Posts

Românul Vlad Drăguşin, stabilit în Statele Unite ale Americii, produce maşini de jucărie din lemn care se vând în magazine celebre ale lumii, precum galeriile Lafayette sau Conran. Cum arată visul american în lumea jucăriilor?

Cine a văzut „Singur acasă 2“ (şi, să fim serioşi, cine nu l-a văzut?!) îşi aminteşte cu siguranţă momentul în care micul Kevin intră în magazinul imens de jucării Duncan’s Toy Chest din New York, unde primeşte două decoraţiuni de brad în formă de turturele. Continuarea o ştiţi, nu mai insist. Ce merită însă să aflaţi este că fascinaţia băieţelului în faţa munţilor de jucării care se înălţau în jurul lui a fost sursa de inspiraţie pentru un business fondat de românul Vlad Drăguşin în Statele Unite ale Americii.

Candylab este numele sub care Vlad Drăguşin face maşini de jucărie din lemn, o combinaţie a două dintre pasiunile sale – caii-putere şi modelarea lemnului, la care s-a adăugat interesul pentru jucării, odată ce a devenit părinte. Căuta un tip de jucărie care să-l reprezinte, să fie ambasadorul său personal şi să reflecte pasiunea şi studiile lui în domeniul arhitecturii, profil pe care l-a urmat la Universitatea Ion Mincu din Bucureşti.

„În 2010 mi-a venit ideea de a începe să fac jucării, în 2012 aveam primele prototipuri, iar în 2013 am lansat prima campanie de crowdfunding pe Kickstarter (platformă de finanţare pentru proiecte creative – n. red.)“, îşi aminteşte Vlad Drăguşin, în vârstă de 45 de ani.

Tot în 2013, în luna decembrie, a livrat prima comandă. De ce în America totuşi? Era student la Arhitectură în Bucureşti, iar în ultimul an de facultate prietena lui – care între timp i-a devenit soţie – a câştigat Loteria Vizelor şi au decis împreună să se aventureze pe tărâmul american. Nu ştiau că aveau să se stabilească de tot acolo.

Până în 2010 a lucrat în domeniul arhitecturii, o perioadă chiar s-a întors în România, apoi a început să se gândească tot mai serios la propriul business, în America. Şi aşa a apărut Candylab, o pasiune la care a lucrat în paralel cu jobul de arhitect până în 2016, când a decis să i se dedice în totalitate.

Candylab nu înseamnă însă doar maşinuţe, ci şi tot felul de componente din lemn, legate de aceste jucării, sub umbrela mai mare de „carchitecture“ (arhitectura maşinii). La acestea se adaugă şi o jucărie sub forma cabinelor în care se plătesc taxele de drum sau una care reproduce punctul de lucru al salvamarilor pe plajă.

Majoritatea maşinuţelor sunt făcute într-o fabrică din China, pe baza prototipurilor, a desenelor şi a indicaţiilor clare date de Vlad Drăguşin din celălalt capăt al lumii. Doar comenzile speciale se fac în SUA, în Pennsylvania mai exact.

Merg de trei ori pe an în China, unde am doi angajaţi. Alţi doi sunt în Los Angeles, patru în New York şi doi în Pennsylvania. O fabrică proprie în SUA e foarte scump de realizat, pentru că aici piaţa imobiliară este costisitoare, la fel ca salariile. M-am gândit şi la o fabrică în România, însă momentan mi-ar fi greu să gestionez activităţile şi în China, şi în SUA, şi în România“, spune Vlad Drăguşin.

Maşinile din lemn ale lui Vlad Drăguşin se vând astăzi în toată lumea, de la SUA la Marea Britanie, în magazine celebre, precum galeriile Lafayette sau Conran. Piaţa principală o reprezintă Statele Unite ale Americii – de altfel, locul de naştere al jucăriilor Candylab – însă şi Europa generează vânzări bune, în special în magazinele de cadouri, mai ales că maşinuţele din lemn pot fi daruri potrivite atât pentru copii, cât şi pentru pasionaţii de astfel de obiecte de colecţie.

În România, jucăriile sunt disponibile doar la evenimentele Romanian Design Week şi pe platforma designforkidz.com. În curând, ar urma să se găsească şi în librăria Cărtureşti Verso, un concept nou, deschis în Agora Floreasca din Bucureşti.

Preţul unei maşini Candylab porneşte de la nouă dolari şi poate ajunge şi la 70 de dolari, în cazul celor de colecţie, din seria modelelor asamblate în Pennsylvania. Acelea conţin elemente de pânză cerată şi vin ambalate în cutii speciale, ceea ce le face să fie deja mai mult decât o jucărie, poate chiar o bijuterie. Numai trei tipuri de maşini fac parte din această gamă exclusivistă.

„Doar văzând anumite culori sau forme, oamenii pot face legături cu maşini celebre, cum este Ferrari de pildă. Avem o consecvenţă în componentele şi materialele pe care le folosim. Inspiraţia poate să vină într-o jumătate de zi, în care să punem ideea pe hârtie şi să realizăm designul. Alteori, pot trece şi şase luni până obţinem un prototip.“

Cum businessul este în creştere, şi echipa trebuie mărită, aşa că Vlad Drăguşin se află în căutare de oameni care să facă din Candylab un… jucător tot mai puternic pe piaţa jucăriilor, un domeniu unde, pe piaţa americană, domină numele unor giganţi ca Mattel sau Jakks.

„Competiţia este foarte mare şi e foarte greu să-ţi faci loc. Regula este că cine are succes va continua să aibă din ce în ce mai mult succes mai departe, de aceea e dificil să intri pe această piaţă. Eşti ca în afara unui castel ale cărui porţi sunt închise“, povesteşte Vlad Drăguşin. Pentru a-şi uşura munca, românul vrea ca, pe termen lung, să reuşească să aducă producţia jucăriilor cât mai aproape de casă, fie că asta înseamnă SUA sau România. Până la urmă, cu afacerile şi cu locul pe care îl numeşti „acasă“ nu e de joacă.

Sursa

Dupa ce a scos ziua de luni din program, afacerile sale au inflorit! Interviu cu romanul care a facut peste 300.000 de euro in 2017 cu 4 zile lucratoare pe saptamana

Saptamana de lucru de patru zile este un vis devenit realitate nu doar in Suedia sau in alte tari dezvoltate, ci si in Romania. Antreprenorul care a pus in practica acest concept pentru prima data in Romania in 2017 isi culege acum roadele ideii sale.

Ionut Munteanu este un tanar care isi conduce business-ul WebDigital cu fine aptitudini de psiholog. Lasandu-le mai mult timp angajatilor pentru “soulset”, “heartset” si “healthset”, el a creat un “mindset” de invingator pentru fiecare din angajatii sai, iar asta se vede in cifre deja.

WebDigital a rulat campanii de aproximativ 3 milioane de euro si a incheiat 2017 cu o cifra de afaceri de 310.000 de euro, in crestere cu 20% fata de anul anterior. Iar pentru 2018 previziunile sunt de crestere tot mai mare, pana la 430.000 de euro.

Cine este Ionut Munteanu?

Ionut este pasionat de Digital Marketing de peste 10 ani si mereu cauta sa devina tot mai bun, sa se dezvolte in acest domeniu si sa fie la curent cu noutatile.

Datorita faptului ca a ajuns sa acumuleze experiente si informatii relevante, a vrut sa ii ajute si pe altii sa inteleaga.

De aceea, in tot acest timp, a participat la foarte multe evenimente si a tinut multe traininguri.

A participat la evenimente atat din tara cat si din afara acesteia, evenimente de e-commerce, dar si evenimente din industria digitala. De asemenea, a fost invitat si in diferite universitati, pentru a-i ajuta pe studenti sa se apropie de acest domeniu.

“Legat de antreprenoriat, sincer sa fiu, cred ca doar m-am lasat dus de val. Am avut prima mea initiativa antreprenoriala in 2006 si de atunci am ramas prins in joc. Imi place sa ma trezesc dimineata, sa ma gandesc la ceea ce trebuie sa fac in cursul zilei. Prefer sa urmez un plan, dar pot sa actionez in functie de ganduri si instincte pentru a ajunge la indeplinirea obiectivelor”, povesteste Ionut Munteanu, intr-un interviu acordat Business24.

“Imi place ca uneori pot incalca regulile, le pot schimba sau le pot reface. Si am aflat, de asemenea, ca in acest proces schimbarea ar trebui sa vina din interior. Aceasta este poate cea mai palpitanta aventura si de aceea aleg acest lucru“, mai spune tanarul.

Iubeste golful, pe care nu il considera un sport scump, in ciuda perceptiei generale.

“De asemenea, sunt foarte pasionat de invatarea altor limbi, pana acum reusind sa invat: engleza, franceza, germana, greaca si italiana. Imi rezerv o buna parte din timp pentru a-mi practica, intretine si imbunatati abilitatile lingvistice”, spune Ionut.

Cum si cand s-a nascut WebDigital?

WebDigital s-a nascut in 2011 ca prima agentie din Bucuresti specializata in PPC Marketing din dorinta de a vedea lucrurile “altfel” in mediul online si de a oferi tuturor categoriilor de clienti, fie ei mici, medii sau mari, instrumente potrivite pentru promovarea afacerilor lor. Gestionam anual portofolii de peste doua milioane de euro si am protejat investitia a sute de clienti pentru diverse produse si servicii.

De ce facem ce facem? Noi credem ca fiecare persoana trebuie sa fie exceptionala si pasionata de ceea ce alege sa fie specializarea sa. Vrem sa ii ferim pe necunoscatori sa ia decizii gresite si sa piarda bani in campaniile de promovare pe internet: Google, Facebook, LinkedIn, Instagram si reteaua de website-uri partenere Google (GDN).

Ii ajutam pe antreprenori si pe oamenii de marketing sa ia decizii in cunostinta de cauza cu privire la campaniile lor de promovare pe Google, Facebook, Youtube si Instagram.

In 2017 ai propus “saptamana de lucru de doar 4 zile”. Ce te-a inspirat?

Motivatia a fost dorinta de a avea o balanta intre viata profesionala si cea personala. In majoritatea cazurilor, angajatii din alte companii fac sacrificii personale pentru a avea timpul necesar rezolvarii taskurilor profesionale zilnice.

Inspiratia a venit de la alte companii din strainatate care au introdus saptamana de 4 zile lucratoare. Un exemplu este Serps Invaders din Edinburgh, o agentie de Digital Marketing care a luat aceasta decizie inca din 2013.

De la implementarea acestei masuri, agentia a raportat angajati mai odihniti si s-a extins catre Europa de Sud-Vest prin instalarea unui centru de lucru in Barcelona. In plus, agentia a castigat clienti importanti precum Gillette, Chanel si SEAT si a reusit sa atraga mai multe talente din domeniul marketingului digital.

Cel mai mediatizat exemplu in Romania este Suedia, tara in care s-a implementat ziua lucratoare de 6 ore. Antreprenorii suedezi se declara multumiti de masura impusa de stat. Detalii despre acest subiect gasiti si pe blogul WebDigital.

Cum a fost acel an pentru tine ca antreprenor si pentru angajatii tai?

Cu toate ca am avut incredere in decizie, in prima parte a anului am fost putin mai tematori de problemele ce ar putea aparea, dar dupa Q1 am observat ca e trend pozitiv pentru organizatie si pentru oameni. Am prins si mai mult curaj si am inceput sa aplicam si mai multe solutii de optimizare.

Am simtit atat la nivel individual, cat si organizational, un efect pozitiv. Mai precis, din punct de vedere al businessului, am reusit sa generam crestere. Mai mult decat atat, am crescut enorm nivelul de retentie comparativ cu anii anteriori, atat in ceea ce priveste clientii, cat si echipa.

Cum e sa ai ziua de luni libera?

Este un beneficiu mare la nivel individual. Este, intr-adevar, o bucurie cand poti scoate peste 80% din perceptia negativa a saptamanii de lucru, avand in vedere ca ziua de luni este perceputa ca “oaia neagra” a saptamanii. Acum, pentru oamenii WebDigital, lunea a capatat o nuanta pozitiva si este apreciata la fel ca celelalte zile ale saptamanii.

Pentru o organizatie, este o mare provocare sa mentii nivelul de performanta si eficienta in 4 zile. Conduita organizationala orientata catre sistem, catre organizare si disciplina alaturi de o atitudine autentica orientata catre client, toate construite in timp, inca de la inceputurile WebDigital si slefuite bine in anii de adolescenta ai businessului ne-au facut sa trecem acest test cu brio.

Ce ati ales sa faceti in acele zile libere?

Daca in timpul orelor efective petrecute la birou lucram destul de mult la mindset, lunea oamenii WebDigital lucreaza la “heartset”, “soulset”, “healthset”, iar acest lucru se reflecta in activitati precum citit, sport, connectare cu familie, prieteni, colegi.

In 2018 ati revenit temporar la saptamana de lucru de 5 zile. De ce ati ales acest sistem?

Am realizat un plan pe 5 ani, asumat de toata lumea. In 2018, programul de lucru va include ziua de luni, in 2019 programul de lucru nu va include ziua de luni, in 2020 programul de lucru va include ziua de luni si in 2021 programul de lucru nu va include ziua de luni.

Alternanta anuala ca parte din acesta implementare este inspirata din natura, o forma de biomimetism, care va mentine acelasi echilibru intre viata personala si evolutia profesionala cu care oamenii din WebDigital s-au obisnuit.

Suplimentar, vom adauga programe speciale pentru a face cat mai placuta si sanatoasa viata profesionala a oamenilor din WebDigital si, bineinteles, pentru a mentine usa deschisa si a-i sustine pe toti cei care doresc sa isi inceapa cariera in acest domeniu.

Cum crezi ca ar a rata o Romanie in care toata lumea ar beneficia de saptamana de lucru de 4 zile, macar din cand in cand?

Nebuna, nebuna, nebuna. Ziua de luni libera nu este pentru cei carora nu le place ce fac ziua in general, nu este pentru cei care asteapta weekendul, nu este pentru mercenari, nu este pentru cei care merg la “scarbici”, nu este pentru cei care isi pierd viata in locuri de munca in care “timpul trece, leafa merge”.

Ziua de luni libera este pentru cei care inteleg ce fac, cei care nu se simt constransi si cei care vor sa dea cat mai mult, cat mai repede, ca proiectul lor sa aiba succes.

Nu e neocapitalism, e libertatea de a alege sa faci ce vrei, fara constrangere. E locul in care iti petreci cea mai mare parte din viata si daca nu e ce vrei, cauta sa faci ce-ti place!

Sursa

Povestea româncei care vinde produse unicat de zeci de mii de euro

După mai mulţi ani de studii în Franţa, Alexandra Andriescu a hotărât să aleagă România pentru a dezvolta un business pe baza unui concept popular în vest:

“Ce ar fi cel mai simplu pentru noi: să alegem dintr-un munte de haine sau să căutăm produse de serie mică?“, întreabă retoric Alexandra Andriescu, fondatorul Maison Chouchou, un atelier de design care mizează pe vânzarea de produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate. Afacerea este formată în prezent dintr-un mic atelier de producţie în Iaşi (la care se adaugă colaborările cu alte ateliere) şi două magazine online, unul pentru piaţa locală, iar altul destinat pieţei din Germania (administrat de doi colaboratori ai antreprenoarei).

Anul trecut, după aproximativ trei ani de funcţionare, Maison Chochou a înregistrat vânzări aproximative de 60.000 de euro, iar pentru 2018, antreprenoarea şi-a fixat ca obiectiv dublarea cifrei de afaceri.

Alexandra Andriescu îşi descrie parcursul educaţional ca fiind unul atipic: a început să studieze la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, iar după primul an a ales să experimenteze o altă formă de cunoaştere şi aprofundare a artei vizuale, astfel că a plecat în Spania cu o bursă. După cele câteva luni petrecute în Spania, a decis să continue studiile în Iaşi în paralel cu o altă facultate, École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes din Franţa.

S-a regăsit în situaţia de a studia concomitent pentru ambele facultăţi; avea examene atât în România cât şi în Franţa şi îşi aminteşte ca fiind permanent pe drum. ”Pe lângă studii, expoziţii de pictură sau desen, la sfârşitul orelor fugeam direct la restaurantul unde lucram până târziu în noapte pentru a putea susţine acest parcurs“, povesteşte tânăra. A continuat cu o specializare în pedagogia artei la Université Rennes 2 – Arts, Lettres et Communication, Rennes, unde a şi profesat ca asistent universitar. După ce a obţinut două licenţe în artele vizuale (domeniu ce implică pictura, video, fotografia şi designul), a urmat masterul la École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes, tot în arte vizuale.

Decizia de a începe o afacere la Iaşi, în defavoarea unei cariere internaţionale, a venit în perioada unei vacanţe, în 2013. ”A fost momentul cheie în care căutările începeau să se clarifice şi drumurile să se unifice“, descrie ea gândurile de atunci. Povesteşte că în Franţa se afla la un pas de titularizare, iar totul părea să evolueze înspre un parcurs sigur, în rolul de profesor, însă România i-a reamintit cum este să fii din nou acasă şi a recucerit-o. ”România este o piaţă tânără, în formare, cu foarte mult potenţial, iar eu am preferat să-mi pun în aplicare visul aici, acasă.“ A investit astfel în businessul de design 10.000 de euro, fonduri proprii, direcţionate înspre tehnologizarea şi utilarea atelierului de creaţie, dar şi în promovarea în mediul online.

O parte din producţie o realizează în prezent atelierul propriu, iar pentru a mări volumul externalizează în mai multe ateliere locale. Astfel, Maison Chouchu înregistrează în atelier aproximativ 50 de comenzi pe lună, iar prin externalizare producţia ajunge la aproximativ 100 de articole. Numărul acestora variază de la o lună la alta şi de la un sezon la altul. Preţurile produselor pornesc de la 450 de lei şi se încadrează, potrivit Alexandrei Andriescu, într-un buget mediu. Tânăra spune că până în prezent, investiţia iniţială s-a amortizat, însă ”într-un asemenea business investiţiile sunt permanente: de la a cumpăra noi maşini care să ducă la realizarea unor creaţii mai complexe, până la materia primă“.

Principalul canal de vânzare este mediul online, astfel că s-au extins şi către ţările germanice din Europa; anul trecut a lansat împreună cu doi colaboratori platforma online din Germania.

Strategia principală a fost promovarea coerentă la nivel internaţional, adaptând comunicarea la limba şi specificul pieţelor vorbitoare de germană. ”Berlinul este o capitală în plină dezvoltare socială, economică, de afaceri, artistică. |n tot acest boom, un aspect predomină însă foarte puternic stilul de viaţă «slow» şi «echitabil». Există o conştiinţă «green» foarte puternică la nivel local şi naţional, după renumita lor chibzuinţă şi conştiinciozitate, nemţii sunt interesaţi de un consum cât mai sustenibil.“ |n acest context, ideea de a cumpăra produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate, este mai mult decât binevenită în rândul germanilor. ”Considerând ca toate aceste calităţi premium vin la preţuri extrem de avantajoase pentru piaţe ca Germania, Austria şi Elveţia, suntem convinşi că brandul Maison Chouchou îşi va găsi cu uşurinţă propria nişă pe piaţa în cele trei ţări europene.“ Colaborează însă şi cu diverse magazine din Bucureşti şi Paris. |n ceea ce priveşte profilul clientelor cărora li se adresează, spune că acesta este reprezentat de femeia activă, ”indiferent că este vorba despre o tânără la începutul carierei sau o femeie cu experienţa reuşitelor şi eforturilor sale“.

Alexandra Andriescu descrie conceptul de slow-fashion, pe baza căruia şi-a construit afacerea, drept un fenomen care ar putea deveni revoluţia unui stil de viaţă, în contextul unei ere în care, spune ea, consumerismul a depăşit limitele. ”Sunt de părere că noţiunea de achiziţie îţi atribuie responsabilitate faţă de parcursul acelui produs. Consider că trebuie să cumpărăm la fel de conştiincios cum votăm.“ În opinia sa, fenomenul de slow-fashion este o manieră de recâştigare a încrederii în formele proprii deoarece se opune standardizării, consumatorul recăpătându-şi unicitatea, descrie Alexandra Andriescu viziunea sa asupra conceptului. Ea a observat că şi pe piaţa locală există o categorie interesată de ”creaţiile de designer“, de autenticitate şi diversitate, o categorie din care spune că produsele Maison Chouchou fac parte. |n schimb, observă că o mare parte din românce se raportează la brandurile mondiale fără să ţină cont de parcursul acelor produse (spre exemplu, calitatea materialului, condiţiile de lucru etc.)

Andriescu este de părere că, printr-un stil de cumpărare responsabil, consumatorul îşi redescoperă sensul critic şi conştientizează că atitudinea lui poate avea un impact social şi economic – ”Suntem ceea ce purtăm“. Antreprenoarea a observat din ce în ce mai mult dorinţa de a reveni la sursa elementelor de bază, la o producţie mai mică/medie şi la un consum controlat şi gândit. ”Reanalizăm modul în care consumăm, pentru a promova achiziţiile durabile şi relevante.“ În timpul perioadei petrecute în Franţa, a observat că francezii îşi acordă timp înainte de a achiziţiona un produs, iar această abordare amplifică plăcerea şi le confirmă bucuria de a avea acel produs, oricare ar fi el. ”Timpul este un lux, iar asocierea acestuia cu fabricarea personalizată a unui produs te fac să preţuieşti şi mai mult produsul respectiv.“
De aceea, ea şi-a propus să asigure o transparenţă totală asupra procesului de producţie: consumatorii au acces în atelierul de creaţie şi producţie, de pildă; a observat că tot mai mulţi clienţi sunt din ce în ce mai interesaţi să înţeleagă provenienţa produsului, povestea din spatele acestuia, nivelul de implicare, oamenii care au contribuit la realizarea acestuia, precum şi etapele de fabricaţie.

Spune că provocarea cea mai mare în dezvoltarea businessului se leagă de expunere. ”Suntem vizibili în online, la târguri şi în magazine. Nu toate canalele funcţionează pentru noi. Cea mai importantă formă de pătrundere pe piaţa românească a fost recomandarea, confruntarea directă a clientului cu produsul nostru.“ O altă mare provocare în ultimii ani se leagă, potrivit antreprenoarei, de a fenomenul de fast-fashion, care a luat amploare prin brandurile mass-market.

În ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare a afacerii, unul dintre acestea se leagă de alinierea la standardele internaţionale prin dezvoltarea unui centru de creaţie vestimentară şi design, cu comercializarea produselor atât în magazine proprii cât şi în mediul online, care să satisfacă o clientelă cât mai variată.

În acest sens, Alexandra Andriescu spune că strategia imediată vizează extinderea atelierelor de creaţie pentru a determina creşterea în competitivitate, creşterea producţiei, diversificarea produselor (prin dezvoltarea de articole vestimentare pentru bărbaţi şi copii), creşterea vânzărilor şi atragerea unei clientele cât mai variate la nivel naţional, dar şi internaţional. ”Îmi doresc să transform Maison Chouchou într-un hub creativ în domeniul designului vestimentar şi artistic prin atragerea altor antreprenori din regiunea Moldovei care realizează obiecte vestimentare, accesorii, produse de serie mică, unicat, pentru un public cât mai divers.“

Pentru viitor, şi-a mai propus ca Maison Chouchou să se vândă în cât mai multe locaţii din ţară dar şi din afara graniţelor, să deschidă un magazin în Bucureşti în aproximativ doi ani, să demareze colaborarea cu diverşi investitori, pentru realizarea unei fabrici de producţie cu departamente specializate pentru fiecare activitate.

Sursa

Omletărie. Ideea aparent banală, dar unică în România, cu care o tânără de 29 de ani a dat marea lovitură

O tânără absolventă a Universității Politehnica Timişoara a deschis un restaurant inedit. Alexandra Lazea a ales să deschidă un bistro în care se gătesc doar omlete. Este primul restaurant cu acest profil din ţară şi printre cele mai aglomerate din Timişoara.

