Ministerul Turismului a publicat un nou clip de promovare a României

Ministerul Turismului a publicat, duminică noapte, noul videoclip de promovare a României, în care sunt prezentate ca atracţii oamenii şi obiceiurile tradiţionale, diverse locuri din ţara de origine a Contelui Dracula, a zmeilor şi a lui Făt-Frumos, dar şi Ilie Năstase, festivalurile de muzică şi cluburi din Bucureşti.

Sub sloganul „România, o destinaţie pentru 365 de zile de vacanţă pe an”, pe muzică interpretată de naistul Nicolae Voiculeţ, ţara noastră este prezentată ca un „loc viu, vibrant”, ca „tărâmul petrecerilor”.

„Ţi-ar plăcea România şi românii mei”, spune vocea din off. „Aici, oamenii sunt încă o poveste de spus oricând şi oricui. Aici s-au născut Contele Dracula, zmeii sau Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana”.

Sunt trecute în revistă Palatul Parlamentului – „cea mai mare clădire din Europa”, Ateneul, bisericile şi castelele, salina de la Turda şi hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac, mocăniţa şi litoralul, festivalurile Neversea şi Untold.

Ilie Năstase, prezentat ca „primul numărul 1 mondial din istoria tenisului este român”, spune: „Te aştept în ţara mea. Pentru mine, România rămâne numărul 1”.

Clipul de prezentare are 3 minute şi jumătate şi variante mai scurte ale lui urmează să fie lansate.

Sursa

Povestea copacului din România care ar putea deveni „Arborele European 2019”. Unde îl putem vota

Europenii pot vota Arborele European al anului 2019 până pe 28 februarie. În competiție se află 15 copaci, iar unul dintre ei este din România. Câștigătorul va fi anunțat pe 19 martie, la Bruxelles.

Copacul din România este un platan cu o vârstă de peste 200 de ani și are și o poveste emoționantă.

Potrivit paginii de vot, „la începutul autorităților locale, i-a fost sculptat în scoarță marcajul de tăiere”. Însă comunitatea s-a unit în jurul arborelui și s-a luptat pentru salvarea sa, transformându-l într-un simbol al iubirii pentru natură și unitate, atât pentru comunitatea din Munții Apuseni, dar și pentru toți românii, mai scrie pe pagina de vot.

Arborele are o circumferință a trunchiului de 4,60 de metri, un diametru al trunchiului de 1,40 de metri, o înălțime de 21 de metri și diametrul coroanei de 24 de metri.

Însă, în competiția europeană nu contează doar frumusețea arborilor, înălțimea sau coroana generoasă sau vârsta, ci și istoria.

Anul trecut, câștigător a fost un stejar de plută, căruia i se spune „Fluierătorul” și care se află în Águas de Moura, Alentejo, în Portugalia. A fost declarat „copac de interes public” încă din 1988 și este înregistrat în Cartea Recordurilor ca „cel mai mare stejar de plută din lume”.

România a participat cu „Stejarul din Cajvana”, județul Suceava. Localnicii cred că acest copac ar data din timpul marii invazii tătare (1241), când toți oamenii din acest loc ar fi murit în luptă, fiind îngropați într-o groapă comună, pe locul unde a fost plantat acest stejar.

O altă legendă spune că în 1476, voievodul moldovean Ștefan cel Mare, însoțit de soldații săi, s-ar fi odihnit la umbra acestui copac, unde ar fi fost serviți cu o brânză proaspătă (caș în limba română), de unde numele localității Cajvana. Ar avea, prin urmare circa, 750 de ani.

„Sensul competiției Arborelui European al Anului este de a atrage atenția asupra arborilor care reprezintă o bogăție naturală și culturală importantă, ce ar trebui să fie prețuită și protejată”, spun organizatorii competiției.

Copacul din România participant în 2019 poate fi votat aici, în dreapta, apăsând „Selectați acest arbore”.

Sursa

Ultimul episod Wild Carpathia. Cunoscutul realizator Charlie Ottley filmează din nou în România

Celebrul realizator al documentarului Wild Carpathia, Charlie Ottley, care a promovat România pe cele mai cunoscute posturi TV din întreaga lume, se află din nou în ţara noastră, unde filmează ultimul episod al seriei. În aceste zile, el se află în judeţul Harghita, unde încearcă să capteze magia iernii românești, despre care spune că este ca într-o “carte cu poveşti”. În exclusivitate, el a pus la dispoziţia echipei noastre imagini din timpul filmărilor.

Sunt imagini în premieră, din filmările făcute de echipa Charlie Ottley, în România. Renumitul jurnalist și regizor vrea să surprindă în ultimul episod al documentarului Wild Carpathia frumusețile iernii la noi în țară.

Charlie Ottley: “Care este noutatea acestui episod? Cheia este chiar în titlu. După cum vedeţi, totul în jur este alb, am dorit ca aproape în fiecare cadru pe care l-am filmat să fie cu zăpadă. Să evidenţiez frumuseţea României pe timpul iernii”.

Episodul încheie astfel ciclul de filmări, dedicate Munților Carpați și, implicit, României, în care britanicul a dezvăluit frumuseţile naturii. Pentru ultimul episod, filmările au început înainte de Crăciun, în Maramureș. În urmă cu câteva zile, au filmat la poalele Tâmpei, iar acum au ajuns pe vârful Harghita Mădăraş, la o altitudine de 1.800 de metri.



Charlie Ottley: “Pentru mine, iarna în România, şi în special, aici, în Harghita, este ca o carte cu poveşti pentru copii. Vreau să captez magia şi frumuseţea iernii în Carpaţi”.

Jurnalistul britanic îi impresionează și pe colaboratorii săi români, prin pasiunea sa faţă de România.

Oana Mihai, asistent producător: “Deja sunt șapte ani de când vine în România și probabil o știe mai bine decât mulți români, totuși această pasiune crește, în loc să scadă”.

Cornelius Ţepeluş, producător independent de film: “Suntem în Carpaţîi Orientali, lumea nu prea ştie de zona aceasta frumoasă și mă bucur că am putut să-l aducem pe Charlie aici, să promoveze Harghita”.

Filmările se vor încheia la începutul primăverii, după topirea zăpezii. Până acum, pentru realizarea episodului “White Carpathia”, jurnalistul englez a reușit să strângă doar 50 de mii de euro, o treime din suma necesară. Documentarul-fenomen “Wild Carpathia” a fost difuzat în peste o sută de ţări. Filmul, cu o durată de 45 de minute, surprinde locuri pitorești din țară noastră și include un interviu cu moştenitorul tronului Marii Britanii, Prinţul Charles de Wales.

Sursa

Sibiul se înscrie în Top 20 European Best Destinations 2020

Sibiul se înscrie în competiția pentru desemnarea celor mai bune 20 de destinații turistice din Europa pentru anul 2020 – European Best Destinations 2020, derulată de organizația European Best Destinations. Consilierii locali vor vota la finalul acestei luni o hotărâre pentru aprobarea înscrierii Municipiului Sibiu în cadrul competiţiei și plata taxei de înscriere de 9.980 de euro.

20 de destinaţii turistice din Europa sunt selectate, în urma înscrierii și voturilor publicului, pentru a face parte din cele mai în vogă destinații de vizitat din Europa, potrivit Raportului care însoțește proiectul. În fiecare an, sute de mii de alegători participă la acest concurs on-line, iar turiştii din întreaga lume au acces la cele mai bune fotografii, videoclipuri, cele mai bune excursii și activităţi, ghiduri de călătorie, etc.

Pentru anul 2020, Sibiul a fost pre-selectat de către membrii platformei EBD şi invitat să se înscrie în competiția Top 20 Destinaţii Turistice Europene și vede în această competiție un prilej de a continua dezvoltarea turistică şi promovarea destinaţiei orașului la nivel european.

„Sibiul a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică în România, dar şi în lume. Desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană în anul 2007, dar şi titlul de Regiune Gastronomică Europeană a anului 2019, au adus notorietate oraşului și i-au îmbunătăţit imaginea atragând vizitatori naţionali şi internaționali. Totodată, acestea au contribuit la stabilirea de relații de cooperare cu alte oraşe şi regiuni europene. Beneficiind de investiţii considerabile, oferta de servicii și dotări în domeniul turismului s-a dezvoltat constant, iar Municipiul Sibiu este astăzi un adevărat loc de întâlnire, o destinație care merită exploatată din plin.

European Best Destinations este o asociaţie europeană cu sediul la Bruxelles și dezvoltată pentru a promova cultura și turismul în Europa. Asociaţia European Best Destinations colaborează din anul 2009 cu peste 300 de birouri turistice europene și este partener al rețelei EDEN (European Destinations of Excellence Network).

Reţeaua EDEN este o platformă europeană care promovează destinațiile turistice de top, care adoptă politici de bune practici privind dezvoltarea turismului sustenabil.

European Best Destination (EBD) joacă un rol important în promovarea Europei ca destinaţie turistică și  evidenţiază cele mai apreciate destinaţii prin intermediul site-ului web www.europeanbestedestination.com și al reţelelor proprii de socializare. Destinaţiile promovate de această platformă se bucură de un număr de peste 5.500.000 de vizitatori ai site-ului web şi de peste 90.000 de persoane care urmăresc publicaţiile platformei pe canalele de socializare (Facebook, Twitter, Google+, Pinierest).

De asemenea, Asociaţia Europeană “European Best Destinations”, se bucură de parteneriate media cu publicaţii de renume din industria turistică și nu numai, precum: Vogue, Forbes, Huffpost, Daily Mail, Trip Adviser, Euro News, Lonely Planet, Independent, El Mundo, China Daily, Rue 89,Figaro Live, Travel+Leisure, Courrier International, se mai arată în raport.

EBD organizează la nivel european în fiecare an, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate turismului, respectiv Competiţia „20 European Best Destinations”.

Sursa

Club Aventura Praid, un concept unic în Europa

Un concept unic în Europa, Club Aventura Praid din Harghita, singurul parc de aventură deschis într-o salină, este rezultatul unei investiţii de circa 250.000 de euro realizată de antreprenorul Marian Petrescu, proprietarul parcului.

Deschis iniţial în 2012, în 2016 parcul a fost redeschis, după o pauză de câteva luni. De atunci, reprezentanţii parcului au regândit traseele şi au adus câteva elemente de noutate pentru a spori accesibilitatea acestora pentru copiii cu vârste foarte mici.

Ideea fondării businessului i-a venit lui Marian Petrescu în 2002-2003, după o vizită cu familia la salina Praid, unde au mers pentru o cură de tratament. Pe atunci, povesteşte că „a fost o adevărată provocare să găseşti ceva activităţi pentru copii, să nu se plictisească 4-5 ore, cât durează o şedinţă de tratament, timp de şapte zile consecutiv.

După aproximativ opt ani eram în căutarea unei locaţii pentru un parc de aventură şi am văzut un reportaj la TV despre sarea exportată de la salina Praid; astfel s-a aprins ideea de a face acolo un parc de aventură, pentru a avea cu ce să îţi ocupi timpul petrecut în salină.” Investiţia iniţială în deschiderea parcului a fost de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro. Doi ani mai târziu, Petrescu a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad, iar în 2014, alături de un asociat, a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi.

După redeschiderea din 2016, reprezentanţii parcului au refăcut cele patru trasee existente şi au construit un nou traseu roşu pentru adulţi, apoi, în iarna anului acestuia, au decis să refacă tot parcul din salină, asta însemnând reamenajarea tuturor celor şapte trasee existente cu jocuri noi şi realizarea a încă două trasee pentru copii cu înălţimea începând cu 80 cm, adaptate astfel pentru a fi accesibile copiilor de 2-3 ani. Astfel, parcul de aventură dispune acum de nouă trasee de aventură pentru toate categoriile de turişti şi aproximativ 250 de echipamente de asigurare.

Toate cele nouă trasee ale parcului de aventură, inclusiv cele pentru copiii foarte mici, sunt construite cu un sistem de asigurare numit ,,linia vieţii continue“, principiul de funcţionare constând într-o carabinieră care nu poate fi detaşată de către participant de pe cablul de asigurare. Diferenţa dintre sistemul destinat adulţilor şi cel destinat copiilor este că responsabilitatea tranziţiei carabinierei cade în sarcina părinţilor.
În sezon, în cadrul parcului din salină lucrează 9-10 persoane, iar în toate cele trei parcuri lucrează în jur de 25 de angajaţi.

Dacă în anul deschiderii salina Praid a atras circa 390.000 de vizitatori, astăzi parcul primeşte în jur de 600.000 de turişti.

Sursa

 

National Geographic a inclus un oraş din România în topul celor mai cool locuri din 2019

Revista National Geographic a întocmit un top al celor mai cool destinaţii turistice din 2019, iar printre cele 19 locuri se numără şi un oraş din România.

„Oferind tot, de la evadări în peisaje urbane futuriste şi arhitectură modernistă la păduri tropicale virgine şi natură sălbatică bine conservată, vă prezentăm 19 destinaţii care în 2019 vor acapara toată atenţia“, anunţă editorii National Geographic topul devenit deja o tradiţie.

Printre cele 19 destinaţii pe care niciun turist nu ar trebui să le rateze anul viitor se numără şi Sibiul. Oraşul, plasat pe ultimul loc în topul prestigioasei publicaţii, este recomandat pentru evenimentele culturale, pentru arhitectura deosebită şi bisericile impunătoare.

„Acest oraş românesc atractiv va fi parte în 2019 a Regiunilor Gatronomiei Europene, aşa că de-a lungul anului vor fi festivaluri şi evenimente culinare, târguri şi tururi ghidate prin care va fi prezentată diversitatea preparatelor din Transilvania. În plus, Sibiul trebuie vizitat, pentru că este un oraş frumos, bine conservat de 800 de ani, este plin de pieţe şi biserici mari şi are magnificul Muzeu Naţional Brukenthal, deschis încă din 1817. Nu rataţi plimbările pe străzile istorice şi piaţa din Oraşul de Jos“, notează National Geographic.

Topul National Geographic al celor mai cool destinaţii din 2019

1. Setouchi

2. Antarctica

3. Pittsburgh

4. Corsica

5. Cambodia

6. San Miguel de Allende

7. West Yorkshire

8. Hong Kong

9. Zimbabwe

10. Guyana

11. Oslo

12. Eritrea

13. KwaZulu-Natal

14. Bhutan

15. Dundee

16. Uganda

17. Matera

18. Indonezia

19. Sibiu

Sursa

Delta Dunarii poate fi explorata virtual pe Google Maps, din aceasta saptamana

Rutele navigabile, lacurile, canalele, flora si fauna Deltei Dunarii pot fi admirate, incepand din aceasta saptamana, prin intermediul aplicatiei Google Maps.

Incepand din aceasta saptamana, Delta Dunarii este disponibila in Street View pe Google Maps si poate fi parcursa de orice persoana din lume, cu o conexiune la internet. Delta este prezenta cu toate frumusetile ei, de la rute navigabile la lacuri si canalele acoperite de vegetatie, de la pasari si flora la arhitectura locala si sate inconjurate de ape. In total, sunt acoperiti peste 1.500 de kilometri de canale si drumuri”, se arata intr-un comunicat de presa al Google, transmis marti AGERPRES.

Potrivit sursei citate, un explorator virtual poate admira pelicanii care isi iau zborul de pe Canalul Trofilca, un canal mic, care serpuieste printr-o padure inundata, mlastini si lacuri.

Mai apoi, se poate plimba pe canalul Sontea, printre vita-de-vie salbatica si pe sub salciile care atarna deasupra canalului Radacinos, creand un tunel de vegetatie spectaculos. Cateva click-uri mai incolo peisajul se schimba: un lac cu nuferi, starci, egrete si pelicani. Iubitorul de pasari poate vedea cormoranii care se hranesc pe Lacul Puiu sau poate ‘da o fuga’ pe Laguna Sacalin. Pe uscat, poate explora arhitectura traditionala din Delta in localitatea Letea sau se poate plimba pe stradutele inguste din Mila 23. La final, se poate relaxa pe plaja salbatica din Sf. Gheorghe sau poate avea o vedere panoramica din varful vechiului far din Sulina”, se precizeaza in comunicat.

Proiectul de preluare a imaginilor din Delta Dunarii a fost realizat cu ajutorul echipei WWF Romania, care a parcurs Delta in lung si in lat cu trekker-ul Google in spate, pe bicicleta, pe barca sau cu caruta, cu sprijinul localnicilor. Operatiunea de preluare a imaginilor s-a desfasurat pe parcursul lunii iunie 2018. Echipa WWF a parcurs majoritatea traseelor turistice din Delta, localitatile Mila 23, Sulina si Letea.

Preluarea imaginilor Street View din Delta Dunarii a fost posibila cu sprijinul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Delta Dunarii, sit UNESCO protejat la nivel international, adaposteste peste 5.000 de specii de animale si plante, peste 300 de specii de pasari, majoritatea strict protejate, cea mai mare colonie de pelicani si cea mai intinsa zona compacta de stufaris din Europa. De asemenea, Delta este cunoscuta pentru dinozaurii subacvatici, sturionii, cei mai mari pesti de apa dulce din lume, insa decenii de abuz, de exploatare nesustenabila a resurselor, a facut ca populatiile speciilor de apa dulce sa fie acum cele mai afectate, declinul fiind in acest caz de 81%, mai mult decat dubla fata de speciile terestre si marine.

Sursa

România este un brand. Cât de mult valorează țara în care locuiești

V-ați gândit vreodată cât valorează țara în care trăiți? Brand Finance Nation Brands a întocmit un studiu în care clasează primele 100 de state ca brand de țară și ne dezvăluie cât valorează fiecare. Valoarea brandului ca țară a Romaniei a crescut cu 27%.

România se situează pe locul 45 într-un clasament al primelor 100 de ţări ca valoare a brandului de ţară, în creştere faţă de locul 49 pe care se situa în 2017.

România valorează 222 miliarde de dolari, arată studiul publicat luni de compania americană de consultanţă Brand Finance.

România este devansată în acest clasament de ţări precum Iran, Columbia, Vietnam sau Bangladesh, dar se situează în faţa unor ţări precum Ungaria – locul 54, Slovacia – locul 55, Grecia – locul 59, sau Bulgaria – locul 70, potrivit Agerpres.

La nivel global, Brand Finance susţine că SUA beneficiază de cel mai valoros brand de ţară, 25.900 miliarde de dolari, în creştere cu 23% în ritm anual, urmat de brandul de ţară al Chinei (12.800 miliarde de dolari) şi cel al Germaniei (5.100 miliarde de dolari). Pe ultimele locuri se situează Libia, Honduras şi Insula Mauritius.

Studiul Brand Finance Nation Brands se bazează pe datele colectate de la Fondul Monetar Internaţional, Forumul Economic Mondial şi fDI Intelligence. Studiul calculează valoarea brandului unei ţări pe baza mai multor criterii grupate sub trei piloni: bunuri şi servicii, turism, investiţii şi societate, acestea fiind apoi corelate cu produsul intern brut al ţării respective.

Sursa

Bloggăriță de turism din Franța: „Acesta este cel mai bine păstrat secret al României”

Messy Nessy, o bloggăriță de turism din Paris, Franța, a vizitat în această vară România, iar acum le recomandă această destinație tuturor celor care vor să descopere un tărâm sălbatic, aproape magic, unde se pot relaxa în inima naturii.

„În această vară, curiozitatea m-a dus în România, o fostă țară comunistă balcanică, cu o reputație proastă ca fiind o țară înapoiată cu țigani, și cu zero infrastructură pentru turism. „De ce vrei să mergi în România?”, am tot fost întrebată înainte de plecare. Răspunsul, pe care l-am ținut pentru mine, a fost: „Ca să vă arăt că vă înșelați””, își începe ea descrierea vacanței în România pe blogul personal.

