Ovidiu Ionescu, vicecampion european: “De multe ori, mă mir cum creierul poate procesa atât de rapid o informaţie” (Interviu)

Sport complex, tenisul de masă te solicită maximum.  Ovidiu Ionescu (28 de ani, 59 în clasamentul mondial) a cucerit la Campionatul European de la Alicante medalie de argint la individual după un parcurs fantastic, în care Emmanuel Lebesson, Vladimir Samsonov, Jonathan Groth şi Kristian Karlsson n-au mai găsit nici ieşirea din ţarc. A pierdut în finala cu zeul Timo Boll, 1-4, dar pentru buzoianul descoperit de Mircea Dinu argintul e ca un aur. Şi, mai presus de toate, medalia lui Ovi e încă o confirmare a şcolii de tenis de masă din România. Tenisul de masă e sportul în care trebuie să alegi cea mai bună soluţie pentru a pune mingea pe masă în doar o fracţiune de secundă. Şi, responsabil principal pentru plasarea mingii în jumătatea adversarului, este creierul.

Ovidiu, ţi s-au sedimentat gândurile la câteva zile după ce ai luat argintul european la Alicante?
Încă nu realizez nici acum dimensiunea performanţei. În primul rând, la tragerea la sorţi am venit cu gândul că-s pregătit până în măduva oaselor pentru acest European pentru că în acest sezon aveam victorii în faţa câtorva dintre cei mai valoroşi jucători ai continentului. Asta îmi dădea un imbold psihic care mă făcea să ţintesc un rezultat bun. Mă gândeam la sferturile de finală. Dar astrele s-au aliniat pentru mine. Pe măsură ce înaintam, mă simţeam ca într-un tunel în care timpul se dilata, se dilata, se dilata.

De ce zici asta?
Pentru că am câştigat foarte multe seturi la două puncte diferenţă, ceea ce denotă în tenisul de masă o pregătire psihologică de nota 11. Felul în care m-am pregătit mental pe parcursul acestui sezon şi-a spus cuvântul şi am atins punctul de vârf la Alicante. Ca să-ţi dau un exemplu, în meciul cu Vladimir Samsonov, mişcările erau încă perfecte în decisiv, dar după ce l-am condus cu 7-2, m-am văzut la 9-9. M-au trecut toate apele, m-au bântuit toate gândurile întunecate, dar am reuşit să le alung. Prin stilul pe care Samsonov îl abordează, el spera ca eu să ratez în momentele decisive.

De ce?
La noi se spune “a gâdila” mingea, ceea ce eu nu făceam înainte, dar mi-am cultivat această metodă de a pune mingea pe masă. Înainte aveam o singură viteză: foarte tare.

“Reţeta perfectă pentru mine o sintetizez aşa: am un joc energic şi empatizez cu publicul”

Mie mi se pare că ai un stil foarte spectaculos de a juca. E felul tău sau, să spunem, mai faci câte un artificiu şi pentru public, aşa cum plonjează portarii la fotbal?
Da, e spectaculos, dar nu mă ajuta mereu. Jucam la acelaşi tempo da cappo al fine, acum reuşesc să-mi schimb ritmul pe parcursul unui meci, în funcţie de adversari, pentru a le contracara jocul. Mai ales împotriva stângacilor aveam un mare complex. Acum am schimbat şi strategia la European împotriva stângacilor, iar tactica a dat roade. Eu dau foarte mult cu forhandul, marşez mult pe această armă a mea. Dar, de regulă, împotriva stângacilor le deschizi foarte mult unghiul lovind cu dreapta. Aşa că mi-am îmbunătăţit foarte mult reverul în acest sezon. Şi cred că şi datorită acestui amănunt am reuşit să elimin trei jucători de mână stângă.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

 

Mulţi sportivi afirmă şi că fac ce le place, şi mai şi câştigă bani. Faci parte din această categorie?
Nu aş putea juca de dragul banilor. Eu mă hrănesc cu energia publicului, poate şi de asta se spune că sunt un jucător spectaculos.Joc şi pentru oamenii care vin la sală, pentru cei care mă privesc la televizor sau pe internet, pentru oamenii dragi, pentru necunoscuţii pe care i-aş putea să-i fac să fie puţin mai atenţi la tenisul de masă şi datorită felului în care un român în roşu, galben sau albastru se dedică la masă acestui sport în care nu ai voie să greşeşti, să ai un moment de respiro sau să-ţi fugă mintea la altceva. Reţeta perfectă pentru mine o sintetizez aşa: am un joc energic şi empatizez cu publicul.

“Timo Boll a declarat că a simţit că vine uraganul peste el. Mă onorează”

Adversarul tău din finală, apropo, e de o vârstă cu mine, e printre puţinii care-i mai trimite la ţigări pe chinezi. Ce are el?
Experienţă, talent, inteligenţă, reacţie supersonică. Şi calm. Mult echilibru în puncte critice.

Ai văzut ce a declarat după finala cu tine?
E un jucător fantastic, dar mă bucură că a declarat imediat după meci că în primul set a simţit că vine uraganul peste el.

A mai spus că eşti un jucător inteligent, că eşti foarte rapid şi că ai venit bine pregătit la acest European. Cum comentezi declaraţia lui?
Mă onorează că vine de la un asemenea campion. Chiar am avut şansa mea în setul al doilea. Dacă-mi adjudecam setul al doilea, aş fi devenit favorit la aur. Dar el are o constanţă remarcabilă.

Ce înseamnă coordonare în tenisul de masă. Am citit şi eu, am observat la voi ce aport are jocul de picioare, deplasarea din jurul mesei. Zi-mi ceva ce nu ştiu!
De multe ori să ştii că mă mir şi eu cum creierul poate procesa atât de rapid o informaţie, într-o fracţiune de secundă – iar coordonarea minte – mână – picior decurge cu o rapiditate fantastică. Uneori nici nu-mi dau seama cum reacţionez la mingile adversarului, dar există aceste automatisme formate în sute de ore de antrenamente. Iar alteori, după ce văd că trece mingea de adversar şi fac punct, îmi zic în gând: “Wow, Ovidiu! Tu ai făcut punctul ăsta!?”.

Creierul spui…
Se spune că sportul este un medicament pentru creier. Ai văzut vreodată pe cineva trist după ce face sport? Nu! Ei bine, creierul ne dă înapoi o mare mână de ajutor, nouă sportivilor. Eu îţi ofer exemplul meu şi îţi spun că tenisul de masă nu e doar un sport al vitezei de reacţie, al îndemânării, al simţului de anticipa ce face adversarul şi al pregătirii tehnico-tactice, este şi un sport al creierului.

Cum îţi antrenezi creierul?
Prin repetiţie la infinit şi plăcerea de a merge la sală. Acolo sunt în lumea mea, orice problemă aş avea, uit de ea când merg la sală. Sunt ca un copilaş care dă de jucăria preferată. Iar acum, după această medalie, ştiu că mă aflu la un nivel la care mă pot bate cu greii. Şi mă bucur că spectatorii mă plac. Jocul meu e bazat pe forţă şi viteză, nu pe dantelării.

Sursa

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply