Rochie din frunze de stejar, tei şi crizanteme de peste 5.000 de euro

O brăileancă de 30 de ani a creat o rochie din frunze de tei şi stejar, împodobită cu crizanteme, care costă peste 5.000 de euro şi care poate fi purtată cel mult şase luni.

Tânăra creatoare vestimentară nu este la prima realizare inedită, deoarece în trecut a confecţionat rochii din petale de trandafir şi din cetină de brad.

Creatoarea rochiei din frunze şi flori spune că a moştenit pasiunea pentru croitorie de la părinţii săi, care aveau un atelier. Pentru ultima sa creaţie, brăileanca a muncit 24 de ore şi a folosit peste o mie de frunze pe care le-a lipit cu un pistol special.

Rochiţa ar fi trebuit să fie gata anul trecut, dar nu am avut timp la dispoziţie. Îmi place foarte mult să creez. Eu nu cos, doar croiesc şi dacă aş avea mult timp la dispoziţia, aş crea încontinuu. Pentru această rochie am folosit, cred, peste 1.000 de frunze de stejar şi tei. Am lipit frunzele de stejar şi tei cu pistol special. Frunzele de tei sunt puse la presat, nu sunt tratate, sunt naturale. Floricelele sunt crizanteme naturale. A fost foartă multă muncă, multă migală, am lucrat la ea 24 de ore, totul a fost manual”, a spus Raluca Constantin

Creatoarea spune că inedita rochie costă peste 5.000 de euro şi poate fi purtată cel mult jumătate de an.

„Rochia poate fi purtată. Nu există niciun risc ca aceste frunze să se dezlipească în timpul purtării. Această rochie va ţine cam şase luni. Darcă ar fi să o vând, preţul ei ar fi undeva între 5.000 şi 7.000 de euro”, a afirmat Raluca Constantin.

Rochia din frunze nu este prima cu care tânăra croitoreasă din Brăila iese din tipare. În trecut, ea a făcut o rochie din petale dintr-un buchet de trandafiri primit în dar de la soţul său, de Ziua Îndrăgostiţilor. De asemenea, în urmă cu doi an brăileanca a confecţionat o rochie din cetină de brad pentru care a folosit 13 crengi de brad, pe o structură din plasă şi sârmă.

Sursa

Ianis, fiul de 20 de ani al lui Gheorghe Hagi, convocat în premieră la echipa naţională a României

Fotbalistul Ianis Hagi, în vârstă de 20 de ani, a fost convocat, în premieră, la echipa naţională de seniori. Fiul fostului internaţional Gheorghe Hagi se află în lotul alcătuit de antrenorul Cosmin Contra pentru meciurile cu Lituania şi Muntenegru din Liga Naţiunilor.

Reprezentativa României va disputa pe 17, respectiv 20 noiembrie, ultimele două partide din grupele Ligii Naţiunilor, contra Lituaniei şi Muntenegrului.

Selecţionerul Cosmin Contra va miza la aceste două jocuri pe un lot format din 25 de jucători, respectiv 16 care evoluează în străinătate şi nouă din Liga 1.

Pe lângă Ianis Hagi, care prinde în premieră lotul naţionalei mari, Contra i-a convocat pe Alex Paşcanu, aflat de asemenea la întâia selecţie, George Puşcaş şi Andrei Ivan. Ianis Hagi e în premieră la prima reprezentativă, până acum vedeta celor de la Viitorul bifând meciuri la naţionalele U17, U19 şi U21, alături de care s-a calificat la EURO 2019. În total a jucat 17 partide şi a marcat cinci goluri la loturile “tricolore”.

De notat este şi revenirea lui Ciprian Deac sub tricolor. Accidentat pentru mai mult timp, mijlocaşul CFR-ului e considerat în continuare un jucător important de către Contra, cel care l-a trimis pe Jerry Gane la Cluj pentru o discuţie particulară cu liderul campioanei.

Lista jucătorilor convocaţi pentru meciurile cu Lituania şi Muntenegru:

Portari: Ciprian Tătăruşanu (FC Nantes, 55/0), Costel Pantilimon (Nottingham Forest, 27/0), Florin Niţă (Sparta Praga, 2/0)

Fundaşi: Cristian Manea (CFR Cluj, 6/1), Romario Benzar (FCSB, 13/0), Cristian Săpunaru (Kayserispor, 31/0), Ionuţ Nedelcearu (FC Ufa, 3/0), Cosmin Moţi (Ludogorets, 12/0), Alexandru Paşcanu (Leicester City, 0/0), Alin Toşca (PAOK Salonic, 14/0), Nicuşor Bancu (U Craiova 1948 CS, 6/0)

Mijlocaşi: Alexandru Chipciu (Sparta Praga, 38/5), Răzvan Marin (Standard Liege, 14/1), Paul Anton (Krylia Sovetov, 6/0), Tudor Băluţă (FC Viitorul, 2/0), Nicolae Stanciu (Sparta Praga, 26/9), Alexandru Cicâldău (U Craiova 1948 CS, 2/0), Alexandru Mitriţă (U Craiova 1948 CS, 6/0), Ianis Hagi (FC Viitorul, 0/0), Alexandru Maxim (Mainz, 32/3), Ciprian Deac (CFR Cluj, 16/3)

Atacanţi: Claudiu Keşerü (Ludogorets, 27/6), George Puşcaş (US Palermo, 2/0), George Ţucudean (CFR Cluj, 8/2), Andrei Ivan (Rapid Viena, 6/0).

Sursa

Micii din Obor au ajuns în New York Times. Cum şi-a petrecut o jurnalistă 36 de ore în Bucureşti şi ce a impresionat-o

Jurnalista Susanne Fowler a povestit în New York Times cum şi-a petrecut 36 de ore în Bucureşti, pe care îl descrie imperfect, dar plin de motive pentru care să-l iubeşti. Ea aminteşte de perioada comunistă, dar şi de lupta anti-corupţie din România şi face o serie de recomandări – nu lipsesc micii din Obor, preparatele tradiţionale şi produsele locale.

Revenindu-şi după decenii de represiune, Capitala României este plină de cafenele în stil italienesc, muzee, parcuri şi restaurante care celebrează bucătăria bogată a ţării“, îşi începe Susanne Fowler articolul publicat pe nytimes.com.

Jurnalista, care a fost editor coordonator al redacţiilor New York Times din Londra şi Paris în perioada 2006-2017, subliniază preţurile mici comparativ cu ale altor ţări din Europa şi aminteşte de lupta anti-corupţie şi istoria sumbră.

Bucureştiul e ca pătrunjelul, mi-a spus cândva un român, fie îl iubeşti, fie îl urăşti. Dar sunt multe lucruri de iubit la acest oraş care îţi oferă un gust al Europei mai puţin costisitor. Luptând cu acuzaţiile de corupţie guvernamentală şi străduindu-se să scape de istoria sumbră, actuala Capitală este uşor imperfectă, dar oferă o bogată cultură etnică, o scenă artistică şi artizanală vibrantă, parcuri frumoase şi o viaţă de noapte în plină expansiune“, notează Fowler.

Jurnalista povesteşte că şi-a petrecut doar 36 de ore în România, iar primele le-a alocat unui tur ghidat prin „opulenta vilă a lui Ceauşescu“, Palatul Primăverii.

M-am plimbat prin vila în care şeful statului Nicolae Ceauşescu şi soţia lui, Elena, au trăit în lux din 1965 şi până în 1989, când au fost executaţi, după decenii de represiune socială, politică şi economică. Există o scară mare din marmură, un bar sclipitor, o sală de cinema privată (ghidul nostru ne-a dezvăluit că îi plăcea să se uite la seria «Kojak», iar actorul american John Wayne era preferatul lui) şi un dressing uriaş. Te uiţi la mozaicurile generoase care înconjoară piscina interioară şi apoi îţi aminteşte de populaţia care se lupta să supravieţuiască la cozile pentru alimente şi combustibil“, scrie jurnalista de la NY Times.

