Tinerii investesc primele economii preponderent in telefoane mobile si accesorii (Studiu)

Tinerii investesc primele economii preponderent in telefoane mobile si accesorii, iar persoanele cu varste cuprinse intre 26 si 79 de ani aleg sa achizitioneze in special produse vestimentare, arata un studiu realizat de BCR, dat joi publicitatii.

Potrivit studiului, copiii din ziua de azi incep sa economiseasca mai devreme, inclusiv la varsta de patru ani, pe cand parintii si bunicii faceau acest lucru dupa 18 ani. Cei mai multi copii strang in medie intre 350 si 800 de lei pe an, cu care isi cumpara biciclete, aparate foto sau jocuri TV, iar cei care investesc cel mai mult in educatie sunt adolescentii cu varste intre 16 si 20 de ani.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Studiul nostru arata cat de necesara este educatia financiara. Nicio categorie de varsta nu pune pe primul loc investitiile pe termen lung, cum ar fi cele in educatie, sanatate, pensii, insa merita remarcat ca tinerii cu varste intre 16 si 20 de ani aloca educatiei sumele cele mai mari. Am sesizat si o diferenta in ce priveste varsta la care romanii incep sa puna bani deoparte: copiii si tinerii de azi o fac la varste timpurii, chiar de la patru ani, in timp ce copiii de dinainte de ’89 s-au apucat abia in timpul liceului sau al facultatii. Noi credem ca mai sunt multe de facut in ceea ce priveste educatia financiara a romanilor, care trebuie sa treaca dincolo de economisire, pana la controlarea bugetului personal, stabilirea unor obiective de viata realiste si asumarea unui comportament financiar calculat si corect. Prin independenta financiara se poate construi o viata mai buna. Iar independenta financiara se invata la Scoala de bani”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Scoala de Bani.

Astfel, copiii incep sa economiseasca de la varsta de 4 ani. Primii bani stransi de copiii intre 11 si 15 ani se duc pe biciclete si patine cu rotile, apoi pe jucarii, telefoane si accesorii, in ordinea preferintelor.

Adolescentii – cu varste intre 16 si 20 de ani – au cheltuit primele economii preponderent pe telefoane si accesorii, apoi pe cadouri si studii.

Tot telefoanele si accesoriile au fost prioritare pentru tinerii intre 21 si 25 de ani, urmate de biciclete, patine cu rotile si vacante, intrate pentru prima data in acest top.

Romanii intre 26 si 79 de ani au declarat ca si-au cheltuit primii bani economisiti pe haine si incaltaminte. Mobilele si electrocasnicele intra in preferintele de achizitie pentru primii bani economisiti abia de la 26 de ani si urca si mai mult in topul preferintelor odata cu varsta.

Desi preferintele difera de la o generatie la alta, un top al investitiilor din primele economii ale romanilor de orice varsta ar arata astfel: haine si incaltaminte, biciclete si patine cu rotile, cadouri pentru altii, calatorii, investitii in studii, telefoane si accesorii, mobila si electrocasnice, laptop/calculator, jucarii, masina/scoala de soferi.

Sursa

Fântânile din Piaţa Unirii, inaugurare spectaculoasa cu show multimedia şi orchestră simfonică

Fântânile din Piaţa Unirii se redeschid joi, 20 septembrie, după modernizare, cu un spectacol multimedia de coregrafie a apei şi a luminii, pe acordurile Orchestrei Simfonice Bucureşti. Piesa de rezistenţă a proiectului este fântâna centrală, cu patru ecrane de apă care funcţionează ca platformă pentru videoclipuri şi proiecţii laser, un concept care creează un efect tridimensional unic în Europa.

Dezbaterile publice pe tema controversatului proiect de modernizare a fântânilor de la Unirii vor fi tranşate joi, 20 septembrie, când bucureştenii vor putea vedea cu ochii lor în ce măsură au fost păstrate elementele de arhitectură şi design şi care sunt intervenţiile arhitecţilor contemporani în redefinirea spaţiului identitar din inima Capitalei. Abordarea, susţine PMB într-un comunicat, a presupus un ”facelift” al fântânilor, care au numeroase caracteristici clasice, elementul sculptural central fiind păstrat şi integrat în totalitate în noul design.

Elementele nou-introduse fac trimitere către horă, alfabetul chirilic şi ceramica de Cucuteni. ”Fântâna centrală are integrate patru ”ecrane de apă”, orientate spre cele patru puncte cardinale, menite să creeze o platformă multimedia imensă pentru videoclipuri, dar şi proiecţii laser, dispunerea ecranelor de apă oferind un efect tridimensional unic în Europa”, spune Primăria Capitalei în comunicat.

Construite la sfârşitul anilor ’80, Fântânile din Piaţa Unirii reprezintă unul dintre cele mai lungi de sisteme de acest fel din lume (1,4 km), cu o suprafaţă a apei de 16.200 m², unic prin modul de dispunere în centrul Capitalei.

Spectacolul inaugural, intitulat “Simfonia Apei”, va începe joi, la ora 20.00, la scena montantă în Parcul Unirii, pe acordurile Orchestrei Simfonice Bucureşti, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, alături de pianistul Ştefan Doniga şi de dansatorii Ana Vişan şi Bogdan Iacob din cadrul “Gigi Căciuleanu Dance Company”. De la ora 21.00, bucureştenii prezenţi la eveniment vor putea asista la “un adevărat regal artistic, conceput astfel încât să ducă vizitatorii într-o călătorie prin 7 lumi care vor vorbi despre România – lumea apei, a focului, a pământului, a aerului, lumea vegetală şi lumea Centenarului, toate prefaţate de lumea astrală”.

Fântânile din Piaţa Unirii vor oferi vizitatorilor show-uri multimedia în fiecare vineri, sâmbată şi duminică, în intervalul orar 20:00-21:00, atât cât vremea o va permite.

Sursa

Urban Talks, un eveniment despre viitorul oraselor dincolo de Smart City

Urban Talks, singurul eveniment din România în care se discută despre viitorul oraşelor dincolo de conceptul de “Smart City”, se va desfăşura pe 28 septembrie, la Timişoara, fiind anunţată prezenţa a 15 speakeri, din 6 ţări, potrivit organizatorilor.

Urban Talks, un proiect românesc ce îşi propune să modeleze viitorul oraşelor, va încerca să răspundă la întrebări precum: Ce facem noi pentru oraşul în care trăim? Cum ai vrea să arate oraşul tău şi ce poţi face tu pentru el? Cum colaborăm mai bine şi ce soluţii sunt?, iar 50% din încasările din bilete vor fi donate pentru implementarea unui proiect ce îşi propune găsirea de soluţii pentru reamenajarea malului Bega.

“Când vorbim despre viitorul oraşelor, ne gândim mereu la tehnologie, la oraşe ‘smart’. Dar credem că un oraş trebuie să fie mult mai mult decât bine tehnologizat. Trebuie să fie un oraş sustenabil, un oraş creativ, un oraş în care să îţi doreşti să
locuieşti. Cum construim aceste oraşe? Pentru asta am creat Urban Talks, din câte ştim noi un proiect unic în Europa“, afirmă Graţian Mihăilescu, iniţiatorul proiectului şi fondator UrbanizeHub.

Proiectul vine în contextul în care până în 2050 mai bine de 68% din populaţia lumii va locui în oraşe. În plus, în toată Europa, şi în special în România, au avut loc proteste şi a crescut gradul de nemulţumire al cetăţenilor faţă de modul în care sunt guvernaţi, însă au fost propuse puţine soluţii, menţionează organizatorii.

Astfel, scopul proiectului este de a găsi soluţii comune, soluţii care implică administraţia locală, mediul de afaceri şi, cel mai important, cetăţenii.

Programul conferinţei include o masă rotundă cu primari din Timişoara, Oradea şi Arad, vorbitori de la Banca Mondială şi Comisia Europeană, experţi internaţionali din Olanda, Suedia şi Finlanda şi 2 paneluri pentru participanţi (lideri ai administraţiei publice şi mediul de business). Discuţiile se vor orienta în trei direcţii: oraşe SMART, oraşe Sustenabile şi oraşe Creative.

Sursa

Povestea românului care a lăsat America pentru a îngriji bătrânii din România

Zeci de mii de români visează să câştige la Loteria Vizelor şi să se mute în ţara tuturor posibilităţilor. Vă spunem în continuare povestea unuia dintre cei care au şi câştigat. A plecat peste Ocean inginer, dar s-a întors de acolo asistent medical. Acum administrează un cămin pentru vârstnici, în judeţul Cluj, şi vrea să rămână.

A început o nouă zi la Centrul de Vârstnici din Buza, iar Robert Șimon se află din nou printre bătrânii pe care îi are în grijă. În fiecare zi le ia tensiunea, le verifica greutatea și starea de spirit. Bărbatul a lucrat ca asistent medical în spitale de top din Statele Unite ale Americii, iar țara tuturor posibilităților a fost locul în care a învățat ce înseamnă să ai grijă de un pacient a cărui viața depinde și de el.

În 2002, Robert Șimon a câștigat prin Loteria Vizelor șansa de a începe o nouă viață în Statele Unite ale Americii. Când norocul i-a surâs, bărbatul și-a luat familia și a plecat peste mări și țări. Dacă în România era inginer zootehnist, în țara tuturor posibilităților a început o altă carieră.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Robert Şimon: Prima dată am lucrat într-o fabrică, aveam vreo 70 de români. Fără excepție, colegii români erau cu masterat, deci oameni educați. Începeau și ei viața cum începe fiecare viața în America. Între timp, fiecare se orienta, și printre ei și eu, printr-o direcție unde într-adevăr să-mi găsesc o meserie care îmi dă satisfacția cea mai mare.

