Posts

Agricultura viitorului: Elvețienii au inventat robotul care omoară buruieni

Un robot cu baterii solare, care arată ca o masă cu roți, scanează rândurile de legume cu ajutorul unei camere video, identifică buruienile și le elimină imediat, aruncând un jet de ierbicid din tentaculele sale mecanizate. Această nouă tehnică agricolă este deja folosită în Elveția.

Robotul elvețian este, însă, doar unul dintre numeroasele prototipuri de distrugători de buruieni cu inteligență artificială care ar putea concura pe piața pesticidelor și ierbicidelor, care are o valoare totală globală de peste 100 de miliarde de dolari.

Companii precum Bayer, DowDuPont, BASF sau Syngenta domină această industrie, însă acum trebuie să se adapteze la noile invenții digitale din agricultură.

Piața ierbicidelor se ridică la 26 de miliarde de dolari, în timp ce semințele modificate genetic au o rezistență sporită la acestea.

 Noile sisteme de stropire, care au o precizie excelentă, au fost deja îmbrățișate de companii precum Bayer sau Syngenta, în timp ce firme ca Monsanto se bazează pe ierbicide non-selective, precum Roundup, care sunt împrăștiate pe suprafețe mari, fără să afecteze semințele modificate genetic.

Compania elvețiană ecoRobotix susține că robotul pe care l-a inventat va reduce cantitatea de ierbicid folosită de până la 20 de ori. Mașinăria va intra pe piață la începutul anului viitor, scrie Reuters.

Americanii de la Blue River, un start-up cumpărat de gigantul american Deere & Co. anul trecut cu 305 milioane de dolari, a dezvoltat un robot similar, care folosește camere
video pentru a face diferența între plantele de cultură și buruieni și stropește doar acolo unde este nevoie.

Utilajul american, care trebuie tras de un tractor, a fost testat pe culturile de bumbac și a dus la reducerea folosirii de ierbicid cu 90 la sută.

Există modele pentru aproape toate culturile populare în lume, care ar putea duce la economii importante pentru aglicultori.

Sursa

Fermierii romani cultiva goji, ”fructul tinereții veșnice”

Românii au prins gustul fructelor de goji, iar fermierii care au asemenea culturi au dat lovitura. În ultima perioadă cererea a crescut atât de mult încât nu mai fac faţă comenzilor.

Numit şi “fructul tinereţii veşnice”, goji se consumă atât proaspăt, cât şi deshidratat. Din el se fac sucuri şi ceiauri, mulţi îl amestecă în salate, iar în bucătăria chinezească apare des lângă pește şi pui.

La Scobinți, în Iaşi, Florin Vieru a investit 2.000 de euro într-o plantaţie de goji. A plantat 400 de arbuşti pe o mie de metri pătraţi de teren, moştenit de la bunici, şi după un an a început să culeagă roadele.

Florin Vieru, cultivator de goji: “Nu este o plantă pretenţioasă, se întreţine uşor. Cererea este foarte mare. Am ajuns să amân oamenii de pe o săptămână pe alta, pentru că nu mai aveam să le dau produse.”

În 2017, proprietarul a recoltat peste 50 de kg de fructe goji. Anul acesta estimeasza ca producţia va ajunge la 150-200 de kg de fructe.

Goji este originar din Himalaya şi este considerat un izvor de sănătate. Terapeuţii chinezi şi tibetani îl folosesc di vremuri străvechi. Arbustul este rezistent la secetă şi s-a adaptat uşor condiţiilor de la noi.

Localnic: “Acesta este butaşul de goji, după aproximativ 2 luni, este făcut din seminţe. Aşa arată butaşul după 2 ani. De la an la an se formează coronamentul care creşte, iar producţia creşte de la an la an.”

Plantaţii de goji există şi în Vaslui. Eugenia Ignat a cumpărat cu 900 de dolari seminţe din Canada şi le-a sădit pe un hectar. Anul trecut, din plantaţie a cules 400 de kilograme de fructe iar acum spera să strângă o tonă.

Eugenia Ignat, cultivatoare de goji: “Am scos cam 1,8 kilograme de la o plantă. Anul ăsta sper să se dubleze. Am consumat proaspte, am dat la prietene, am făcut suc, nectar.”

Un kilogram de fructe proaspete de goji se vinde cu 60 de lei. Preţul se dublează în cazul celor deshidrate.

Fructele de goji seamănă cu măceşele şi sunt foarte dulci. Cu un indice glicemic mic – goji este puternic antioxidant şi are de 500 de ori mai multă vitamina C decât portocalele.

Din goji se prepară sucuri şi siropuri, iar fructele deshidratate se consuma ca atara sau în combinaţie cu iaurtul. În mâncare – mai ales în bucătăria chinezească – goji se pune lângă peste sau pui, în supe şi în sosuri. În ultima vreme, în restaurantele de la noi, apreciate sunt şi salatele.

Cu atât de multe variante de consum, fuctele sunt tot mai cerute.

Anca, vânzătoare: “Multe persoane vin şi cumpăra goji. Este bun, mai ales pentru copii. Este un fruct cu multă vitamica C.”

În România, goji se culege din august până în octombrie. Fructele sunt folosite şi în industria de cosmetică – la creme şi măşti pentru întinerirea pielii.

Sursa

Sahara Olteniei, deșertul apărut pe 100.000 de hectare în sudul României, se extinde într-un ritm alarmant

Întinsă pe 6% din suprafața județului Dolj, pe o suprafață de cel puțin 100.000 de hectare, zona supranumită „Sahara României” este imaginea perfectă pentru pericolele care ne pasc dacă continuăm să defrișăm la întâmplare.