Susanne Fowler remarcă şi rapiditatea metroului, dar şi faptul că o călătorie este ieftină. Ea a dat o tură prin Piaţa Obor şi a gustat celebrii mici. „Am sărit în metroul rapid şi deloc scump spre Obor, unde am făcut o plimbare prin piaţa de fructe şi legume. Apoi m-am aşezat la un picnic la Terasa Obor pentru o porţie de mici, pâine şi muştar picant“.

Jurnalista s-a declarat impresionată de Grădina Cişmigiu, pe care o recomandă tuturor turiştilor pentru aleile frumoase, podurile pitoreşti, busturile scriitorilor români şi monumentul de granit în onoarea soldaţilor americani care au murit în România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. S-a mai plimbat prin Grădina Icoanei şi a vizitat Muzeul Satului din Parcul Herăstrău şi Muzeul Ţăranului Român, de asemenea printre recomandările ei.

Fowler prezintă Ateneul Român drept o structură neoclasică uimitoare, iar despre InterContinental spune că are un decor care aminteşte într-un mod plăcut de anii ’70 şi are câteva actualizări.  Jurnalista s-a declarat impresionată şi de creaţiile designerului Adelina Ivan, dar şi de bijuteriile hand-made şi articolele de decor pe care le-a găsit la Mesteshukar ButiQ.

Ea a lăudat preparatele unor localuri deja celebre din Capitală, precum Carul cu Bere, Green Hours, Pâine şi Vin, dar şi cafeaua de la Origo şi de la Beans & Dots, precum şi sortimentele de bere şi vin de la Fabrica de Bere Brună, Grădina Eden, No. 155 şi Vinexpert Wine Bistro.

Sursa

Porsche descoperă România (Video)

După ce echipa emisiunii Top Gear a scos la lumină România pentru iubitorii automobilului, mărci cunoscute precum Lamborghini, Ferrari, Mazda sau Subaru au ținut să organizeze evenimente la noi. Acum a venit rândul celor de la Porsche să descopere Transilvania.

Peisajele, aerul rustic, învechit, şoselele spectaculoase de munte, dar mai ales istoria au fost caracteristicile lăudate pe rând de reprezentanţii unor mărci auto celebre în întreaga lume. Pitorescul Româniai a atras în acest an marca Porsche care, alături de aventurierul Sebastian Canaves, a dorit să decopere dacă legenda contelui Dracula este adevărată sau falsă. Pe site-ul companiei germane a apărut în urmă cu câteva zile un film în care urmăreşte povestea lui Vlad, cel cunoscut de localnici sub numele Drăculea.

La bordul unui Porsche Cayenne, Sebastian Canaves şi-a început aventura prin Transilvania de la Sighişoara, cetate aflată în patrimoniul UNESCO. A urmat o vizită la castelul Bran, considerat de germani „casa lui Dracula”, iar surpriza acestora a fost totală: locul arată şi acum ca în cartea lui Bram Stoker. Ajuns la Braşov, Canaves a încercat să afle detalii despre „frumoasa Katharina, marea iubire a lui Vlad III”. Cum nici aici informaţiile aflate nu au fost suficiente pentru a lămuri dacă povestea lui Dracula este adevărată, călătoria a continuat către Snagov, locul unde se spune că este îngropat sângerosul conte.

Departe de a fi un film de prezentare al modelului Porsche Cayenne, clipul de pe site-ul mărcii germane este, mai degrabă, un serviciu adus României şi locurilor superbe din ţară.

Sursa

Orașul Sibiu își va lansa moneda locală Sibcoin

Sibiul va deveni primul oraș din România care va avea monedă proprie. Autoritățile locale pregătesc lansarea Sibcoin în pregătirea programului Sibiu Capitală Gastronomică Europeană din 2019.

Moneda urmează să fie lansată pe 21 noiembrie, la București.

Denumirea a fost aleasă în urma unui concurs de soluţii, organizat online, la care s-au putut înscrie toţi cei interesaţi. Au mai fost propuse denumiri ca ”Sibian”, ”Cibin”, ”Cibinium”, ”EuroSibanul”, ”Oi” sau ” Bulz”, făcând referire la tradiţia oieritului din zona Mărginimii Sibiului, informează stirileprotv.ro.

”Moneda locală circulă într-o zonă geografică limitată şi poate fi folosită doar în cadrul unei reţele locale/regionale de organizaţii.

Nu înlocuieşte moneda naţională, nu se află în competiţie cu aceasta şi nu este tranzacţionată în sistemul bancar, fiind o monedă complementară. Moneda locală are drept scop încurajarea schimburilor locale şi construcţia de reţele locale/regionale de producţie si comerţ.

Moneda locală nu pune în niciun fel în discuţie folosirea monedei naţionale oficiale, emisă de Banca Naţională şi garantată de Stat sau Uniunea Europeană, în cazul Euro”, au transmis reprezentanţii Consorţiului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019.

Sibiu a primit, în ianuarie 2017, la Atena, titlul oficial de Regiune Gastronomică Europeană în 2019, titulatură pe care o va împărţi cu Regiunea Egeea de Sud (Grecia). Dosarul de candidatură al Sibiului a fost depus în iunie 2016, iar în perioada 2017 – 2019 bugetul estimat al programului a fost estimat la peste opt milioane de euro.

Sursa

Bogdan Lobont si-a inceput oficial cariera de antrenor: Va prelua o echipa de traditie

Retras din activitatea competitionala, Bogdan Lobont si-a inceput oficial cariera de antrenor.

Fostul portar al echipei nationale va prelua o formatie de traditie din Romania, este vorba despre Universitatea Cluj.

Potrivit unui comunicat al ardelenilor, Lobont va deveni antrenor al Universitatii de la 1 ianuarie, urmand a se ocupa si de supervizarea Academiei clubului.

FC Universitatea Cluj si Bogdan Lobont au ajuns la un acord, urmand ca fostul international sa ocupe postul de antrenor principal al echipei noastre incepand cu 1 ianuarie 2019. Aceasta va fi prima experienta ca tehnician a omului care a strans 86 de selectii in tricoul primei reprezentative de fotbal a Romaniei, pentru care a bifat doua turnee finale de Campionat European, EURO 2000, respectiv EURO 2008.

Pe langa rolul de antrenor principal al primei echipe, Bogdan Lobont va superviza si activitatea Academiei de Copii si Juniori, unde va fi implementat un model similar cu cel intalnit la marile cluburi europene.

Lobont si-a incheiat cariera de fotbalist in vara acestui an, in tricoul italienilor de la AS Roma, echipa pentru care a evoluat timp de noua ani, iar de-a lungul carierei a mai evoluat, pe rand, pentru Corvinul Hunedoara, Rapid Bucuresti, Ajax Amsterdam, Dinamo Bucuresti (in doua randuri) si AC Fiorentina.

Noul nostru antrenor va avea in perioada urmatoare intalniri, la Cluj, cu jucatorii, actualul staff tehnic si cu cel administrativ”, se arata in comunicat.

Lobont se va afla la prima experienta de antrenor din cariera sa, insa in ultimii ani a fost mai mult un “secund” decat un jucator la AS Roma, el lucrand la pregatirea portarilor echipei.

Obiectivul fostului portar va fi readucerea Universitatii in prima liga.

Sursa

În 2 ani, 3 % din români au emigrat. Care a fost țara preferată

Peste 620.000 de români au plecat în străinătate doar în perioada 2015 – 2017, ceea ce înseamnă aproximativ 3 % din totalul populaţiei. Aproape jumătate dintre cei care au plecat sunt tineri cu vârste între 20 şi 34 de ani.

Din 2015 până în 2017 inclusiv, au plecat peste 620.000 de români în străinătate. Acest număr este echivalent fie cu locuitorii din judeţul Mureş, Argeş sau Bihor. Dacă am face o altă comparaţie, putem spune că au plecat din ţară toţi locuitorii din Constanţa şi Cluj-Napoca la un loc.

Analizăm categoriile de vârstă ale celor care au plecat şi vedem că cei mai mulţi sunt tineri cu vârste între 20 şi 34 de ani, peste 300.000 de persoane. Şi cei peste 34 de ani pleacă în număr mare, numărul lor depăşeşte 200.000.

Anul trecut, Marea Britanie a primit cei mai mulţi români. Peste un sfert din persoanele care au emigrat şi-au stabilit reşedinţa acolo, în timp ce 2 din 10 români au plecat în Italia. Următoarea ţară preferată este Spania.

O treime dintre români aveau un nivel scăzut de şcolarizare, 60 % erau absolvenţi de liceu sau şcoală postliceală , iar studii superioare aveau doar 6,6 %.

Tot datele Institutului Naţional de Statistică arată că, la capitolul emigrări, ne aflăm într-un trend ascendent. De la an la an, numărul românilor care pleacă creşte cu peste 10.000.

Sursa

Povestea lui Florin Sîrbu, cel mai mare colecționar de șerpi din țară

Florin Sîrb este proprietarul celei mai mari colecții de reptile vii din România și, probabil, din Europa. Să fim mai exacți, Florin are cele mai multe specii de reptile și insecte veninoase din Europa, într-o singură colecție.

A început să cumpere în urmă cu mai bine de 13 ani, dar pasiunea pentru reptile a început când avea jumătate din vârsta de acum, la aproape 23 de ani, și muncea la un club arădean care, printre alte atracții, le propunea clienților reptile veninoase.

Nu mult a lipsit până când Florin și-a cumpărat proprii șerpi dintr-un târg din Germania și a întemeiat propria colecție. Acum a ajuns la aproape 150 de șerpi și un lucru pare neschimbat față de acum 20 de ani: admirația pentru unii dintre cei mai eficienți ucigași ai regnului animal.

În plus, colecția de reptile ale lui Florin Sârbu este numai bună pentru studiu și admirat, ceea ce asigură un venit constant colecționarului.

Superlativele colecției:

Cel mai rar: taipan, un șarpe „timid” din Australia, cel mai letal veninos al lumii

Cel mai ucigaș: mamba negru, șarpe veninos, există doar câteva exemplare în colecțiile private din Europa

Cel mai longeviv: pitonul (40 de ani)

Cel mai scump: pitonul (2000 de euro)

Cel mai drag: toate 😊

De ce țineți o colecție de 150 de ucigași lângă dumneavoastră?

Pentru că îmi plac. Sunt niște animale demne de admirat pentru inteligența lor, pentru felul în care s-au adaptat fără să dispară vreme de câteva sute de milioane de ani. Cred că avem ce învăța de la ei. În plus, nu mi-e frică de ei. Și am ținut să am în special veninoși. Poate și pentru că de mic eram fascinat de vipere.

 Cum a început pasiunea pentru veninoși?

Mie mi-au plăcut reptilele de mic. Adunam vipere, broaște și le aduceam acasă. Dar primii șerpi au fost vreo 15 sau 20 dintr-un târg din Germania. Pentru primii șerpi am avut la dispoziție vreo 7000 de dolari, iar parte din ei i-am luat cu împrumut din bancă.

Care sunt cei mai prețioși din colecție?

Pentru mine, cei mai valoroși unt mamba negru și taipan pentru că sunt și cei mai veninoși șerpi ai lumii. Taipanul este chiar cel mai veninos șarpe de pe Pământ și valorează pe piața europeană undeva la 1500 de euro. Eu l-am cumpărat din Polonia, cu mai puțini bani dar asta nu îi scade valoarea.

Taipanul este un șarpe timid, care trăiește în deșertul central al Australiei, dar dacă dai peste el veninul este atât de eficient încât coagulează sângele instantaneu. Nu mai ai nicio șansă.

Iar Mamba negru este un șarpe luptător. Spre deosebire de cei de teapa lui, Mamba aleargă după tine și ajunge până la 25-30 de kilometri viteză de deplasare. Veninul lui te ucide lent dar sigur.

Am citit povești despre modul în care ajung să ucidă dar nu îmi este frică de ei.

Ați încercat să îi înmulțiți în captivitate?

Nu am încercat să îi înmulțesc. Îi cumpăr și îi cresc. Cel mai vârstnic șarpe la mine nu are mai mult de 15 ani. Am căutat dintotdeauna să am cea mai mare și completă colecție de specii de veninoși, așa că am cumpărat, am schimbat pentru a ajunge unde mi-am propus. Și cred că am reușit. Am cea mai mare colecție de specii de veninoși din țară, evident, dar cred că și din Europa: cobre, mamba, vipere, taipan, șarpe cu clopoței, scorpioni, tarantule, broaște veninoase.

Interesat este că eu am singura colecție cu specii diverse, altfel sunt mulți colecționari care au de la un șarpe, la mai bine de 70 de reptile. Dar nimeni nu are atât de multe specii într-un singur loc.

Unde îi țineți?

Acum, cea mai mare parte a colecției este plecată în expoziții, una la Muzeul Antipa și cealaltă la muzeul din Giurgiu. Iar când nu este plecată, stă la mine acasă într-un hambar de 100 de metri unde am amenajat terariile pentru ei.

Sunt animale protejate, cum ajung la dumneavoastră?

Sunt reptile care se înmulțesc în captivitate și care sunt comercializate sub un regim destul de strict în Europa, cu certificat CITES. Țin foarte mult la acte, la pedigree, la istoricul fiecărui animal pe care îl cumpăr pentru că ajung în expoziții și, în plus, este o condiție de la care nu abdic: toate certificatele în regulă.

Cum asigurați condițiile astfel încât să nu existe riscuri în aceste expoziții?

Riscuri chiar nu există. Terariile sunt foarte bine asigurate, șerpii sunt animale leneșe în general, nu se strecoară prin găurele și chiar dacă ar ieși din terariu, nu sunt tigri și nu atacă. Decât dacă sunt atacați la rândul lor.

Câte incidente ați avut până acum cu șerpii sau cu veninoasele?

Niciunul. Nici nu știu ce s-ar întâmpla. Mă gândesc doar că aș apela la 112. Dar nu s-a întâmplat niciodată.

Totuși ziarele consemnează tot felul de întâmplări care mai de care mai înspăimântătoare. Cum se face că rămâneți altfel?

Accidentele se întâmplă din neatenție. Sună telefonul, bate cineva la ușă ori te strigă soția. Și atunci două secunde de neatenție pot fi decisive. Or, eu nu fac așa ceva. Mă ocup singur de toate și sunt perfect concentrat la ce fac: nu țin telefonul lângă mine, nu răspund nimănui, nu las nimic să îmi distragă atenția.

Iar când îi transport, îi mut, tot singur, în saci speciali pentru transport, pe care îi încarc în mașina mea, iar terariile pleacă într-un camion, goale.

Când ați început să faceți expoziții cu ei?

Cred că de prin 2009 am început să organizez expoziții cu ei pentru că animalele mele deveniseră interesante pentru cei din jur: sunt exemplare exotice, extrem de rare, cum este de exemplu mamba negru, din care poți vedea câteva în Europa, sau taipanul.

Cât înseamnă cheltuiala lunară a colecției?

Dacă luăm în calcul și mâncarea și tratamentele, ajung pe la 2,000 de lei. Dar din fericire ei asigură un venit bun, care să acopere aceste cheltuieli.

Când s-a prăpădit ultimul șarpe?

Mai mor dintre ei, dar nu foarte des pentru că am grijă să îi iau de la crescători de încredere, și cu hârtiile în regulă. Dar se întâmplă uneori să moară. Iar moartea lor este bruscă și fără niciun semn: seara mănâncă bine și este vioi, iar a doua zi este dus. Nu scâncește, nu se vaită, nu scoate niciun sunet. Iar singura modalitatea de a afla cauza morții este să îi ducem la un laborator, la autopsie.

Aveți copii?

Nu încă. Dar chiar de aș avea nu m-aș teme să îi țin cu copiii în casă. Pentru că știu că dacă suntem atenți și nu lăsăm nicio greșeală în urma noastră nu are ce să se întâmple rău.

Ce vă lipsește din colecție?

Nimic. Am avut grijă până acum să iau exact ce trebuie pentru a avea o colecție completă.

Deci dacă vine mâine un colecționar cu o propunere nu are cu ce să vă tenteze? 

Deloc. Am tot ce trebuie să aibă o astfel de colecție.

Oraşul din România care se transformă radical: Are străzi iluminate cu wifi şi bănci cu încărcare USB

O stradă din Cluj-Napoca va deveni prima arteră „smart” din România, cu stâlpi de iluminat cu wifi şi camere video şi bănci cu încărcare prin USB a telefoanelor mobile. Modernizarea străzii a fost aprobată luni de CL, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene de 1,3 milioane de euro.

Primarul Emil Boc a declarat, luni, la şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca, în care s-a aprobat proiectul de modernizare a străzii Molnar Piuariu, că artera este un model de structură urbană în România care va fi replicat şi în alte părţi ale oraşului.

„S-au aprobat documentaţia şi indicatorii tehnici pentru modernizarea străzii Molnar Piuariu, în vederea atragerii de fonduri europene nerambursabile. Este o premieră naţională, va fi prima stradă smart din România, o stradă inteligentă, cu toate facilităţile şi dotările tehnologice aferente unei astfel de artere. De asemenea, va avea mult spaţiu pietonal, un model de stradă inteligentă şi de realizare a unor structuri urbane din România, pe care îl vom replica şi în alte părţi ale oraşului”, a spus Boc.

Directorul Direcţiei Evenimente Publice şi Informare Cetăţeni din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Cîmpean, a declarat la rândul său că, până la sfârşitul anului, va fi depusă documentaţia în vederea obţinerii fondurilor europene, lucrările urmând să înceapă în vara anului viitor şi să dureze 9 luni.

Pe strada Molnar Piuariu din cartierul Mărăşti se prevede amplasarea de bănci cu încărcător USB pentru telefoane mobile, stâlpi de iluminat cu wifi integrat şi camere video, un sistem automat de irigare cu senzori de umiditate pentru arbori, astfel încât acesta să pornească automat atunci când este nevoie. De asemenea, o parte din stradă va fi pietonalizată, vor fi construite staţii de încărcare pentru biciclete şi trotinete electrice, dar şi două staţii de încărcare pentru autoturisme electrice. Vor fi plantaţi copaci şi vor fi construite cişmele cu apă şi piste de biciclete. Valoarea proiectului se ridică la 1,3 milioane de euro, 98% din sumă provenind din fonduri europene. Zona care va fi reamenajată va avea o suprafaţă de circa 4500 mp”, a spus Cîmpean.

Proiectul va fi depus în vederea finanţării prin Programul Operaţional Regional care priveşte reducerea emisiilor de carbon prin investiţii bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

Sursa

Aura Urziceanu revine în România pentru un concert în cadrul festivalului RadiRo

Aura Urziceanu şi trei formaţii de jazz europene – Danish Radio Big Band (Danemarca), premiată în cadrul Grammy Awards, Croatian Radiotelevision Jazz Orchestra (Croaţia), una dintre cele mai vechi orchestre big band din lume şi Big Band-ul Radio România, recent aplaudat la Cerbul de Aur 2018 – aduc JAZZ-ul de calitate la Bucureşti.

RadiRo – unicul festival din lume dedicat orchestrelor radio, eveniment organizat şi produs o dată la 2 ani de Radio România – propune pentru prima oară publicului, la cea de-a IV-a ediţie a evenimentului (18 – 25 noiembrie 2018) o secţiune de JAZZ, ce completează programul ofertant de concerte simfonice. Între 21 şi 24 noiembrie, Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) va găzdui 4 concerte de jazz (în timp ce concertele simfonice se vor derula la Sala Radio).

Start-ul evenimentelor de jazz va fi dat miercuri, 21 noiembrie (19.00), când apreciata interpretă de jazz Aura Urziceanu (stabilită în Canada) revine în faţa publicului român după o lungă pauză, la invitaţia Festivalului RadiRo ! Dat fiind faptul că evenimentul pe care îl prezintă alături de Big Band-ul Radio (dirijor: Ionel Tudor) este deja sold-out, concertul va fi reluat şi sâmbătă, 24 noiembrie (19.00).

Cariera Aurei Urziceanu reprezintă o îmbinare variată de genuri muzicale: de la pop la folclor, de la muzica clasică la jazz, inclusiv concerte şi show-uri de televiziune. A susţinut turnee în  S.U.A, Brazilia, Japonia, Australia si Europa, oferind concerte în compania unor mari  muzicieni  şi instrumentişti americani  precum Duke Ellington, Quincy Jones, Thad Jones & Mel Lewis Orchestra, Dizzy Gillespie, Art Blakey, Horace Silver, Clark Terry, Stan Gets.  Big Band-ul Radio este condus în prezent de Ionel Tudor, compozitor, dirijor şi orchestrator extrem de apreciat şi de premiat. Una dintre marile sale realizări este clasarea pe locul 8-9 ca reprezentant al României la Concursul Eurovision 2002 (melodia “Tell Me Why” – Monica Anghel şi Marcel Pavel).

Sursa

Povestea tânărului care face artă dintr-o pereche de sneakersi

Octavian Graure are 23 de ani și este printre primii, dacă nu primul care face din sneakesi o artă. Cum? Ia o pereche de sneakersi, îi pictează, iar prin arta lui ajungi să porți o pereche unicat după care vor întoarce toți privirile pe stradă.

Nu are studii, a ajuns să picteze având un gram de talent și foarte multă ambiție. Acum câțiva ani era un puști obișnuit care a intrat la ASE, urmând să urmeze o carieră economică. Însă, pasionat fiind de sneakerși, a descoperit pe Google că o pereche de adidași poate fi și altfel. S-a documentat și și-a zis că dacă alții pot, va putea și el. Astfel, s-a apucat să-și picteze snekersii lui. Nu o dată, de câteva ori, până ce a primit prima comandă.

După numai cinci ani în care a pus mai presus de orice ambiția de a reuși și plăcerea de a face artă, în detrimentul banilor, a ajuns cel mai cunoscut artist ce pictează sneakersi. Are comenzi multe și spune că el consideră că ceea ce face el poate fi numită o meserie, un job din care te poți susține, însă nu înainte de a face totul cu mare pasiune. Visul lui este să învețe să facă o pereche de sneakersi de la 0.

Luna viitoare, Graure va participa la Turneul Vloggerilor și împreună cu alți tineri ca el va ajunge în principalele orașe din țară pentru a le da posibilitatea celor care îl admiră să-l cunoască personal și pentru a-și împărtăși și în mediul offline experiența și pasiunea sa.

Unde ai văzut prima dată o pereche de sneakersi customizați?

Se întâmpla acum 5 ani. Google, evident. Eram pasionat de sneakersii marca Vans și căutam fel și fel de modele. La noi nu prea se găseau pe vremea aceea.

Cum a încolțit ideea că ai putea să faci și tu asta?

Nu îmi place să stau locului deloc, simt că dacă nu mă agit și nu încerc, efectiv nu pot fi împăcat cu mine. Cumva de aici a plecat. Am văzut ceva ce mi-a plăcut dar nu puteam avea. Și am zis așa: dacă ei au putut, eu de ce nu aș putea? Îmi doresc lucrul ăsta, hai să-l fac să se întâmple. Sună clișeic, da, dar e mai mult în spatele poveștii. Am trecut prin diverse etape, de la scris la sport (volei), la sporturi online și mi-au mâncat ani de zile, dar am învățat câte ceva din fiecare și m-am format pe parcurs. Evident, asta se întâmpla înainte să încep ceea ce fac acum. E amuzant cum nu am avut niciodată studii în domeniu (artă) și nu am fost atras de pictură/desen înainte, și uite că totuși mă ocup fix cu treaba asta.

Cred sincer că procesul este mai important ca orice altceva, eu unul asta iubesc. Să lucrez, să fug, să filmez, să fac poze, să dau telefoane, mailuri, să răspund la mesaje, să postez fel și fel de conținut în online, toate astea în timp ce fac tot posibilul să aduc valoare celor care mă urmăresc, indiferent de ocupația lor. E important să vezi în ansamblu și sunt convins că de îndată ce realizezi cum funcționează unele lucruri poți știi exact unde să forțezi și unde e loc de compromisuri, la mine așa a fost.

Mai sunt ca tine în București/în țară?

„Ca tine” e o asociere generală. Da, mai sunt persoane care customizează sneakers, persoane cu foarte mult talent chiar, oameni pe care îi admir și îi susțin. Pe de cealaltă parte, nu văd „zbuciumul” ăla din partea lor. Poate nu realizează ce potențial au, sper să o facă în viitorul cât se poate de apropiat.

Eu unul nu am primit ajutor de la nimeni când am început să dezvolt nișa asta, apoi m-am enervat când am văzut că apar și alte persoane care încearcă să facă ceea ce fac eu, să fiu sincer. Perioada aia a ținut câteva luni bune, iar acum realizez că a fost o greșeală majora și că puteam influența în bine de la început, dar eram și mai tânăr ca acum și nu vedeam treaba asta. La momentul actual, dacă ești pasionat cu adevărat de fenomenul ăsta și nu numai, poți veni oricând la mine pentru sfaturi și voi face tot posibilul să ajut acolo unde pot.

Câte perechi de sneakersi ți-ai pictat tu până să începi să lucrezi pentru alții?

Cred că undeva în jur de 3 sau 4 perechi. Dar asta nu înseamnă că am făcut doar 3 sau 4 lucrări înainte să încep să lucrez pentru alții. Nu îmi permiteam să investesc în mai multe perechi, așa că le vopseam și le revopseam pe cele de care am vorbit puțin mai sus.

Îți amintești primul tău client?

Da, era o puștoaică din Suceava, dacă nu mă înșel. Tare fain a fost să văd că cineva e chiar impresionat de produsul meu și că e si dispus să plătească pentru asta J)

Cât costă arta ta pe o pereche de sneakersi? (o să spui că depinde de complexitatea modelului. Spune-mi o medie sau de la atât la atât).

Oriunde în zona 200-2000 de lei, însă majoritatea lucrărilor se învârt undeva la 600 lei.

Ce ai simțit când ai primit primii bani veniți din această pasiune a ta?

Am simțit că vreau mai mult. Nu mai mulți bani, cât să muncesc mai mult și să cresc nivelul calității lucrărilor mele. Cum am mai spus și în alt context, pentru mine bucuria a venit din faptul că aveam efectiv pe ce să îmi pun arta. Primii doi ani am investit tot „profitul”, și îl pun între ghilimele pentru că poate fi considerat o glumă, în materiale. Ei, dar uite că materialele alea au însemnat lumea pentru mine. Nu s-a pus niciodată problema ca apropiații mei să nu mă susțină în cazul în care ceream asta, în schimb am vrut să fac lucrurile pe cont propriu în cea mai mare măsură posibilă.

Există vreun loc în lumea asta în care ai putea să te perfecționezi/vreo școală/vreun curs pe care ai putea să-l urmezi?

Evident. O școală de arte, un curs de pictură/desen șamd. Nu îmi trece prin cap să fac asta. Următorul pas e să învăț efectiv să construiesc sneakersii de la 0, în direcția aia mă îndrept. Până atunci mai am lucruri de pus la punct și responsabilități față de fenomenul care abia ia amploare la noi.

Bănuiesc că atunci când vine cineva la tine, nu-ți dă o poză cu modelul și spune: „vreau să arate așa”. Cât timp îți ia să desenezi ideea?

Ba din contră, majoritatea vin cu fotografii cu modele gata făcute. Nu reproduc lucrările altor artiști, nu folosesc grafica altor branduri high end care sunt acum la moda și încerc, pe cât posibil, să îmi impun stilul pe fiecare pereche care ajunge la mine. E o pereche unică, făcută pe comandă pentru o persoana anume. E absolut normal, în concepția mea, ca fiecare pereche să fie singura produsă vreodată, indiferent cât de mici/mari sunt diferențele între lucrări.

Câte perechi de sneakersi ai acasă?

Peste 30 personale, însă intenționez să fac ordine și să scap de o parte din ele.

Poate fi pictura pe adidași o meserie?

Este deja. Fără „dar” și „poate”. Sunt exemplul viu că se poate și la noi, sunt și multe alte exemple în afară. Este o meserie minunată!

Ai vreun model din afară? Cineva care face asta și pe urmele căruia ai vrea să calci?

Desigur, The Shoe Surgeon.

Au venit vedete până acum la tine?

Da, am lucrat cu un număr destul de mare de persoane publice însă împlinirea mea nu vine neapărat din renumele pe care îl are un client, cât din expresia pe care o are când își vede lucrarea finalizată, din mesajele sincere de mulțumire și din inspirația pe care o pot aduce altora. Pentru mine astea sunt lucrurile care contează înainte de toate.

Cât durează să personalizezi o pereche de sneakersi?

Ca medie aș putea spune 4 ore la momentul actual.

Fotbal: România, Bulgaria, Grecia şi Serbia planuiesc o candidatură comună pentru CM 2030

România, Bulgaria, Grecia şi Serbia analizează o posibilă candidatură comună pentru organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2030, a anunţat vineri premierul bulgar Boiko Borisov, citat de Reuters.

Ţările din Balcani nu au organizat niciodată Cupa Mondială, însă fosta Iugoslavie, care s-a destrămat în 1991, a găzduit un turneul final al Campionatului European 1976 cu patru echipe.

‘Cred că merită să discutăm acest plan al lui Tsipras (premierul elen Alexis Tsipras), a declarat Borisov cu prilejul unei conferinţe de presă din timpul reuniunii la nivel înalt Bulgaria-Grecia-România-Serbia de la Varna.

Tsipras a spus că vor fi demarate consultări între cele patru ţări privind posibilitatea de a deveni candidate la un eveniment sportiv major în următoarea perioadă de 10 ani.

”La fel ca Bulgaria şi Italia, gazde ale Campionatului Mondial de volei masculin, cele patru ţări – Serbia, Grecia, România şi Bulgaria – pot să găzduiască CM 2030 de fotbal”, a spus Borisov.

Pentru CM 2030, Anglia şi-a anunţat deja intenţia de a întocmi un studiu de fezabilitate pentru o candidatură comună alături de Irlanda de Nord, Scoţia şi Ţara Galilor. Irlanda şi-a manifestat de asemenea interesul de a se alătura acestei candidaturi.

În America de Sud, Argentina, Uruguay şi Paraguay şi-au anunţat deja intenţia pentru o candidatură comună la CM 2030, an în care se va marca a 100-a aniversare de la prima Cupă Mondială care a avut loc în Uruguay (1930).

Marocul, după 5 candidaturi eşuate, ultima pentru CM 2026, se gândeşte la o nouă încercare în 2030, de data aceasta alături de Algeria şi Tunisia.

Ediţia 2026 a CM va fi organizată în comun de SUA, Mexic şi Canada. Ediţia din 2022 va fi găzduită de Qatar.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatul European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală.

Sursa

Un colecţionar arădean care deţine aproape 200 de aparate de radio şi-a prezentat unele dintre cele mai valoroase modele

Unul dintre cei mai mari colecţionari români de aparate de radio, arădeanul Francisc Visky, şi-a expus pentru public câteva zeci dintre cele mai valoroase modele, de la cele cu lămpi, la cele conectate la internet. La vârsta de 12 ani, în timp ce el şi familia erau deportaţi de comunişti, arădeanul şi-a construit singur un radio pentru a putea afla informaţii din lume, ceea ce i-a marcat viaţa, pentru că ulterior a început să colecţioneze aparate din toată lumea, ajungând să aibă aproape 200, inclusiv modele noi, conectate la internet.

Expoziţia de radioreceptoare a arădeanului Francisc Visky (70 de ani) are loc în contextul în care s-au împlinit 90 de ani de la prima emisie a postului naţional de radio, arădeanul prezentând 40 de obiecte de colecţie din cele 300 pe care le deţine acasă, dintre care aproape 200 sunt aparate radio.

Francisc Visky este preşedintele Asociaţiei Colecţionarilor de Aparate Radio din România, iar în mediul online a creat un portal unde poate fi urmărită istoria radioului, intenţia sa fiind aceea de a contribui la deschiderea unui muzeu.

La vârsta de 8 ani, arădeanul a avut primul aparat de radio, unul cu lămpi, iar la 12 ani şi-a construit singur unul, din diverse piese recuperate sau primite, în condiţiile în care el şi familia sa fuseseră deportaţi de comunişti într-un sat din Bărăgan (în perioada 1959-1964).

“Singura legătură cu exteriorul a familiei putea fi un aparat de radio, dar nu deţineam unul. Aveam nevoie de informaţii, iar la 12 ani am reuşit să construiesc un receptor de unde radio folosind o bobină de magnetou luată dintr-un tractor, o antenă improvizată din sârmă, un condensator, o cască primită de la un prizonier şi alte câteva piese procurate cu dificultate. Carcasa era una din carton, iar primul post pe care l-am prins a fost de la Moscova”, a declarat, pentru News.ro, colecţionarul arădean.

Francisc Visky a terminat Facultatea de Electrotehnică şi s-a perfecţionat în radio-recepţie şi radio-transmisie, datorită pasiunii sale din copilărie, iar de-a lungul vieţii nu a încetat să adauge la colecţie modele cumpărate din pieţe de vechituri sau aduse din afara ţării. Acum deţine unele dintre cele mai vechi receptoare din Europa, între care un Tungsram din 1924. Are în colecţie şi 20 de aparate fabricate în perioada interbelică la Arad.

Cele mai noi aparate din colecţia sa sunt din ultimii ani, fiind digitale, cu conexiune la internet, astfel că prind 20.000 de posturi din toată lumea, comparativ cu cele câteva frecvenţe de care putea beneficia cu modelele vechi.

“Ce se aude acum la radio, faţă de anii copilăriei mele, e foarte multă pălăvrăgeală, vorbă goală. E drept, în România aparatul de radio era pentru distracţie sau propagandă, însă acum cu greu mai găseşti posturi la care să asculţi ceva interesant“, spune arădeanul, care este unul dintre cei mai mari colecţionari de radioreceptoare din ţară.

Toată colecţia sa este ţinută în locuinţă, în garaj şi în pod şi speră că o parte va ajunge cândva într-un muzeu.

Piesele expuse de colecţionar pot fi văzute în cadrul unei expoziţii cu intrare gratuită care este deschisă până în 10 noiembrie în holul principal al clădirii Consiliului Judeţean Arad.

Sursa

Un român care studiază în Manchester a creat prima platformă online de terapie de recuperare în limba română pentru copiii dislexici

Bogdan Ionescu, acum student la Universitatea din Manchester, a creat prima platformă online de terapie de recuperare pentru copiii cu TSI (dislexici), în limba română, dublu premiată la Gala Societăţii Civile. Jocurile concepute de el îi ajută nu doar pe copiii cu astfel de probleme, ci şi pe cei care lucrează cu aceştia.

Un astfel de joc este “Ghidul ţestoasei”, un limbaj pe care Bogdan l-a gândit special pentru micuţii ale căror probleme nu sunt cu adevărat luate în serios, pentru integrarea în terapii care să ducă la creşterea performanţelor acestor copii, pe care, de altfel, îi sprijină şi mama sa, Cristiana Ionescu, fundraiser şi friendraiser, care a făcut un job din a-i ajuta pe copiii defavorizaţi.

Adevărul: Ce este Ghidul Ţestoasei şi pentru cine l-ai creat?

Bogdan Ionescu: Este un joc în care o ţestoasă desenează. Ghidul este jucătorul care îi da comenzi. Jocul este inspirat după limbajul de programare LOGO. Scopul jocului este de a învăţa copiii concepte fundamentale de programare în limba română. Acesta este primul limbaj de programare pentru copii în limba română şi a fost creat în totalitate de mine, împreună cu jocul în sine.

Vorbeşte-ne despre Lexy – prima platformă online de terapie de recuperare pentru copiii cu TSI, în limba română!

Lexy pentru copiii dislexici este un joc amuzant în care trebuie să prindă litere din aer şi să le pună în ordinea corectă pentru a forma un cuvânt anume. În schimb, pentru terapeuţi este o unealtă care s-a dovedit extrem de folositoare în antrenarea copiilor în recunoaşterea literelor. Lexy a fost scrisă de mine pe parcursul a câtorva luni de la zero. Plănuim să o facem disponibilă şi altor terapeuţi, profesori sau părinţi.

Cum şi de ce ai ajuns să le oferi acest sprijin copiilor dislexici?

Dislexia în România nu este luată în serios ca în străinătate. Oscilează de la a fi considerată o boală psihică la lene. Singura metodă prin care putem demonstra părinţilor şi oficialilor de la ministerul învăţământului că dislexia este o deficienţă de învăţare care trebuie luată în considerare în curicumul şcolar este de a arăta obiectiv creşterea performanţelor copiilor dislexici prin terapia noastră.

Eşti student la Universitatea din Manchester, Mechatronics. Lumea te cunoaşte însă de când erai un copil, drept cel mai tânăr profesor de origami. Există vreo legătură între cele două pasiuni ale tale?

Întotdeauna mi-a plăcut să ştiu cum funcţionează lucrurile din jurul meu şi cum le pot modela pe placul meu. Inginerii, din punctul meu de vedere, sunt cea mai puternică resursă a lumii moderne şi doresc să fac parte din acest grup. În acelaşi timp de mic mi-a plăcut să ajut oamenii din jurul meu, fie vorba de origami sau altfel. Ceea ce învăţ la facultate m-a ajutat să creez Lexy şi Ghidul Testoasei şi îmi dă inspiraţia şi cunoştinţele pentru a crea lucruri noi cu care să pot ajuta lumea din jurul meu.

Ce te vezi făcând peste 10 ani?

În 10 ani aş face ce fac şi acum, aş învăţa, aş crea şi aş ajuta unde pot. Ceea ce consider eu că este mai interesant este ce se va întâmpla în aceşti 10 ani. În cadrul activităţii mele sociale, plănuiesc să creez mai multe platforme pentru ajutarea României. Cât despre cariera mea industrială, sunt cel puţin 5 proiecte în care aş vrea să particip, dar majoritatea vor fi legate de vehicule electrice de performanţă

Profil:   S-a născut în Bucureşti, pe 26 februarie 1998. Studii: Transylvania College în Cluj-Napoca, Facultate: University of Manchester, domeniul inginerie electrică şi electronică.  Locuieşte trei sferturi din an în Manchester, iar când vine în România, o explorează cât mai mult.

Sursa

Salt tehnologic. Primăria Cluj-Napoca cumpără autobuze electrice cu încărcare din mers

Primăria Cluj-Napoca va cumpăra 25 de autobuze electrice cu încărcare din mers, considerate cele mai performante mijloace de transport electric unde există linie de troleibuze, investiţia depăşind 115 milioane de lei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul Emil Boc a declarat, joi, în cadrul şedinţei Consiliului Local Cluj-Napoca, în care s-a aprobat achiziţia de autobuze, că municipalitatea urmăreşte prin acest proiect îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi asigurarea unui transport în comun nepoluant.

„Primăria Cluj-Napoca a luat decizia de a avea un transport ecologic, verde, nepoluant, pentru ca sănătarea locuitorilor să nu fie pusă în pericol. Suntem singurul oraş din România care are în circulaţie autobuze electrice şi, continuând pe aceeaşi linie, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat achiziţia a 25 de autobuze electrice articulate cu încărcare din mers pe linia de troleibuze, acestea fiind considerate cele mai performante mijloace de transport electric unde există linie de troleibuze. Acest tip de autobuz îmbină calităţile troleibuzului şi autobuzului electric fiind superior fiecăruia dintre ele luate în parte. Investiţia se ridică la 115,7 milioane de lei, din care 80% se asigură de Autoritatea Fondului de Mediu. Prin acest proiect urmărim îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dorind să asigurăm clujenilor un transport în comun nepoluant, prin creşterea numărului autobuzelor electrice din municipiu, astfel încât să ajungem să avem un transport public electric în totalitate”, a spus Boc.

Noile autobuze electrice cu încărcare din mers pot circula pe un traseu care include parţial o linie de troleibuz şi parţial fără linie de troleibuz, poate fi încărcat la orice linie de troleibuz, în mers sau în staţionare, poate fi încărcat de la staţiile lente de încărcare a bateriilor care sunt amplasate în autobazele CTP, încărcarea bateriilor se poate face prin cuplare la orice linie de troleibuz atunci când situaţia o impune, poate înlocui oricând un troleibuz din flota de troleibuze, iar în cazul unei pene de curent pe linie, noul autobuz electric se poate deplasa până la capătul traseului sau chiar pe întreg traseul.

Parcul auto al Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca include în prezent 11 autobuze electrice cumpărate cu fonduri elveţiene, municipalitatea clujeană având în plan cumpărarea altor 30 de autobuze electrice din fonduri europene.

Sursa

Salamul de Sibiu va fi promovat cu bani europeni in Romania, Spania si Italia

Salamul de Sibiu va fi promovat in Romania, Spania si Italia, timp de trei ani, cu ajutorul unui grant european in valoare de 1,5 milioane de euro obtinut de Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu (APSS), iar data de 1 noiembrie va deveni incepand din acest an “Ziua Nationala a Salamului de Sibiu”.

Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu din care fac parte sase producatori (Angst, Aldis, Agricola Bacau, Scandia Food, Cris-Tim si Reinert), a anuntat miercuri, la INDAGRA, ca romanii iubesc acest produs super premium, de nisa, desi consumul unui roman nu este mai mare de 4 felii pe an, la o productie de 2.100 de tone in 2017.

“Ziua Nationala a Salamului de Sibiu va fi de fiecare data pe 1 noiembrie. De ce 1 noiembrie? Pentru ca de fiecare data se desfasoara cel mai titrat targ din Romania, INDAGRA. Este locul in care producatorii se intalnesc cu consumatorii, cu retailerii. Este locul cel mai frumos unde putem promova produsele si sa discutam planuri de viitor”, a declarat, miercuri, Carmen Gavrilescu, presedintele Asociatiei, intr-o conferinta de presa.

Ea a precizat ca in anul 2017 asociatia a castigat un grant de 1,5 milioane de euro prin programul european “Enjoy! It’s from Europe”, in cadrul caruia timp de trei ani, 2018, 2019 si 2020, Salamul de Sibiu va fi promovat in Romania, Italia si Spania, iar primele doua targuri de promovare la Barcelona si Torino s-au desfasurat deja.

“2018 este primul an de implementare si ne bucuram ca am reusit sa obtinem ca Romania, tara din care facem parte, sa fie tara de promovare, pentru ca romanii iubesc foarte mult Salamul de Sibiu si trebuie sa promovam acest sistem de calitate, de Indicatie Geografica Protejata, care tezaurizeaza istoria celor mai vechi companii care activeaza in Romania. Au venit si companii tinere in aceasta asociatie, care inoveaza si invata alaturi de noi si duc mai departe istoria celor 130 de ani”, a declarat Carmen Gavrilescu.

In privinta exporturilor, presedintele asociatiei sustine ca Salamul de Sibiu ajunge cu precadere in tarile unde sunt romani, respectiv Spania, Italia, Franta, Marea Britanie, Germania, dar acestea sunt inca destul de “timide”, respectiv doar 2% din productie.

Salamul de Sibiu este unicul produs romanesc din categoria carne procesata recunoscut in 2016 cu distinctia europeana a calitatii Indicatie Geografica Protejata (IGP) .

Sursa

Cel mai mare producător elvețian a realizat un ceas dedicat Marii Uniri

Un ceas dedicat celor 100 de ani care au trecut de la Marea Unire a fost prezentat de compania Tissot, cel mai mare producător elvețian de ceasuri.

Pentru a marca anul Unirii, acest ceas a fost produs în exact 1918 exemplare. Costul unuia este de 2.900 de lei, potrivit adevarul.ro. Alături de ceas, cumpărătorii primesc și o medalie din lemn, cu motive tradiționale, produsă de artiști români de la atelierul de creației Șezi, Din Hăpria.

Hora este reprodusă pe fondul secundarului periferic, unde sunt simbolizaţi 9 dansatori care se ţin de mână şi formează astfel un cerc. Fiecare om reprezintă una din cele 9 regiuni ale României, dansând împreună aşa cum au făcut-o pentru prima oară la 1918. Culorile steagului României, roşu, galben şi albastru, sunt înserate în mod elegant în partea de jos a cadranului. Pentru a sublinia simbolul horei, la cadranul rotund al orelor şi cel al secundelor s-a adăugat o fereastră rotundă pentru dată, o particularitate a acestei ediţii limitate.

-designul faţetat al cadranul orelor aminteşte de „Coloana Infinitului” creată de sculptorul Constantin Brâncuşi;

– pe marginea cadranului exterior, triunghiurile albastre preiau motive tradiţionale din sculpturile şi broderiile româneşti. În arta populară, aceste triunghiuri simbolizează porţile care ne conduc către lumile cereşti şi viaţă veşnică;

limbile au fost albăstrite pentru a reproduce nuanţa de „albastru de Voroneţ”, astfel denumită după culoarea exterioară a mănăstirii medievale Voroneţ din Moldova;

– cureaua din piele de viţel, cu textură de aligator, evocă şi ea, prin culoare şi cusături, albastrul de pe steag;

– Pe capacul transparent al carcasei este imprimată silueta unei stele, replică a cetăţii Vauban de la Alba Iulia văzute de sus;

Fiecare ceas şi fiecare medalie sprijină asociaţia „Free Mioriţa: Lumină pentru România”, al cărei scop este să aducă electricitate în cele mai izolate case din ţară.

Sursa

Terra a pierdut 60% dintre animalele sălbatice în 44 de ani, relevă WWF în a 12-a ediţie a raportului ”Planeta vie

Populaţiile planetei de animale vertebrate sălbatice – mamifere, păsări, peşti, reptile şi amfibieni – au scăzut cu 60% din 1970 în 2014, a anunţat marţi, în raportul său anual, ”Planeta vie”, Fondul Mondial al Naturii (WWF), relatează DPA.

Declinul faunei vizează întreaga planetă, însă unele regiuni au fost deosebit de afectate, mai ales Tropicele, se arată în cea de a 12-a ediţie a acestui raport, publicat împreună cu Societatea Zoologică de la Londra, şi care are la bază urmărirea a 16.700 de populaţii – 4.000 de specii.

Activităţile umane – inclusiv distrugerea şi degradarea habitatelor -, dar şi pescuitul şi vânătoarea excesive, alături de alte forme de exploatare excesivă sunt principalele cauze ale acestui declin, se arată în raport.

”Noi am putea să fim ultima (generaţie) care ar putea să acţioneze pentru a inversa această tendinţă”, iar ”până în 2020 va fi un moment decisiv în istorie”, se avertizează în document.

Cel mai ridicat nivel al declinului s-a înregistrat în America Centrală şi de Sud – unde au dispărut 89% din vertebrate.

Speciile de peşte de apă dulce au fost, de asemenea, grav afectate, înregistrând un declin de 83%.

”Oamenii nu pot avea un viitor sănătos, fericit şi prosper pe planetă într-o climă destabilizată, cu oceane şi râuri epuizate, pământuri degradate şi păduri goale, golite toate de biodiversitate, ţesutul vieţii care ne susţine pe toţi”, avertizează, în raport, directorul general al WWF Marco Lambertini.

El pledează în favoarea necesităţii unei revizuiri în domeniul dezvoltării durabile până în 2020 – care să ţină cont de obiectivele stabilite de ONU în 2015 şi de Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice de la Paris din 2015 – în vederea ”adoptării unui nou acord mondial privind natura şi omul, aşa cum am făcut cu privire la încălzirea globală, la Paris”.

Sursa

Delta Dunarii poate fi explorata virtual pe Google Maps, din aceasta saptamana

Rutele navigabile, lacurile, canalele, flora si fauna Deltei Dunarii pot fi admirate, incepand din aceasta saptamana, prin intermediul aplicatiei Google Maps.

Incepand din aceasta saptamana, Delta Dunarii este disponibila in Street View pe Google Maps si poate fi parcursa de orice persoana din lume, cu o conexiune la internet. Delta este prezenta cu toate frumusetile ei, de la rute navigabile la lacuri si canalele acoperite de vegetatie, de la pasari si flora la arhitectura locala si sate inconjurate de ape. In total, sunt acoperiti peste 1.500 de kilometri de canale si drumuri”, se arata intr-un comunicat de presa al Google, transmis marti AGERPRES.

Potrivit sursei citate, un explorator virtual poate admira pelicanii care isi iau zborul de pe Canalul Trofilca, un canal mic, care serpuieste printr-o padure inundata, mlastini si lacuri.

Mai apoi, se poate plimba pe canalul Sontea, printre vita-de-vie salbatica si pe sub salciile care atarna deasupra canalului Radacinos, creand un tunel de vegetatie spectaculos. Cateva click-uri mai incolo peisajul se schimba: un lac cu nuferi, starci, egrete si pelicani. Iubitorul de pasari poate vedea cormoranii care se hranesc pe Lacul Puiu sau poate ‘da o fuga’ pe Laguna Sacalin. Pe uscat, poate explora arhitectura traditionala din Delta in localitatea Letea sau se poate plimba pe stradutele inguste din Mila 23. La final, se poate relaxa pe plaja salbatica din Sf. Gheorghe sau poate avea o vedere panoramica din varful vechiului far din Sulina”, se precizeaza in comunicat.

Proiectul de preluare a imaginilor din Delta Dunarii a fost realizat cu ajutorul echipei WWF Romania, care a parcurs Delta in lung si in lat cu trekker-ul Google in spate, pe bicicleta, pe barca sau cu caruta, cu sprijinul localnicilor. Operatiunea de preluare a imaginilor s-a desfasurat pe parcursul lunii iunie 2018. Echipa WWF a parcurs majoritatea traseelor turistice din Delta, localitatile Mila 23, Sulina si Letea.

Preluarea imaginilor Street View din Delta Dunarii a fost posibila cu sprijinul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Delta Dunarii, sit UNESCO protejat la nivel international, adaposteste peste 5.000 de specii de animale si plante, peste 300 de specii de pasari, majoritatea strict protejate, cea mai mare colonie de pelicani si cea mai intinsa zona compacta de stufaris din Europa. De asemenea, Delta este cunoscuta pentru dinozaurii subacvatici, sturionii, cei mai mari pesti de apa dulce din lume, insa decenii de abuz, de exploatare nesustenabila a resurselor, a facut ca populatiile speciilor de apa dulce sa fie acum cele mai afectate, declinul fiind in acest caz de 81%, mai mult decat dubla fata de speciile terestre si marine.

Sursa

Marius Copil a urcat 33 de locuri după performanţa de la turneul din Basel

Jucătorul de tenis român Marius Copil a urcat, luni, 33 de locuri în clasamentul ATP, de la locul 93 până pe locul 60 ATP, după performanţa de excepţie de la turneul din Basel.

Pentru accederea în finală, Marius Copil a primit 300 de puncte ATP şi un cec în valoare de câte 209.715 euro, puncte la care se mai adaugă şi cele din calificări, astfel că tenismanul român a urcat nu mai puţin de 33 de locuri în clasament, intrând în Top 60.

Marius Copil a transmis, după finala pierdută în faţa marelui campion elveţian Roger Federer, că a trăit fiecare punct din meci şi că speră ca acesta să fie doar începutul drumului pentru el.“Sper să fie doar începutul unui nou drum pentru mine. Un drum pe care mi l-am dorit şi pentru care am muncit atât de mult. Am trăit fiecare punct din finală în faţa lui Federer şi mă bucur că l-am avut ca adversar. Am învăţat foarte multe din această experienţă. Sunt norocos să am o echipă foarte bună alături de mine cu ajutorul căreia progresez în fiecare zi. Le mulţumesc tuturor celor care au venit la Basel să mă susţină şi celor care au trăit toate emoţiile în faţa televizorului. Vă mulţumesc pentru miile de mesaje frumoase!”, a scris Marius Copil, pe Facebook.

Arădeanul, locul 93 ATP, venit din calificări, a reuşit meciurile carierei la turneul de la Basel, după ce a scos din competiţie doi jucători de tenis din Top 10 ATP, Marin Cilic şi Alexander Zverev, iar în finală i-a ţinut piept cu un joc ofensiv lui Roger Federer, fost lider mondial, actaulmente locul 3 ATP.

Sursa