Bucovina, peisaje demne de poveste şi bucate care îţi lasă gura apă

Bucovina este cel mai bine cunoscută pentru mănăstirile sale rupte din rai, şi nu degeaba. Mihai Eminescu a denumit Putna „Ierusalimul neamului românesc“, iar biserica mănăstirii Voroneţ este supranumită „Capela Sixtină a Estului“ pentru fresca Judecăţii de Apoi care a fost pictată cu pigmentul albastru de Voroneţ. Acesta are în spate o reţetă secretă al cărui element de bază este mineralul azurit. Sau cel puţin aşa spune legenda. Cele două nu sunt însă singurele bijuterii artistice şi centre religioase din zonă, opt mănăstiri cu istorie de sute de ani fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO. Alături de acestea, aceeaşi Bucovină ascunde peisaje demne de poveste şi bucate care îţi lasă gura apă, doar gândindu-te la ele.

Pe istoria locului, pe farmecul naturii şi pe aromele bucătăriei locale au pariat şi doi antreprenori locali când au decis să dezvolte un chalet în zona Valea Putnei, pe drumul care porneşte din Câmpulung Moldovenesc spre Vatra Dornei.

Mihaela şi Florin Irimescu şi-au dorit o pensiune cu aspect contemporan, dar cu materiale din zonă, adică piatră, fier forjat şi lemn, şi mai ales lemn recuperat din bordeie şi grajduri vechi. Proiectul arhitectural a fost realizat de Ciprian Hison din Suceava, însă antreprenorii s-au implicat constant în creionarea lui. „Cea mai mare provocare a venit după finalizarea proiectului de arhitectură, şi anume, la partea de amenajare. Vorbim despre găsirea meşterilor locali şi a obiectelelor unice pentru decor“, povestesc antreprenorii. Designul interior este gândit de Mihaela Irimescu şi de soţul său. S-au lăsat inspiraţi de stilul rustic, tradiţional, unul cald şi intim, unde nuanţele şi texturile te duc cu gândul la natură, povesteşte ea.

„Atât mobilierul, cât şi decoraţiunile cu personalitate vin în completarea accentelor naturale.“ De exemplu, obiectele vechi achi­ziţionate de la un colecţionar local au fost recondiţionate şi dintr-un pod au ajuns în chalet-ul Bio Valeputna. „Vorbim de lăzile de zestre vechi de peste 100 de ani care acum sunt pe post de măsuţe de living.“ Sunt piese care au prins o nouă viaţă. O ladă veche a fost transformată în consolă, un blidar vechi din lemn, un răcitor ca pe vremuri, un cuier mai aparte, o capcană de urs transformată în corp de iluminat sunt doar câteva dintre obiectele care au fost reinterpretate.

„Am încercat să punem în valoare elemente din tradiţia locală, cum ar fi pereţii valuriţi, asemănători celor din lut, covoarele care sunt făcute de mână de către o localnică, cu lână provenită din zonă, şi corpurile de iluminat realizate din fier forjat.“ Mihaela Irimescu afirmă că toate aceste lucruri, poate de mulţi desconsiderate, fac parte din moştenirea noastră culturală „şi ne bucurăm că am putut să le punem în altă lumină, să le poată admira şi alţii.“

Lucrările de construcţie la Bio Valeputna au demarat în aprilie 2014 şi au fost finalizate în decembrie 2015. Antreprenorii spun că povestea Bio Valeputna a început odată cu dorinţa de a concepe o pensiune autentică, tradiţională, dar reinterpretată într-o manieră actuală.

„Pensiunea se închiriază integral. Punem la dispoziţie 12 locuri de cazare, respectiv patru camere cu pat matrimonial şi două twin, fiecare cu baie privată.“

Camerele au vedere la râu sau la munte, fiind situate la parter, pe când la etaj există un spaţiu deschis cu living şi bucătărie. „Livingul mare, cu şemineu, este ideal pentru relaxare şi îi invită pe cei care îi trec pragul într-o altă eră, idilică, cu poveşti la gura sobei.“ Pentru a completa peisajul, cei doi antreprenori au ales montarea unor ferestre generoase, care să permită luminii naturale să inunde interiorul. Mai mult, datorită acestui element, „încăperile le simţi ca fiind mai plăcute, mai aerisite graţie peisajelor din jur.

Bucătăria este comună, la fel şi zona de luat masa de la interior şi de la exterior. Mai mult, fondatorii colaborează cu o bucă­tăreasă din zonă pe care o descriu ca fiind foarte iscusită. „Meniul cuprinde mâncăruri tradiţionale, majoritatea având la bază păstrăvul.“

Acest lucru nu este o alegere întâm­plătoare, Mihaela şi Florin Irimescu fiind deja cunoscători ai zonei şi ai acestui tip de peşte dat fiind că cei doi sunt implicaţi şi într-un business în domeniu.

„Suntem o companie antreprenorială românească, cu acţionariat 100% local. Am deschis iniţial în Vale Putna o fabrică de procesare a păstrăvului afumat.“ Unitatea de producţie a fost construită cu fonduri europene şi duce mai departe tradiţia locală de prelucrare a păstravului prin afumare, potrivit Mihaelei Irimescu. Peştele este procesat conform unor reţete vechi, cum ar fi păstrăvul afumat cu fum natural de fag şi conuri de brad, învelit în cetină de brad legat în harzob de răchită.

Pensiunea Bio Valeputna se află pe Valea Castelului, o zonă încărcată de istorie şi plină de poveşti despre Castelul Regal de Vânătoare. Aici a fost făcută prima cobză de păstrav afumat cu ocazia încoronării Regelui Mihai, povesteşte antreprenoarea. „Ne-am îndrăgostit de acest loc şi am vrut să facem ceva demn de istoria locului, să spunem povestea Văii Castelului, a oamenilor ce trăiesc acolo, a tradiţiilor, poate uitate.“ Numele pensiunii vine de la denumirea austriacă a satului Valea Putnei, nume ce a fost găsit în documente istorice.

Chalet-ul Bio Valeputna a fost ridicat cu fonduri europene, iar valoarea proiectului a fost de 120.000 de euro din care 85% a fost finanţat de UE. Următorul pas pe lista de priorităţi a antreprenorilor îl reprezintă construirea unui restaurant care să devină un reper în zonă. Ei nu oferă însă mai multe detalii. Anual, pensiunea primeşte 5.000 de tu­rişti, iar numărul este în creştere, spune Mihaela Irimescu. Dintre aceştia, peste 15% vin din afara graniţelor ţării, din Regatul Unit, Israel, Austria, Germania, dar şi din destinaţii mai îndepărtate precum Australia sau SUA.

Aici poţi descoperi istoria locului, dar şi a pensiunii unde fiecare parte a mobilierului are o poveste de spus.“ Mai mult, după cum povesteam şi iniţial, chalet-ul este amplasat în inima unei regiuni turistice al cărei potenţial este comparabil cu al unei ţări întregi. Şi Mihaela Irimescu afirmă că în zonă pot fi practicate diverse activităţi de agrement, precum schi, ciclism şi pescuit. Staţiunea Gura Humorului se află la 49 de kilometri de Bio Valeputna, iar Câmpulung Moldovenesc este la 18 kilometri. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Inter­naţional Suceava, care se dezvoltă odată cu turismul local şi odată ce companiile aeriene încep să se uite şi la alte zone în afara Capitalei.

Dintre obiectivele turistice de interes din zonă, antreprenoarea aminteşte Cas­cada Cailor, Muzeul Arta Lemnului din Câmpu­lung Moldovenesc, Mănăstirea Moldoviţa, Mocăniţa Huţulca gata de plimbare, Muzeul Satului Bucovinean şi Rezervaţia Pietrele Doamnei.

„Cei pasionaţi de natură şi de ciclism pot opta pentru plimbări prin pădure, pe traseele montane din codrii Seculari Giumalău, Munţii Rarău sau Giumalău.“

Pescuitul este şi el pe lista de opţiuni, deoarece în zonă se află cea mai veche păstrăvărie din ţară, înfiinţată „acum mult timp de austrieci“. Iar la şemineul din grădină se află o afumătoare unde se poate observa cum se pregăteşte păstrăvul şi cum se realizează o cobză tradiţională din cetină de brad. Restul e doar un exerciţiu de imaginaţie.

Sursa

Hotelul de Gheață se deschide în prezența ambasadorului Canadei. 1.000 de euro premiu pentru cea mai frumoasă fotografie

Cel mai inedit proiect turistic al României, Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac, se va deschide oficial în data de 10 februarie, în prezența ambasadorului Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova, Kevin Hamilton.

Tema Hotelului de Gheață de anul acesta este muzica. Cele 14 camere și 6 iglu-uri sunt decorate cu statui din gheață ale unor artiști iconici pentru muzica mondială, Madonna, Michael Jackson sau Elvis Presley. În fiecare sezon, Hotelul de Gheață primește peste 8.000 de turiști cazați și alte câteva mii de vizitatori.

Cele mai frumoase fotografii vor fi premiate

Deschiderea oficială a Hotelului de Gheață coincide cu startul unui concurs de fotografie ce are ca temă inedita construcție. Fotografi din toată țara sunt invitați să se înscrie în concursul organizat împreună cu Bergenbier, unul dintre partenerii de tradiție ai Bâlea Ice Hotel. Marele premiu este de 1.000 de euro în timp ce locurile 2 și 3 câștigă 200, respectiv 100 de euro. Cea mai interesantă fotografie va fi răsplătită, la rândul ei, tot cu 100 de euro. Concursul va fi jurizat de fotografii Dragoș Asaftei, Vlad Eftenie și Sebastian Marcovici.

Înscrierile în concurs se vor face între 1 și 9 februarie iar concursul propriu-zis va dura 10 zile, între 10 și 20 februarie.

Fiecare concurent trebuie să înscrie în concurs un set de 10 fotografii ce au ca tema Hotelul de Gheață și împrejurimile de la Bâlea Lac și un set de 10 fotografii cu Palatul de Vară al baronului Brukenthal din Avrig. Fotografiile vor fi expuse în cadrul unei expoziții ce va avea loc la Palatul de la Avrig la începutul lunii martie.

Regulamentul și cerințele concursului pot fi consultate pe paginile de Facebook ale Palatului Brukenthal și Hotelului de Gheață.

Sursa

Comoara din Munţii Carpaţi: sursa de apă pură datorată unui fenomen unic

România este o ţară unică, cu peisaje care îţi taie răsuflarea şi comori de nepreţuit. Printre acestea, apele minerale naturale carbogazoase avem izvoare apărute în urma unor fenomene naturale, care au început în adâncurile munţilor vulcanici şi continuă până la izvoarele din poienile Ţării Dornelor, de unde sunt colectate şi aduse pe masa ta în fiecare zi. Şi pentru că o apă pură este o resursă nepreţuită pentru sănătate, în urma unei perioade îndelungate de prospectare au fost descoperite încă două surse de apă minerală carbogazoasă fără nitraţi detectabili, AQUA 2 şi AQUA 3.

Munţii Carpaţi reprezintă un fenomen special hidrogeologic pentru apele minerale. Rocile magmatice constituie o structură geologică în care, după un parcurs îndelungat, apa de origine meteorică se purifică natural. Din adâncurile structurilor vulcanice ale Munţilor Călimani, dioxidul de carbon parcurge un traseu ascendent, impregnând zonele de circulaţie profundă ale apei filtrate natural, iar zonele mai puternic fisurate permit descărcarea zăcământului de apă minerală carbogazoasă. Astfel, prin foraje se poate pătrunde în inima zăcământului hidromineral şi se extrage o apă pură, fără nitraţi. 

Zăcământul de apă minerală naturală carbogazoasă este rezultatul unui proces hidrogeologic complex. Acest proces implică o filtrare naturală de lungă durată, de peste 40 de ani, care are loc în profunzimea Carpaţilor Orientali (pe bordura estică a Munţilor Călimani). În rocile andezitice de natură vulcanica, datând de peste 10 milioane de ani, la mare adâncime, se produce amestecul apei meteorice cu dioxidul de carbon.

La calităţile speciale ale apelor minerale contribuie şi structura geologică a Munţilor Carpaţi, unde se află ultimele păduri de pe continent neafectate de intervenţia omului, iar un loc aparte îl ocupă plaiurile Bucovinei. Munţii, pădurile seculare ce adăpostesc o faună unică în Europa, văile şi luncile neatinse de agricultura intensivă sau activitatea industrială, precum şi structură geologică specifică munţilor vulcanici reprezintă condiţiile primordiale pentru existenţa unor asemenea zăcăminte de apa minerală de o calitate superioară.

 “Aceste noi zăcăminte descoperite certifică faptul că Munţii Carpaţi sunt un fenomen unic şi special la nivel mondial, unde ecosistemul şi structură geologică specifică conferă o puritate extraordinară a surselor de apă! Iar această puritate se reflectă în mod cert în gust!” – declară Jean Valvis – Preşedinte, Director General Carpathian Springs SA.
Şi Jean Valvis nu este singurul care este convins de calităţile speciale ale apelor minerale din Munţii Carpaţi, ci şi Martin Riese, singurul somelier de apă acreditat din Statele Unite ale Americii şi cel mai renumit din lume. El declară în nenumărate interviuri date în reviste de prestigiu din întreagă lume: “Am fost mereu fascinat de faptul că apa are un impact asupra gustului altor băuturi şi alimente. Sunt zilnic înconjurat de apă, lucrez la Restaurantul Patina, în Los Angeles, un restaurant cu stele Michelin, unde am creat un meniu special de apă.”
Acesta a ales să folosească în restaurantul său apa minerală românească şi îşi explică alegerea:  “În fiecare an îmi actualizez meniul de apă, de aceea caut mereu noi ape interesante. Mi-a plăcut foarte mult designul sticlelor AQUA Carpatica, apoi am gustat apa şi am fost imediat un mare fan al acesteia. Apa provine din Munţii Carpaţi, dintr-o zonă străveche şi neatinsă de civilizaţie, de agricultură sau industrie. Apa are un gust bogat şi foarte curat, perfect pentru a fi băută ca atare sau pentru a se combina cu vinuri albe sau roşii bune. Pentru mine cea mai mare surpriză e că apa minerală carbogazoasă e fără nitraţi detectabili, un semn al unui izvor foarte rar şi incredibil.”

Capre negre, surprinse în păduri din Parcul Natural Putna Vrancea

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a anunţat, joi, că au fost surprinse capre negre în cursul acţiunilor de patrulare desfăşurate în păduri din Parcul Natural Putna Vrancea.

Specialiştii estimează o populaţie de cel puţin 180 de capre negre în Parcul Natural Putna Vrancea, acestea fiind monitorizate permanent de personalul parcului.

Capra Neagră (Rupicapra rupicapra) este un animal erbivor care trăieşte în zonele stâncoase montane din Europa.

Potrivit site-ului Parcului Natural Putna-Vrancea, acesta a fost înfiinţat în baza Hotărârii de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Scopul înfiinţării acestui parc a fost protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura a creat de-a lungul timpului o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Sursa

Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

Comoara este unică în Romania, iar ceea ce o face să se remarce şi în Europa este chiar suprafaţa.

Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

Sursa

Un elev român a descoperit și denumit o stea variabilă

Andrei Marian Stoian (16 ani) a descoperit o stea variabilă pe care a numit-o Schela, după comuna gălățeană în care locuiește.

Descoperirea adolescentului a fost făcută în 3 ianuarie 2017, la Observatorul Astronomic din comuna Schela, pe care l-a amenajat cu ajutorul părinţilor şi al Primăriei din localitate.

”M-am simţit mândru de mine şi m-am bucurat de această descoperire despre care nimeni nu ştia. Având privilegiul de a numi steaua aşa cum am dorit eu, am preferat să o numesc «Schela» pentru că aşa am simţit, ca numele comunei mele să apară pe cer”, a spus Andrei-Marian Stoian.

01181053-897497375

Schela V1 face parte din constelația Auriga, iar variația sa este de ordinul orelor, fiind provocată de procese interne din interiorul stelei.

Toate aceste date au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO – American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile (International Variable Star Index), confirmându-se astfel descoperirea.

schela

Tânărul din Schela, elev la Seminarul Teologic ”Sf. Ap. Andrei” Galaţi, este pasionat de astronomie din anul 2010, când a devenit membru al Astroclubului “Călin Popovici” din cadrul Observatorului Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii “Răsvan Angheluţă” Galaţi.

Îndrumat de muzeograful Ovidiu Tercu, tânărul a pus bazele unui Observator Astronomic la Schela în anul 2013, care din luna noiembrie a aceluiaşi an deţine codul IAU-MPC L23, necesar pentru raportarea observaţiilor ştiinţifice la asteroizi şi comete, inclusiv asteroizi apropiaţi Pământului, unii dintre aceştia fiind incluşi în categoria asteroizilor potenţial periculoşi Pământului.

01181053-897483171

Obţinerea codului MPC a fost posibilă în urma dotării Observatorului din Schela cu un telescop profesional obţinut prin intermediul unui proiect accesat de către Primăria Schela prin ONG-ul Cerc Schela.

complexul-muzeal-de-stiinte-ale-naturii-razvan-angheluta_448

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi

Andrei-Marian Stoian nu este la prima performanţă de acest fel. În luna octombrie 2016, împreună cu muzeograful Ovidiu Tercu, la Observatorul Astronomic din Galaţi, a contribuit la descoperirea stelelor variabile Galaţi V8 şi Galaţi V9.

O stea variabilă este o stea la care luminozitatea variază. Majoritatea stelelor au luminozitatea aproape constantă, ca de exemplu soarele nostru, la care luminozitatea variază doar cu 0,1% într-un ciclu de 11 ani. Totuși există o clasă de stele la care variază semnificativ. Ultima ediție a Catalogului general de stele variabile (General Catalogue of Variable Stars) listează aproape 40.000 de stele variabile din galaxia noastră, 10.000 din alte galaxii și peste 10.000 despre care se presupune că sunt variabile. (wikipedia)

Sursa

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

 

Podul Diavolului, structura care creează iluzia unui cerc perfect

Realizat în 1860, de cavalerii oraşului din apropiere, arcul subţire se întinde de-a lungul lacului Rakotzsee, fiind construit din diferite tipuri de pietre locale. În folclor, structura este poreclită ,,podul diavolului”. Fiind foarte arcuit şi subţire, localnicii au atribuit creaţia Satanei.

Ambele părţi ale Rakotzbrucke sunt decorate cu pietre spiralate care par a fi create natural. Atunci când apa nu se mişcă şi lumina este potrivită, podul şi apa creează iluzia unui cerc perfect din piatră.

Astăzi, podul poate fi vizitat, dar traversarea lui este interzisă.
1-echipamentgratuit-1030x215