Mircea Geoană devine numărul doi în NATO, adjunct al secretarului general Jens Stoltenberg/ Reacţia fostului diplomat: E o provocare şi o oportunitate

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.

Mircea Geoană o va înlocui pe Rose Gottemoeller, din Statele Unite, al cărei mandat începuse în octombrie 2016.

“Sunt bucuros să anunţ numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general NATO. Este un promotor puternic al relaţiilor transatlantice şi va aduce experienţa îndelungată de politician şi diplomat. Va fi primul român care deţine această poziţie înaltă”, a declarat Jens Stoltenberg, conform unui comunicat postat pe site-ul NATO.

“Îi sunt foarte recunoscător lui Rose Gottemoeller. Abilităţile sale diplomatice şi expertiza în domeniul politicilor pentru securitatea internaţională sunt nepreţuite pentru Alianţă, în contextul în care NATO continuă să se adapteze unui mediu de securitate imprevizibil”, precizează Jens Stoltenberg.

Mircea Geoană a declarat că este mândru să fie desemnat în funcţia de adjunct al secretarului general al NATO şi că este deopotrivă „o uriaşă provocare şi oportunitate” ca să reprezinte interesele Alianţei Nord-Atlantice.

„Sunt mandru sa fiu desemnat de catre Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, ca urmatorul Secretar General Adjunct. Este, deopotriva, o uriasa provocare si o oportunitate de a reprezenta interesele Aliantei noastre, care asigura securitatea a peste 1 miliard de cetateni. De-a lungul carierei mele diplomatice si politice am promovat legatura transatlantica si integrarea euro-atlantica a Romaniei. Sunt profund onorat sa fiu desemnat pentru aceasta pozitie cheie ce reprezinta, de asemenea, o recunoastere a importantei contributii a Romaniei in cadrul NATO. Apreciez, in mod deosebit, sustinerea politica si institutionala trans-partinice de care s-a bucurat candidatura mea”, a scris Mircea Geoană, miercuri, pe Facebook.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.

Mircea Geoană o va înlocui pe Rose Gottemoeller, din Statele Unite, al cărei mandat începuse în octombrie 2016.

Mircea Dan Geoană, 61 de ani, este un politician român, în prezent preşedinte al Partidului Social Românesc, formaţiune pe care a fondat-o în aprilie 2015. De asemenea, Mircea Geoană este preşedintele Institutului Aspen România, o asociaţie non-profit, apolitică.

El a fost preşedintele Partidului Social Democrat din aprilie 2005 până în februarie 2010, preşedinte al Senatului României din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, senator, fost Ambasador al României în SUA şi Ministru de Externe în Guvernul Năstase.

Sursa

Romania a fost si in luna iunie tara cu cea mai mare inflatie anuala din UE

Romania a avut, si in luna iunie 2019, cea mai mare rata anuala a inflatiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preturilor de consum de 3,9%, mai mic totusi fata de nivelul de 4,4% inregistrat in luna mai, arata datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Este a sasea luna consecutiva in care Romania are cea mai mare inflatie anuala din Uniunea Europeana.

Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana (UE) a ramas stabila in luna iunie 2019 la 1,6%, in timp ce in zona euro inflatia a crescut usor pana la 1,3%, de la un nivel de 1,2% inregistrat in luna mai. In randul statelor membre UE, cea mai ridicata rata anuala a inflatiei se inregistra in Romania (3,9%), Ungaria (3,4%) si Letonia (3,1%) . La polul opus, tarile membre cu cea mai scazuta rata anuala a inflatiei au fost Grecia (0,2%), Cipru (0,3%), Danemarca si Croatia (0,5%).

Comparativ cu situatia din luna mai 2019, rata anuala a inflatiei a scazut in 17 state membre (inclusiv in Romania de la 4,4% pana la 3,9%), a ramas stabila in Slovacia si a crescut in noua state membre.

In zona euro, cel mai semnificativ impact asupra cresterii anuale a preturilor l-au avut preturile la servicii (0,73 puncte procentuale), urmate de preturile la alimente si tigari (0,30 puncte procentuale) si preturile la energie (0,17 puncte procentuale).

In ceea ce priveste Romania, datele publicate anterior de Institutul National de Statistica (INS) arata ca rata anuala a inflatiei a coborat la 3,84% in luna iunie, pe fondul diminuarii preturilor la alimente cu 0,47%, a marfurilor nealimentare cu 0,24% si a scumpirii serviciilor cu 0,17%.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat, la jumatatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflatie pentru finalul acestui an si estimeaza o inflatie de 3,3% pentru 2020. BNR estima, in februarie 2019, o inflatie de 3% pentru finalul acestui an, respectiv de 3,1% pentru 2020. 

Sursa

Numarul de locuitori de peste 65 de ani din orasele Romaniei a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018

In contextul actualelor schimbari demografice si culturale din Romania, EY a realizat o analiza comparativa a oraselor din Romania din punct de vedere al varstei populatiei.

Analiza isi propune sa identifice perspectivele de dezvoltare a oraselor din punct de vedere demografic.

In ultimii cinci ani, ponderea segmentului tanar (sub 15 ani) in populatia totala a scazut progresiv, ajungand la 14,8% in 2018. Pe de alta parte, numarul romanilor de peste 65 de ani l-a depasit pe al celor sub 15 ani incepand cu anul 2014.

Varsta medie in Romania a crescut cu aproximativ 4 ani in ultimele doua decenii, ajungand la 41 ani in 2018.

In aceeasi perioada, s-a inregistrat cel mai mare procent de persoane in varsta in randul populatiei urbane romanesti, una din sase persoane avand peste 65 de ani in 2018.

Orasele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este ca multe orase romanesti au in prezent o populatie imbatranita. Cum influenteaza varsta locuitorilor evolutia unui oras?

Se confirma perceptia ca in zonele urbane intalnim mai multi tineri?

Comparativ cu media nationala, media de varsta a locuitorilor din orasele romanesti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicata, 42,3 versus 41,2 la nivelul Romaniei.

Iar media de varsta creste si mai mult in cazul oraselor mai mari, cu toate ca acestea beneficiaza, de obicei, de existenta unor ancore, cum ar fi diversele institutii si universitati, spitale sau obiective culturale care reprezinta toate un punct de atractie pentru tineri.

Pe de alta parte, orasele secundare ofera o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, insa la un cost mai mic. Aceasta situatie a creat o iesire, in principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care cauta costuri mai scazute ale vietii, evitarea aglomeratiei si acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. In acest context este important de mentionat faptul ca varsta medie a populatiei din rural este mai mica decat cea inregistrata in urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) in 2018.

Orasele tinere din Romania

Orasul cu cea mai tanara populatie din Romania este Suceava, cu o varsta medie de 39,5 ani si cu doar una din opt persoane cu varsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de doua orase din zona Moldovei: Iasi (39,7) si Botosani (40,2).

Iasi si Botosani au cele mai mari procente de locuitori cu varsta sub 18 ani – 19,1% in 2018.

Acest lucru este explicat, in cazul Iasiului, de rata natalitatii, care inregistreaza valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte orase – 11,3 nasteri la o mie de locuitori, dar si cu media nationala, de 9,3 nasteri la o mie de locuitori in 2017.

Orase din Romania cu o varsta medie ridicata

La polul opus, municipiul Braila are cea mai imbatranita populatie, cu o varsta medie de 44,1 ani. La o diferenta destul de mare, se claseaza pe locul doi in topul oraselor imbatranite municipiul Brasov (43,6 de ani), urmat indeaproape de Ploiesti si Constanta (43,3 ani).

Aceste orase inregistreaza cele mai mari valori in ceea ce priveste numarul de persoane de peste 65 ani (Braila, Constanta, Ploiesti – 18%, Brasov – 17% din totalul populatiei) . Observam ca orasele cu un numar mare de persoane care indeplinesc varsta de pensionare se afla in orase turistice, fie ca vorbim de zona montana – Brasov sau de la malul marii – Constanta.

Valorile inregistrate de indicele de imbatranire a populatiei sustin concluziile de mai sus, municipiile Constanta si Brasov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste numarul de persoane varstnice inregistrate la 100 persoane tinere – 137 persoane, comparativ cu media nationala de 110 persoane.

Capitala se afla in top 10 orase cu varsta cea mai ridicata din Romania, clasandu-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenta foarte mica de media nationala (42,2) . Desi cu o rata a natalitatii destul de ridicata – 9,7 nasteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde in continuare capital uman si asta datorita emigrarii, dar in cea mai mare masura a sporului natural negativ.

Evolutia in timp

92% dintre orasele mari (dintre cele analizate) au inregistrat in ultimii 18 ani scaderi ale populatiei. Cea mai mare scadere inregistrata este in municipiul Braila cu o pierdere a 13% din populatie in perioada analizata. La polul opus avem trei orase – Iasi cu o crestere a populatiei de 13%, Suceava 3% si Cluj-Napoca 1%.

Ingrijorator este ca numarul locuitorilor de 65 de ani si peste din orase a crescut cu 51% in ultimii 20 de ani, depasind 1 milion in 2018. Daca ne raportam la totalul populatiei din Romania, 29% dintre tineri se afla in orasele mari, cu 4% mai putin comparativ cu anii 2000. Pe de alta parte, numarul de locuitori in varsta (peste 65 de ani) a crescut in aceeasi perioada, ajungand sa devanseze valoarea medie initiala cu 6% (24% in 2000 vs. 30% in 2018).

Concluzii

O populatie mai tanara poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investitiilor, companiile putand gasi, astfel, mai usor angajatii potriviti. Cu toate acestea, orasele trebuie sa ofere si alte oportunitati pentru tineri, precum facilitati culturale, scoli si locuinte la preturi accesibile.

Orasele cu populatii mai in varsta au beneficii si provocari diferite. Persoanele in varsta, dar inca active tind sa fie mai productive si pot avea salarii mai mari datorita experientei si abilitatilor lor.

Acest lucru duce la cresterea venitului disponibil care poate fi folosit in magazine, baruri si restaurante. Insa este de asemenea adevarat ca orasele cu locuitori mai in varsta se confrunta cu cerinte mai mari in ceea ce priveste sanatatea si ingrijirea sociala.

Astfel, pe masura ce populatiile lor continua sa se diferentieze, orasele vor deveni din ce in ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

Adriana Tabac, Director Marketing si Comunicare, EY Romania: “La fel ca in alte tari, orasele din Romania se confrunta, pe langa problemele demografice, cu provocari legate de dezvoltarea si durabilitatea infrastructurii, sanatatea populatiei, bunastarea si facilitatile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbarile climatice si cresterea traficului au deja efecte reale asupra populatiei urbane, continuand sa constranga din ce in ce mai mult atractivitatea oraselor mari si capacitatea lor de a creste, fapt constatat in intreaga lume.” 

Sursa

Ziua Independenţei. Iohannis, la recepţia de la Ambasada SUA

Klaus Iohannis participă, joi, 4 iulie, la recepţia oferită de Ambasada SUA cu ocazia Zilei Independenţei. 

Preşedintele României, Klaus Iohanis, participă joi, începând cu ora 18.35, la recepția oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu ocazia celei de-a 243-a aniversări a Zilei Independenței.

Data de 4 iulie 1776 este cunoscută în istoria universală ca ziua Declarării Independenţei americanilor de Imperiul Britanic, un eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ale Americii ca entitate suverană. În prezent, 4 iulie este ziua în care sunt celebrate valorile americane. 

Pe 4 iulie 1776, Congresul Continental a aprobat forma finală a Declaraţiei de Independenţă, la conceperea căreia s-a lucrat mai multe zile.

Astfel a devenit oficială această dată, care a fost inclusă în Declaraţia de Independenţă, iar copia semnată în august 1776, redactată de mână, poate fi văzută în prezent la Arhivele Naţionale din Washington.

Sursa

Senatul a decis: Votul in diaspora se va desfasura pe parcursul a trei zile

Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ in materie electorala care prevede ca votul in strainatate sa se desfasoare pe parcursul a trei zile, iar alegatorii care au stat la coada pana la ora 21.00, cand se inchid sectiile de vot, sa poata vota pana la ora 00.00.

Votul final se va da miercuri in Camera Deputatilor, camera decizionala.

Propunerea legislativa a fost adoptata, in procedura de urgenta, cu 75 de voturi pentru, 0 impotriva si 9 abtineri. Votul a fost reluat deoarece nu se intrunise initial numarul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege sa fie adoptat. La primul votul au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 de voturi pentru adoptare.

De asemenea, inaintea adoptarii proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 “pentru”, unul contra si 10 abtineri.

Astfel, romanii din strainatate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sambata si duminica.

Legislatia a fost completata, astfel incat alegatorii care vor fi prezenti la coada la inchiderea sectiei de vot, respectiv ora 21:00, sa poata vota pana la ora 23.59.

“La ora 21:00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea incheiata si dispune inchiderea localului de vot. Alegatorii care la ora 21:00 se afla la sediul sectiei de votare, precum si cei care se afla la rand in afara sediului sectiei de votare pentru a intra in localul de vot pot sa isi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnati de biroul electoral al sectiei de votare, din cadrul acestuia, verifica la ora 21:00 daca in afara sediului sectiei de votare se afla alegatori care asteapta sa isi exercite dreptul de vot si constata si monitorizeaza ordinea in care acestia au acces in localul de vot. Alegatorii aflati in situatiile prevazute pot vota pana cel mult la ora 23:59“, potrivit modificarii aduse articolului 46 din Legea 334/2006.

O alta modificare vizeaza introducerea votului prin corespondenta si pentru alegerile prezidentiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Actul normativ interoduce si obligatia Ministerului de Externe de a solicita date despre numarul romanilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, ca alegatorii vor putea sustine mai multi candidati.

Candidaturile propuse de partidele si de aliantele politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000 de alegatori. Un alegator poate sustine mai multi candidati“, prevede modificarea adusa articolului 4.

In legea in vigoare, un alegator putea sustine un singur candidat.

Comisia juridica a Senatului a intocmit un raport favirabil, cu amendamente.

La propunerea AEP, a fost introdusa modificarea legislatiei, astfel incat finantarea campaniilor electorale sa poata fi facuta din bugetul partidelor politice. In prezent, doar candidatii isi pot finanta campania electorala, banii find apoi rambursati.

Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidentiale, este ca partidele politice vor putea finanta din bugetele proprii campanii electorale prezidentiale, in ideea de a scoate cumva la suprafata finantarea. Putin probabil de crezut ca un candidat, indiferent cat ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, isi poate finanta singur campania elecotrala. Pentru a inlatura cat se poate de mult aceasta forma de suspiciune, cine, cum finanteaza, si partidele isi asuma un candidat, sa poata finanta din resursele proprii un candidat la prezidentiale“, a declarat presedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

Sursa

România, în topul statelor UE cu cei mai mulţi tineri care stau degeaba: peste 730.000 de români cu vârsta între 20 şi 34 de ani nu lucrează şi nici nu învaţă

„Aceşti tineri reprezintă un segment al populaţiei parţial inactive, nu total, în sensul că mulţi dintre ei sunt «freelanceri» nedeclaraţi, adică desfăşoară o activitate care nu este fiscalizată şi care nu reprezintă neapărat o muncă calificată: azi sunt zilieri, mâine aduc o maşină din Germania pe care să o vândă.“

România ocupă o poziţie defavorabilă în rândul statelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte indicatorul NEET (acronimul pentru formularea „Not in Education, Employment or Training“), fiind pe locul patru în 2018 în topul statelor cu cele mai mari niveluri ale acestui indicator, arată datele Eurostat. Ast­fel, dintr-o generaţie de peste 3,5 mili­oane de locuitori cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un procent de 20,4%, adică peste 730.000 de tineri, se încadrează în categoria celor care nici nu lucrează şi nici nu învaţă.

„Aceşti tineri reprezintă un segment al populaţiei parţial inactive, nu total, în sensul că mulţi dintre ei sunt «freelanceri» nedeclaraţi, adică desfăşoară o activitate care nu este fiscalizată şi care nu reprezintă neapărat o muncă calificată: azi sunt zilieri, mâine aduc o maşină din Germania pe care să o vândă sau fac comerţ de graniţă, iau produse mai ieftin din Re­publica Mol­dova şi din Ucraina pe care le vând mai scump în România. Ei reprezintă genul de oameni descurcăreţi, dar nu foarte ambiţioşi. De asemenea, eu nu cred că aceşti 730.000 de tineri sunt mereu aceiaşi, mi-e greu să cred că de la 20 la 34 de ani există cineva care poate să stea degeaba în tot acest interval“, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

Sursa

România, locul 1 la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori. 5 medalii de aur și una de argint

Rezultat remarcabil pentru România la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori (JBMO 2019): locul 1 după ce elevii români au câștigat 5 medalii de aur și una de argint.

Concursul s-a desfășurat în perioada 20-25 iunie 2019 la Agros, în Cipru, anunță Hotnews.

Medalii de aur au luat David Andrei Anghel (Scoala Gimnaziala nr. 56, Bucuresti), , Iustinian Cristian Constantinescu (Scoala Gimnaziala “George Bacovia”, Bucuresti), Andrei Moldovan (Scoala Gimnaziala nr. 79, Bucuresti), Dinu Alexandru Iosifescu (Liceul Teoretic International de Informatica, Bucuresti) și Radu Andrei Lecoiu (Colegiul National “Ienachita Vacarescu”, Targoviste). Medalia de argint a fost luată de Lucia Râșnoveanu (Scoala Gimnaziala “Spectrum”, Constanta).

În clasamentul neoficial pe țări, România a ocupat detașat locul I cu 219 puncte din 240 maxime. Pe locul al II-lea s-a situat Bulgaria cu 171 de puncte, iar pe locul al III-lea, Grecia cu 117 de puncte.

Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori (JBMO 2019) este o competiție anuală dedicată elevilor din zona balcanică, pasionați de matematică și care la momentul concursului nu au încă 15 ani si jumatate. La JBMO 2019 au participat echipe formate din câte 6 elevi din Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Cipru, Grecia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, România, Serbia și o echipă formată din 4 elevi din Muntenegru, precum și echipe din țări invitate: Arabia Saudită, Azerbaidjan, Croația, Ecuador, Franta și Kazahstan.

Sursa

Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică

Luni, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume este marcată Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume. Chiar denumirea comunităţii, reprezintă de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei româneşti – “La blouse roumaine”, 1940 – creaţia fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris.

Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că în tradiţia noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.

Termenul „ie” este derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele şi se pare că apariţia ei trebuie căutată undeva în vremea civilizaţiei Cucuteni.

În secolul al VI-lea apar menţiuni în limba latină în „Glossarium mediae et infimae Latinitatis” al lui Du Cange, privind termenul de camisa – împrumutat de la celţi – alături de alte aspecte despre portul românesc.

Arta meşteşugului popular – şi a coaserii iei în special – era moştenită din generaţie în generaţie pentru a nu pierde această tradiţie care ne reprezintă, împreună cu rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. Însemnele magice cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele, de farmece, ori de soarta rea.

Ia – denumire dată la origini exclusiv piesei vestimentare feminine, cămaşă tradiţională românească de sărbătoare – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular, deoarece determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care e obligatoriu să se acorde ca epocă, vârstă, ornamente şi cromatică.

În partea de sud a ţării, iile erau ţesute din borangic, fiind accesorizate cu broderii atât la gât, cât şi cu mărgele la mâneci, iar în zona Moldovei, se confecţionau iile brodate cu “spic”. Însă ca principiu general, ia este de fapt o croială din pânză albă, bumbac, in sau borangic, împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci şi la gât.

Din punct de vedere al statutului femeii, atât culorile cât şi motivele broderiei sunt diferite, de la modele cu croială mai modeste şi culori mai temperate pentru femeile căsătorite şi cele în vârstă, până la culori deschise şi modele în culori vii, pentru fetele tinere.

Însă purtarea iei trebuie pusă în acord, în afară de statutul social şi vârsta şi cu tradiţiile şi tipul de eveniment la care este îmbrăcată.

Din punct de vedere al tipurilor de ie, în funcţie de zona din care provine, dinstingem următoarele catgorii:

Cămașa cu altiță – cel mai răspândit model, este întâlnit în Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, în zona Branului şi a Covasnei şi se caracterizează prin existenţa unor câmpuri ornamentale: guler – piept și mâneca cu mai multe zone, denumite altiță (porțiunea de broderie care acoperă umărul), încrețul (o fâșie ornamentală în ton deschis, care urmează imediat după altiță), râurile sau rândurile de pe mânecă (care acoperă drept sau oblic în fâșii mâneca) și brețara.

În zona Hunedoarei, a Pădurenilor şi în împrejurimile Aradului, se întâlneşte Cămașa cu tăblie, care aduce eliminarea încrețului și acoperirea mânecii cu un ornament bogat, fără pânză în desfășurare, de la locul de unde începe altița pe umăr până în dreptul încheieturii mâinii

Cămașa cu lăncez este întâlnită în sudul și estul Transilvaniei, în Valea Bistriței, partea nordică a zonei Neamț și în Bucovina şi se caracterizează prin apariția sub gulerul iei a unei fâșii ornamentale, ca un galon, denumit fodore, a cărui încrețitură e acoperită cu un lăncez, identic cu cel de sub guler.

Ia cu umăr este întâlnită în sudul Transilvaniei, zona Sibiului și Făgărașului şi aduce, în locul altiței, o fâșie îngustă ornamentală, care acoperă umărul, denumită umeraș sau umăr dar şi o fâșie similară în dreptul cotului, care se cheamă „pisti cot”. De asemenea, gulerul iei, denumit obzincă, este cusut cu multă finețe, iar pe mânecă, există brețara.

Cămașa cu platcă se întâlnește în Maramureș și Bihor şi prezintă un mod aparte al motivelor ornamentale, ce urmează linia de unire a foilor trupului cu platca. Există cămașa de Oaș, la care predomină culoarea galbenă, și cămașa de Maramureș, la care predomină culoarea verde, ambele având ornamentul de pe umăr din crățele, un fel de fagure.

Ia cu ciocănele sau ia de Săliște, este o degenerare ornamentală și stilistică a iei cu umăr, broderia fiind înlocuită cu panglici negre cusute cu mașina, pe mânecă şi piept, iar ornamentația policromă de pe guler, umăr, fâșia de „pisti cot” și brețara devin monocrome, având culoarea neagră, înviorată de urme de roșu, galben, albastru sau fir de aur.

Cămașa cu chiept sau ciupag prezintă pe întreaga zonă a încrețiturii pieptului o bogată și masivă ornamentație geometrică — broderie pe muchie, iar Cămașa încărcată are pieptul și umerii acoperiți în întregime de broderie, cu bumbac, mătase sau chiar mărgele.

Punctele în care se lucrează broderiile iilor și cămășilor tradiționale românești sunt numeroase, variate și au utilități distincte. Ceea ce deosebeşte cusăturile româneşti de cusăturile de la porturile populare ale vecinilor este alternarea câmpurilor brodate cu cele nebrodate, pentru a obţine un echilibru între diferitele câmpuri.

Firele cu care se lucrează broderiile sunt: arniciul, înlocuit treptat cu moulineul, mătasea nerăsucită și ibrişimul, bumbăcelul, cotonul perle, mătasea vegetală, lînica, beteala şi firele aurii sau argintii. Firul de aur şi de argint nu este foarte vechi, iar fluturii sunt mai noi, fiind un material strălucitor care se punea împreună cu mărgelele pentru a separa anumite zone de broderie de altele.

Din punct de vedere al culorilor, cele mai obişnuite sunt roşu, violet, galben ca lămâia, portocaliu, verde, negru, mai rar albastru, alb, brun.

Firul era vopsit chiar în gospodăriile din zonele rurale, după reţete străvechi, pe care fiica le primea de la mamă şi le transmitea copiilor ei. Culorile erau de origine vegetală, preparate cu grijă şi răbdare din plante, buruieni, arbori fructiferi sau sălbatici.

Cele mai vechi ii sunt în general de pânză de in sau de cânepă, brodate cu lână sau cu mătase.

Ia s-a născut din necesitate şi simţ practic şi a căpătat o valoare artistică şi sentimentală, din clipa în care femeia a creat-o şi a înzestrat-o cu propriile credinţe, simţ estetic şi sentimente. Ea se impune din ce în ce mai mult în conştiinţa europeană şi mondială, ca un format vestimentar tradiţional românesc de o frumuseţe unică şi originală.

Sursa

Directorul unei școli din Bacău a făcut un parteneriat inedit cu un supermarket: „2% din tot ceea ce cumpără părinții revine școlii”

V-ați gândi vreodată cum ar fi dacă orice ban pe care l-ați cheltui într-un centru comercial s-ar întoarce în favoarea educației? Sau în buna funcționare a unei școli? Ideea îi aparține lui Antonie Iustin, directorul Școlii Gimnaziale Mihail Sadoveanu din Bacău.

Directorul a încheiat un parteneriat cu un hypermarket din oraș, care le oferă posibilitatea părinților să investească în școală unde copiii lor învață. Un procent 2% din coșul de cumpărături al fiecărui părinte este direcționat într-un cont special pus la dispoziția unității de învățământ

Cum ați descrie școala pe care o conduceți – Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu din Bacău?

Pentru mine, Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu’’ este una dintre cele mai frumoase școli din Bacău, atât din punct de vedere al arhitecturii moderne, cât și din cel al resursei umane și al elevilor ce fac parte din ea. De la deschiderea porților din 1994 și până în prezent, a înflorit, s-a dezvoltat continuu în același spațiu. În acest moment îmi doresc o extindere a școlii cu încă un corp de clădire și acest lucru pentru că cei 510 elevi repartizați în 19 clase reprezintă o medie de 27 de elevi pe clasă.

De câți ani sunteți directorul școlii și ce vă determină să rămâneți în această funcție? 

Sunt director din 2014. Cei cinci ani în această funcție mi-au adus satisfacții profesionale alături de echipa de învățători, profesori și personalul didactic auxiliar. Fiecare reușită ,,a noastră’’ este ca o medalie prinsă în pieptul unui militar decorat. De la flash-mob-ul organizat în mall-ul orașului și până la participarea la olimpiadele naționale cu elevii școlii, sunt zeci de activități organizate de noi, activități organizate cu suflet și dăruire. Funcțiile sunt trecătoare, însă ceea ce faci în acel interval este cel mai important pentru comunitate și colegii de cancelarie.

Cum a început proiectul pe care îl aveți cu lanțul de supermarketuri?

,,La început a fost ideea’’… Necesitatea de a achiziționa bunuri de inventar și consumabile există în fiecare școală românească. Nu le poți avea pe toate doar pe baza bugetului alocat de către minister și/sau autoritățile locale. În urma discuției ,,la o cafea’’ cu doamna director a supermarketului, am găsit deschiderea totală de a iniția și implementa un proiect de finanțare extrabugetară pentru școala noastră. Concret, tot ceea ce achiziționează părinții din acest supermarket reprezintă un procent de 2% acordat școlii cu titlu de sponsorizare. Fie că părintele și/sau cunoscuții elevului nostru cumpără un frigider sau două sticle de apă minerală, 2% din coșul de cumpărături se virează în contul unității de învățământ. De două ori pe an, tragem linie și stabilim ce ne revine. Apoi, împreună cu cadrele didactice din școală stabilim prioritățile de achiziție. Nu a fost prima colaborare de acest gen cu supermarketul, însă acum proiectul are o perioadă de derulare pe termen mediu-lung. Un elev înscris în clasa pregătitoare la Școala ,,Mihail Sadoveanu’’ poate contribui cu acest ,,2% al cumpărăturilor’’ pe o periodă de 9 ani școlari, până termină ciclul gimnazial. În iarna anului 2016 am primit de la același supermarket, cu titlu ,,de împrumut’’, 10 brazi pentru organizarea unui concurs destinat claselor primare. Rezultatul final ne-a pus în dificultate la jurizare…așa că toate clasele participante au fost premiate.

Câți părinți sunt implicați în proiect și care au fost sumele pe care le-ați primit? Ce echipamente ați cumpărat cu banii?

Nu sunt numai părinți implicați, asta e partea frumoasă a proiectului. Sunt implicați- doar pentru Școala Sadoveanu- un număr aproximativ de 300 de părinți, rude ale elevilor, foști absolvenți, cadre didactice. Nu am primit bani în mod direct, ci produse. Pot să vă menționez achiziția de videoproiector, aspirator, mașină de spălat, fișete metalice, scaune cu care am dotat laboratorul de informatică, brad artificial de 5 metri (bucuria elevilor în preajma sărbatorilor de iarnă), articole de papetărie (hârtie de scris, tipizate, markere pentru tablele magnetice), materiale sportive, prelungitoare etc.

Cum s-a dezvoltat proiectul în timp? Ideea a fost adaptată și de alte școli? Despre ce unități de învățământ este vorba?

Proiectul a prins contur repede. La data de 15.02.2017 a fost inițiat, iar la 20 iulie 2017 deja erau înscriși 112 părinți, dată la care s-a făcut și prima ,,achiziție’’ în cuantum de 2.000 lei fără T.V.A. Eficiența acestui proiect este dovedită de faptul că în acest moment mai este implementat și în alte opt școli și licee de pe raza municipiului Bacău. Știu că funcționează cu succes și în județul Iași. Dintre școlile băcăuane implicate în proiect pot menționa C.N.,,Ghe .Vrânceanu’’, Palatul Copiilor Bacău, Școala Gimnazială ,,Miron Costin’’. Antonie Iustin: Consider că ridicarea de noi școli, cu spații suficiente, cu dotări moderne, cu instalații de încălzire și răcire, cu spații de recreere și studiu individual ar trebui să fie o prioritate pentru o reformă reală a învățământului românesc. Trei-patru comune alăturate au posibilitatea să construiască un astfel de campus gimnazial. Orgoliile politice sau administrative nu trebuie să fie o piedică în asocierea pentru construcția unui mediu modern de învățământ ,,cu de toate’’.

Proiectul pe care îl coordonați a fost premiat. Ce premiu a primit? 

A fost o reală surpriză și onoare să fim nominalizați la ,,Gala Premiilor Comunității Băcăuane’’- ediția a XVII-a din 17 mai 2018 la categoria ,,Instituții și O.N.G.-uri’’. Locul 2 pentru proiectul nostru la nivelul întregului județ mi-a arătat că suntem pe drumul cel bun al unui management eficient în ceea ce privește atragerea de fonduri și recunoașterea meritelor întregii echipe pe care o coordonez.

Cât de mult s-au schimbat în ultimii ani generațiile de elevi? 

Mult. Foarte mult. Sunt extrem de curioși și de conectați la tehnologia actuală. Îi motivează provocările, noutatea. Sunt din nefericire extrem de mulți elevi care caută dragostea și sprijnul matern/patern în învățătorul, în profesorul de la școală. Fie au părinții plecați în străinătate, fie îi au în țară, însă aceștia nu au suficient timp să îi mângâie pe creștet sau să îi strângă în brațe măcar o dată pe zi. Credeți că școala românească mai are vreo șansa? O să avem vreodată o școală unde profesorii vor fi flexibili, unde nu se va mai pune accent pe memorare, ci mai degrabă pe înțelegerea noțiunilor și aplicarea lor practică?

Școala românească are toate atuurile de performanță. Sunt zeci, sute de absolvenți care iau premii la olimpiade internaționale, care sunt integrați cu succes în universități de prestigiu din străinătate, care reușesc în firme de top interne și externe. Școala romanească are nevoie de investiții reale în infrastructură. Nu poți implementa sisteme din afara granițelor țării, dacă nu ai ,,aici’’ baza materială existentă ,,acolo’’. Prin natura meseriei, profesorul este extrem de flexibil. El trebuie să își adapteze zilnic stilul de predare, tonul folosit și atitudinea în funcție de vârsta și caracteristicile colectivului de elevi.Sunt foarte mulți profesori care predau și la învățământul primar și la cel gimnazial. Sau gimnazial cu liceal. Accentul pe memorare este condiționat de structura programelor și a manualelor. Aplicabilitatea noțiunilor predate trebuie să se regăsească în viața de zi cu zi. Chiar și lucruri banale precum schimbarea unui bec sau pornirea unei mașini de spălat în condiții de siguranță ar putea constitui o materie opțională sau obligatorie în învățămantul românesc. Nu mai vorbesc de utilizarea motoarelor de căutare online în vederea găsirii unei adrese sau a unui furnizor de servicii. Sunt foarte multe persoane adulte care nu știu ce este și cum funcționează acesta.

Sursa

S-a stabilit audierea in Senat a viitorului ambasador SUA in Romania

Adrian Zuckerman, propus de presedintele Donald Trump pentru postul de ambasador in Romania, va fi audiat, joi, de Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA.

Audierea a fost anuntata pe site-ul Senatului american.

In aceeasi sedinta vor fi audiati mai multi ambasadori nominalizati, printre care reprezentantii SUA la ONU, Libia, Egipt sau Emiratele Arabe, transmite Realitatea TV.

Amintim ca Donald Trump a anuntat, in iulie 2018, ca il va nominaliza pe Adrian Zuckerman, din New Jersey, ca ambasador extraordinar si plenipotentiar al Statelor Unite ale Americii in Romania.

Intr-un comunicat transmis de Casa Alba, se precizeaza ca Zuckerman a emigrat in Statele Unite din Romania la varsta de 10 ani si vorbeste fluent limba romana.

Zuckerman este un avocat in Baroul din New York din 1984 si este partener in cadrul firmei internationale de avocatura Seyfarth Shaw LLP.

A fost co-presedinte pentru proprietati imobiliare si servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar inainte a fost presedinte pentru proprietati imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

De asemenea, a detinut si functia de presedinte al unui juriu de selectie judiciara al unei instante civile si de arbitru pentru Consiliul Imobiliar din New York.

Este implicat in activitati filantropice si educationale, fiind membru in board-ul Kids Corp. si in board-ul absolventilor Facultatii de Drept din New York.

A absolvit celebrul Massachusetts Institute of Technology (1979), dar are si o diploma in drept de la New York Law School (1983).

Trump l-a nominalizat pe Zuckerman, insa acesta mai trebuie sa treaca de audierea din Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA si apoi de votul in plen.

Zuckerman il va inlocui pe actualul ambasador, Hans Klemm.

Sursa

Autobuzul revoluționar care a circulat timp de două zile prin București

Hidrogenul este combustibilul care nu poluează, dar este greu de manipulat. Săptămâna aceasta la București am avut ocazia să vedem un autobuz care funcționează cu o astfel de sursă de energie.

Şapte minute. Atât durează umplerea rezervorului pentru acest tip de autobuz. A fost construit în Belgia şi este alimentat, în mare parte, de hidrogen. Are un motor electric şi o baterie suplimentară.

„Avem cinci containere, cu 38 de kilograme de hidrogen. E compresat la 350 de bari. Cu 38 de kilograme putem merge fără probleme 300 de kilometri. Avem un consum de mai puțin de 10 kilograme de hidrogen pe suta de kilometri. Începi la ora 5 dimineața și poți să mergi până la ora 12 noaptea, nu trebuie să alimentezi toată ziua, indiferent că e cald sau frig afară. E un autobuz complex. O alternativă la autobuzele care funcționează cu baterii și are zero emisii”, explică Geert Van Hecke, reprezentantul firmei producătoare.

Acesta este şi principalul avantaj: nu poluează atmosfera, pentru că generează doar apă. Singura problemă rămâne însă metoda de stocare, pentru că hidrogenul este un gaz greu de manipulat.

„Hidrogenul pe care îl folosim pentru alimentarea acestui autobuz provine din Belgia, acolo este obținut din industria chimică.  Nu e periculos. Totul e testat, avem filmat când un specialist trage cu pușca în containere să vedem ce se întâmplă cu hidrogenul. Nimic? Nimic. Am pus containerele chiar și în foc. Dar în situația – puțin probabilă – în care să existe o scurgere de hidrogen, pe Pământ nu e nimic mai ușor decât hidrogenul. Acesta urcă cu 20 de metri pe secundă, se duce în sus și se pierde în atmosferă”, explică Geert Van Hecke, reprezentantul firmei producătoare.

Autobuzele cu o astfel de tehnologie circulă deja în oraşe mari din Statele Unite, precum San Francisco şi Connecticut. Iar în Germania au primit undă verde trenuri alimentate cu hidrogen, care să transporte pasagerii în nordul ţării.

„Trebuie să curățăm aerul pentru cetățeni.  Hidrogenul poate fi stocat vara, păstrat luni întregi și folosit iarna. Plus că poate fi stocat în cantități enorme, vorbim de terawati de energie pentru mult timp”, spune Bart Biebuyck, expert în energia hidrogenului.

Autobuzul inovator a circulat două zile şi prin Bucureşti: din campusul Politehnicii spre Otopeni şi Măgurele.

Sursa

Mai putin de jumatate dintre tinerii romani economisesc lunar (Studiu)

Revolut a analizat obiceiurile de economisire ale tinerilor din Romania si din alte tari europene in cadrul unui studiu desfasurat pe un esantion de peste 11.000 de respondenti, dintre care 3000 de romani. Datele rezultate releva faptul ca 47.57% dintre tinerii romani cu varsta cuprinsa intre 18 si 38 de ani economisesc in mod constant, in timp ce 17,11% nu reusesc deloc sa puna bani deoparte.

Peste 70% dintre tinerii din Romania sustin ca le face placere sa isi gestioneze finantele personale, desi majoritatea (61,45%) isi face griji cu privire la viitorul financiar si considera ca este dificil sa stranga bani in mod frecvent. Conform datelor inregistrate, cei mai multi “millennials” economisesc utilizand conturi de economii (47,95%) si numerar (23,22%), in timp ce numarul celor care aleg variante precum actiuni, obligatiuni si fonduri mutuale nu depaseste 6%.

Cei care reusesc sa economiseasca strang bani pentru vacante (38,26%), pentru a achizitiona o locuinta (22,27%) si pentru cheltuieli neprevazute (10,67%) . Peste 6% fac acest lucru pentru un autoturism sau pentru a cumpara diferite dispozitive, iar procentul celor care pun lunar sume de bani intr-un cont pentru copii este de 5,68%.

Generatia “millennials” din Romania si pensia

Pensia pare sa aiba un rol extrem de important pentru majoritatea tinerilor. Astfel, 90,6% sustin ca ii preocupa foarte mult sa beneficieze de o pensie, iar 71,4% isi doresc sa primeasca de la angajatori mai multe sfaturi si informatii despre pensie si alte beneficii asemanatoare. In mod paradoxal, in ciuda interesului crescut pentru veniturile din anii de pensie, doar 5% dintre tineri economisesc in acest scop.

Tinerii romani si creditele ipotecare

Un interes mai crescut poate fi constatat atunci cand vine vorba despre investitiile in imobiliare. Spre deosebire de vestici, 59% dintre tinerii din Romania prefera sa detina propria locuinta in detrimentul inchirierii, insa un camin propriu ramane un lux pentru multi dintre ei. Peste jumatate dintre respondenti (55,81%) considera ca este foarte dificil sa achizitioneze o prima casa si mai mult de 60% intampina dificultati in a accesa un credit ipotecar, proces pe care il considera anevoios si stresant. Chiar si in aceasta situatie, aproape 58% dintre cei care isi doresc sa aiba propria locuinta intentioneaza sa solicite un imprumut.

Cat economisesc tinerii din principalele orase din Romania?

In mod surprinzator, capitala nu detine locul intai in ceea ce priveste sumele economisite de tineri, desi inregistreaza cele mai ridicate salarii la nivel national. Brasovenii sunt in topul clasamentului, cu economii medii de 108,69 euro pe luna, urmati de bucuresteni care reusesc sa puna deoparte circa 89,25 euro lunar. Sume aproximativ asemanatoare economisesc si tinerii din Iasi (86,59 euro/luna) sau Cluj (83,31 euro/luna), cu circa 60% mai mult fata de timisoreni, carora le raman in medie 50,17 euro dupa cheltuielile din fiecare luna.

Cat economisesc tinerii din principalele capitale ale Europei?

Conform Millennial Money Report, europenii care reusesc sa economiseasca cei mai multi bani lunar sunt berlinezii. Acestia pun deoparte in fiecare luna peste 291 de euro, fiind indeaproape urmati de londonezi, cu 288 de euro lunar si de tinerii din Copenhaga, care economisesc 266 de euro la fiecare salariu. Bucurestenii economisesc mult mai putin si fata de vecinii din Budapesta (177,62 euro/lunar) sau cei din Sofia (130,19 euro/lunar).

Sursa

Noi maşini Google Street View vor străbate România în această vară, pentru a actualiza imaginile din ţara noastră

Cinci noi maşini Google Street View vor străbate România în această vară, pentru a actualiza imaginile din ţara noastră disponibile pe Google Maps Street View. Preluarea de noi imagini va demara la începutul lunii iunie şi se va concentra pe cele mai importante oraşe din România şi zonelor adiacente: din Bucureşti şi Ilfov, Braşov şi Valea Prahovei, Constanţa şi litoralul Mării Negre şi până la Iaşi, Piatra Neamţ, Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara şi Arad.

Anul acesta, imaginile vor fi preluate de noile maşini Google Street View, care utilizează cea mai recentă versiune de cameră pentru imagini la 360o.

Noua tehnologie de fotografiere utilizată de maşinile Google permite realizarea unor imagini mai precise şi de calitate. Pe lângă noua cameră, a fost schimbat şi exteriorul maşinilor Street View, pentru a reflecta câteva dintre frumuseţile naturale ale lumii care se pot vedea pe Street View, precum Marele Canion, Mont Blanc şi Marea Barieră de Corali.

Echipele Street View vor avea la dispoziţie pentru preluarea de imagini şi dispozitivul trekker. Acesta va fi folosit în 31 de oraşe din România, pentru fotografierea trotuarelor, zonelor pietonale, parcurilor şi altor obiective publice unde maşinile nu au acces.

Oraşele unde va fi folosit trekker-ul sunt: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Constanţa, Galaţi, Braşov, Ploieşti, Brăila, Oradea, Bacău, Arad, Piteşti, Sibiu, Târgu-Mureş, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Piatra Neamţ, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Tulcea, Târgovişte, Bistriţa, Reşiţa, Slatina, Focşani.

Serviciul Street View este disponibil în România începând cu 2010, când au fost publicate pe Google Maps primele imagini din cele mai importante oraşe. Acoperirea Street View la nivelul întregii ţări s-a realizat în 2012, atunci când au fost preluate imagini de pe 40.000 de km de drumuri, 39 de oraşe şi sute de obiective turistice. Extinderea Street View în România a continuat constant, fiind actualizate imaginile din marile oraşe şi adăugate diferite obiective turistice, precum Salina Turda, Castelul Bran, Cetatea Alba Iulia, Muzeul Naţional Brukenthal şi fluviul Dunărea. Cea mai recentă actualizare a imaginilor Street View în România a avut loc vara trecută, când au fost preluate imagini de pe şoselele şi drumurile care leagă localităţile. Tot anul trecut, peste 1.500 de kilometri de canale şi drumuri din Delta Dunării au fost fotografiate.

Sursa

Andreea Esca îl va însoți pe Papa Francisc în avionul papal, la venirea în România

Stirile PRO TV vor transmite în programele de știri cele mai importante momente ale vizitei în România a Sanctității Sale Papa Francisc.

Pe parcursul celor trei zile ale călătoriei, începând cu 31 mai, echipa de jurnaliști Știrile PRO TV va urmări traseul Suveranului Pontif, va transmite imagini în direct de la întâlnirile acestuia cu autoritățile statului, dar și prezența la slujba pe care o va oficia la Catedrala Sfântul Iosif. Cristian Leonte și Alex Dima vor fi gazdele unor ediții speciale Știrile PRO TV.

Andreea Esca va fi printre puținii jurnaliști români selectați să-l însoțească pe Sfântul Părinte în avionul papal spre țara noastră, dar și înapoi către Roma. „Sunt extrem de onorată că am fost selectată să fac parte din echipa de jurnaliști care îl va însoți pe Papa Francisc în avionul papal spre România și înapoi către Roma. Sunt și foarte emoționată; nu m-am gândit niciodată că voi fi atât de aproape de Papa. Sunt curioasă dacă voi simți o emoție aparte când voi ajunge în preajma Sfântului Părinte și acum îmi fac lecțiile ca să fiu cât mai bine pregătită. Această întâlnire este, pentru mine, încă o dovadă că am avut mereu un înger protector”, a spus Andreea Esca despre întâlnirea cu Papa Francisc. 

Momentele importante ale vizitei Papei vor fi transmise live pe parcursul celor trei zile în ediții speciale Știrile PRO TV de la ora 13:00, 17:00 și 19:00, dar și pe www.stirileprotv.ro.

Sursa


Tot mai multi romani zboara catre casa in weekendul alegerilor

Cautarile de zboruri catre Romania pentru weekendul 24-26 mai, cel in care vor avea loc Referendumul pe teme de Justitie si alegerile pentru Parlamentul European, sunt cu 11,3% mai multe decat media cautarilor pentru celelalte weekenduri din luna mai.

Echipa motorului gratuit de cautare pentru calatorii momondo.ro a analizat datele privind cautarile de zboruri din afara tarii catre Romania in timpul sfarsitului de saptamana in care au loc alegerile pentru Parlamentul European si le-a comparat cu perioade similare din aceasta luna.

Pentru sfarsitul saptamanii anterioare (17-19 mai) romanii au efectuat cautari catre Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara sau Sibiu cu 13,1% mai putin decat pentru cel care va urma.

De asemenea, numarul cautarilor fata de cele pentru weekendul urmator (31 mai – 2 iunie) este mai mare cu 23.3%, chiar daca va fi un alt eveniment important: vizita Papei Francisc in Romania.

Distanta nu este intotdeauna o piedica pentru cei mai multi dintre calatori.
Cele mai multe cautari catre Romania pentru weekendul viitor au fost pentru zborurile cu plecare din Marea Britanie, Germania si Statele Unite ale Americii. Acest top 3 a devansat numarul cautarilor de zboruri care pornesc din tari cu comunitati mai mari de romani, cum ar fi Italia (locul 5) sau Spania (locul 8) . Dintre primele 10 tari din care vor zbura cei mai multi calatori catre Romania intre 24-26 mai fac parte si Danemarca (locul 4), Suedia (locul 6), Olanda (locul 7), urmand ca acest clasament sa fie incheiat de zborurile cu plecare din Belgia si Norvegia. 

Sursa

Viorel Pasca, binefăcător pentru 400 de oameni abandonați de soartă pe care i-a primit în casa lui

În timp ce mulți dintre noi ne gândim ce mașină să ne mai luăm sau ce destinație de vacanță să alegem anul acesta, Viorel Pașca, un bărbat de 49 de ani dintr-un sat mic din județul Bihor, se gândește cum să mai cumpere o casă. Nu pentru el, ci pentru bolnavii uitați de toată lumea, cei care au nevoie de un loc unde să fie îngrijiți. De 13 ani, Viorel Pașca primește la el acasă acele persoane care nu au neapărat nevoie de spitalizare, care nu au loc nici în spitale, cazuri sociale, oameni abandonați de familie, fără casă, fără venituri, „fără nici un Dumnezeu” cum ar spune unii, oameni bolnavi de cancer, paralizați, cu membre amputate, oameni care au stat pe străzi și pentru care spitalele din țară nu au loc. În fiecare zi, la poarta domnului Pașca se oprește cel puțin o ambulanță care aduce un bolnav din orice colț al țării unde nu a mai fost loc pentru el.

În urmă cu 13 ani, Viorel Pașca s-a uitat în curtea sa și și-a dat seama că are două camere goale pe care cu dragă inimă le-ar fi dăruit cuiva, numai să facă un bine. A văzut un reportaj la televizor care prezenta cazul unor oameni care au ajuns cu degerături severe la picioare. A doua zi s-a dus la Spitalul Județean din Oradea și le-a spus medicilor de acolo că dacă au astfel de cazuri sociale, să le trimită la el că el se oferă să le poarte de grijă, să le dea un adăpost deasupra capului și o masă caldă. Și așa a început să primească oameni la el în casă. Când nu a mai avut loc, s-a gândit să mai cumpere o casă, și încă o casă și tot așa, până a ajuns la un număr de șapte case. Nu vă imaginați că era bogat și nu avea ce face cu banii. Fiecare casă are povestea ei și lucrurile s-au așezat atât de frumos în drumul lui că exact atunci când nu mai avea nici o speranță, a găsit donatori care l-au ajutat să facă bine. Azi spune că el nu ar fi fost nimic fără toți oamenii cu suflet mare care s-au implicat în proiectul lui și care l-au ajutat să poată avea grijă acum de aproape 400 de suflete.

Cum ajung oamenii aceștia la dumneavoastră? Vă știu toate spitalele din țară?

Da, azi, cum spuneam, au venit patru numai din București, împreună cu doctorul, cu asistent social, cu asistent medical. Ieri mi-au adus din Alba, săptămâna trecută au venit din Medgidia, din Botoșani, din Brașov, din Arad. Vin din toată țara, iar la asta ar trebui meditat puțin în rândul „celor de sus” pentru că e o mare, mare problemă în sistemul de protecție socială din România și nu vorbește nimeni despre ea. De ce? Pentru că cei care suferă nu știu să vorbească sau cum să pună problema, iar ceilalți nu știu pentru că nu au avut de-a face. Și vorbesc în special despre bolnavii cu afecțiuni psihice. La noi, 80% dintre bolnavi sunt bolnavi psihic, toți trimit de spitale, de psihiatrie, de primării sau alte instituții pentru că nu sunt locuri; statul român nu are centre suficiente unde să fie îngrijiți bolnavii psihic.

Cum funcționați dumneavoastră mai exact?

Eu am casa mea, proprietate privată. Conform legii, pot să primesc în spațiu pe cine vreau. Dacă vine un bolnav din Craiova și spune că vrea să locuiască în Dumbrava, la domnul Pașca, eu am tot dreptul să-l primesc în spațiu la mine acasă și îi fac viză de flotant. Iar dacă nu are buletin, că se întâmplă foarte des asta, îi facem un buletin cu adresa Dumbrava.

Dar cum de ajung ambulanțele la dumneavoastră? Sub ce formă?

Pentru că de-a lungul timpului au realizat că nu au unde să-i trimită pe bolnavi și că dacă eu îi primesc, e mai convenabil pentru spitalul respectiv să-i trimită cu ambulanța aici. De exemplu: de la Medgidia până la Oradea sunt vreo 700 de kilometri. Reprezentanții spitalului din Medgidia spun așa: Cât ne costă pe noi o zi de spitalizare? Destul de mult. (Și au bolnavi care stau doi, trei ani în spital, iar pe nota anchetei sociale ce ajunge la mine scrie „tolerat în spital”). Omul nu necesită spitalizare, dar nu au unde să-l trimită pentru că el poate fi cu picioarele amputate, paralizat la pat, etc. Ca să nu mai vorbesc de faptul că omul acela poate nu e nici asigurat și nu plătește nimeni spitalizarea. Și atunci ce să facă cu el? Decât să se încarce cu o notă de plată uriașă, îi costă mai puțin să-i trimită cu Ambulanța 700 de kilometri.

Și cât stau oamenii aceștia la dumneavoastră?

Sunt bolnavi care stau de 13 ani, de când am început. Unii pleacă după ce se fac bine. De exemplu, vine un om la 50 și ceva de ani care a suferit un accident și nu se poate întoarce pe stradă pentru că nu se descurcă. Stă aici până se face bine, se pune pe picioare și apoi pleacă și dacă nu pleacă, îl îndemnăm noi. Noi nu vrem să îngrijim aici oameni sănătoși. Dacă e sănătos să se ducă să muncească, sau, dacă nu are încotro, să se ducă să cerșească, pentru că și asta e o muncă. Un om bun de muncă nu poate sta la noi să trăiască din mila altora. Nu încurajăm nemunca.

Aveți și personal medical?

Da, avem două asistente medicale, bolnavii sunt înscriși la medicul de familie, peste 200 dintre bolnavi au tratament medical zilnic pe care îl administrăm (tratament prescris de medicul din spitalul din care vine), îi pansăm pe cei care au nevoie, pentru că avem tot felul de cazuri. Avem bolnavi cu cancere, cu amputații, mâncați de șobolani, oameni fără identitate cărora li s-au dat nume în funcție de locul și perioada în care au fost găsiți.

Câți bolnavi aveți acum?

380 și ceva, aproape 400.

Incredibil. Și mai aveți loc?

Facem dacă e nevoie. Tot timpul facem loc. Sunt 15  case, fiecare casă cu povestea ei despre cum a fost cumpărată.

Spuneți-mi povestea uneia dintre case, cea mai emoționantă.

Toate sunt emoționante, dar să vă zic una. Într-o seară îi zic nevesti-mi: „Vezi că nu mai avem nici un loc, au ajuns și doi într-un pat. Neapărat mai trebuie luată o casă, dar nu știu cum să facem”. A doua zi, primesc un telefon de la o persoană care vorbea engleză. Omul îmi spune că e din Olanda și că a avut o mătușă în vârstă care în urmă cu ceva timp s-a gândit să ajute un proiect din Europa de est, din România în special pentru că fusese născută în București. A vrut să-și scrie testamentul și să lase o oarecare sumă de bani. S-a interesat și ne-a găsit pe noi și le-a spus rudelor că la Dumbrava vrea să lase banii. Omul mi-a spus că mătușa a murit și nu a apucat să scrie testamentul, dar că vrea totuși să-i respecte dorința și mi-a cerut un număr de cont ca să ne trimită 40 de mii de euro pentru a cumpăra o casă. Vă dați seama cum îmi tremurau picioarele? Cu o seară înainte spuneam că nu avem bani de casă și a doua zi mi-au intrat banii în cont. A treia zi m-am dus și am cumpărat casa.

O altă casă. În urmă cu vreo 2 ani, într-o sâmbătă seara mă duc iarăși la nevastă-mea și îi spun: „Iarăși nu mai avem locuri. Noi avem ceva bani, dar nu suficienți. M-am dus să văd o casă, dar oricât am negocia, tot nu ne ajung; e prea mult”. Duminică la amiază intră un tânăr. Eu îl întreb: „De unde sunteți?”. El răspunde: „Nu e important”. Ne-am uitat uimiți la el, l-am întrebat dacă vrea să viziteze, el a zis că nu vrea pentru că știe ce e aici. Atunci l-am întrebat de ce a venit. A zis că a venit să ne lase ceva, așa că a scos un plic galben, gros, l-a lăsat pe masă și a plecat. Când l-am desfăcut, erau multe bancnote de câte 20 și 50 de euro. Mi-a luat mult timp să-i număr și la final am ajuns la suma de 22 de mii de euro.

Incredibil. Și cine era omul acesta?

Nu știm doamnă, că a zis că nu e important.

Așa că fiecare casă are povestea ei. Am scris două cărți cu întâmplări petrecute în toți acești ani, cu poveștile caselor și ale oamenilor. Vă dați seama că aici am avut judecători, profesori, ingineri, fotbaliști, antrenori de fotbal, polițiști, oameni de faceri, tot felul de oameni. Toți aveau în comun același lucru: și-au pierdut familia, casa și serviciul și au ajuns pe străzi.

Care e povestea primului om care a ajuns la dumneavoastră? Vă amintiți?

Da, dar al doilea și al treilea au povești și mai interesante.

Prima a fost o femeie de 68 de ani care a locuit pe stradă, a fost internată în spital, acolo așteptau să se încălzească vremea ca să o trimită înapoi pe stradă și atunci am ajuns eu la spital și le-am spus celor de la spital că eu sunt dispus să primesc cazuri sociale. Atunci mi-au dat-o pe femeia asta.

Imediat după m-au sunat de la spital să-mi spună că mai au un caz: o femeie de 83 de ani care a vrut să se sinucidă spunând că mai bine moare decât să ajungă iar pe stradă. Ea locuise doi ani pe stradă, fusese internată și când au anunțat-o de la spital că va fi externată a doua zi, ea a spus: „mai bine mor decât să fiu externată”. Avusese doi copii, căsătoriți amândoi. Ea avea apartament în Oradea și locuise acolo cu unul dintre copii, cu soția lui și cu fiul lor. După un timp, femeia s-a gândit că e în vârstă și ar fi bine să facă ordine în acte și să-și împartă averea. A făcut acte la notar prin care i-a dat copilului cu care locuia apartamentul. În decurs de un an, au murit amândoi copiii ei, așa că a rămas în apartament cu nora și nepotul. Norei i-a fost jenă să scoată soacra din casă, așa că a vândut apartamentul și a plecat. A venit noul proprietar și a scos-o în stradă. La 80 și ceva de ani a stat pe stradă în Oradea, mai mult prin cimitire unde primea de pomană. Femeia era cam surdă și nu ne puteam înțelege cu ea pentru că vorbea numai maghiară. Primele câteva luni nu a scos nici un cuvânt, era tot timpul tristă și încruntată. Într-o zi a venit soția să-mi spună că a văzut în acte că era ziua femeii. I-am făcut repede un tort, am scris „La mulți ani!” în românește că nu știam maghiară, i-am pus lumânare și ne-am dus la ea. În momentul acela i s-a luminat fața și de atunci a fost altă femeie: ne îmbrățișa, zâmbea, ne pupa. Atunci am învățat eu că nu trebuie să faci lucruri mari, e suficientă o îmbrățișare, un zâmbet, lucruri care nu costă nimic și care au un impact teribil asupra acestor oameni; sunt oameni necăjiți, oameni care au plâns, care au suferit mult, iar o îmbrățișare pentru ei înseamnă enorm.

A treia bolnavă care a venit la noi și-a vândut apartamentul și a zis că-și ia două garsoniere, una pentru ea și una pentru singurul ei copil. Când a văzut băiatul toți banii aceia, a dispărut. Am întrebat-o pe femeie: „Dar ce a vrut să facă cu toți banii aceia?”. Iar ea a zis că a vrut să-și ia mașină și a plecat în Ungaria, iar femeia a rămas fără nici un leu pe stradă, în Oradea. A stat și ea doi ani pe străzi, timp în care a devenit alcoolică. Într-o bună zi a suferit un atac cerebral, a paralizat și a ajuns la noi. E la noi de 13 ani și în tot timpul acesta copilul nu a căutat-o niciodată. Nimeni, niciodată nu a întrebat de ea, deși ea e paralizată în pat.

Sunt fleacuri pe care noi încercăm să le facem pentru oamenii aceștia, dar fleacuri care pentru ei înseamnă enorm. Să iei bolnava asta, de exemplu, să o pui într-un cărucior și să o duci câteva sute de metri până la prima terasă din sat unde să bei o cafea cu ea. Pentru noi e un fleac, pentru ea e o sărbătoare.

Am încurajat tot timpul voluntarii să vină aici. Sunt prea mulți bolnavi și nu are cine să facă lucrurile astea mărunte pentru ei. „Nu te pune nimeni să lucrezi nimic, nimeni nu-ți cere un leu, doar vino și stai cu el, ține-l de mână, spune-i că arată bine, scoate-l la plimbare, joacă șah cu el, fă ceva cu el pentru că pentru omul acela înseamnă enorm”. În condițiile în care oferim cazare și masă pentru voluntari; avem camere pregătite special, curate, 3 mese pe zi, numai să vină să stea cu oamenii. Dar încă mai avem de lucru cu voluntariatul.

De unde adunați donații?

Primim donații de peste tot. Cei care donează sunt din clasa medie, de obicei. Sunt prea puțini bogați care donează. Dar sunt și oameni săraci care donează, ceea ce e impresionant. M-a sunat un domn din Arad că taie un porc și să vin la Arad să-l iau că mi-l dă gata preparat. Un porc e masa pentru o zi, așa că m-am dus. Când am văzut casa omului și în ce condiții trăia, mi-a fost rușine să-i iau porcul. Dar am văzut și bucuria omului că voia să ajute, să dăruiască și nu puteam să-l refuz. Sunt foarte mulți oameni săraci care donează: unul 10 ouă, altul un sac de cartofi și așa mai departe. Sunt mulți români plecați în străinătate care donează, ceea ce e foarte emoționant. Oamenii aceia s-au dus acolo să facă bani, așa că trăiesc acolo, muncesc acolo și donează aici.

Noi folosim vreo 200 și ceva de bucăți de scutece pe zi și sunt oameni care încearcă să găsească soluții ca să nu le cumpărăm.

Un om din Timiș ne trimite săptămânal mașină cu diferite lucruri și cu făină. Omul acela ne-a spus să nu mai cumpărăm niciodată făină pentru că el ne poate asigura făina. Noi facem aproape 100 de pâini pe zi și am făcut o socoteală și am realizat că doar pâinea ne-ar costa peste 10 mii de lei pe lună, și de ceva vreme nu ne costă nimic.

Dar oamenii de acolo sunt plătiți?

Da, altfel nu am avea cum. Nu se poate cu voluntari pentru că aici nu poți să spui: „nu fac astăzi, fac mâine”. Aici nu se poate așa ceva. Dimineața la 7 începe munca: se pregătește mâncarea la bucătărie, în saloane femeile intră și încep să-i schimbe pe bolnavi, să-i spele, să îi bărbierească, să-i ducă la duș, fac curățenie. E foarte multă muncă și nu poți conta pe voluntari pentru așa ceva.

Și cât personal aveți?

La fiecare casă e o femeie care are grijă de bolnavii respectivi. În medie, o femeie are grijă de 25-35 de bolnavi. În plus avem două bucătării unde se pregătește mâncarea și se împarte. Practic, sunt vreo 20 și ceva de femei care sunt plătite din donațiile pe care le primim. Femeile respective fac o treabă extraordinară.

Dar dumneavoastră, un singur om, faceți ce ar trebui să facă statul…

Nu e chiar așa. Eu sunt singurul om care vorbește cu dumneavoastră acum, eu vorbesc în numele oamenilor. Eu am avut ideea, dar gândiți-vă că alături de mine stau foarte mulți oameni. Gândiți-vă că omul care ne-a donat 3 cartofi (am avut odată un om care atât a avut să ne dea) sau cel care a donat azi 20 de lei, toți sunt partenerii noștri. Ei se implică, sunt alături de noi, suntem o echipă imensă, iar eu doar coordonez.

Atunci putem spune că dumneavoastră și echipa faceți ce ar trebui să facă statul…

Dar putem și inversa: echipa cea mare și cu mine.

Dar facem cu drag. Statul nu ne-a dat niciodată nimic, eu nu am cerut niciodată nimic din partea statului pentru că eu vreau să ajut statul, nu să-l încurc. Mie mi-au plăcut vorbele lui Kennedy: „Nu te întreba ce face țara pentru tine, ci întreabă-te ce poți face tu pentru țară”. Mie îmi place să gândesc așa pentru că vreau să fiu de folos.

Sursa


Santierul Mangalia, cel mai mare din Europa, isi reincepe activitatea. Prima comanda: Petroliere si vase de lux pentru croaziere

Vase de lux pentru croaziere, ambarcatiuni de mare capacitate pentru exploatatii petroliere si nave de transport maritim vor fi construite la Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare santier naval din Europa, informeaza miercuri Ministerul Economiei.

Potrivit unui comunicat al ME, au fost atrase noi contracte majore care vor permite santierului sa functioneze la capacitate maxima inca din aceasta vara.

Noile contracte sunt axate pe toate cele trei sectoare de activitate ale santierului din Mangalia: nave de croaziera, nave destinate transportului de pasageri si nave offshore.

“Putem spune ca, prin aceste contracte Santierul Naval Damen Mangalia isi reincepe activitatea si incepe sa produca nave de mari dimensiuni in cel mai mare santier naval din Europa. Economia Romaniei are de castigat, pentru ca sunt produse cu valoare adaugata mare. In plus, sunt create locuri de munca, oportunitati si perspective pentru viitorii investitori si furnizori Este o noua etapa in constructia navala din Romania, care permite continuarea unei lungi traditii a constructiilor navale in Marea Neagra”, a declarat ministrul Economiei, Niculae Badalau.

Unul dintre noile proiecte ce va fi realizat la Santierul Naval Mangalia este o nava de croaziera – un mega-iaht de 155 de metri pentru calatorii de lux in intreaga lume. Contractul a fost semnat cu SeaDream Yacht Club din Norvegia, marcand astfel intrarea grupului Damen pe piata vaselor de croaziera. Iahtul va fi construit in intregime la Santierul Naval Damen Mangalia.

Tot la santierul din Mangalia, muncitorii romani vor construi vase de transport si o nava complexa pentru exploatatii offshore, cu o capacitate de incarcare de peste 10.000 de tone (10.000 TDW).

“Potentialul santierului Mangalia este imens si reprezinta baza ca Damen sa-si realizeze ambitiile pe termen lung de a construi nave mari, complexe, in special pentru sectorul de croaziera, de nave de transport pasageri si offshore-energetic. Santierul ofera oportunitati nu doar pentru grupul Damen, ci si pentru personalul din constructii navale si pentru industria maritima romaneasca in ansamblu“, a declarat Chris Groninger, managing director al Santierului Naval Damen Mangalia.

Cand grupul Damen a preluat conducerea operationala, la santierul din Mangalia erau 1.700 de angajati. Acest numar a crescut in mod constant si este de asteptat sa se ajunga la aproximativ 2.500 de angajati pana la sfarsitul anului. Pe langa cresterea directa a fortei de munca, activitatile santierului au un efect pozitiv asupra activitatilor furnizorilor acestuia, stimuland astfel numeroase oportunitati indirecte de angajare. Pentru a contribui la realizarea oportunitatilor sporite de angajare pe care le prezinta, Santierul Damen Mangalia isi extinde cooperarea cu scolile profesionale, nu numai in Mangalia, ci si pe intreg teritoriul Romaniei. Pentru a sustine aceasta noua generatie de constructori de nave, Santierul Naval Mangalia ofera cursuri de formare la fata locului si locuri de cazare pentru participanti. Damen Mangalia se angajeaza sa ofere un loc de munca sigur si stabil pentru viitorii angajati ai santierului cu oportunitati pe termen lung si cu o viziune indreptata spre viitor.

Sursa

10 mai, ziua în care Uniunea Europeană epuizează resursele pe care planeta i le poate oferi pentru anul acesta

Uniunea Europeană îşi va epuiza începând de vineri, 10 mai, resursele pe care planeta poate să i le ofere pentru anul 2019, au alertat specialiştii de la World Wide Fund for Nature (WWF), care au dezvăluit că această “zi a depăşirii” cade în fiecare an tot mai devreme, informează AFP.

Începând de vineri, europenii vor trăi pe credit. Acest lucru înseamnă că, dacă lumea întreagă ar trăi ca ei, omenirea şi-ar consuma toate resursele naturale pe care planeta poate să le reînnoiască într-un an“, au subliniat reprezentanţii acestei asociaţii într-un nou raport, publicat în colaborare cu ONG-ul Global Footprint Network, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare europene.

Dacă toţi pământenii ar consuma la fel ca europenii – în domenii precum pescuit, agricultură, silvicultură, construcţii şi amprenta de carbon -, omenirea ar avea nevoie de 2,8 “planete albastre”, notează raportul. Deşi UE deţine 7% din populaţia mondială, ea absoarbe 20% din biocapacitatea Terrei.

Situaţia nu încetează să se degradeze: în 1961, această “zi a depăşirii” a căzut pe 13 octombrie. Însă cazurile variază în funcţie de regiuni: în 2019, Luxemburgul a atins această dată fatidică încă de la jumătatea lunii februarie, în timp ce România o va atinge la jumătatea lunii iunie.

Este un deficit pe care noi continuăm să îl creştem în fiecare an, împrumutând din resursele Terrei, de la alte ţări şi de la generaţiile viitoare“, au deplâns specialiştii de la WWF.

La scară mondială, oamenii consumă dincolo de capacităţile planetei de reînnoire a resurselor sale şi “ziua depăşirii” vine în fiecare an tot mai devreme. În 2018, ea a fost înregistrată pe 1 august (în 1997, la sfârşitul lui septembrie).

“Îi îndemnăm pe decidenţii politici să ia măsuri care să fie la înălţimea mizei: soluţii există, însă ele trebuie implementate imediat!“, a declarat navigatoarea Isabelle Autissier, preşedinta WWF France.

Printre acţiunile promovate la nivelul forurilor din Bruxelles se află adoptarea unei politici agricole comune, “care să conserve resursele naturale şi să favorizeze locurile de muncă”, şi a unui “plan împotriva despăduririlor şi de conversie a ecosistemelor naturale”. Acelaşi ONG a solicitat adoptarea unor reguli de control în privinţa flotelor de pescuit, pentru a asigura legalitatea şi durabilitatea acestor practici.

Sursa

Liderii europeni au adoptat Declarația de la Sibiu

Declarația conține 10 puncte, 10 promisiuni față de cetățenii europeni. În primul rând, se vorbește de apărare comună, dar în același timp, liderii europeni se angajează să protejeze „modul de viață european, democrația și statul de drept”, dar și “viitorul următoarelor generații de europeni”.

Conținutul declarației

Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am întrunit la Sibiu pentru a discuta și a privi înainte spre viitorul nostru comun.

Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni își vor alege reprezentanții în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental. O Europă reunită în pace și democrație este doar una dintre numeroasele realizări. Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile și libertățile sale ca forță motrice, a oferit stabilitate și prosperitate în întreaga Europă, în interiorul granițelor Uniunii și dincolo de ele. De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internațională. Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială.

Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a zece angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălțimea acestei responsabilități:Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.

Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.

Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.

Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.

Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante. Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.

Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală. Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.

Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și realiza obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile.

Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni. Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.

Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea coercitivă și necoercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali.

Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Deciziile pe care le luăm vor urma spiritul și litera acestor zece angajamente. Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar.

Sursa

Fermierii cheamă consumatorii la produse românești. „E o doză de patriotism”

România ar putea deveni a cincea putere agricolă a Europei în urma Brexit-ului, însă contină să importe carne de porc şi să exporte mare parte din producţia de porumb. Deşi fermierii s-au dezvoltat mult, datorită banilor europeni, nu reuşesc să intre în marile magazine. Iar dacă ajung, nu au foarte mare trecere la clienţi. O spune Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro, una dintre cele mai mari federaţii din agricultură.

Cu una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Europa şi unele dintre cele mai fertile terenuri, România ar avea o capacite uriaşă de producţie, spun fermierii, cu o condiţie: să acceseze bani europeni pe care să îi investească în ferme şi utilaje moderne.

Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro: Ar trebui să înțelgem că un produs românesc înseamnă taxe și impozite și practic locuri de muncă pentru sectorul agroalimentar. Avem foarte multe provocări pentru viitoarea politică agricolă comună. Eu sunt un proeuropean convins și cred că fără banii veniți de la UE, agricultura românească n-ar fi fost ceea ce e azi.

Ţăranii şi mici fermieri se plâng de faptul că, deşi au produse de bună calitate, nu ajung prea uşor cu ele la rafturile marilor magazine şi cer sprijin statului.

Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro: Noi suntem fermieri mulți, cu forță de negociere mică, pe când comerciantul care are o forță de negociere foarte mare pune o presiune mare pe preț. Nu de puține ori vindem sub preț, motiv pentru care ar trebui să le remediem prin niște politici coerente.

În prezent, în magazinele româneşti, mai bine de 50 la sută din carnea de porc vine din import. La fel se întâmplă, în unele cazuri, şi cu carnea de vită sau pasăre, deşi capacitea de producţie este una dintre cele mai mari din Europa.

Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro: Avem un deficit de peste 1,6 milioane de euro. Este inadmisibil să fim o țară cu un potențial așa puternic și cu toate astea, analizând cifrele reci, să constatăm că nu putem să producem carne de porc în România, exportăm 3,8 tone de porumb în Spania și după aceea cumpărăm carne de porc din Spania. E un lucru pe care nu-l înțeleg.

Fermierii românii îi îndeamnă pe clienţi să cumpere produse cultivate în România ca să sprijine astfel financiar şi agriculorii.

Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro: Trebuie să duceți un un mesaj către consumator. Să pună în coș un produs românesc înseamnă servicii de sănătate, educație mai bună, înseamnă taxe și impozite plătite. Va trebui să facem și o campanie de conștientizare a consumatorului, chiar dacă plătește mai mult, asta înseamnă că susține idustria românească. E o doză de patriotism.

În România sunt peste 70.000 de fermieri înregistraţi, care lucrează peste 2 milioane de hectare de teren, la care se adaugă alte aproape 12 milioane de hectare cultivate în regie proprie.

Sursa