroana unui club din Sibiu.

În jur de 100 de oameni au protestat, marți seara, în Piața Revoluției din Râmnicu Vâlcea, cerând demisia vicepremierului Gabriel Oprea și o schimbare a clasei politice. Protestatarii s-au strâns prin mesaje pe rețelele de socializare și au cerut să nu participe la aceste manifestări lideri de partide politice.

Inițial, oamenii au mers în Parcul Mircea cel Bătrân unde au aprins lumânări și s-au rugat pentru cei care și-au pierdut viața în incendiul produs vineri seara în Club Colectiv din București. Totodată, ei s-au rugat și pentru vâlceanca Andreea Ștefan, rănită în clubul din Capitală, care se află internată în prezent la Spitalul Sf. Ioan din București.

15

Aproximativ 300 de români și maghiari din Miercurea Ciuc au comemorat împreună, marți seara, victimele tragediei din clubul bucureștean Colectiv, într-o acțiune comună de solidaritate, fără precedent în municipiul reședință de județ.

Oamenii s-au mobilizat pe o rețea de socializare și s-au adunat pe platoul din fața Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc. Sute de lumânări au fost aprinse în fața listei cu numele victimelor și a fotografiei lui Adrian Rugină, tânărul care a murit încercând să salveze alte persoane, care a fost decorat de președintele României și care a fost înmormântat marți, cu onoruri militare, în comuna harghiteană Corbu.

Bătrâni și tineri, români și maghiari, funcționari sau oameni politici, toți și-au exprimat solidaritatea cu victimele tragediei din clubul Colectiv și au transmis gândurile lor bune pentru cei care se luptă acum pentru viața lor și pentru familiile greu încercate.

Să dea Dumnezeu să fie o trezire a societății din România, ca să pună capăt mersului de până acum a lucrurilor, pentru tineretul acesta, pentru că merită acest sacrificiu, ca în 1989. Acești tineri au căzut pradă indolenței, nemerniciei, fugii după profit‘, a spus un pensionar, cu lacrimi în ochi.

Pe rețelele de socializare se vorbește și despre organizarea unor marșuri de amploare care să se desfășoare în toate orașele țării, vineri, începând cu ora 20.00.

Sursa – agerpres

Echipament Gratuit

Iancu de Hunedoara, comemorat la 559 ani

Coroane cu panglici tricolore, atât cu culorile drapelului României, cât și cu cele ale Ungariei, au acoperit, marți, sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, aflat în interiorul Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia, omagiat astfel la 559 de ani de la moartea sa, produsă în 11 august 1456, lângă Belgrad.

Dacă în prima parte a zilei pe sarcofagul fostului voievod al Transilvaniei, între 1441 și 1456, și fostului regent al Regatului Ungariei, între 1446 și 1452, erau depuse doar coroane cu panglici în culorile roșu, alb și verde, din partea unor organizații din Ungaria, în cursul după-amiezii de marți pe monumentul funerar au apărut și mai multe coronițe cu tricolorul românesc.

La căpătâiul sarcofagului s-au oprit și foarte mulți dintre sutele de turiști care au vizitat marți Cetatea Alba Carolina, chiar dacă unii dintre ei, din păcate, nu au realizat că se află în fața monumentului funerar al lui Iancu de Hunedoara, ‘derutați’ de inscripția că acolo este înmormântat Ioan de Hunedoara.

Sarcofagul se află în colaterala sudică, în apropierea scării renascentiste, la intrarea în catedrală pe partea dreaptă. Există voci care susțin că locul în care se află înmormântat în catedrală voievodul nu ar coincide cu cel unde este amplasat în prezent sarcofagul, care a fost mutat de mai multe ori de-a lungul secolelor, de teamă ca rămășițele acestuia să nu fie profanate în timpul invaziilor.

Cert este că Iancu de Hunedoara, tatăl lui Matei Corvin, ajuns rege al Ungariei, este omagiat atât de către români, cât și de către unguri, Catedrala Romano-Catolică fiind principalul obiectiv turistic din Alba Iulia al vizitatorilor din țara vecină.

De altfel și luna trecută, când s-au împlinit 559 de ani de la marea victorie obținută de Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor la 22 iulie 1456, la Belgrad, un grup din Ungaria a plecat dimineața din Budapesta pentru a ajunge în cursul serii la Alba Iulia și a depune un buchet de 40 de garoafe, 20 roșii și 20 albe, la sarcofagul acestuia.

                                                                             Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Prin victoria din iulie 1456 a fost oprită invazia turcilor spre Europa Centrală pentru 70 de ani. În amintirea acestei victorii, în toate bisericile de rit catolic din lume bat clopotele zilnic, la ora 12,00. Printr-o bulă papală, emisă pe 6 august 1456, în ziua în care papa a aflat de izbânda lui Iancu de Hunedoara, s-a decretat ca în fiecare zi “până la sfârșitul veacurilor”, la ora 12,00, în bisericile catolice să se tragă clopotele pentru a marca astfel marea victorie antiotomană.

Voievodul transilvan a murit însă la câteva zile după victorie, pe 11 august 1456, în tabăra de la Zemun, din cauza ciumei. Se spune că însuși sultanul Mehmed al II-lea s-ar fi întristat când a aflat de dispariția lui Iancu de Hunedoara, afirmând că ‘lumea nu a mai cunoscut niciodată un asemenea om’.

Pe sarcofagul de piatră al voievodului sunt ilustrate scene de luptă și inscripția ‘S-a stins lumina lumii ‘.

Alături de monumentul funerar al lui Iancu de Hunedoara se află și cel al fratelui său, mort la 1442, și al fiului său, Laszlo, decedat la 1458, pe al cărui sarcofag este inscripționată stema Huniazilor.

În incinta Catedralei Romano-Catolice “Sfântul Mihail”, cel mai bine păstrat vestigiu sacral medieval din Europa Centrală, se află și locul de veci al altor principi din familiile Sigismund, Rakoczy și Bethlen.

Singura dintre catedralele episcopiilor ctitorite de către regele Sfântul Ștefan al Ungariei rămasă pentru posteritate în forma sa originală, medievală, aceasta este vizitată anual de zeci de mii de turiști, de diverse religii, din zeci de țări.

Începuturile catedralei se regăsesc înainte de anul 1000. Catedrala a fost construită în secolele XII-XIII, pe locul unei biserici mai vechi. Arhitectura acesteia îmbină elemente aparținând stilurilor romanic târziu și gotic timpuriu, fiind creația mai multor ateliere de meșteri din Europa Central-Vestică, în special de origine franceză. În epoca Renașterii, catedrala a primit câteva adaosuri, dar, în esență, aceasta păstrează forma originară.

 Alba-Catedrala Catolica-04 Catedrala Romano-Catolica

Catedrala a servit și ca loc de filmare pentru mai multe producții, inclusiv străine.

Sursa – agerpres.ro

Canale TV Romanesti

Podoabe dacice recuperate de autorităţi

O monedă de aur şi 25 de podoabe dacice de argint, sustrase din siturile arheologice din zona Sarmizegetusa Regia, au fost recuperate de autorităţile române de la două case de licitaţii din München, anchetatorii având în urmărire alte tezaure similare.

Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii, marţi, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, procurorii români au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională, din Munchen, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.

Anchetatorii precizează că obiectele de patrimoniu erau date în urmărire prin Interpol după ce fuseseră scoase ilegal din România şi apoi au fost obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din Munchen, Germania.

podoabe4 Podoabe dacice

Conform experţilor, toate artefactele recuperate, în număr de 25, sunt obiecte de podoabă din argint – fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice şi specifice geto-dacilor din secolele II a.Chr – I p.Chr., iar provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia.

Majoritatea pieselor prezintă depuneri de pământ şi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probă a faptului că au fost scoase din pământ şi se aflau în conexiune arheologică cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitor“, se arată în comunicatul de marţi.

                                                                                              Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti 

Obiectele expertizate aparţin Patrimoniului Cultural Naţional şi vor fi incluse în categoria Tezaur, ele fiind predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din Munchen, iar, marţi, au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Potrivit sursei citate, autorităţile române urmăresc în continuare, prin Interpol, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 36 piese, mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.035 piese, un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede, cinci scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur şi tezaure de denari romani (imitaţii dacice).

Sursa – mediafax.ro

Canale TV Romanesti