Unul dintre cele mai surprinzătoare lucruri în timpul documentării mele a fost să descopăr pasiunea pe care viitorul rege al Angliei o are pentru mediul rural românesc, „ultimul colț sălbatic al Europei”. Vizitează Transilvania în fiecare an, are proprietăți într-un sat izolat, iar recent le-a deschis către vizitatori pentru a promova turismul sustenabil în România. Este cu adevărat un loc magic. El a spus adesea că dealurile din România îi amintesc de cum ar fi arătat Scoția dacă nu ar fi fost despădurită. Nu se înșală, iar eu l-aș completa și aș spune că peisajele neatinse și pășunile verzi ar putea să rivalizeze cu peisajele din Toscana și din Provența”, continuă ea.

Unul dintre marile avantaje ale unei excursii în România este că e o destinație ieftină, apreciază Messy Nessy: „Bineînțeles, o vacanță în România este mult mai ieftină – mă refer atât la zboruri, cât și la cazare”. Bloggărița menționează că aici oricine își poate permite „luxul simplicității”, existând cazări de la 25 de euro pe noapte la 120 de euro.

„Departe de stereotipul obositor de „casă a lui Dracula”, Transilvania este un basm, un loc unde poți evada din viața de oraș și unde reușești cu adevărat să te deconectezi de stresul de acasă. De la case de oaspeți istorice la conace elegante, în mijlocul frumuseții sălbatice a colinelor de la poalele Carpaților, acesta este, cu siguranță, cel mai bine păstrat secret al României. Și dacă este [un loc – n.r.] suficient de bun pentru Prințul Charles…”, mai povestește ea.

Messy Nessy recomandă casa de oaspeți a contelui Kalnoky de la Micloșoara, satul Viscri, complexul Valea Verde din satul Cund (județul Mureș) sau conacul Apafi de la Mălâncrav. Conacul Apafi, ce datează din secolul al XVII-lea, este unul dintre preferatele sale.

A fost restaurat recent după ce a fost confiscat și lăsat să se degradeze în timpul regimului comunist. O bună parte din mobilier a fost realizat de artizani locali prin metode tradiționale. Apafi arată ca o vilă de vis din Toscana – cu excepția faptului că aici vei plăti doar 65 de euro de persoană, cu mic dejun și cină inclusă. Conacul are 5 dormitoare. Poți și să închiriezi toată vila alături de prieteni, tot la prețul de 65 de euro de om pe noapte”, explică ea.

În ceea ce privește obiectivele turistice, Messy Nessy recomandă Sibiul, Transfăgărășanul, Castelul Bran, Peleșul și observatoarele de urși.

Sursa

Un cuplu austro-german vrea sa faca un parc national in Fagaras, pe modelul Yellowstone

Fundatia Conservation Carpathia vrea sa infiinteze un parc national in Muntii Fagaras, dupa modelul Yellowstone, primul parc national din lume, in contextul in care Carpatii raman fara paduri intr-un ritm alarmant.

Doar anul trecut au fost taiati ilegal peste 200.000 de metri cubi de lemn, potrivit statisticilor oficiale, citate de TVR.

In 2009, Christoph si Barbara Promberger au infiintat fundatia Conservation Carpathia, cu scopul de a conserva padurile din Europa, acesta fiind unul dintre cele mai mari proiecte realizate in acest sens. Cei doi au reusit sa adune peste 60 milioane de euro din donatii si fonduri europene si au cumparat peste 21.000 de hectare de padure pentru a opri defrisarile.

Cei doi vor sa dezvolte eco-turismul la noi din tara si construiesc observatoare de animale salbatice, planul final fiind cel de a infiinta in Fagaras un parc national dupa modelul Yellowstone din SUA. Ei au replantat deja in zona 600 de hectare, ceea ce inseamna cam 1,5 milioane de puieti.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

“Am incercat sa replantam speciile care normal trebuiau sa fie aici. Asta inseamna foarte putin molid, mai mult fag, paltin si un pic de brad“, explica Barbara pentru sursa citata.

La randul sau, Christoph a afirmat ca, daca Guvernul accepta propunerea, cei doi isi vor dona proprietatile in patrimoniul statului.

 “Daca Guvernul face acesti pasi sa dezvolte Muntii Fagaras intr-un parc national, cu standarde internationale, atunci noi donam toate proprietatile noastre, de la fundatie, in patrimoniul statului. Pentru ca pana la urma un parc national trebuie sa fie ceva pentru natiune”, a precizat acesta.

Reprezentatii Ministerului Mediului vor analiza propunerea dupa ce vor primi o documentatie completa.

Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate

Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.
Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.

Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.

Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor.  S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.

Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.

A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.

Sursa

S-a deschis cel mai mare parc de agrement din România, ”Zaga Zaga” Resort

Cel mai mare parc de agrement din România, „Zaga Zaga”, a fost deschis pe malul Siretului, în zona Doaga, pe o suprafață de 82 de hectare.

„Departe de orașele zgomotoase, într-un colț feeric, unde omul este în comuniune cu natura, resortul ZagaZaga a ajutat la formarea unei delte de o frumusețe nepământeană.

Într-un spațiu în care timpul parcă a rămas oprit contemplându-i tăcerea, la nu mai mult de 20 km de Focșani, Siretul își ramifică brațele care se risipesc ca niște vene peste o întindere nesfârșită, dând naștere unui loc care deapănă frumusețea pământului românesc”.

Pe Facebook, Cristina Doina Cris  a scris: „Nu degeaba i se spune ”Delta Siretului”. Este un resort complex, cu tot ce trebuie, singurul din țară cu acces pe apă către spațiile de cazare și spre restaurant.

Turiștii care ajung aici pot ajunge oriunde doresc cu barca, după ce se înscriu la recepție.

Complexul turistic dispune de 52 de bungalow-uri, dintre care 11 plutitoare, cu dotări de 4 stele. Turiștii pot face plimbări cu barca sau pe jos, pot face pescuit sportiv, pot admira crescătoriile de sturioni, crapi și păstrăvi, pot mânca la cherhana preparate specifice din peștele din bălțile proprii.

Nu lipsește, bineînțeles, caviarul. Pentru copii (dar nu numai), resortul pune la dispoziție trasee prin copaci și celebra tiroliană.

Accesul la ”Zaga Zaga” Resort se face pe drumul lateral de la baza podului peste râul Siret, de la Cosmești.”

Sursa

Puteți explora Delta Dunării pe Google Street View

Dacă nu ați văzut niciodată Delta Dunării, cu nenumăratele ei canale și specii de animale, acum veți putea cutreiera cea mai importantă rezervație naturală din România de oriunde, prin Google Street View.