În 2005, Robert Șimon a făcut primul pas spre sistemul medical american. A lucrat ca voluntar pentru început. Acolo, avea să descope ce înseamnă să sprijini și să ajuţi persoanele bolnave.

Robert Șimon: După două luni de zile de voluntariat, chiar pot să zic, m-am îndrăgostit de sistemul lor de sănătate. Într-o noapte, m-a apropiat o doamnă și mi-a zis cine sunt, ce caut aici, ce doresc să fac. Am povestit scurt și mi-a zis că avem nevoie de oameni ca dvs și de ce nu veniți și aplicați la noi. Și așa am început cariera în domeniul sănătății în SUA.

Românul s-a înscris la Oakland University și s-a licențiat în asistență medicală. În cei peste 10 ani petrecuți departe de casă, Robert Șimon a lucrat la doua spitale.

Robert Șimon: Mi-a plăcut foarte mult ca filosofie și viziune de îngrijire Henry Ford Hospital. Aici am petrecut aproape 4 ani de zile. Filosofia lor era: cu cât mai diverși suntem, cu atât mai bogați, cu atât mai mult putem să aducem.

În 2014, Robert Șimon s-a întors cu familia sa în România, iar de data aceasta avea un nou vis – un cămin pentru bătrâni, unde nevoile vârstnicilor să fie puse pe primul loc. Munca în spitalele americane și grija pentru pacienții săi l-au inspirat să înceapă o nouă etapă.

Robert Șimon: Să faci pur și simplu diferența aia, simțeam că da, doresc lucrurile astea, să fac diferența în viața lor, în sufletul lor, din punct de vedere moral, spiritual.

Mirela Anca Șimon, soția lui Robert: Încercăm să fim diferiți, un pic diferiți față de restul. De fapt, ceea ce încercăm noi este să le asigurăm clienților noștri acel mediu de familie, să se simtă ca și acasă. Să nu se simtă ca într-o instituție, într-un cadru instituționalizat.

Printr-un parteneriat cu Primăria Comunei Buza, Robert Șimon și soția sa administrează un cămin de vârstnici din localitate cu o capacitate de 30 de locuri, o sală imensă de activități și o curte exterioară.

Din la sfârşitul anului trecut, vâstnicii au venit unul câte unul la căminul din Buza. Aici, parametrii de sănătate le sunt verificați constant, meniurile sunt stabilite în funcție de afecțiune şi cel mai important: în permanenţă au loc activităţi de socializare.

Mirela Anca Șimon, soția lui Robert: Activități cu fiecare în funcție de situație, de la caz la caz. Activitățile sunt împărțite, evident nu putem să avem același gen de activități cu persoanele care sunt mai dependente comparativ cu cele absolut independente. Încercăm să ne adaptăm la condițiile fiecăruia..

Pe viitor, Robert Șimon speră să își extindă activitatea spre un centru de recuperare și de îngrijiri complexe pentru vârstnici, unde nevoile bătrânilor să fie puse pe primul loc.

Sursa

Romanii care doresc sa investeasca in SUA pot opta pentru viza de tip E2

Romanii care doresc sa investeasca in SUA pot opta pentru viza de tip E2, care nu necesita suma specifica de investit, a afirmat Ruslan Bocancea, managing partner la Bocancea Law Firm, la o conferinta din cadrul International Business Forum.

“Daca scriem in Google viza de investitor vom gasi poate multe informatii despre o viza care necesita sa investim un milion de dolari, sa cream 10 locuri de munca. E viza EB5. Multa lume nu cunoaste ca mai e o viza de investitor, E2, care nu necesita o suma specifica de a investi”, a afirmat Ruslan Bocancea.

Acesta a declarat, pentru AGERPRES, ca anul trecut romanii au obtinut 95 de vize de tip E2, in crestere fata de 2016, cand au fost 51 de vize de tip E2 aprobate. In Bulgaria au fost aprobate anul trecut 83 de vize de tip E2, iar in 2016 au fost 235 de vize E2 aprobate.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Ruslan Bocancea a precizat ca viza este atat pentru investitor cat si pentru membrii familiei. Timpul de obtinere a unei vize este de aproximativ 2 luni.

Atasatul comercial al Ambasadei SUA, Joshua Burke, a subliniat interesul in crestere al companiilor romanesti de a participa la Summit-ul Select USA dedicat atragerii de investitii in SUA.

“In 2016, dimensiunea delegatiei Romaniei a fost de patru companii. Anul trecut, am avut 25 de membri ai delegatiei, iar anul acesta peste 40 de membri ai delegatiei. Este cea mai rapida crestere a dimensiunii unei delegatii”, a spus Joshua Burke.

Potrivit acestuia, Romania s-a situat pe locul cinci din punct de vedere al dimensiunii delegatiei.

Sursa

O maşină la mai mulţi pasageri şi card comun pentru bicicletă şi autobuz, câteva idei de la un mic oraş din România

 Bucureştiul nu îşi găseşte locul în indexul global al mobilităţii urbane, dar Turda (Cluj) a devenit primul oraş de talie mică din estul Europei premiat pentru viziunea sa de promovare a mijloacelor de transport în comun.

În martie anul acesta, Turda a câştigat premiul pentru planificare urbană sustenabilă în domeniul mobi­lităţii în cadrul celei de-a şasea ediţii a competiţiei European Mobility Week.

Turda, un oraş cu numai 55.000 de locuitori din nord-vestul României, aflat la o distanţă de circa 30 de kilo­metri de Cluj, trece printr-o creştere ac­ce­lerată a turismului, cu peste 600.000 de vizitatori anual, lucru care mai departe aglomerează substanţial oraşul.

Astfel, până în 2023 autorităţile oraşului au pus la punct un plan destinat tocmai dezvoltării transpor­tu­lui în comun, acesta atrăgând atenţia la nivel european pentru faptul că acesta poate fi replicat în comunităţi mai mari, dar şi datorită faptului că este bine structurat, cu surse de finanţare iden­tificate. Deşi drumul de la plani­ficare la implementare s-a dove­dit a­proape imposibil de parcurs pentru multe proiecte locale, indi­fe­rent de do­me­niu, cel puţin la nivel de idee pri­mă­ria Turda a dat dovadă de creativitate.

În ce constă planul

„Car-poolingul (folosirea aceleiaşi maşini de mai mulţi pasageri – n.red.) va fi încurajat prin stimulente la par­care. O politică de parcare va fi pusă în practică pentru centrul ora­şului pentru a reduce astfel numărul de maşini, dar şi parcările ilegale. Obiec­tivul este ca sistemul să fie accesat de 1.000 de utilizatori zilnic la nivelul anului 2023, ceea ce va duce la o scădere cu 25% a numărului de maşini din zona centrală. Mai departe, acest lucru va duce la un fac­tor de utilizare a maşinilor cu 1,3 puncte procentuale mai mic, ceea ce va deter­mina o reducere cu 2% a emisiilor de CO2 şi a noxelor“, se arată pe site-ul Eltis, observatorul european de mobilitate urbană.

Un alt obiectiv al primăriei Turda este încurajarea mersului pe jos.

Desigur, în cazul acestei comu­nităţi o astfel de iniţiativă îşi poate găsi mai bine locul decât în Bucureşti, unde distanţele nu pot fi parcurse pe jos, dar ideea din Turda poate fi replicată în alte oraşe cu dimensiuni similare.

„Zece biciclete de tip vending (care permit comercializarea anumitor bunuri – n.red.) vor fi puse la dispoziţia antreprenorilor locali pentru a creşte astfel atractivitatea centrului pentru pietoni“, se mai arată pe site-ul mai sus menţionat.

Bicicleta şi autobuzul, pe acelaşi bilet

O altă idee, care de data aceasta ar putea fi implementată şi în Bucureşti, este realizarea unui sistem unic pentru închirierea bicicletelor şi utilizarea transportului în comun.

„Turda va implementa un sistem automat de bike-sharing cu 27 de staţii şi 356 de biciclete care va fi integrat cu sistemul de transport în comun. Esti­măm că odată implementat siste­mul, acesta va fi accesat zilnic de 200 de utilizatori, din care 10% îl vor utiliza alături de transportul în comun“, se mai arată pe site-ul Elis.org. Soluţiile au fost livrate în cadrul unui proces de bugetare participativă, in­strument folosit şi de alte primării cum este cea a Clujului sau cea a Oradei.

„Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este cel mai relevant proiect al municipiului Turda în anul 2017 pentru că a fost elaborat printr-o abordare participativă a comunităţii locale şi a rezultat în crearea unui portofoliu de proiecte în valoare de 127 de milioane de euro până în 2030, destinate îmbunătăţirii transportului public local, a infrastructurii rutiere şi a dezvoltării infrastructurii pietonale şi velo“, se arată în documentele oficiale ale Primăriei Turda, unde se precizează că valoarea finanţărilor nerambursabile ar urma să ajungă la 31 de milioane de euro.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Lipsă de idei în Bucureşti

În timp ce oraşele mai mici par destul de creative pe partea de planificare, chiar dacă rămâne de văzut cum decurge partea de implementare, Bucureştiul stă slab la ambele capitole, şi la idei, şi la execuţie.