Există chimie între inginerie și bucătărie, spune Alexandra Lazea, o tânăra de 29 de ani pentru care cele două domenii, care aparent nu au nimic în comun, au legat o afacere de succes în Timișoara. Cu toate că este inginer chimist, Alexandra a mers pe mâna instinctului și a devenit unul dintre cei mai de succes tineri antreprenori din oraș, scrie digi24.ro

“Eu, de când am terminat, nu eram prea încântată să lucrez într-un laborator, știam că drumurile o să mă ducă altundeva. Și cine are o idee aș spune să, l-aș sfătui să îl pună în practică. Pentru că trebuie să faci cu suflet ceea ce faci, să-ți placă, să vii cu plăcere. Cred că am avut mare noroc și am avut cred o idee potrivită la momentul potrivit”, a declarat Alexandra Lazea.

 

Afacerea pe care a deschis-o împreună cu un asociat, în urmă cu 2 ani, este unică în țară.

“Chiar a fost o întâmplare, vorbeam cu prietenii că nu avem unde să mâncăm un mic dejun la noi în oraș, peste tot până la ora 11 se serveau ouă omlete. În glumă am zis cu prietenii că îmi deschid omletărie că nu se mai poate. Și toți au fost super încântați de idee. A doua zi am plecat să căutăm un spațiu să ne deschidem afacerea împreună”, a declarat Alexandra Lazea.

Iar de la un mic spațiu cu 6 mese, în care funcționa omletăria la început, acum afacerea s-a mutat într-o piață centrală a orașului cu mai bine de 50 de locuri. Turiștii străini sunt printre cei mai fideli clienți.

“A fost foarte bun, am mâncat niște covrigi și ouă, mi-a plăcut mult”, a spus un client.

Alexandra Lazea și asociatul împreună cu care a deschis bistro-ul au planuri de extindere și în alte orașe din țară.

Sursa

Românii care se întorc în ţară ar putea primi până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere

Programul va fi implementat de Ministerul Fondurilor Europene şi va avea un buget total de 30 de milioane de euro, care vor proveni din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capital Uman. Fiecare beneficiar va primi până la 50.000 de euro, adică 90% din totalul investiţiei.

Românii din străinătate care vor să se întoarcă în țară vor primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-și deschide o afacere, potrivit unui proiect de program guvernamental, care va fi lansat în dezbatere publică la începutul lunii septembrie, a declarat, marți Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

„Încă din februarie am căutat să creăm un program care să atragă potenţiali antreprenori români care au deja experienţă în străinătate. Am decis la nivel de Guvern să implementăm acest program cât mai repede, în această toamnă. Mizăm pe o schemă cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU (Programul Operaţional pentru Capital Uman — n. r.) prin care să stimulăm românii din diaspora să se întoarcă prin investiţii şi antreprenoriat“, a spus Vrînceanu.

El a amintit că există în piaţă un număr mare de granturi lansate, cu bani de la stat sau bani europeni, însă potenţialii beneficiari nu ştiu de existenţa acestora.

Potrivit acestuia, viitorii antreprenori vor beneficia şi de consultanţă şi training în afaceri. “Acestea sunt modele de business destul de greoaie, tocmai din această cauză este importantă să le oferim și consultanță, nu doar granturi”, a precizat el.

Vrînceanu a adăugat că este de preferat ca românii care se întorc să îşi deschidă un business în zona lor de expertiză, spre exemplu cine a lucrat în construcţii să îşi deschidă o firmă în acest sector, iar cine a îngrijit persoane vârstnice să deschidă un azil de bătrâni.

Oficialul ministerial a mai spus că în categoria potenţialilor beneficiari se vor încadra şi studenţii care au studiat în străinătate şi vor să se întoarcă în ţară, nu doar cei care au lucrat în afară.

Criteriile finale de eligibilitate pentru beneficiari vor fi stabilite în cadrul procesului de consultare publică, care va fi demarat la începutul lunii septembrie.

Surse: adevarulfinanciar, agerpres

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215