Gigantul IT american a făcut deja fotografii pe brațele Sulina și Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, printr-un parteneriat cu ONG-ul WWF România. Imaginile vor fi disponibile pe Google Maps începând cu această toamnă.

Delta Dunării este un obiectiv natural de maximă importanță, fiind protejat de UNESCO. Este casă pentru peste 5.000 de specii de plante și peste 300 de specii de păsări. În Delta Dunării trăiesc 85% dintre speciile de păsări care se găsesc în România, majoritatea dintre ele fiind protejate prin lege.

Cea mai importantă deltă din Europa găzduiește și cea mai mare colonie de pelicani albi din lume, dar este și cea mai întinsă zonă acoperită cu trestie din Europa. În Delta Dunării trăiesc și numeroși sturioni, cei mai mari pești de apă dulce din lume.

Street View este un serviciu popular oferit de Google, care este disponibil în peste 85 de țări din lume. Google Street View permite utilizatorilor să vadă imagini în 360 de grade din multe locuri de pe Pământ, printre care străzi, orașe, monumente istorice, obiective turistice și animale sălbatice, atât pe pământ, cât și în apă.

Street View este disponibil României din 2012, când primele imagini ale celor mai importante orașe din țară au fost incluse în platforma Google Maps.

În această vară, mașinile Google vor străbate din nou străzile României, iar imaginile vor fi actualizate.

Mai mult, în perioada următoare vor fi publicate pe Google Maps imagini Street View din diferite obiective turistice din Transilvania.

Sursa

Ia cu cristale Swarovski

Ii împodobite cu cristale Swarovski sunt purtate la zile de sărbătoare de tinerele din Ţara Oaşului, stârnind astfel dezaprobarea bătrânelor, care încă mai poartă cămăşi lucrate manual în urmă cu zeci de ani, dar şi interesul etnologilor, preocupaţi de evoluţia patrimoniului cultural şi de felul în care costumul popular devine unul „viu”, adus mereu în actualitate, relatează Agepres.

Odată cu construcţia noilor case, cele mai multe pe două – trei nivele, s-au transformat şi satele, dar oşenii nu şi-au neglijat costumele populare. Astfel, astăzi s-a ajuns ca bunăstarea materială să se resimtă şi în costumele populare, care sunt împodobite inclusiv cu cristale Swarovski. Acest lucru a stârnit curiozitatea specialiştilor, uneori fiind catalogat drept un kitsch, dar mai ales criticile bătrânilor.

Oşenii nu prea spun ie, termenul a ajuns în Ţara Oaşului în urmă cu câţiva ani. Ei au cămaşă, chimeşă sau chemeşă, dar în fond este vorba despre acelaşi obiect – cămaşa populară feminină.

Majoritatea oşenilor sunt plecaţi la muncă în străinătate şi, după ani de zile de trudă, după ce şi-au pus la punct casele, au început să investească şi în costumele populare. În fiecare vară, satele sunt pline de oameni îmbrăcaţi în straie populare. Oşenii ies la biserică şi în centrul satului ca să-şi arate costumele, care spun totul despre ei. Aşa s-a ajuns la costumele cu cristale Swarovski.

„Acum la noi aşa se poartă, aşa e moda. Sunt costume populare, dar noi. Este greu să te mişti în ele, sunt foarte grele, dar prea puţin ne interesează acest lucru pentru câteva ore. Vrem să arătăm că avem costume frumoase tradiţionale şi ne mândrim cu asta. Nu eşti în rând cu lumea dacă nu ai duminica pe tine un costum popular. Sunt multe femei care au chimeşi cu cristale Swarovski, ele consideră că sunt mai frumoase dacă sclipesc sau dacă ştie lumea că au cristale”, consideră Maria Paşca, o tânără din Ţara Oaşului.

 

Meşterul popular Maria Finta afirmă că oşenii nu prea sunt interesaţi de modelele vechi, dar mai sunt oameni care apreciază lucrurile făcute manual. Confecţionarea unei ii de mână, după model vechi de acum cel puţin 100 de ani, durează cam o săptămână, iar preţul se ridică undeva la 400 de lei. Ea coase de când e mică. Mai are câteva ajutoare, dar problema este, spune meşterul popular, că tinerii nici nu vor să audă să mai facă aşa ceva.

Atunci era mai greu, acum ne-am mai modernizat. Acum le facem pe pânză, atunci se făcea pe pânză numai de casă. Acum se cer mai mult pe negru. Eu fac modelele de sute de ani, numai pe pânză de-astalaltă. Eu am o ie sau o cămaşă de ani de zile, iau o floricică de aici, de acolo şi le aşez să fie bine, să fie frumoasă. Eu nu fac cu cristale, dar în zona noastră majoritatea fac. Acum numai alea sunt la modă. Eu dacă aş merge aşa la biserică (îmbrăcată în straie vechi – n.r.) cred că mulţi ar râde de mine. Dar cine pricepe foarte mult le apreciază. Mie îmi par foarte frumoase”, explică Maria Finta.

 

 

Etnolog de profesie, Natalia Lazăr consideră că toate aceste modificări ale costumului provin din „interiorul oşenilor”, din faptul că sunt oameni care au pornit dintr-o situaţie materială dificilă, dar prin ambiţie s-au realizat pe plan financiar, iar depăşirea condiţiei se vede acum în costumul popular dar contemporan.

„Costumul era viu datorită materialelor folosite, intrau în contact cu corpul uman şi transmiteau o anumită energie, o anumită stare, s-a demonstrat ştiinţific. Există o mişcare naţională în acest sens, se cultivă cânepa masiv, mai sunt femei care ţes la război şi va fi reintrodus în anumite zone etnofolclorice. Nu ştiu dacă şi la noi, vom vedea. Pe de altă parte, este viu prin cromatică, dacă avem în imagine costumul monocromatic alb negru, acela de la Astra din zona Sibiului, deja se vede o diferenţă, acesta abundă, în bucurie, veselie, culoare, dar pe de altă parte, în acest moment, au abordat oşenii alb-negrul pentru că ei consideră că îi reprezintă. Este un costum imperial. Oşenii şi-au depăşit condiţia socială. Dacă privim în muzeu şi vedem care era starea materială, care erau locuinţele oşanului, ne dăm seama că era o situaţie materială financiară deosebit de dificilă. Oşenii sunt foarte mândri şi orgolioşi şi doresc să îşi depăşească condiţia şi au reuşit asta. Şi-au construit o casă, au arătat lumii întregi că au izbutit şi iată costumul contemporan reflectă oarecum şi această stare”, explică etnologul.

Totodată, directorul adjunct al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Felician Pop, crede că acest costum popular oşenesc este unul „viu”, deoarece s-a transformat şi răspunde cerinţelor actuale ale oşenilor. Costumul arată şi rădăcinile oşenilor, dar în acelaşi timp şi valoarea şi importanţa socială a celui care îl poartă.

Sursa

La Castelul Bran se deschide pentru turisti tunelul secret al Reginei Maria

O nouă atracție este anunțată la Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic al României. Tunelul Timpului, tunelul secret al Reginei Maria, de la 1 iulie. Tunelul a fost construit acum 80 de ani iar pentru reabilitarea lui s-au cheltuit 1 milion de euro.

Tunelul a fost construit în 1930 la ordinul Reginei Maria pentru a uşura parcurgerea de către regina bolnavă de artrită a drumului dintre castel şi parcul unde îi plăcea să se relaxeze. Accesul se făcea prin vechea fântână din curtea interioară a castelului, unde a fost montat un lift electric cu ajutorului căruia Regina Maria putea coborî 30 de metri în subteran.

După ce s-a construit liftul, la baza fântânii a fost săpat un tunel orizontal în stâncă, realizându-se legătura cu Parcul Regal al reşedinţei. Tunelul are 40 de metri lungime, iar Regina Maria putea ajunge mai repede în parcul castelului, unde îi plăcea să citească.

Administratorii Castelului Bran au decis în urmă cu un an să reamenajeze tunelul şi să îl pună la dispoziţia turiştilor. Astfel, Tunelul Secret urmează să devină un veritabil Tunel al Timpului. Turiştii vor urca într-un lift cu o capacitate de şase persoane, vor coborî 30 de metri sub pământ tot prin vechea fântână, iar apoi vor putea parcurge la pas tunelul de 40 de metri lungime pentru a ajunge în parcul regal.

Tunelul nu este unul simplu, iar traversarea lui va fi o adevărată experienţă multimedia. De-a lungul său vor fi mai multe holograme care vor prezenta Castelul Bran de-a lungul istoriei sale, de la construirea sa din 1377 şi până astăzi.

Vizitarea tunelului nu va fi inclusă în preţul biletului de intrare la Castel. Tariful pentru parcurgerea tunelului urmează să fie stabilit până la data inaugurării. De asemenea, pentru că în zilele de vară, sunt şi câte 6000 de vizitatori pe zi la Castelul Bran, cel mai probabil, accesul în tunel se va face cu programare pentru că este imposibil ca toţi vizitatorii să îl poate parcurge.

Sursa

Ziarist britanic: România are „absolut tot” pentru a fi pe placul turiștilor

Articolul, apărut pe 30 mai pe site-ul prestigioasei publicaţii britanice The Spectator, în secţiunea “Life”, cu titlul “Romania: Europe’s most overlooked holiday destination”, prezintă impresiile de călătorie ale jurnalistului Stephen McGrath, care a vizitat mai multe zone din România, inclusiv Gura Portiţei, Sibiu, Şuior şi Săpânţa.

“România este una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei. O analiză rapidă a suprafeţei ţării dezvăluie faptul că aceasta reprezintă un loc care are absolut tot pentru a fi pe placul turiştilor. De la zone sălbatice virgine la castele multiseculare, de la piste de schi pitoreşti la plaje liniştite cu nisip fin, de la o industrie înfloritoare a vinurilor şi a berii artizanale la oraşe la fel de vibrante ca echivalentele lor occidentale”, afirmă Stephen McGrath în debutul acestui articol.

Jurnalistul a remarcat că deşi “zone întinse din România se modernizează, cultura ei rurală distinctă continuă să existe” şi “multe preparate culinare native merită să fie încercate“. Potrivit jurnalistului britanic, “dacă Ministerul Turismului din România începe să se organizeze şi să acţioneze într-un mod eficient, această ţară ar putea să ajungă să ocupe o poziţie mult mai înaltă în listele cu obiective de vizitat întocmite de mulţi dintre turişti”.

Gura Portiţei reprezintă “o evadare idilică”, notează Stephen McGrath: “Litoralul românesc de la Marea Neagră are o lungime de aproximativ 273 de kilometri, însă Insula Portiţei, o mică insulă de nisip la marginea Deltei Dunării – o vastă rezervaţie a biosferei, amenajată acolo unde fluviul se întâlneşte cu marea, după ce a străbătut jumătate din Europa – oferă vizitatorilor o lume complet izolată de agitaţia vieţii în oraşe”. El a remarcat şi faptul că spaţiile de cazare sunt “convenabile şi în general adecvate”, iar zona reprezintă “un loc ce merită vizitat pentru priveliştile sale uluitoare cu peisaje naturale, preparatele delicioase pe bază de peşte şi plimbările cu ambarcaţiuni, care operează cu regularitate şi sunt amuzante”.

După o vizită în Sibiu, Stephen McGrath afirmă că această localitate este “un oraş încântător, în care abundă cultura”. “Identitatea urbană a României nu stă doar în acea mare de blocuri comuniste, gri şi lipsite de elemente culturale. Ele există, desigur, şi chiar în număr mare, însă există şi multe oraşe – mai ales în centrul ţării – care promovează în bună măsură o perioadă impresionantă din istoria arhitecturii. În Sibiu, un mic oraş din centrul României, arhitectura distinctă a saşilor transilvăneni – poate fi observată cel mai bine“, a adăugat jurnalistul britanic.

O vizită în Sibiu reprezintă “o necesitate pentru turiştii pasionaţi de cultură”, întrucât acest oraş a fost capitală europeană culturală în 2007 – anul în care România s-a alăturat Uniunii Europene, afirmă Stephen McGrath, care s-a declarat plăcut impresionat de “cafenelele şi bistrourile aliniate de-a lungul unor străzi înguste şi liniştite, ce pornesc din centrul unor piaţete ce datează din secolul al XV-lea”. De asemenea, autorul articolului este de părere că Muzeul Brukenthal, “o frumoasă clădire barocă, în care sunt expuse impresionante colecţii de artă ale multor pictori europeni, datând din secolul al XV-lea şi până în secolul al XVIII-lea, nu ar trebui să fie ratat”.

De asemenea, Stephen McGrath a lăudat şi gastronomia românească, declarându-se încântat de sarmale, specialităţile din carne de porc şi de peşte, mămăligă şi mujdei. El a lăudat şi băturile din ţara noastră, în special ţuica şi vinurile româneşti Fetească Neagră şi Negru de Drăgăşani.

Despre staţiunea de schi Şuior din Munţii Gutâi din Maramureş, jurnalistul a spus că aceasta este “un tărâm de care timpul a uitat”.

“Există multe zone în care poţi să schiezi în România, însă Şuior, la baza munţilor Gutâi din Maramureş, în nordul ţării, este una dintre cele mai bune, fiind înconjurată de privelişti ce par a fi rămas captive în timp”, afirmă Stephen McGrath. “Ce este minunat la Şuior este faptul că poţi să explorezi Maramureşul, o zonă rurală cu ferme mici şi cu un mod de viaţă care a dispărut de multă vreme din cea mai mare parte a Europei, inclusiv 100 de biserici vechi ortodoxe din lemn, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO”, a adăugat el. De asemenea, jurnalistul britanic a remarcat şi Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Munţii şi natura, “probabil cel mai mare dar al României”

Deţinând cea mai mare parte a pădurilor virgine rămase în Europa, în care trăiesc urşi, lupi, râşi şi pisici sălbatice, fără a mai menţiona arcul Munţilor Carpaţi, pare corect să spui că “natura este probabil cel mai mare dar al României”, afirmă autorul articolului. “De aceea, pentru pasionaţii de drumeţii montane şi de ciclism, e ca şi cum ar intra într-un paradis natural, o sălbăticie care nu necesită nicio tehnică specială de supravieţuire, şi în care se poate ajunge cu uşurinţă graţie unor curse ieftine cu avionul. Deloc surprinzător, ecoturismul reprezintă un sector în dezvoltare în România“, a concluzionat Stephen McGrath.

The Spectator este o revistă săptămânală britanică înfiinţată în 1828. Publicaţia, specializată în articole de cultură, politică şi actualităţi de importanţă mondială, este deţinută de David şi Frederick Barclay, care deţin şi ziarele The Daily Telegraph şi Sunday Telegraph.

În presa străină apar cu regularitate articole care promovează România turistică.

La sfârşitul lunii mai, publicaţia canadiană The Star a reluat un articol apărut iniţial în martie în The Washington Post – intitulat ”Romanian rhapsody — exploring an unsung destination in Eastern Europe”, semnat de două jurnaliste americane, Christine Pendzich şi Eva von Falkenstein -, în care se afirmă că pentru turiştii care sunt dispuşi să uite poveştile cu Dracula, România oferă ”un peisaj fermecător, liniştit şi variat”.

La începutul lunii mai, un alt jurnalist american, Christopher Bagley, a semnat un articol publicat în revista de călătorie Conde Nast Traveler sub titlul ”The Bewitching Time Warp of Transylvania, Romania”, în care vorbeşte despre pitorescul peisajului transilvănean.

Sursa

Bujorul de munte, floarea cu miros de vişine ce oferă un spectacol uimitor la începutul verii pe un munte din România

Smârdanul sau bujorul de munte este una dintre cele mai rare plante din regiunile montane. Planta face parte din genul botanic Rhododendron. Genul cuprinde diferite specii ce cresc la altitudini înalte în regiuni precum Himalaya, Caucaz, Carpaţi, Alpi şi Pirinei.

În România, planta se regăseşte preponderent pe Muntele Roşu, de aici provenind şi denumirea locului. Localnicii consideră înflorirea bujorilor de munte un fenomen unic şi se bucură că sunt protejaţi prin lege. Bujorul de munte creşte în tufe pitice şi nu suportă transplantarea, de aceea creşterea plantei în grădină este imposibilă.

Smârdanul înfloreşte la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie, când mirosul său, asemănător vişinelor, inundă perimetrul Parcului Naţional Bucegi. Tufele ce se regăsesc pe crestele Carpaţilor au vârste cuprinse între 30-40 de ani, moment în care abia ating înălţimea maximă.

Deşi este asemănător cu bujorul propriu-zis, bujorul de munte nu trebuie confundat deoarece floarea ce se regăseşte într-o mare parte dintre grădini face parte din altă familie botanică, Paeoniaceae. Smârdanul a fost clasificat pentru prima oară de către botanistul austriac Theodor Kotschy şi de maghiarul Lajos von Simonkai.

Plantele sunt considerate de oamenii locului ca fiind un panaceu pentru numeroase afecţiuni. Bujorul de mune, planta mucilaginoasă conţine aminoacizi esenţiali şi alţi compuşi activi precum cristalele microsublimare şi polifenoli. Deşi în trecut localnicii realizau dulceaţă din petalele florilor, în prezent planta se află pe cale de dispariţie şi este protejată prin lege. „Culegeam florile de bujori de munte, le ţineam în mână şi tăiam partea lemnoasă, mai albă. Puneam într-o farfurie petalele şi apăsam ca să iasă mai consistentă, apoi puneam o linguriţă de sare de lămâie, o frecam puţin aşa şi stoarceam bine. Separat, puneam un kilogram de zahăr, trei pahare de apă şi puneam petalele stoarse. Dă un colorit nemaipoment. Era o delicatesă. Acum mai facem din trandafiri, dacă nu mai e voie să culegem rododendronul. E foarte bine că nu se dă voie să se mai culeagă”, afirma anul trecut o localnică din Cheia, pentru Mediafax.

Sursa

Fermierii romani cultiva goji, ”fructul tinereții veșnice”

Românii au prins gustul fructelor de goji, iar fermierii care au asemenea culturi au dat lovitura. În ultima perioadă cererea a crescut atât de mult încât nu mai fac faţă comenzilor.

Numit şi “fructul tinereţii veşnice”, goji se consumă atât proaspăt, cât şi deshidratat. Din el se fac sucuri şi ceiauri, mulţi îl amestecă în salate, iar în bucătăria chinezească apare des lângă pește şi pui.

La Scobinți, în Iaşi, Florin Vieru a investit 2.000 de euro într-o plantaţie de goji. A plantat 400 de arbuşti pe o mie de metri pătraţi de teren, moştenit de la bunici, şi după un an a început să culeagă roadele.

Florin Vieru, cultivator de goji: “Nu este o plantă pretenţioasă, se întreţine uşor. Cererea este foarte mare. Am ajuns să amân oamenii de pe o săptămână pe alta, pentru că nu mai aveam să le dau produse.”

În 2017, proprietarul a recoltat peste 50 de kg de fructe goji. Anul acesta estimeasza ca producţia va ajunge la 150-200 de kg de fructe.

Goji este originar din Himalaya şi este considerat un izvor de sănătate. Terapeuţii chinezi şi tibetani îl folosesc di vremuri străvechi. Arbustul este rezistent la secetă şi s-a adaptat uşor condiţiilor de la noi.

Localnic: “Acesta este butaşul de goji, după aproximativ 2 luni, este făcut din seminţe. Aşa arată butaşul după 2 ani. De la an la an se formează coronamentul care creşte, iar producţia creşte de la an la an.”

Plantaţii de goji există şi în Vaslui. Eugenia Ignat a cumpărat cu 900 de dolari seminţe din Canada şi le-a sădit pe un hectar. Anul trecut, din plantaţie a cules 400 de kilograme de fructe iar acum spera să strângă o tonă.

Eugenia Ignat, cultivatoare de goji: “Am scos cam 1,8 kilograme de la o plantă. Anul ăsta sper să se dubleze. Am consumat proaspte, am dat la prietene, am făcut suc, nectar.”

Un kilogram de fructe proaspete de goji se vinde cu 60 de lei. Preţul se dublează în cazul celor deshidrate.

Fructele de goji seamănă cu măceşele şi sunt foarte dulci. Cu un indice glicemic mic – goji este puternic antioxidant şi are de 500 de ori mai multă vitamina C decât portocalele.

Din goji se prepară sucuri şi siropuri, iar fructele deshidratate se consuma ca atara sau în combinaţie cu iaurtul. În mâncare – mai ales în bucătăria chinezească – goji se pune lângă peste sau pui, în supe şi în sosuri. În ultima vreme, în restaurantele de la noi, apreciate sunt şi salatele.

Cu atât de multe variante de consum, fuctele sunt tot mai cerute.

Anca, vânzătoare: “Multe persoane vin şi cumpăra goji. Este bun, mai ales pentru copii. Este un fruct cu multă vitamica C.”

În România, goji se culege din august până în octombrie. Fructele sunt folosite şi în industria de cosmetică – la creme şi măşti pentru întinerirea pielii.

Sursa

”Bojdeuca” lui Creangă: Zeci de mii de oameni vizitează anual locul unde s-au născut ”Amintirile din copilărie”

”Bojdeuca” lui Ion Creangă din Iaşi, primul muzeu memorial literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918, este unul dintre cele mai vizitate locuri din oraşul din inima Moldovei. Anual, zeci de mii de oameni vizitează locul unde s-au născut ”Amintirile din copilărie”.

”Bojdeuca” lui Ion Creangă sărbătoreşte în 2018 împlinirea a 100 de ani, cu diverse manifestări, care au început la jumătatea acestei luni. Reprezentanţii Muzeului Literaturii Române Iaşi, instituţie în subordinea căreia se află ”Bojdeuca” lui Creangă, spun că, an de an, zeci de mii de români şi străini vin să viziteze casa în care a trăit autorul ”Amintirilor din copilărie“.

”Anul acesta sărbătorim 100 de ani de la înfiinţarea Bojdeucii. Am început manifestările la mijlocul lunii şi ele continuă. Referitor la numărul de vizitatori, acesta este de aproximativ 50.000 de oameni în fiecare an. Nu există neapărat un sezon anume în care turiştii preferă să viziteze Bojdeuca, ei venind constant“, a declarat purtătorul de cuvânt al Muzeului Literaturii Române Iaşi.

Potrivit acesteia, în marea lor majoritate, vizitatorii sunt copii care vin în excursii cu profesorii sau însoţiţi de părinţi. Însă asta nu înseamnă că ei sunt unicii vizitatori. Există persoane care vin din diverse ţări, precum Republica Moldova, Rusia, Bulgaria, Franţa, Italia sau Germania, pentru a vizita casa în care a trăit Ion Creangă.

Toate ”Poveştile“ şi ”Amintirile din copilărie“ au fost scrise în căsuţa botezată de scriitor ”bojdeucă“. În vara şi toamna anului 1876, Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaş al lui Creangă.

Clădirea care adăposteşte expoziţia documentară referitoare la viaţa şi opera lui Creangă, biblioteca, precum şi amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 şi inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia centenarului morţii povestitorului. În iunie 1879, Ion Creangă a cumpărat locul şi Bojdeuca din Ţicău pe numele Tincăi Vartic, după ce a scris el însuşi actul şi l-a semnat ca martor şi după ce a plătit 50 de galbeni austrieci – ”a treizeci şi şepte de lei vechi galbenul”. Astfel, Creangă o făcut-o proprietară pe femeia care avea grijă de el şi de gospodărie, însă întreaga viaţă s-a considerat proprietar pe această ”bojdeucă de căsuţă”, cu două odăi.

La vremea aceea, Ion Creangă devenise recunoscut pentru faptul că la căsuţa sa din Ţicău deţinea un număr foarte mare de pisici, peste 30, iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viaţa sa, elocvent fiind numele dat unei din feline, Mărioara, după mătuşa lui zgârcită din satul natal Humuleşti.

Sursa

Turişti din toată lumea, curioşi să doarmă în bungalouri pe Dunăre, în primul sat plutitor din România

Prima staţiune exotică din România, realizată în localitatea Berzasca, din judeţul Caraş-Severin, atrage turişti ca un magnet. Doar anul trecut, aproximativ 4.000 de vizitatori din toate colţurile lumii s-au cazat în căsuţele suspendate deasupra Dunării.

Administratorul satului lacustru  a declarat, că în minivacanţa de 1 Mai, toate bungalourile sunt închiriate, ultima rezervare fiind realizată în luna decembrie a anului trecut.

“În toate weekend-urile, până în toamnă, cele 15 căsuţe suspendate vor fi ocupate. Pentru minivacanţa de 1 Mai, ultimele rezervări s-au făcut în luna decembrie, iar pentru cazările începând cu data de 1 iunie, din septembrie – octombrie anul trecut. Până la data de 1 iunie, o noapte de cazare într-un bungalou costă 250 lei, cu mic dejun inclus, iar după 1 iunie şi până în 15 septembrie – 300 de lei”, a explicat administratorul complexului.

Fiecare casă plutitoare este compusă dintr-un dormitor la etaj, o sufragerie dotată cu un colţar extensibil, televizor, baie cu cabină de duş, o terasă de 16 mp cu vedere la Dunăre, cu şezlonguri, iar ca facilităţi – internet gratuit, aer condiţionat şi cablu tv. Capacitatea maximă de cazare într-o căsuţă este doi adulţi şi doi copii.

De asemenea, pe ponton se află o zonă de relaxare şi o terasă cu 14 mese. În cadrul complexului a fost realizată şi o bucătărie, iar turiştii pot servi doar mâncăruri tradiţionale zonei, precum ciorbă din peşte sau alte preparate din peşte.

“Aproximativ 4.000 de turişti au fost anul trecut cazaţi. Oamenilor le place senzaţia de a sta pe terasă şi sub ei să fie Dunărea, este mult mai mare liniştea, nu ai vecini, pescarii apreciază că stau pe şezlong şi pot pescui. Vin turişti din Spania, Germania, Franţa, SUA, Canada, Australia, Italia. Din România vin oameni din toată ţara, cei mai mulţi din partea Moldovei şi din Bucureşti”, a declarat administratorul complexului.

 

Sursa