Astfel, călătorii din capitală au mai petrecut o vară în autobuze fără aer condiţionat, iar în trafic au mai pierdut câte o oră în fiecare zi.

Potrivit celor mai recente informaţii, dintre cele 257 de tramvaie care circulau în total pe liniile din Bucureşti, doar două erau dotate cu aer condiţionat, în timp ce jumătate din cele o mie de autobuze ale RATB beneficiau de astfel de instalaţii. Dintre troleibuze, niciunul dintre cele 165 existente anul trecut nu avea avea aer condiţionat. Absenţa transportului public coerent este unul dintre factorii care au transformat Bucureştiul într-unul dintre cele mai aglomerate oraşe din lume, condiţiile de trafic de aici fiind similare cu cele din Istanbul. Potrivit datelor TomTom Traffic Index, instrument prin care este analizat traficul din 390 de oraşe, timpul pierdut în trafic de bucureşteni ajunge la 218 ore, echivalentul a 27 de zile de muncă.

Ce fac alte oraşe din lume?

Într-un top al primelor 100 de oraşe din lume în funcţie de mobiliutatea urbană, realizat de consultanţii de la Arthur D. Little, Bucureştiul nici nu se regăseşte.

În Singapore de exemplu, autorităţile au introdus taxe mari pe maşini, dar şi pe drumuri pentru a-şi determina locuitorii să apeleze la transportul în comun. Mai departe, Singapore a promovat condusul autonom pornind de la autobuze, taxiuri sau vehicule comerciale. Toate acestea sunt conectate între ele prin sistemele informatice capabile să estimeze evoluţia traficului şI a densităţii de pietoni. Printr-o mişcare aproape continuă şi nevoia de locuri de parcare a scăzut. În plus, criza de forţă de muncă din domeniul transporturilor a fost şi ea rezolvată.

În Stockholm, doar 33% dintre locuitori folosesc propriul mijloc de transport motorizat. Restul merg cu transportul public şi pe bicilete.

Amsterdam este al doilea oraş la nivel global, după Stuttgart, în ceea ce priveşte folosirea în comun a unei maşini. Mai mult, doar unul dintra patru locuitori din Amsterdam deţine o maşină proprie, restul folosesc bicicleta, transporul în comun sau împart călătorii cu alţii.

În Viena, există aplicaţia WienMobil, o platformă integrată pentru transportul public, parcări, staţii de încărcare pentru maşinile electrice, închirieri auto sau bike-sharing. Sistemul ar urma să fie implementat în toate marile oraşe din Austria până în 2020.

Din toamnă, şi Bucureştiul ar trebui să aibă 100 de autobuze noi, turcoaz, Primăria Capitalei dând asigurări ca vă veni şi sistemul inteligent pentru transportul public.

Sursa

Peter Hurley, irlandezul îndrăgostit de satul românesc

Peter Hurley este un personaj faimos în România. El este cunoscut drept irlandezul îndrăgostit de Maramureș care promovează din toate puterile satul românesc.

Chiar de curând s-a terminat un eveniment creat de el și intitulat „Satele Unite ale României“ în cadrul căruia s-au adunat 750 de participanți reprezentând 30 de județe ale țării la care s-au adăugat o delegație de români din Serbia și una foarte numeroasă din Basarabia.

Printre artiști s-au numărat rapsozi populari, meșteri, tulnicăresele din Apuseni care au cântat împreună cu Mircea Florian, Grupul Iza, badea Nicolae Pițiș din Țara Lăpușului și un grup de cântăreți creat special pentru această adevărată adunare generală a satelor românești format din 55 de primari de comune din Republica Moldova.

Evenimentul a fost dedicat de organizatori sărbătoririi centenarului Marii Uniri din 1918. „Centenarul merită sărbătorit pentru sacrificiile inclusiv de vieți omenești care s-au făcut pentru a se ajunge la Marea Unire. Nu trebuie uitat nici cât de dificili au fost apoi acei 100 de ani care au trecut între Unire și ziua de azi, cât de îngrozitori au fost mulți din cei 100 de ani scurși pentru că, de fapt, românilor nu le-a fost niciodată ușor. Dar tocmai faptul că ați trecut prin momente atât de crâncene în istorie vă face pe voi, românii,  aproape indestructibili spiritual“, ne-a declarat Peter Hurley.

Mie mi s-a spus mereu: „Tu ești îndrăgostit de Săpânța“ sau „ești îndrăgostit de Maramureș“, dar, de fapt, eu sunt îndrăgostit de România întreagă și de români. Așa că mai mult decât o promovare a satului Săpânța sau a Maramureșului, reuniunea satelor este o promovare a României însăși, despre acel ceva pe care voi îl numiți „România profundă“. Din ceea ce am văzut, de 25 de ani, de când locuiesc aici, voi, mai mult decât oricine altcineva din Europa, cunoașteți încă secretul generării bucuriei. Unii zic al ospitalității. Dar este ceva mult mai adânc. Este ceva autentic, onest, moștenit, pe care toți ceilalți europeni l-au uitat. Acesta este aurul vostru, ca un mare foc de tabără. Bucurați-vă de căldura lui!“, ne îndeamnă irlandezul care este un mare patriot atunci când vine vorba de țara lui de adopție, România.

„De-a lungul anilor, întrebarea pe care am primit-o cel mai des a fost următoarea: «De ce locuiești în România»? Cei care îmi adresează această întrebare sunt aproape exclusiv români și cred că, probabil 80% dintre ei mă întreabă acest lucru în primele câteva minute ale întâlnirii noastre, de cele mai multe ori plini de uimire, comentând că ei visează doar să plece din țară. România se confruntă cu un exod masiv, similar celui din Irlanda anilor 1850. Este ceea ce eu numesc un cataclism tăcut.“

Sursa

Povestea voluntarilor care merg prin tara pentru a-i ajuta pe tineri sa-si gaseasca drumul in viata (Interviu)

Armina Sarbu si Dragos Beldugan sunt doi tineri cu experienta in zona antreprenoriatului social care au venit cu o idee ce poate schimba ceva in Romania. Ei si-au propus sa creeze “Career Bus”, un proiect prin care vor calatori prin sate si orasele mici pentru a-i gasi pe tinerii ramasi acolo si a-i ajuta sa-si gaseasca o cale in cariera.

Dotat cu tehnologie, cunostinte si legaturi directe cu “lumea de afara”, Career Bus ar urma sa le arate tinerilor ca pot exista si IT-isti si freelanceri la sate, spre exemplu, iar ziua de lucru nu se rezuma doar la agricultura de subzistenta sau munca “la negru”.

Pentru a-si pune in practica visul, cei doi tineri au nevoie de 50.000 de euro, bani pe care i-ar putea obtine daca ar castiga o competitie in care s-au inscris recent.

Armina si Beldi sunt semifinalisti ai Competitiei Europene de Inovare Sociala, cel mai mare concurs de inovare sociala din Europa, organizat de Comisia Europeana impreuna cu Ashoka.

Dintr-un total de 700 de idei participante din 20 de tari europene, au fost alese 30, iar Romania este a doua cea mai bine reprezentata tara, cu 3 idei semifinaliste. Career Bus este una dintre ele, avand sansa sa castige unul dintre premiile in valoare de 50.000 de euro. Anul acesta Ashoka a adus competitia pentru prima oara in Romania: Academia de Mentorat a avut loc la Cluj, intre 16 si 18 iulie.

As vrea sa vorbim pentru inceput despre voi, despre evolutia voastra profesionala si implicarea in zona de antreprenoriat social.

Dragos Belduganu (Beldi) : Eu am crescut incojurat de antreprenoriat, parintii mei fiind antreprenori inca de la inceputul anilor 90, totusi implicarea mea in activitati cu un alt scop decat profitul a inceput prin liceu, cu activitati extra-curriculare si competitii europene, a continuat apoi in studentie intr-un ONG studentesc AIESEC si de 8 ani cel mai intens in Scoala de Valori si ca voluntar sporadic si in alte organizatii in care cred.

In tot timpul acesta, in paralel, am lucrat si intr-o institutie europeana ca bursier/intern, am fost si consultant pe strategii de resurse umane, am lucrat si in corporatie pe CSR. Cred ca tot parcursul meu profesional a fost despre oameni si despre cum as putea sa aduc o valoare adaugata, de aici si tendinta naturala de a merge spre antreprenoriat social.

Armina Sirbu: Fac antreprenoriat social pentru ca imbina 3 pasiuni de lunga durata din viata mea: educatia, oamenii si tehnologia. Pasiunea pentru educatie a fost insuflata de parintii mei de la o varsta foarte frageda; pasiunea pentru oameni a aparut in liceu cand am descoperit comunicarea “altfel” in trupa de teatru din Ramnicu Valcea, unde am crescut; si pasiunea pentru tehnologie datorita computerelor pe care le-am primit inca din gimnaziu. La 18 ani am co-fondat prima firma, in care am dezvoltat ce urma sa fie “cel mai bun software educational al anului 2003”. Am fost trainer in AIESEC, am terminat facultatea de Informatica si un master in Resurse Umane pentru a oficializa combinarea educatiei cu tehnologia. Dupa 3 ani prin multinationale in tari straine, in 2008 am revenit in Romania. De 10 ani construiesc si implementez in diverse organizatii programe educationale inovatoare pentru a ajuta oamenii sa se dezvolte.

Cum s-a nascut Scoala de Valori?

Beldi: Scoala de Valori a fost fondata in 2009 cand 7 oameni s-au adunat in jurul ideii lui Stefan Palarie. El enunta “daca vrem sa ne crestem familiile in Romania trebuie sa depunem efort pentru a aduce o schimbare.”

Viziunea organizatiei este ca educatia este un pilot principal in transformarea unei societati. De aceea am ales sa investim toata expertiza noastra in dezvoltarea unui model inovator de educatie non-formala complementara educatiei formale.

In 2017, din dorinta de a avea un laborator agil de experimente educationale, Armina a fondat un al doilea ONG, Icebreaker, folosind experienta si know-how-ul acumulat alaturi de Scoala de Valori si alte organizatii.

Icebreaker investeste in a descoperi, testa si scala rapid solutii educationale de orientare in cariera pentru cresterea angajabilitatii si antreprenoriatului, bazate pe joc si tehnologie. Scopul nostru este sa crestem tineri capabili si dornici sa genereze o transformare pozitiva in viata lor si in lume inainte de vreme.
Am creat impreuna Career Bus.

Cum pot apela tinerii la ajutorul vostru pentru o indrumare “in procesul de construire a caracterului si in cel al descoperirii de sine”?

Beldi, Scoala de Valori: Raspunsul simplu ar fi sa intre pe site si sa se inscrie la unul dintre programele noastre. Ce este important dupa acesti 8 ani este ca nu doar programele noastre au inceput sa contribuie la construirea de caractere ci si programele adolescentilor nostri sau ale alumnilor nostri. Prin modelul nostru de invatare practice-learn-step-up, avem din ce in ce mai multi adolescenti si tineri studenti care au fost in programele noastre si care acum fac ce i-am incurajat sa faca, dau inapoi din lucrurile invatate si mobilizeaza resurse pentru a crea oportunitati pentru alti tineri.

Armina, Icebreaker: Noi organizam proiecte de doua tipuri in Pitesti:

1. co-creare, testare si implementare de jocuri educative impreuna cu alumni din programele Scolii de Valori;

2. conferinte peer-to-peer pentru dezvoltarea trainerilor, profesorilor, consilierilor pe metode si tehnici noi de educatie.

Iata ca, in 2018, v-ati implicat impreuna in Competitia Europeana de Inovare Sociala cu proiectul Career Bus. Spune-ne mai multe despre Career Bus. Ce aveti de gand sa faceti, mai exact?

Career Bus este un concept care s-a nascut din experienta Scolii de Valori cu programe nationale ce au inclus proiecte de dezvoltare personala, educatie financiara si orientare in cariera, impreuna cu indrazneala IceBreaker de a face lucrurile altfel, mai jucaus, mai in afara tiparelor.

In orasele mari e mai simplu sa povestesti despre cariera si oportuntiati, pe cand in sate si orase mici, inainte de a vorbi despre cariera trebuie sa aduci speranta, trebuie sa dai inspiratie, trebuie sa arati ca se poate si altfel decat cu pile sau ilegal. Trebuie sa ii faci pe oameni sa vada dincolo de vatra satului si de bulevardul scurt al orasului.

In Career Bus suntem la inceput, avem expertiza educationala, stim ce jocuri educative sa facem cu participantii, ne dorim sa includem tehnologia cat mai mult, realitatea virtuala, gadget-urile interactive. Career Bus nu e despre cum sa-ti scrii un CV si o scrisoare de intentie, asta se poate gasi foarte usor pe google.

Am analizat cum ar putea arata “bus”-ul si cautam sustinatori pentru a avea un “bus” cat mai modern si un design cat mai creativ. Programul de orientare in cariera este deja creat.

Va contine un modul comun pentru toate locatiile in care vom merge, de dezvoltare de abilitati si un modul special, personalizat pe contextul fiecarei locatii. Credem ca este important sa ne adresam adolescentilor intr-un mod contextualizat, nu abstract, de aceea inainte de fiecare caravana vom avea o perioada in care ne facem temele sa intelegem foarte bine realitatea comunitatilor in care ne deplasam.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Care sunt localitatile/zonele pe care le vizati?

In stadiul de pilot, cu resursele disponibile in acest moment o sa ne axam pe doua judete. Practic in anul scolar 2018-2019 ne vom rezuma la judetele Arges si Valcea unde putem suplini lipsa de resurse cu voluntariat sau cu ajutor din partea conexiunilor locale.

In cazul in care companii locale din alte judete doresc sa sustina Career Bus, avem capacitatea de a mai adauga sate si orase mici din inca 2 judete in acest an scolar.

Cum sunt tinerii pe care i-ati intalnit in aceste zone?

Tinerii din Arges sunt foarte diferiti de cei din Valcea. In Arges exista orasele si sate in care sunt oportunitati si stiu deja ca vor urma calea profesionala urmata de parintii lor. In cazul unor profesii specializate ei vor trebui sa plece de acasa si sa urmeze o facultate sau scoala profesionala.

Nu e nevoie sa plece prea departe de casa, Pitesti fiind o resedinta de judet foarte bine dezvoltata in directia industrie. In Valcea oportunitatile sunt mai putine si parintii ii incurajeaza pe copii sa invete cat mai bine. Dragasani este un oras cu licee foarte bune ce au dat Romaniei multi olimpici, din pacate oportunitatile profesionale sunt mai putine, industria energetica fiind cea mai dezvoltata. Ramnicu Valcea, resedinta de judet nu are facultati prea bine cotate si tinerii cei mai pregatiti pleaca din oras.

In ambele cazuri, exista familii care pot sustine financiar educatia tinerilor si care nu pot sustine financiar efortul unei mutari in alt oras pentru educatie.

Ne dorim sa ii ajutam indeosebi pe tinerii ale caror familii nu isi permit financiar sa le sustina educatia.

Directiile profesionale realiste si naturale pentru acesti tineri, in ambele judete, ar fi meseriile din turism, agricultura, piscicultura si pe alocuri industrie, dar dincolo de directia naturala in functie de nivelul tinerilor mai pot fi si “meserii” la distanta prin internet cu ajutorul tehnologiei poti sa ajungi sa lucrezi pentru firme de oriunde din UE de pe prispa casei fara sa te urici in avion ca sa ai interviu, acesta e un lucru pe care il vor afla elevii. Pentru ca e important sa capitalizam si pe oportunitatile locale urmeaza sa si discutam cu autoritatile locale pentru a identifica si alte puncte de inflexiune.

Iata ca ati abordat una dintre cele mai mari probleme sociale existente in Romania: lipsa de informare si instruire a tinerilor din mediul rural. V-ati asumat o responsabilitate uriasa, pe care sistemul de invatamant romanesc nu a reusit s-o indeplineasca pana acum. Ce impact estimati ca va avea acest demers?

Pe termen mediu, ne dorim sa avem un model prin care tinerii din urban cu care noi lucram sa-si doreasca sa se implice in program si sa dezvoltam o retea de “career drivers” care sa-i ajute pe adolescentii din rural si din urbanul mic sa navigheze prin conceptul de cariera si prin ce ar putea sa insemne viitorul meseriilor.

Pe termen lung analizam ideea de a influenta politici publice, precum numarul de consilieri vocationali alocati per numarul de elevi dintr-o comunitate sau programul Erasmus.

Dincolo de granitele Romaniei, noi vedem programul Erasmus ca pe un model de dezvoltare bilaterala si pentru cei implicati in program care livreaza continutul, dar mai ales pentru tinerii implicati in Career Bus ce ar avea mai usor contact cu “lumea din exterior” prin interactiunea cu tinerii veniti din tari straine in satul lor.

Cum ar arata o Romanie in care tinerii din zonele rurale si-ar construi o cariera si si-ar cauta un loc de munca stabil?

O astfel de Romanie ar avea cu siguranta sate mai populate, sate in care nu se face doar agricultura de subzistenta.

Ar avea sate in care se face turism ecologic, in care se face freelancing, sate cu IT-sti, sate in care secolul 21 coexista cu secolul 20 ca spirit de comunitate si sate care imping populatia spre viitor, atat ca viziune cat si ca atitudine, speranta si implicare in construirea propriei vieti.

Care este bugetul necesar pentru ca aceasta initiativa sa devina realitate si cand credeti ca ati putea porni?

Pana in prezent, am testat anumite parti din proiect si am definitivat conceptul. Bugetul pentru pilotarea conceptului este intre 15.000 si 20.000 de euro, fara a avea ”bus-ul” efectiv. Daca adaugam si componenta acesta sigur depasim 50.000 de euro pentru faza de pilot. Speram sa ne numaram printre castigatorii competitiei si in acelas timp acum suntem in faza de atragere parteneri in paralel cu dezolvatrea de continut.

Competitia Europeana de Inovare Sociala pune la bataie cate 50.000 de euro pentru fiecare idee castigatoare. Ce ati face cu acesti bani daca ati fi unul dintre castigatorii acestei competitii?

Impactul proiectului nostru este dat de capacitatea mare a acestuia de a fi scalat. Premiul ne-ar ajuta sa avem resursele necesare pentru a avea finalizat modelul replicabil pentru proiect dupa rularea sa in Arges si Pitesti. Astfel Career Bus va putea fi implementat de oricine altcineva in afara de noi atat in Romania cat si in afara.

Ce planuri aveti in continuare?

Pe termen scurt, ne concentram pe finalizarea formularului pentru competitie cu inglobarea de feedback din partea coach-ului nostru recomandat de Ashoka. In anul scolar 2018-2019 obiectivul principal este de a strange resursele necesare pentru pilotare in Arges si Valcea.

Astfel vom putea calibra continutul standardizat si metoda de investigare locala, pentru a putea oferi o experienta cat mai personalizata, dar si usor de multiplicat.

Pe termen lung indraznim sa credem ca prin conceptul “Career Bus” Romania poate arata ca are capacitatea sa “exporte” un concept inovativ, care poate contribui la rezolvarea unei probleme majore, depopularea mediului rural din lipsa de oportunitati, din lipsa de viziune si in general din lipsa de conectare cu viitorul si tehnologia, elemente pe care noi ne propunem sa le adresam prin proiectul nostru.

Sursa

Generaţia care nu mai ştie româneşte. Ruptura definitivă dintre bunici şi nepoţii crescuţi peste hotare

În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun. Prietenii, relaţiile, şcoala, toate sunt acolo, departe de ţară şi de tot ce e româneşte. Aşa se nasc situaţii în care bunicii rămaşi acasă nu mai pot comunica cu nepoţii lor.

Pentru mii de copii plecaţi sau născuţi peste hotare, limba română este o provocare. Mulţi dintre ei au uitat sau nu au învăţat să vorbească limba natală, specialişti spunând că cele mai des întâlnite probleme de acest gen sunt cu copiii migranţilor care au ales ţări în care se vorbeşte limba engleză sau germană.

Copiii evită să discute cu bunicii pentru că nu se pot înţelege, bunicii se simt frustraţi că cei mici, şi dacă înţeleg limba română, le răspund în limba ţării în care locuiesc. Prăpastia creată între generaţii se adânceşte direct proporţional cu timpul petrecut de cei mici peste hotare.

În comuna Feldru din judeţul Bistriţa Năsăud, peste 2.000 de localnici au plecat în străinătate la muncă. “Este foarte dureroasă ruperea de familie a celor care sunt plecaţi. De cele mai multe ori se nasc copii în străinătate, iar nepoţii greu se acomodează cu condiţiile din România sau atunci când vin într-o scurtă vacanţă în România. Sunt cazuri când nepoţii chiar au uitat sau nu au învăţat limba română sau, dacă sunt întrebaţi în limba română, o înţeleg, dar răspund în limba ţării unde locuiesc ei. E o durere atât pentru părinţi, cât şi pentru bunici şi, cât am fi noi de patrioţi… Noi am vrea să păstrăm această legătură însă, vrând-nevrând, apar şi probleme care tulbură liniştea care trebuie să domine într-o familie cu mai multe generaţii,” spune primarul comunei Feldru, Grigore Ţiolan.

Vasile Runcan, un bunic de 68 de ani povesteşte cu tristeţe că nepoţii, născuţi în Irlanda, îl evită pentru că nu reuşesc să se înţeleagă cu el.

“Am doi nepoţi – o fetiţă şi un băieţel, de cinci ani şi jumătate, respectiv patru ani. Mă doare sufletul de fiecare dată când trebuie să povestesc cu ei, pentru că în afară de un Hello, o mânuţă fluturată rapid în ecranul calculatorului sau al telefonului, nu mai primesc altceva de la ei. Orice aş întreba, EI NU ÎNŢELEG, se plictisesc şi nu vor să stea de vorbă cu bunicii. Au crescut acolo, în Irlanda, fără nici un grup de români în preajmă aşa că este foarte dificil să mă înţeleg cu ei”, spune bunicul.

Iar drama o trăieşte şi când vorbeşte cu fiica şi nepotul din Spania.

“Îmi sunt foarte dragi, sunt nepoţii mei, dar nu găsim o cale de comunicare, iar asta mă deprimă ori de câte ori încercăm să discutăm. Am şi o fiică plecată în Spania. Are un băieţel de 8 ani şi el s-a născut acolo. Copilul înţelege destul de bine româneşte şi putem comunica ceva mai eficient. Îmi răspunde în spaniolă de cele mai multe ori când discut cu el, dar se vede faptul că discută mai mult în limba maternă”.

Psihologii afirmă că cei născuţi peste hotare nu mai au parte de copilăria idilică pe care au avut-o părinţii lor, că nu mai există acea legătură cu bunicii, iar copiii nu înţeleg apropierea de vârstnicii rămaşi acasă.

Crescând într-o altă societate, copiii se raportează deja la alte reguli. Nu se mai identifică cu imaginea copilăriei pe care o avem noi în realaţia cu bunicii. Pe cei mai mulţi dintre noi, părinţii ne trimiteau în vacanţă la bunici, aveam o relaţie mult mai apropiată cu ei. Noi am idilizat cumva zona copilăriei prin identificarea cu bunicii, cu casa bunicilor şi cred că din acest punct de vedere copiii nu mai simt cumva nevoia să se apropie. Nu se pot raporta la bunici. Cred că depinde foarte mult de părinţi cum reuşesc să medieze relaţia cu bunicii. Există, pe bază de studii, construite centre de vârstnici care sunt în proximitatea şcolilor”, spune psihologul Ionel Simionca.

Tragedia se traduce în faptul că două generaţii vor avea lipsuri. “Nepoţii fără bunici cresc cu anumit tip de lipsuri şi de anxietăţi, iar bunicii, în lipsa descendenţilor lui, trăiesc cu suferinţa unei bătrâneţi prea apăsătoare” mai afirmă psihologul.

Problemele adaptare au şi copiii care revin în ţară definitiv, împreună cu părinţii lor.

Sute de copii din Botoşani, care s-au întors din străinătate în ţară, după ce au locuit mai mulţi ani peste hotare, întâmpină probleme de adaptare în sistemul de învăţământ românesc. Inspectoratul Şcolar Botoşani a descoperit că unii dintre aceşti copii au probleme şi cu vorbirea limbii române, motiv pentru care se fac cursuri de logopedie.

Conform Inspectoratului Şcolar Botoşani, pe parcursul anului şcolar 2017-2018,  223 de elevi veniţi din străinătate s-au încris în şcolile din Botoşani, 106 în învăţământul primar, 87 în învăţământul gimnazial şi 30 în învăţământul liceal, însă 165 dintre aceştia nu au studiat niciodată în România.

”Din cei 223 de elevi veniţi din străinătate, 165 nu au studiat deloc în România, iar o parte s-au născut în ţările din care vin. Aceşti elevi veniţi din străinătate sunt evaluaţi la unitatea de învăţământ de către o comisie. În scopul consolidării competenţelor de comunicare în limbă română, a dobândirii cunoştinţelor de citit şi scris, dar şi cu scopul adaptării elevului la programele şcolare din România. Au fost situaţii în care părinţii au fost consiliaţi să solicite înscrierea elevilor în aceeaşi clasă pe care au frecventat-o în anul şcolar anterior sau într-o clasă anterioară celei absolvite” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

30% dintre copiii care se reîntorc acasă după ce au făcut şcoală în străinătate au greutăţi de adaptare la sistemul de învăţământ românesc şi necesită o atenţie deosebită din partea şcolii, motiv pentru care autorităţile, împreună cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Botoşani, au stabilit o serie de măsuri de reintegrare atât ale elevilor.

Iar pentru a ţine pasul cu ceilalţi colegi, părinţii preferă de cele mai multe ori ca micuţii să repete un an de şcoală, însă pentru copiii de gimnaziu sau de liceu efectele negative se văd repede.

“Au fost şi puţine cazuri în care, după înscrierea elevilor ca audienţi, constatându-se dificultăţi de adaptare, părinţii au solicitat înscrierea elevilor într-o clasă inferioară. A existat şi un caz în care, pentru un elev înscris iniţial în clasa a VIII-a, după prima săptămână părinţii au solicitat înscrierea acestuia în clasa a VII-a. Sunt şi câteva cazuri de elevi care au absolvit clasa a VIII-a în Italia, au susţinut examenul de capacitate/absolvire şi au solicitat înscrierea în clasa a IX-a, în judeţul Botoşani, pentru anul şcolar 2018-2019” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

Specialiştii susţin că părinţii înţeleg problemele cu care se confruntă copiii lor la revenirea în ţară şi cer ajutor instituţiilor abilitate însă, din păcate sistemul de învăţământ românesc are mari probleme în ceea ce priveşte asigurarea profesorilor de sprijin.

“Uneori elevii remigranţi de nivel gimnazial sau liceal sunt nevoiţi să repete cel puţin o clasă absolvită în străinătate, situaţie în care pot avea manifestări afective negative (ruşine, tristeţe, teamă, furie), iar uneori îşi doresc să fi rămas în ţara de unde au revenit. S-a constatat o creştere a numărului de părinţi ai copiilor remigranţi care se adresează instituţiei noastre, în vederea obţinerii certificatelor de orientare şcolară şi profesională pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), solicitând pentru aceştia structuri de sprijin (adaptarea curriculară, profesor de sprijin ş.a.) Dacă “în afară” sprijinul acordat copiilor cu CES în instituţiile de învăţământ preuniversitar era substanţial, fiecare copil/elev beneficiind de câte un profesor de sprijin pe tot parcursul programului şcolar, părinţii şi copiii acceptă cu mare dificultate ideea că în România copilului cu CES i se alocă cel mult o oră de lucru individual cu profesor de sprijin, dacă acesta există în acea unitate de învăţământ”  a declarat Alina-Manuela Robu, directorul C.J.R.A.E. Botoşani.

În ultimii ani, Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat strategii şi politici educaţionale pentru această categorie de copii, care includ, pe lângă cabinete de asistenţă psihopedagogică, şi organizarea în şcoli a unor cursuri intensive gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară care întâmpină dificultăţi în înţelegerea limbajului, a unor activităţi remediale cu elevii, în special pentru examene, consiliere psihologică şi psihopedagogică a părinţilor însă acestea nu sunt suficiente.

Măsuri se iau şi la nivelul Ministerului Românilor de Pretutindeni, care distribuie anual manuale româneşti în Diaspora. “O provocare pe care o avem atunci când ne dorim să aducem românii în ţară este cea a integrării copiilor în şcolile româneşti, iar prima condiţie este ca acel copil să cunoască limba română. Noi avem campanii de distribuire a manualelor şcolare în Diaspora. Anul trecut am distribuit 10.000 de manuale pentru copiii români din Diaspora”, a declarat Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Reprezentanţii asociaţiilor românilor din Diaspora susţin că la a treia generaţie nimeni nu mai ştie româneşte.

“Ei (autorităţile române – n.r.) au un proiect în acest sens, dar este la 0,5% din cât ar trebui să funcţioneze. Singura soluţie ar fi un proiect “În această casă se vorbeşte doar limba română”. Se pune în abţibild pe uşă. Suntem împotriva amestecării limbii. Sunt studii care arată că acei copii care locuiesc în altă ţară şi vorbesc limbi distincte, vorbesc doar engleza sau doar româna, sunt mai intelegenţi decât cei care vorbesc amestecat. Cei din Canada şi din Europa se confruntă cu această problemă şi chiar şi cei din comunităţile istorice. E un proiect care nu se face cu fonduri de la bugetul României, se face cu bani de la sponsori privaţi. Se face cu cheltuieli foarte mici. Încercăm să folosim şi bisericile. Sunt biserici ortodoxe sau neoprotestante care în cadrul bisericii lor predau Biblia copiilor limba română, ca să-I înveţe pe lângă religie şi limba română. Toate materialele le primesc din România”, a afirmat  Daniel Ţecu, preşedintele Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE)

Cât priveşte conservarea limbii române, reprezentanţii Diasporei spun că niciun Executiv nu a avut asta ca prioritate. “Mereu s-a văzut lucru acesta, de 22 de ani de când lucrez, agenda Guvernului României nu are nicio treabă cu Diaspora. Nu mă refer la Guvernul prezent. Mă refer în general. Trăiesc într-o altă lume. Statul român nu a fost pregătit de acest exod şi nu este pregătit nici în acest moment”, a mai afirmat Ţecu.

Nimeni nu ştie exact câţi români se află astăzi peste hotare. Oficial, cifrele sunt de 3,5-4 milioane de români. Neoficial, vorbim de o cifră dublă.

Sursa

Se modernizează sistemul 112: Autorii apelurilor vor fi localizați

Serviciul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU), care preia toate apelurile la numărul 112, va fi modernizat astfel încât localizarea celor care au nevoie de ajutor să se facă mult mai ușor.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a demarat o licitaţie în acest sens. Este vizată modernizarea infrastructurilor hardware și software. Valoarea contractului este de aproape 185 de milioane de lei, care vor fi atrași din fonduri europene.

Modernizarea prevede realizarea unui sistem informatic centralizat de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă, modernizarea punctelor de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă şi realizarea componentei de rezervare comunicaţii date WAN/MAN.

Serviciul pentru Apeluri de Urgență are în prezent 41 de centre, câte unu la nivelul fiecărui județ și unul pentru zona metropolitană București-Ilfov. Există și agenții de urgență, cum ar fi cele ale Ambulanței, ISU/SMURD, Poliție și Jandarmerie, care sunt interconectate la sistem.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

În arhitectura actuală a sistemului, centrele 112 recepţionează şi gestionează în mod independent apelurile de urgenţă din aria sa de responsabilitate, fără ca aplicaţia 112 actuală să ofere nativ posibilitatea sprijinului reciproc, fiecare din centrele 112 având un sistem informatic propriu. Acest model arhitectural, implementat în anul 2004, în concordanţă cu tehnologiile hardware-software şi limitările de bandă existente la vremea respectivă, nu este adecvat pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare, care presupun iniţierea simultană a unui număr mare de apeluri de urgenţă. Practic, în astfel de situaţii, cauzate în special de fenomenele meteo extreme, atât centrele 112 cât şi dispeceratele agenţiilor de urgenţă sunt puse în dificultate, în a asigura un răspuns prompt la toate apelurile de urgenţă, din cauza numărului limitat de operatori şi dispeceri existenţi la nivel local“, se precizează în caietul de sarcini al licitaţiei.

Viitorul sistem 112 va fi constituit din trei centre naţionale: Bucureşti, Braşov şi Cluj. Acestea vor susţine infrastructura software şi hardware necesară asigurării rutării, preluării, procesării şi dispecerizării tuturor apelurilor de urgenţă la nivel naţional.

Astfel, noul sistem va face mult mai rapidă localizarea apelului, care va duce, la rândul său, la o intervenție mai rapidă.

Sursa

Casa solară made in Ro pleacă într-o lună în Dubai

Locuinţa EFdeN Signature, ale cărei costuri se ridică la circa 300.000 de euro, este urmaşa Prispa, dar faţă de predece­soa­rea ei, noua casă solară made in Ro vine într-un cadru legal nou care ar permite montarea a mii de astfel de proiecte pe termen mediu.

Expansiunea caselor solare şi posibi­litatea conectării cu uşurinţă a acestora la reţea ar putea genera pe orizontală posi­bilităţi semnificative de creştere pentru industria de profil şi, mai important, ar putea marca începutul descentralizării sistemului energetic local.

„Prototipul casei EFdeN a costat în jur de 300.000 de euro. În acest moment, pentru varianta industrializată nu avem o cifră şi nici nu vrem să lansăm estimări înainte de a ne face toate calculele bine“, spune Claudiu Butacu, cofondator al EFdeN şi EnergiaTa.

EFdeN este comunitatea de tineri cer­ce­tători care au dus mai departe proiectul casei solare Prispa, transformat azi în locuinţa EFdeN Signature, iar EnergiaTa este o ONG axată pe promovarea prosumatorilor, adică acei consumatori de energie de mici dimensiuni care-şi ge­ne­rea­ză singuri nece­sa­rul de electricitate.

Casa Prispa a fost pri­mul proiect de casă so­lară realizat în Româ­nia, prototipul fă­când o bună impresie la Madrid în 2012, atunci când a fost expus în cadrul compe­tiţiei Solar De­cathlon, cea mai importantă competiţie de lo­cuinţe sustenabile din lume.

Astfel, dacă în 2012 casa Prispa a avut puţine şanse de „viralizare“, locuinţa EFdeN Signature chiar poate face saltul de la statutul de prototip la industrializare. De altfel, cei interesaţi să vadă o casă solară în acţiune, pot interacţiona cu modelul EFdeN în perioada 31 iulie-31 august, de luni până vineri, între orele 18.00 şi 21.00 şi în weekend, între orele 12.00† si 21.00, în incinta complexului comercial Băneasa Shopping City.

„Începând cu data de 1 septembrie anul curent, casa va fi demontată şi transportată pe mare în Dubai, pentru a fi reasamblată în doar 15 zile de echipa de studenţi pe situl unde va avea loc competiţia Solar Decathlon. Proiectată să se integreze atât în climatul din Dubai, cât şi în cel din România, prototipul oferă o experienţă unică prin potenţialul de adaptare şi personalizare“, mai spune echipa EfdeN.

Sursa

30 Iulie: Ziua Internațională a prieteniei

Pe 30 iulie sărbătorim Ziua Internațională a prieteniei. Această zi a fost adoptată oficial de ONU în 2011, iar scopul acestei inițiative a fost de a transmite mesajul prieteniei între țări, popoare, culturi, indivizi și de pace generală în lume.

Ziua internaţională a prieteniei se bazează pe recunoaşterea relevanţei şi importanţa prieteniei ca un sentiment nobil şi valoros în viaţa fiinţelor umane din întreaga lume. Este ziua în care, indiferent de etnie sau de sex, se leagă conexiuni și empatii.

ONU invită toate statele membre să sărbătorească această zi în concordanță cu cultura și obiceiurile locale, naționale sau regionale, inclusiv prin activități educaționale și de conștientizare a valorii relațiilor de prietenie în viața tuturor.

Ziua internațională a prieteniei este o inițiativă care urmează propunerii făcute de UNESCO și care a fost preluată de Adunarea Generală a ONU în 1997. Atunci, prin Rezoluția A/RES/52/13, s-a definit cultura păcii ca un set de valori, atitudini și comportamente care resping violența și depun eforturi pentru prevenirea conflictelor prin abordarea cauzelor lor profunde, scrie site-ul un.org.

La baza adoptării acestei zile a stat și Deceniul Internațional de promovare a unei culturi a non-violenței și a păcii pentru copiii lumii 2001-2010, adoptat prin Rezoluția A/RES/53/25, din 1998, prin care Adunarea Generală a recunoscut că un prejudiciu enorm și multă suferință sunt cauzate copiilor prin diferite forme de violență, subliniind totodată că promovarea unei culturi a păcii și a non-violenței ar trebui să fie transmisă copiilor prin educație, mai scrie sursa menționată mai sus.

De asemenea ONU dorește ca tinerii să fie implicați în această inițiativă, deoarece ei sunt viitorii lideri ai lumii, care ar putea păstra pacea între popoare și națiuni.

De Ziua Internațională a prieteniei, ONU îngurajează toate guvernele, organizațiile și comunitățile să țină evenimente și activități care să promoveze solidaritatea, empatia și împăcarea.

Sursa

Omenirea trăiește din ce în ce mai mult pe datorie. Ce se întâmplă după epuizarea resurselor

La 1 august 2018, omenirea îşi va fi consumat toate resursele pe care planeta le poate reînnoi într-un an şi va fi poluat mai mult decât aceasta poate absorbi. Prin urmare, până la 31 decembrie, vom trăi ”pe datorie” din resursele generaţiilor viitoare, potrivit calculelor ONG-ului Global Footprint Network.

Pentru a calcula această “zi a depăşirii” (“Overshoot Day”), organizaţia ia în considerare amprenta de carbon şi de resursele consumate pentru pescuit, creşterea animalelor, culturi, construcţii şi utilizarea apei.

Acest moment apare din ce în ce mai devreme în fiecare an, observă agenţia belgiană de presă Belga. Anul trecut această dată a fost stabilită pe 2 august, iar în 2016 pe 8 august iniţial, fiind apoi recalculată la 3 august. În 1970, “ziua depăşirii” a fost fixată pe 23 decembrie.

Emisiile de CO2 reprezintă factorul cel mai important în ceea ce priveşte depăşirea, deoarece reprezintă 60% din amprenta ecologică globală, potrivit ONG-ului citat.

Sursa

Primul oraş inteligent din România

Oraşele aşa cum le ştim azi se vor transforma complet în viitor astfel încât să aducă locuitorilor o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Acest lucru va fi posibil odată cu evoluţia tehnologiei.

Termenul de Smart City este utilizat pentru a desemna oraşele care apelează intensiv la tehnologiile noi dedicate îmbunătăţirii serviciilor publice, creşterii nivelului de confort al cetăţenilor din localităţile urbane şi rurale, eficientizării consumurilor de resurse şi reducerii cheltuielilor pe termen mediu şi lung. La nivel global, oraşe precum Singapore, New York, Londra sau Chicago au implementat cele mai multe tehnologii pentru a îmbunătăţi viaţa locuitorilor. Este vorba de soluţii de productivitate, mobilitate, siguranţă publică şi sănătate.

În ţara noastră, conceptul de Smart City a evoluat mult în ultimii ani, iar astăzi vedem nenumărate astfel de iniţiative în diverse stadii de implementare. Dacă acum doi ani noi promovam acest concept, beneficiile unei comunităţi creativ inteligente, astăzi încep să apară şi bugetele. Primăria Constanţei, acum două săptămâni, în bugetul pe 2018 a prevăzut bani pentru Smart City, la Satu Mare la fel, la Consiliul Judeţean Iaşi la fel, la Reşiţa la fel, la Cluj, la Braşov, Oradea, inclusiv în Bucureşti. Acest concept iese din zona de teorie şi intră în vieţile noastre“, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedinte  Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate. Alba Iulia are cel mai dezvoltat proiect de Smart City. Sunt 73-74 de soluţii de Smart City implementate deja sau în curs de testare pe verticale precum iluminat, mobilitate, siguranţă publică, utilităţi, educaţie, turism. Printre companiile care sunt în colaborare cu Primăria Municipiului Alba Iulia se află Orange România, Vegacomp Consulting, Microsoft, Siemens, Philips, Telekom România, Cloud Soft, Solar Eco, Fast Order, ZTE şi Asociaţia Procesatorilor de Plăţi Electronice.

Compania Orange, de pildă, a propus 14 proiecte anul trecut la Alba Iulia. Unul dintre ele se referă la furnizarea de internet gratuit în cetatea Alba Carolina, în cele mai bune licee din oraş, la universitate, la gară şi la autogară. Reţeaua Wi-Fi include peste 228 puncte de acces în cetate şi oraş şi 15 puncte de acces în mijloace de transport în comun. În aproape un an de funcţionare a hotspot-urilor Wi-Fi în autobuze, aproximativ 8% din populaţia de 60.000 de locuitori din Alba Iulia a accesat serviciul, generând peste 1TB de date în sesiuni cu o durată medie de 30 minute. Prin aplicaţia e-alba iulia, disponibilă pe Android şi iOS, turiştii au acces la informaţii despre principalele obiective ale oraşului, iar business-urile locale pot organiza campanii dedicate.

O altă aplicaţie testată la Alba Iulia  monitorizează calitatea aerului şi a fost montată pe autobuzele companiei locale de transport în comun. Telekom Romania a implementat alături de partenerul său Adservio, un pachet educaţional integrat care cuprinde licenţa pentru platforma Adservio de management educaţional „Catalogul electronic“ şi dotarea cu 690 de tablete pentru profesori echipate cu SIM-uri de date mobile cu trafic de internet inclus. Vegacomp Consulting a montat şi testează la Alba Iulia un set de 50 de senzori wireless ce permit detectarea locurilor de parcare şi statutul acestora – libere sau ocupate. Informaţiile transmise prin intermediul acestor senzori sunt agregate într-o interfaţă facilă, prin aplicaţii pentru web si smartphone, atât pentru utilizatorii finali, cât şi pentru administraţia publică.

Sursa

Noul ambasador al SUA la București este un român

Donald Trump, președintele SUA, l-a nominalizat pe Adrian Zuckerman, care a emigrat din România peste Ocean când avea 10 ani, drept noul ambasador al Statelor Unite la București.

Zuckerman este un avocat american, fiind partener al firmei Seyfarth Shaw LLP.

El a emigrat în Statele Unite din România când avea zece ani. Zuckerman, care este specialist în chestiuni legislative din domeniul imobiliar, vorbește fluent limba română. Are două diplome de absolvire, una obținută la Massachusetts Institute of Technology (1979), și cealaltă în Drept, la New York Law School (1983).

Zuckerman a fost co-preşedinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

Adrian Zuckerman este implicat și în acțiuni filantropice și educaționale, fiind membru în consiliile de administrație ale Kids Corp. și Facultății de Drept din New York.

Zuckerman trebuie mai întâi să primească avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, iar apoi nominalizarea sa va fi supusă votului în plenul Senatului.

Precedentul ambasador american la București, Hans Klemm își va încheia mandatul la sfârșitul acestui an, după ce a fost numit în funcție în septembrie 2015, de către Barack Obama.

Sursa

Un miliardar german a donat o avere unei Universități din România

Institutul Hasso Plattner din Postdam, înființat și finanțat de miliardarul german Hasso Plattner, a donat 4,2 milioane de euro Universității Lucian Blaga din Sibiu.

Suma va acoperi mai multe proiecte de cercetare și bursele studenților români care vor studia la Institutul Hasso Plattner.

Începând cu anul 2019, tinerii cercetători vor beneficia de burse începând de la 10.000 de euro, în timp ce studenții vor primi burse de 5.000 de euro pe an.

Plattner a ales Universitatea din Sibiu deoarece are ”rădăcini” în România. Miliardarul german este președintele Consiliului de Administrație al gigantului IT SAP, după ce a fost, multă vreme, președintele companiei.

”Un mare câştig va fi acela că vom include în activităţile noastre grupuri de studenţi, companiile şi partenerii care fac cercetare-dezvoltare din Sibiu, astfel încât să creăm produse inovative şi pe acest lucru ne bazăm, că va exista un interes deosebit atât din partea cercetătorilor, cât şi din partea cadrelor didactice”, a declarat Ioan Bondrea, rectorul Universității Lucian Blaga din Sibiu.

Potrivit rectorului, aceasta este cea mai mare donație către o instituție de învățământ superior din România din ultimii 30 de ani.

Averea sa se ridică la aproximativ 14 miliarde de euro.

Pe lângă donațiile frecvente pe care le face în domeniul științei, Plattner deține mai multe cluburi de golf în America de Sud și Statele Unite, dar și echipa de hochei San Jose Sharks.

Sursa

La Timişoara, în fiecare duminică va circula un tramvai turistic

Timişoare are începând de duminică un tramvai turistic, iar acesta va cicrula în fiecare ultimă zi a săptămânii, pe un anumit traseu care curpinde centrul istoric al oraşului.

Societatea de Transport Public Timişoara a inaugurat, duminică, tramvaiul turistic care va plimba călătorii pe traseul Piaţa Libertăţii – Catedrala Mitropolitană – Piaţa Maria – Piaţa Traian – Piaţa Libertăţii.

Primii turişti au urcat în tramvai duminică, iar plimbarea a fost gratuită, în mod excepţional.

E un moment important pentru Timişoara.Astăzi avem bucuria să punem încă o cărămidă la dezvoltarea turimsului în Timişoara pentru că în ultimii ani numărul de turişti în Timişoara a crescut de la an la an. Chiar anul trecut, numărul de turişti a depăşit numărul de cetăţeni din oraş şi totodată, recent am primit şi titlul de Best Destination, în cadrul celui mai important eveniment din domeniul hotelier, ospitalier şi turistic. Era obligatoriu ca noi să considerăm turismul ca o parte esenţială în dezvoltarea Timişoarei. La acest număr de turişti s-a ajuns şi datorită investiţiei municipalităţii în tot ceea ce a însemnat transformarea zonei Cetate în zonă pietonală şi investiţiile în multitudinea de evenimente pe care le organizăm şi care aduc foarte mulţi turişti. Aş enumera doar câteva: Timfloralis, JazzTm, Festivalul Inimilor”, a declarat Robert Kristof, city-managerul oraşului Timişoara.

