Directorul unei școli din Bacău a făcut un parteneriat inedit cu un supermarket: „2% din tot ceea ce cumpără părinții revine școlii”

V-ați gândi vreodată cum ar fi dacă orice ban pe care l-ați cheltui într-un centru comercial s-ar întoarce în favoarea educației? Sau în buna funcționare a unei școli? Ideea îi aparține lui Antonie Iustin, directorul Școlii Gimnaziale Mihail Sadoveanu din Bacău.

Directorul a încheiat un parteneriat cu un hypermarket din oraș, care le oferă posibilitatea părinților să investească în școală unde copiii lor învață. Un procent 2% din coșul de cumpărături al fiecărui părinte este direcționat într-un cont special pus la dispoziția unității de învățământ

Cum ați descrie școala pe care o conduceți – Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu din Bacău?

Pentru mine, Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu’’ este una dintre cele mai frumoase școli din Bacău, atât din punct de vedere al arhitecturii moderne, cât și din cel al resursei umane și al elevilor ce fac parte din ea. De la deschiderea porților din 1994 și până în prezent, a înflorit, s-a dezvoltat continuu în același spațiu. În acest moment îmi doresc o extindere a școlii cu încă un corp de clădire și acest lucru pentru că cei 510 elevi repartizați în 19 clase reprezintă o medie de 27 de elevi pe clasă.

De câți ani sunteți directorul școlii și ce vă determină să rămâneți în această funcție? 

Sunt director din 2014. Cei cinci ani în această funcție mi-au adus satisfacții profesionale alături de echipa de învățători, profesori și personalul didactic auxiliar. Fiecare reușită ,,a noastră’’ este ca o medalie prinsă în pieptul unui militar decorat. De la flash-mob-ul organizat în mall-ul orașului și până la participarea la olimpiadele naționale cu elevii școlii, sunt zeci de activități organizate de noi, activități organizate cu suflet și dăruire. Funcțiile sunt trecătoare, însă ceea ce faci în acel interval este cel mai important pentru comunitate și colegii de cancelarie.

Cum a început proiectul pe care îl aveți cu lanțul de supermarketuri?

,,La început a fost ideea’’… Necesitatea de a achiziționa bunuri de inventar și consumabile există în fiecare școală românească. Nu le poți avea pe toate doar pe baza bugetului alocat de către minister și/sau autoritățile locale. În urma discuției ,,la o cafea’’ cu doamna director a supermarketului, am găsit deschiderea totală de a iniția și implementa un proiect de finanțare extrabugetară pentru școala noastră. Concret, tot ceea ce achiziționează părinții din acest supermarket reprezintă un procent de 2% acordat școlii cu titlu de sponsorizare. Fie că părintele și/sau cunoscuții elevului nostru cumpără un frigider sau două sticle de apă minerală, 2% din coșul de cumpărături se virează în contul unității de învățământ. De două ori pe an, tragem linie și stabilim ce ne revine. Apoi, împreună cu cadrele didactice din școală stabilim prioritățile de achiziție. Nu a fost prima colaborare de acest gen cu supermarketul, însă acum proiectul are o perioadă de derulare pe termen mediu-lung. Un elev înscris în clasa pregătitoare la Școala ,,Mihail Sadoveanu’’ poate contribui cu acest ,,2% al cumpărăturilor’’ pe o periodă de 9 ani școlari, până termină ciclul gimnazial. În iarna anului 2016 am primit de la același supermarket, cu titlu ,,de împrumut’’, 10 brazi pentru organizarea unui concurs destinat claselor primare. Rezultatul final ne-a pus în dificultate la jurizare…așa că toate clasele participante au fost premiate.

Câți părinți sunt implicați în proiect și care au fost sumele pe care le-ați primit? Ce echipamente ați cumpărat cu banii?

Nu sunt numai părinți implicați, asta e partea frumoasă a proiectului. Sunt implicați- doar pentru Școala Sadoveanu- un număr aproximativ de 300 de părinți, rude ale elevilor, foști absolvenți, cadre didactice. Nu am primit bani în mod direct, ci produse. Pot să vă menționez achiziția de videoproiector, aspirator, mașină de spălat, fișete metalice, scaune cu care am dotat laboratorul de informatică, brad artificial de 5 metri (bucuria elevilor în preajma sărbatorilor de iarnă), articole de papetărie (hârtie de scris, tipizate, markere pentru tablele magnetice), materiale sportive, prelungitoare etc.

Cum s-a dezvoltat proiectul în timp? Ideea a fost adaptată și de alte școli? Despre ce unități de învățământ este vorba?

Proiectul a prins contur repede. La data de 15.02.2017 a fost inițiat, iar la 20 iulie 2017 deja erau înscriși 112 părinți, dată la care s-a făcut și prima ,,achiziție’’ în cuantum de 2.000 lei fără T.V.A. Eficiența acestui proiect este dovedită de faptul că în acest moment mai este implementat și în alte opt școli și licee de pe raza municipiului Bacău. Știu că funcționează cu succes și în județul Iași. Dintre școlile băcăuane implicate în proiect pot menționa C.N.,,Ghe .Vrânceanu’’, Palatul Copiilor Bacău, Școala Gimnazială ,,Miron Costin’’. Antonie Iustin: Consider că ridicarea de noi școli, cu spații suficiente, cu dotări moderne, cu instalații de încălzire și răcire, cu spații de recreere și studiu individual ar trebui să fie o prioritate pentru o reformă reală a învățământului românesc. Trei-patru comune alăturate au posibilitatea să construiască un astfel de campus gimnazial. Orgoliile politice sau administrative nu trebuie să fie o piedică în asocierea pentru construcția unui mediu modern de învățământ ,,cu de toate’’.

Proiectul pe care îl coordonați a fost premiat. Ce premiu a primit? 

A fost o reală surpriză și onoare să fim nominalizați la ,,Gala Premiilor Comunității Băcăuane’’- ediția a XVII-a din 17 mai 2018 la categoria ,,Instituții și O.N.G.-uri’’. Locul 2 pentru proiectul nostru la nivelul întregului județ mi-a arătat că suntem pe drumul cel bun al unui management eficient în ceea ce privește atragerea de fonduri și recunoașterea meritelor întregii echipe pe care o coordonez.

Cât de mult s-au schimbat în ultimii ani generațiile de elevi? 

Mult. Foarte mult. Sunt extrem de curioși și de conectați la tehnologia actuală. Îi motivează provocările, noutatea. Sunt din nefericire extrem de mulți elevi care caută dragostea și sprijnul matern/patern în învățătorul, în profesorul de la școală. Fie au părinții plecați în străinătate, fie îi au în țară, însă aceștia nu au suficient timp să îi mângâie pe creștet sau să îi strângă în brațe măcar o dată pe zi. Credeți că școala românească mai are vreo șansa? O să avem vreodată o școală unde profesorii vor fi flexibili, unde nu se va mai pune accent pe memorare, ci mai degrabă pe înțelegerea noțiunilor și aplicarea lor practică?

Școala românească are toate atuurile de performanță. Sunt zeci, sute de absolvenți care iau premii la olimpiade internaționale, care sunt integrați cu succes în universități de prestigiu din străinătate, care reușesc în firme de top interne și externe. Școala romanească are nevoie de investiții reale în infrastructură. Nu poți implementa sisteme din afara granițelor țării, dacă nu ai ,,aici’’ baza materială existentă ,,acolo’’. Prin natura meseriei, profesorul este extrem de flexibil. El trebuie să își adapteze zilnic stilul de predare, tonul folosit și atitudinea în funcție de vârsta și caracteristicile colectivului de elevi.Sunt foarte mulți profesori care predau și la învățământul primar și la cel gimnazial. Sau gimnazial cu liceal. Accentul pe memorare este condiționat de structura programelor și a manualelor. Aplicabilitatea noțiunilor predate trebuie să se regăsească în viața de zi cu zi. Chiar și lucruri banale precum schimbarea unui bec sau pornirea unei mașini de spălat în condiții de siguranță ar putea constitui o materie opțională sau obligatorie în învățămantul românesc. Nu mai vorbesc de utilizarea motoarelor de căutare online în vederea găsirii unei adrese sau a unui furnizor de servicii. Sunt foarte multe persoane adulte care nu știu ce este și cum funcționează acesta.

Sursa

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns