Generatii de tineri vin, imbatranesc si se pensioneaza. Care dintre ele a fost cea sacrificata cu adevarat?

Aproape fiecare generatie de tineri romani spune ca ea reprezinta de fapt generatia “de sacrificiu”. Generatia celor nascuti in anii 70, care au prins Revolutia la 20 de ani, se simte sacrificata din cauza instituirii Noii Ordini post-revolutionare. Cei nascuti in anii 90 se simt la randul lor sacrificati din cauza crizei din 2008, care i-a prins tot in jurul varstei maturitatii in acte, cand criza mondiala le-a retezat mare parte din vise, iar greutatile economice le-a franat cariera. Drept este ca nici bunicii lor nu au dus-o pe roze- greutatile crizei post-razboi si-au pus si ele amprenta pe traiul de zi cu zi. Toti au dreptate, dar “dreptatea” unora e mai mica decat a celorlalti. 

salarii-grupe-varsta

Ma sus sunt ultimele date despre distributia salariilor pe grupe de varsta publicate de Institutul de Statistica. Peste circa doua luni Institutul va publica o cercetare pe aceasta tema, dar rezultatele par sa indice de pe acum aceeasi directie: castigurile (nu neaparat financiare) ale tinerilor de azi le depasesc pe cele la care puteau ajunge tinerii din generatiile anterioare. E vorba despre posibilitatea de  a studia in strainatate, de a vizita aproape orice tara din lume, de a avea acces la informatii si la comunicare in genere. Cu toate acestea, cand ceva se castiga, altceva se pierde. La noi, e vorba de minusuri demografice. Tinerii de azi stau mai mult in casa parintilor decat o faceau tinerii de ieri, se incadreaza mai greu in munca, fac mai tarziu copii, iar toate acestea au costuri care se pot cuantifica financiar pentru intreaga societate.

Ce ar mai fi de spus legat de graficul de deasupra este ca ponderea tinerilor de azi care provin din familii aflate in ultima decila de venit dar care reusesc sa urce in topul veniturilor este de peste 6%, cat e media europeana.

Legat de varsta la care tinerii parasesc caminul familial, cel mai devreme se muta singuri tinerii din statele nordice, iar cel mai tarziu, cei din estul si centrul UE – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Letonia si Romania. De exemplu, 50% din tinerii danezi parasesc parintii la 20 de ani, fata de 29 de ani – grecii si 30 de ani, bulgarii.

Tarile vestice se situeaza la centrul clasamentului, in ceea ce priveste virsta de parasire a casei parintesti – jumatate din tinerii francezi pleaca la varsta de 22,6 ani, germanii – 23 de ani, britanicii – 24 de ani sau  26 de ani- luxemburghezii. Interesant este si faptul ca familiile din Europa de Vest cheltuie in medie 400 euro/luna pentru a-si sustine copiii pentru a se desprinde de familie (le achita chiriile sau utilitatile locuintei), dar la noi nu exista o statistica privind aceste “remitente interne”.

Ca sa revenim la comparatii. Tinerii care intra in campul muncii in acesti ani o fac la o putere de cumparare mai buna decat cei nascuti in generatiile anterioare. Dar inainte de a obtine un job, stau “pe tusa: 3 ani, fata de 1.7 ani cat statea generatia anterioara si de 1.4 ani cat era timpul de asteptare in urma cu doua generatii. Discutam pe medii statistice, nu pe cazuri punctuale.

Conform estimarilor  Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), rata somajului la nivel mondial (6,1%) va ramane in mare parte constanta in urmatorii cinci ani, la o jumatate de punct procentual mai mare decat inainte de criza. Tineretul continua sa fie cel mai afectat de somaj: aproape 74 milioane de tineri (15-24 ani) nu aveau un loc de munca. In Uniunea Europeana, rata somajului a crescut cu 4 puncte procentuale fata de momentul declansarii crizei, ajungand la 11,1% in anul 2014. Piata fortei de munca din Romania a fost afectata, de asemenea, de evolutia descendenta a economiilor internationale. In anul 2014 erau 628,7 mii someri, cu peste 50 mii persoane mai mult decat in 2008. Rata somajului inregistreaza un nivel relativ ridicat si in tara noastra (6,8%), iar rata somajului in randul tinerilor (15-24 ani) este de 24,0%.

Datele vin sa confirme teoria lui Modigliani (laureat Nobel pentru economie) care spunea ca de la 25 la 45 – 50 de ani, consumul tinde sa fie superior venitului. Este, in fond, perioada in care oamenii se indatoreaza pentru a-si achizitiona locuinta, la care se adauga cheltuielile legate de copii (intretinerea acestora, inclusiv finantarea studiilor);

De la 50 la 60 – 65 de ani, este vremea in care capacitatea de economisire este maxima. iar peste 65 de ani este perioada de retragere din viata activa, de pensie, caracterizata printr-o scadere brutala a veniturilor. Una peste alta, e dificil sa spui care generatie a fost cea mai sacrificata, dar castigurile financiare ale tinerilor de azi par a fi mai mari decat ale parintilor si bunicilor. Cu costurile demografice corespunzatoare, pe care le va achita urmatoarea generatie. Nu am discutat aici lipsa de viziune din politicile publice privind invatamantul sau promovarii inovatiei. Pur si simplu am luat niste date din Anuarele Romaniei si am facut comparatii, eliminand efectul inflatiei, evident.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sursa: hotnews

1-echipamentgratuit-1030x215

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply