Posts

Case care se asambleaza. Facute in Romania si exportate in Vest

Un bacauan face in fabrica sa din Moinesti case care se asambleaza in doua zile. Sunt pe structura din lemn, eficiente energetic, sigure la cutremur si costa intre 450 si 600 de euro/mp. Razvan Cazacu, patronul Honeywood, le propune romanilor acest tip de locuinte pe care de 10 ani le exporta in tari precum Franta, Italia, Olanda sau Norvegia.

Fabrica de la Moinesti, la 40 de km de Bacau, a fost construita in 2007 pentru productia de case destinate initial exportului. In 2013, Cazacu a lansat brandul Honeywood in Romania.

case-care-se-asambleaza

“Am luat hotararea sa intram pe piata din Romania pentru ca si clientii de la noi din tara au inceput sa caute solutii economice, eficiente si ecologice atunci cand vor sa isi construiasca o locuinta. Casele pe structura de lemn ofera astfel de solutii”, declara acesta, citat de wall-street.ro.

Iata un proiect al firmei pentru o locuinta la marginea Bucurestiului.

case-care-se-asambleaza-buc
Izolatia termica superioara ce asigura reducerea consumului de energie de pana la cinci ori, pereti mai subtiri si camere mai mari, rezistenta la cutremure de 9 grade Richter sunt printre principalele beneficii ale acestor case care se asambleaza pe structura din lemn. In caz de incendiu, peretii rezista minim 30 de minute la flacara deschisa. In plus, lemnul este tratat impotriva daunatorilor (mucegai, ciuperci, insecte) si a degradarii in timp.

Durata de viata a unei astfel de case este de minim 100 de ani.

Aceste locuinte sunt si ecologice, deoarece sunt eficiente energetic iar constructia lor are un impact redus asupra mediului. Lemnul este adus din Germania, placile OSB din Polonia iar benzile de etansare din Elvetia si toate elementele casei sunt realizate la Moinesti.

Costul unei case se incadreaza intre 450-600 euro/mp, in functie de complexitate. Asamblarea casei dureaza doua zile, dupa care se fac finisajele in 30 – 45 de zile. Proprietarul se poate muta in casa noua in 3 luni de la semnarea contractului.

Capacitatea de productie a fabricii de la Moinesti este de 50 de case pe an.

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

alan-clark2

Scoţianul care face primul cidru românesc

Nu este un banc, ci doar un joc al destinului. Merele vin din livezi româneşti, iar cidrul este făcut şi îmbuteliat la o fabrică din judeţul Argeş, însă fondatorul afacerii cu cidru Clarks, care se defineşte drept primul cidru românesc, este un scoţian de vârstă mijlocie cu părul grizonat şi care vorbeşte româneşte cu un accent pronunţat.

Alan Clark a venit pentru prima dată în România în 2001, când avea o firmă de consultanţă. S-a îndrăgostit de România şi de o româncă, cu care acum este căsătorit. Pentru el cidrul nu este un element nou, ci o băutură cu tradiţie. Tatăl său făcea cidru în casă, undeva lângă Edinburgh, încă de pe vremea când Clark era copil.

Apoi el a continuat tradiţia şi în România şi a început să prepare cidru pentru consum personal în Argeş, unde el şi soţia lui au o casă şi o livadă de meri. Prietenii l-au îndemnat să înceapă o afacere cu cidru şi a început să lucreze la acest proiect încă din 2012. A studiat piaţa din România, a încercat să obţină o finanţare din fonduri europene, iar la finalul anului 2013 a găsit o hală unde putea fi amenajată o fabrică. Au început renovările în februarie 2014, apoi în toamna acelui an, când erau gata de producţie, Alan Clark a făcut o cerere pentru o autorizaţie de comercializare pe care au primit-o abia în septembrie 2015, iar luna următoare au început livrările.

Cidrul nu era în acel moment o băutură foarte populară în România, însă asta avea să se schimbe când Heineken, unul dintre cei mai mari jucători din industria locală de bere, a făcut primul pas în afara pieţei tradiţionale şi a intrat pe segmentul de cidru prin lansarea Strongbow. „Înainte să vină Strongbow în România nu găseai nicăieri pe meniu o secţiune de cidru. Acum multe localuri au în meniu secţiune specială de cidru“, spune Alan Clark, care se bucură de apariţia competiţiei, pentru că astfel piaţa creşte mai repede.

O piaţă care, potrivit Statistia, a generat vânzări de 718 milioane de dolari la nivel global în 2015. Pe această piaţă activează şi cidrul Clarks, care este poziţionat ca un produs românesc, un cidru obţinut 100% prin fermentarea sucului natural, stors doar din mere româneşti. „Noi ne-am poziţionat ca un produs românesc, natural, gustos, ce conţine 100% suc de mere. Avem un avantaj competitiv. Este o nişă spre care am ţintit“, povesteşte Clark.

Scoţianul, care a făcut o facultate de biochimie, lucrează alături de un inginer chimist la reţeta cidrului şi mai apelează la prieteni cu cerul gurii sensibil pentru a lucra la gustul produsului.

alan-clark

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Personalitate carsismatică, scoțianul vorbeşte deschis despre afacerea sa, este implicat în toate aspectele şi administrează chiar şi contul de Facebook al companiei. De fapt, compania are 4 angajaţi permanenţi, numărul acestora sporind doar în perioada de producţie, când sunt angajaţi oameni cu contract pe termen limitat la fabrică şi la îmbuteliere. „Cidrul îl facem toamna, facem un produs natural, mai bun, dar mai costisitori. Alţi producători fac cidru mai des, însă noi facem o dată pe an. Vom face şi primăvara, dacă va fi nevoie“, afirmă Clark.

Fabrica este situată în comuna Lereşti, judeţul Argeş, şi are o capacitate de producţie de aproape 120.000 de litri, iar investiţia de la început până în prezent s-a ridicat la 600.000 de euro, potrivit lui Clark. Toate merele folosite în fabricarea cidrului sunt româneşti, pentru care Alan Clark a încheiat parteneriat cu diferiţi furnizori. „Nu vrem mere de import. Acum căutam alte soiuri, dorim să facem produse puţin diferite. Sunt mere bune în România, sunt multe soiuri vechi aici cu un gust puţin mai complex“, descrie Clark. „Procesul meu de producţie nu este foarte eficient, este destul de artizanal. Merele se spală, se presează, iar sucul se duce în cisterne unde stă la fermentat 2-3 săptămâni, apoi se lasă câteva luni pentru maturizare“, povesteşte el în timp ce-mi arată pe smartphone un filmuleţ din fabrică.

In prezent, livrează produsul în 30-35 de localuri în România, majoritatea în Bucureşti, unui distribuitor în Bulgaria şi se află în discuţii cu anumite supermarketuri. „În Bulgaria piaţa este un pic mai diversificată, produsele noastre s-au vândut foarte bine acolo“, punctează el. Cât despre România, s-a limitat la a spune doar că livrează câteva mii de sticle de cidru în fiecare lună. Este optimist şi datorită faptului că sezonul cald o să atragă tot mai mulţi oameni la terase în căutarea unei băuturi răcoritoare sau a unei alternative la bere.

Pe lângă marile companii care au atacat segmentul de cidru, pe nişa ţintită de Alan Clark au mai apărut şi alţi producători. Doi tineri din Transilvania au pornit o afacere numită Transylvania Brew şi produc cidru sub marca Harvester. Şi Daniel Guzu, antreprenor cunoscut din industria materialelor de construcţii, este prezent pe această piaţă prin cidrul produs de Casa Panciu.

Sursa: businessmagazin.ro

1-echipamentgratuit-1030x215

featured image

62% dintre romanii care au emigrat vor sa investeasca in Romania

Un studiu recent arata ca 62% dintre romanii care au emigrat vor sa investeasca in dezvoltarea unei afaceri in Romania. Cercetarea de piata despre diaspora romaneasca a fost realizata de Open-I Research pentru Asociatia Romanian Business Leaders, informeaza un comunicat remis Ziare.com.

Astfel, romanii din diaspora considera ca cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) si agricultura (44%), insa principala bariera pe care o sesizeaza este gradul ridicat de coruptie din tara.

Studiul mai arata ca principalul motiv pentru care romanii emigreaza este posibilitatea de a avea o situatie materiala si loc de munca mai bune (70%), dar recunosc ca, in noua viata pe care o construiesc astfel, ajung sa le lipseasca cei dragi (73%) si interactiunile sociale (33%).

Pe de alta parte, desi 70% dintre respondenti isi doresc sa se intoarca in tara, 46% dintre ei nu au niciun plan concret in aceasta directie.

site5

Viitor incert in Romania

Mai mult decat atat, cei mai multi considera ca viitorul lor in Romania ar fi incert, in special din cauza gradului ridicat de coruptie din tara. Astfel, acesta este principalul motiv pentru cei care nu isi mai doresc sa revina in tara (83%), iar lipsa coruptiei este mentionat de 56% dintre respondenti ca fiind unul dintre cele mai importante avantaje oferite de tara de adoptie (56%), depasit doar de nivelul de trai mai bun (70%).

“Veniti dintr-o cultura in care familia si sentimentul de apartenenta reprezinta valori esentiale, romanii au, de cele mai multe ori, dificultati in a se adapta intr-un mediu nou, departe de familie. Pe de alta parte, oricat de mult si-ar dori sa revina in Romania, coruptia, nivelul scazut de trai si diferentele de mentalitate reprezinta cele mai importante impedimente”, a spus Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

“Desi nivelul de trai pe care romanii emigrati il percep in strainatate este superior celui din tara, un procent important dintre acestia doreste sa se intoarca in tara. Mai mult decat atat, ei sunt interesati sa investeasca in deschiderea unei afaceri in Romania, iar un procent de 81% dintre ei trimit regulat bani in Romania”, a adaugat aceasta.

site2


Care va fi viitorul tarii

Din studiu mai rezulta ca jumatate dintre emigrantii romani (48%) sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul tarii, in timp ce 34% considera ca nu se va schimba nimic. Desi isi doresc sa revina in tara, cei mai multi respondenti (43%) ii incurajeaza pe cei care vor sa emigreze sa o faca, in timp ce doar 27% ii descurajeaza.

Motivele pentru care ii incurajeaza sunt aceleasi legate de cariera si situatia materiala, iar cei care ii descurajeaza pun accentul pe lipsa familiei (11%) si imaginea idealizata pe care romanii o au privind viata in strainatate (11%).

Studiul arata si importanta existentei unei comunitati de romani in tara de adoptie, iar 62% dintre respondentii care au spus ca exista o comunitate de romani in tara in care locuiesc pastreaza legatura cu aceasta. In acest fel, ei se simt mai putin discriminati si mai satisfacuti cu interactiunile lor sociale decat cei care nu pastreaza legatura cu o comunitate.

site100

Cercetarea de piata privind romanii din diaspora a fost initiat in noiembrie 2015 de catre agentia de cercetare Open-I Research, la cererea Asociatiei Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de peste 300 romani emigrati in tari precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania si Belgia. Acesta va ramane deschis pana la finalul lunii ianuarie 2016.

Sursa: Ziare.com

Canale TV Romanesti-Echipament Gratuit