Directorul adjunct al Serviciului de Transport Public Timişoara, Nicolae Bitea, spune că se impunea ca Timişoara să aibă un astfel de tramvai, având în vedere numărul mare de turişti.

”Să nu uităm că anul trecut Timişoara a fost vizitată de peste 350.000 de turişti şi credem că acest factor pozitiv pe care noi îl avem în cadrul Societăţii şi anume tramvaiului turistic, poate să aducă  plus valoare municipiului Timişoara şi tuturor celor care ne vizitează”, a spus Bitea

Tramvaiul va circula în fiecare duminică, în intervalul orar 12.00 – 20.00. Traifele sunt următoarele: pentru adulţi biletul costă 15 lei, pentru copii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani biletul va costa 5 lei, iar pentru copiii sub 7 ani va fi gratuit. În cadrul biletului, călatorilor li se va oferi şi câte o băutură răcoritoare şi va fi pus la dispoziţie şi un ghid turistic.

Sursa

Studiu: 6 din 10 români lucrează de acasă cel puţin o data pe săptămână

„Aproximativ 60% dintre angajaţii români lucrează remote cel puţin o dată pe săptămână, iar peste 80% din companii consideră că un spaţiu de lucru flexibil ar avea un impact direct în creşterea afacerii (91%), în maximizarea profitului şi menţinerea competitivităţii (87%), că le-ar oferi posibilitatea să-şi extindă afacerea în pieţe noi, să recruteze şi să menţină talentele în organizaţie (84%)”, arată raportul.

Potrivit studiului, când nu lucrează de la sediul firmei, aproape jumătate dintre respondenţii români intervievaţi lucrează de acasă, iar aproximativ 20% dintre aceştia spun că preferă cafenele şi opţiunile de tip business lounge.

„Peste 90% dintre managerii români au recunoscut că sunt preocupaţi ca firma pe care o conduc să răspundă mai repede decât competiţia la schimbările din piaţă şi să capitalizeze pe oportunităţile care apar în pieţe noi, dar fără să facă investiţii pe termen lung (81% dintre repondenţi). Totodată, companiile din România (63%) sunt interesate să crească în următorii 3-5 ani veniturile din contracte internaţionale, faţă de media de 50% a respondenţilor globali”, reiese din studiu.

Managerii români sunt de părere că un mediu de lucru flexibil, din perspectiva alegerii orei şi a locaţiei, îi ajută pe angajaţi să fie mai productivi (peste 80%), mai satisfăcuţi la locul de muncă şi să aibe întâlniri mai eficiente (peste 70%), şi totodată le permite acestora să lucreze mai aproape de casă (peste 50%).

Caracteristicile unui spaţiu de lucru productiv, în opinia respondenţilor din România, sunt date de un design inspiraţional pentru colegi şi clienţi (72%), de internetul de mare viteză (57%), de un număr generos de săli de întâlnire (40%) şi de acces la căile de transport (34%).

La întrebarea „ce le-ar determina pe companiile din industria în care activezi să utilizeze locaţii remote”, optimizarea costurilor a fost răspunsul a peste 90% dintre respondenţi, urmat de creşterea productivităţii, un mai bun work-life balance pentru angajaţi şi reducerea timpului pierdut în trafic de aceştia. Totodată peste 80% dintre antreprenori au menţionat posibilitatea de scale-up şi scale-down a afacerii, fără investiţii pe termen lung în sediu.

Managerii intervievaţi (90%) sunt de părere că angajaţii care lucrează în regim remote pot aduce economii semnficative pentru firmă şi că utilizarea unor birouri flexibile ar scădea cu până la 10% cheltuielile anuale de management al spaţiilor (81%) – administrare, echipare şi decorare, costuri de mentenanţă – şi cheltuielie cu spaţiul neutilizat (40%).

Oamenii de afaceri din România au o disponibilitate scăzută (28%), faţă de media globală (41%) de a avea capitalul blocat în contracte pe termen lung legate de proprietăţi şi tehnologie. Peste 60% dintre respondenţi au recunoscut că iau în considerare renunţarea la spaţiul actual în favoarea unei soluţii de sediu flexibil, bazată pe abonament, pentru a redirecţiona mai mult capital către iniţiative de creştere a afacerii.

Principalele 3 avantaje pe care le oferă un spaţiu de lucru flexibil pentru o companie care începe activitatea într-o nouă locaţie sunt legate de evitarea costurilor de amenajare şi de investire a capitalului (74%), viteza de set-up a spaţiului (64%) şi eliminarea perioadei de ‘business downtime’ aferent acestor activităţi (31%).

Obstacolele percepute ca relevante atunci când companiile se extind în noi locaţii sunt legate de raportul calitate-preţ (78%), costul cu infrastructura IT şi servicii (67%) şi resursele necesare pentru dotarea şi amenajarea noului spaţiu (57%).

Sursa

Unic în România. Magazinul fără vânzător, unde oamenii lasă banii într-o cutie

Nicolae Ţandrău, un fermier român din județul Hunedoara, și-a deschis un magazin unic în România: nu există vânzător și nici paznic, iar oamenii lasă într-o cutie banii pe care îi au de plătit pentru produsele cumpărate, scriu jurnaliștii de la „Adevărul”.

Deveanul a cultivat pe terenul său şi al unor vecini cu care s-a asociat aproape un hectar porumb dulce, nemţesc şi american, pentru comercializare. Apoi, a închiriat un loc de parcare în zona unui hipermarket din Deva și a amenajat acolo standul de vânzare a porumbului dulce.

„Dimineaţa las pe tejghea mai multe lăzi cu ştiuleţi de porumb, lângă care se află o cutie în care clienţii pot introduce banii. Există şi un afiş pe care scrie „Vânzare în sistem: cinste și onoare”. Până seara, când mă întorc de la lucru, locul nu este supravegheat de nimeni. Totuşi, mulţi dintre cei care vin să cumpere lasă bani pentru porumbul luat, dovedindu-şi astfel omenia”, a declarat Nicolae Ţandrău pentru adevarul.ro.

„Este o mare bucurie să observi că oamenii, după ce pun bani în cutie, pleacă de acolo cu un sentiment de mulţumire, că sunt cinstiţi. Sunt şi oameni care nu plătesc, dar eu mi-am asumat riscul cu furatul şi privesc partea plină a paharului. Este şi un fel de artă ce se întâmplă acolo. De fapt, omul nu îşi duce acasă numai porumbul, ci îşi duce acasă şi cinstea şi onoarea lui. O dată am stat în maşină în apropiere de stand şi m-am uitat la ce se întâmplă. Am văzut copii care îi întrebau pe părinţii care luau porumb ce înseamnă cinste sau onoare, iar părinţii le explicau. Am văzut oameni care veneau preocupaţi de grijile zilei, iar când plecau de la stand, dintr-o dată scoteau pieptul înainte, ridicau capul sus, demn, şi se vedea pe ei că au descoperit că, de fapt, sunt oameni cinstiţi. Sunt lucruri simple, pe care le-am văzut acolo, dar extrem de importante”, a mai povestit el.

Sursa

Aplicaţie pentru telefoanele mobile pentru turiştii care călătoresc cu autobuzele etajate la Constanţa

Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC) Constanţa a lansat o aplicaţie pentru telefoanele mobile cu sistemul de operare Android prin intermediul căreia persoanele care călătoresc cu autobuzele etajate află informaţii în format audio sau text despre obiectivele întâlnite pe traseu.

Potrivit reprezentanţilor RATC, oricine urcă la bordul autobuzelor etajate City Tour se poate conecta gratuit la internet prin reţeaua wi-fi din mijloacele de transport în comun.

Călătorii pot alege reţeaua wi-fi RATC_Constanţa, scanează codul QR de pe spătarul scaunului din faţă sau caută direct aplicaţia în “Magazin Play”.

“Aplicaţia sincronizează poziţia telefonului cu sistemul GPS al autobuzului. În momentul atingerii punctelor de interes predefinite, ghidul audio porneşte automat. Trebuie să vă asiguraţi că aveţi activată funcţia de localizare. Fie că alegeţi să citiţi, fie că optaţi pentru ghidul audio, informaţiile despre obiectivele întâlnite pe traseu sunt uşor accesibile. Dacă doriţi să reluaţi informaţiile sau doriţi să ascultaţi o anume descriere, accesaţi butonul „play”, situat în partea de sus a ecranului”, au precizat reprezentanţii RATC.

Dacă telefonul este setat în altă limbă decât româna, se activează varianta în engleză.

Ghidul text şi audio îi poartă pe turişti sau pe constănţeni prin călătoria celor 100 de obiective turistice de vizitat din Constanţa, printre care Gara Maritimă, Cuibul Reginei, Farul Genovez, Moscheea Carol I, Cazinoul, muzeele.

Începând din acest sezon estival, traseul celor şase autobuze etajate trece şi prin Portul Constanţa şi zona istorică a Constanţei. Traseul acestora este Gara CFR – Piaţa Far – Poarta 5 – Silozurile Saligny (incinta Port) – Cuibul Reginei (incinta Port) –Portul Turistic Tomis – bulevardul Elisabeta – strada Termele Romane – strada Negru Vodă – strada Mircea cel Bătrân –  bulevardul Mamaia până la Tabăra Turist din staţiunea Mamaia. Preţul pentru o călătorie cu autobuzele etajate este de 3 lei.

Sursa