Sudul României se transformă încet în deșert. Suprafețe extinse ar putea să devină, nu peste mult timp, peisaje demne de Africa de Nord, avertizează specialiștii. Numai în Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zonă cunoscută drept „Sahara Olteniei” – un triunghi, pe hartă, între Craiova, Calafat și Corabia. Iar specialiştii spun că dunele înaintează în fiecare an cu o mie de hectare.

Cauza principală a acestui fenomen rar de deșertificare este defrișarea perdelelor de păduri, care opreau efectele aridității. Însă dacă în 1970 pădurile acopereau 12% din suprafața județului Dolj, acum ele mai ocupă doar 7%, iar cifra este în scădere.

În urmă cu cinci ani, specialiștii de la Agenția Națională de Meteorologie (ANM) trăgeau un semnal de alarmă cu privire la un scenariu sumbru. „Până la sfârșitul secolului, vom avea creșteri în jur de patru grade, în anotimpul de vară, și în jur de trei-patru grade, în anotimpul de iarnă. Creșterile vor fi mai mari în anotimpurile solstițiale decât în cele de tranziție, ne arată modelele. Și aceste creșteri de temperatură vor fi însoțite de diminuarea precipitațiilor în sezonul cald”, spunea Roxana Bojariu, climatolog al ANM.

Însă temperaturile aflate în creștere, lipsa de soluții pentru fixarea solului nisipos și lipsa pădurilor care să mai tempereze clima au dus la formarea unui deșert în toată regula. Problema este una mai veche, dar fenomenul s-a accelerat în ultimii ani, din cauza defrișărilor.

 

Localnicii spun că acum pământul este complet neroditor. Nicio plantă nu își prinde rădăcinile în nisipul din „Sahara Olteniei”, așa că oamenii au renunțat să își mai investească banii în culturi sortite eșecului. Iar agricultorii care au rămas în zonă s-au reorientat spre culturile tropicale.

„Cultivăm fasole africană, cartofi dulci şi arahide în Sahara Olteniei. Terenul este nisipos la Dăbuleni şi nu vom reuşi niciodată să avem recolte bogate de porumb sau de grâu. Cum sistemul de irigaţii nu va mai fi pus la punct niciodată, trebuie să ne descurcăm fiecare cum putem. Înainte de Revoluţie, la noi în zonă se iriga totul. Acum, dacă o să mergeţi pe câmp, nu o să mai vedeţi nici urmă din acel sistem din perioada comunistă, spune un agricultor.

La sfârșitul anului trecut, 400 de voluntari au plantat 5.000 de salcâmi pe terenul nisipos din Dolj, însă este nevoie de mult mai mult de atât, dacă vrem să salvăm zona de la transformarea într-un deșert în toată regula. Până când autoritățile vor lua măsuri pentru stoparea înaintării deșertului, în Dolj, acesta a început să ia forma unei fâşii late de aproape 30 de kilometri, care s-a întins pe terenuri unde erau livezi, vii şi culturi de cereale. Acum, doar la Dăbuleni se mai pot cultiva celebrii pepeni şi asta numai pentru că ei preferă terenurile nisipoase.

Specialiştii mai spun că, în următorii 50 de ani, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi complet acoperite de nisip.

Sursa

Un agricultor din România a obţinut o plantă care produce, în acelaşi timp, şi cartofi şi vinete

Un pasionat de agricultură din judeţul Neamţ a reuşit, anul acesta, să obţină o plantă de cartof care a rodit şi vinete. Vali Cucu a devenit cunoscut când, aceeaşi plantă a dat cartofi şi tomate, urmând aceeaşi procedură cu cea din 2017.

Valentin Cucu a postat pe pagina sa de socializare cea mai nouă realizare din grădina de legume: planta de la care a obţinut atât tuberculi de cartof, cât şi vinete.

Potrivit agrointel.ro, legumicultorul Vali Cucu a altoit, în urmă cu doi ani, şi planta de cartof cu roşie, obţinând ambele roade, iar acum a aplicat aceeaşi tehnică şi pentru vinete. Reuşitele au fost asigurate de faptul că atât cartoful, cât şi roşia sau vânăta provin din aceeaşi familie, respectiv solanacee.

Bărbatul din Neamţ a început să facă astfel de procedee de altoire dupe ce a citit despre un britanic care a recoltat cartofi şi roşii de pe aceeaşi plantă.

“M-am gândit la mai multe variante până când am realizat că, pentru a avea în pământ cartofi şi la suprafaţă roşii, trebuie să faci altoire. Am vazut pe internet câteva persoane care încercau să vândă seminţe de roşii cartof. Din experienţă vă spun că acest lucru nu e posibil”, a declarat pentru Agrointeligenţa Valentin Cucu, legumicultor şi păstrător de seminţe de legume tradiţionale, din comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ.

Legumicultorul a precizat că alegerea soirilor ce vor fi altoite se face în funcţie de rezultatele pe care doreşti să le obţii. Dacă vrei o cantitate mai mare de cartofi alegi un soi mai productiv de cartof şi unul mai puţin productiv de roşie sau de vânătă, în timp ce, dacă doreşti să obţii o cantitate mai mare de pătlăgele, alegi un soi de roşii mai productiv şi un soi de cartofi mai puţin productiv.

Totuşi, pentru reuşita culturii, Valentin Cucu recomandă folosirea unor soiuri cu producţii similare.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti1-echipamentgratuit-1030x215