Românii din Timoc: “Vă rog, luați-i acasă pe diplomații români! Au făcut mult rău nouă și României”

Reprezentanții românilor din Valea Timocului, Serbia, au criticat luni seara, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, faptul că statul român nu sprijină această comunitate, care nu are școli, biserici sau mass media în limba română, și au susținut că diplomații români din Serbia creează doar probleme celor pe care ar trebui să-i sprijine.

‘Noi suntem astăzi singuri lăsați, suntem lăsați de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aștept nimic din partea României.

p.balasevici

Vicepreședintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum, Predrag Balașevici, a vorbit despre faptul că românii din din Valea Timocului (Serbia) nu au școli, biserici sau mass media în limba română, nefiind ‘niciodată’ susținuți de statul român, iar diplomații români din Serbia le fac ‘mari probleme’.

‘Eu de doi ani de zile atrag atenția asupra acestor diplomați, care ne-au făcut mari probleme și am încercat prin vocea noastră de acolo și prin apelul nostru să-i luați acasă. Vă rog, luați-i acasă din Serbia, pentru că acești oameni ne-au făcut mult rău nouă și au făcut mult rău și României pentru că vin și vorbesc împotriva Bisericii Ortodoxe Române, împotriva părintelui Boian Alexandrovici, care a făcut mari sacrificii ca să se țină slujba în română în Timoc (…) Acești oameni nu mai trebuie să fie la posturile la care sunt acolo’, a afirmat Pedrag Balasevici.

Acesta a spus că s-a ajuns la situația în care românii din Valea Timocului și-au pierdut speranța că situația lor se poate îmbunătăți, întrucât toți oficialii români care i-au vizitat, ‘președinți, premieri și miniștri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a făcut nimic’.

‘Noi suntem astăzi singuri lăsați, suntem lăsați de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aștept nimic din partea României. (…) Timpul trece foarte repede. Noi, românii, fără școli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, noi nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo. Cum am reușit să o păstrăm sute de ani, asta este un miracol și este poate ciudat pentru unii. Dar astăzi, în globalizarea asta în care suntem, în era limbii engleze, având în vedere că tinerii pleacă din Serbia, unde se trăiește foarte greu, există un foarte mare pericol și poate nu atât de curând, dar într-o perioadă mai lungă nu știu dacă o să mai vorbim despre românii din Timoc’, a mai spus reprezentantul românilor din Valea Timocului.

El a mai adăugat că de mulți ani organizațiile nonguvernamentale din Serbia de răsărit nu sunt finanțate de statul român, fiind preferate ‘organizații controlate de Securitatea sârbă’.

‘Sunt finanțate organizații care sunt făcute de Securitatea sârbă. Sunt sprijinite asociații cu bani grei din România, din bugetul României, care nu dau rezultate și chiar dimpotrivă aceste organizații sunt controlate de securitatea sârbă’, a susținut Predrag Balașevici.

Acesta a mai spus că autoritățile statului român ar fi putut să condiționeze sprijinirea aderării Serbiei la Uniunea Europenă de respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului, dar acest lucru nu se întâmplă.

‘Eu nu am văzut nici un demnitar român să vorbească ceva despre drepturile românilor din Serbia și să spună noi nu putem să fim de acord să se deschidă capitolele 23, 24 (nr: de aderare la UE), unde este vorba despre justiție și drepturile omului și ale minorităților, până nu vedem concret că Serbia își schimbă poziția și atitudinea față de românii, de vlahii din Timoc. Eu nu am văzut asta. Am văzut doar că România este de acord, cum este de acord de fiecare dată în sprijinirea Serbiei în drumul ei spre UE. Da, noi românii din Serbia dorim ca Serbia să intră în UE, dar dorim să intrăm și noi cu drepturile noastre elementare, să avem școală în limba română, să avem slujbă în limba română și să avem mass-media’, a mai spus Predrag Balașevici.

Potrivit datelor furnizate de asociațiile românești din Timoc, îm zonă trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi, care nu au școli și presă în limba română și nu au dreptul de a-și construi biserici.

646x404 (1)

Si alți reprezentanți ai diaporei au criticat autoritățile române, luni, în prima zi a lucrărilor Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, pentru faptul că nu acționează consecvent și constant pentru rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă și că nu există continuitate în politicile care-i privesc pe românii din afara granițelor.

Președintele FADERE (Federația asociațiilor de români din Europa), Daniel Tecu, a declarat că de la o ediție la alta a Universității de Vară problemele se înmulțesc și autoritățile nu găsesc soluții de rezolvare a lor.

‘Tot ce pot spune este că de anul trecut până azi avem o lege a votului, de modificare a legii electorale proastă, care face în așa fel încât foarte mulți români să nu poată vota. Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluții să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost și, cu iertare, președintele României a promulgat-o, că nu cred că poți să promulgi o lege fără să o citești, fără să o vezi exact’, a spus Daniel Tecu.

El a precizat că taxele consulare nu au scăzut, că în continuare nu se pot elibera cărți de identitate în consulate și că românii din străinătate vin în țară și stau la cozi câte trei-patru zile, ‘în loc să se facă o carte de identitate în câteva ore, cum se întâmplă în orice stat european’.

‘Adică, nu pot să înțeleg, ne întâlnim aici, stăm de vorbă, punem problemele pe masă, le trimitem autorităților, trece un an și după un an, dacă e să facem un rezumat, avem mai multe probleme decât aveam anul trecut. I-am trimis președintelui Iohannis o listă cu 10 probleme, eu vă spun că nu mai sunt zece, nu sunt nici 9, sunt 12 probleme. Adică, are sens întâlnirea asta? Unde este greșeala? La noi, că nu punem bine problema, nu sunt reale problemele, sau la administrația României, la statul român, că nu ține cont de problemele noastre?’, a conchis Daniel Tecu.

Și Larisa Axinia, vicepreședinte al Asociației Românilor din Italia, a spus că este nevoie de o comunicare mai bună cu autoritățile române și că s-a ajuns la situația în care se comunică mai bine cu autoritățile italiene, cu care se derulează proiecte, dar când românii din Italia au probleme nu știu cui să se adreseze. De asemenea, ea a criticat și modul de decontare a proiectelor finanțate de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și modul dificil de lucru cu această instituție.

Românii din comunitățile istorice din jurul frontierei s-au plâns de faptul că autoritățile din România nu-i susțin, că proiectele care vizează păstrarea identității nu sunt finanțate și că autoritățile nu reacționează ferm atunci când drepturile românilor din afară sunt încălcate.

Daniel Magdu, reprezentantul comunității românilor din Voivodina, a spus că relația Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni este inexistentă.

La rândul său, academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, a punctat că este nevoie de o atitudine mai puternică a României în relația cu țările unde există etnici români, pentru apărarea drepturilor acestora. El a făcut referire la desființarea școlilor în limba română din zona Cernăuți, subliniind că nu a văzut nici un protest al autorităților române față de această situație.

Prezentă la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, Maria Ligor, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, a recunoscut că activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lasă de dorit și că în viitor se va produce atât o profesionalizare a instituției, cât și o schimbare a procedurilor de finanțare a proiectelor.

La lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului participă aproximativ 100 de cursanți aparținând comunităților românești din jurul României, precum și din comunitățile multietnice și pluriconfesionale din țară, precum și membri ai societății civile, care vor dezbate problemele românilor din afara granițelor, dar și pe cele ale românilor din Harghita și Covasna.

Tema evenimentului este ‘Statul român și românii de la frontiera Uniunii Europene și NATO’, iar organizatorii acestei ediții sunt Centrul Cultural Toplița, împreună cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, al Primăriei și Consiliului Local Voșlăbeni.

Sursa: agerpres

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns