Mircea Geoană devine numărul doi în NATO, adjunct al secretarului general Jens Stoltenberg/ Reacţia fostului diplomat: E o provocare şi o oportunitate

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.

Mircea Geoană o va înlocui pe Rose Gottemoeller, din Statele Unite, al cărei mandat începuse în octombrie 2016.

“Sunt bucuros să anunţ numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general NATO. Este un promotor puternic al relaţiilor transatlantice şi va aduce experienţa îndelungată de politician şi diplomat. Va fi primul român care deţine această poziţie înaltă”, a declarat Jens Stoltenberg, conform unui comunicat postat pe site-ul NATO.

“Îi sunt foarte recunoscător lui Rose Gottemoeller. Abilităţile sale diplomatice şi expertiza în domeniul politicilor pentru securitatea internaţională sunt nepreţuite pentru Alianţă, în contextul în care NATO continuă să se adapteze unui mediu de securitate imprevizibil”, precizează Jens Stoltenberg.

Mircea Geoană a declarat că este mândru să fie desemnat în funcţia de adjunct al secretarului general al NATO şi că este deopotrivă „o uriaşă provocare şi oportunitate” ca să reprezinte interesele Alianţei Nord-Atlantice.

„Sunt mandru sa fiu desemnat de catre Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, ca urmatorul Secretar General Adjunct. Este, deopotriva, o uriasa provocare si o oportunitate de a reprezenta interesele Aliantei noastre, care asigura securitatea a peste 1 miliard de cetateni. De-a lungul carierei mele diplomatice si politice am promovat legatura transatlantica si integrarea euro-atlantica a Romaniei. Sunt profund onorat sa fiu desemnat pentru aceasta pozitie cheie ce reprezinta, de asemenea, o recunoastere a importantei contributii a Romaniei in cadrul NATO. Apreciez, in mod deosebit, sustinerea politica si institutionala trans-partinice de care s-a bucurat candidatura mea”, a scris Mircea Geoană, miercuri, pe Facebook.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.

Mircea Geoană o va înlocui pe Rose Gottemoeller, din Statele Unite, al cărei mandat începuse în octombrie 2016.

Mircea Dan Geoană, 61 de ani, este un politician român, în prezent preşedinte al Partidului Social Românesc, formaţiune pe care a fondat-o în aprilie 2015. De asemenea, Mircea Geoană este preşedintele Institutului Aspen România, o asociaţie non-profit, apolitică.

El a fost preşedintele Partidului Social Democrat din aprilie 2005 până în februarie 2010, preşedinte al Senatului României din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, senator, fost Ambasador al României în SUA şi Ministru de Externe în Guvernul Năstase.

Sursa

Ziua Independenţei. Iohannis, la recepţia de la Ambasada SUA

Klaus Iohannis participă, joi, 4 iulie, la recepţia oferită de Ambasada SUA cu ocazia Zilei Independenţei. 

Preşedintele României, Klaus Iohanis, participă joi, începând cu ora 18.35, la recepția oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu ocazia celei de-a 243-a aniversări a Zilei Independenței.

Data de 4 iulie 1776 este cunoscută în istoria universală ca ziua Declarării Independenţei americanilor de Imperiul Britanic, un eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ale Americii ca entitate suverană. În prezent, 4 iulie este ziua în care sunt celebrate valorile americane. 

Pe 4 iulie 1776, Congresul Continental a aprobat forma finală a Declaraţiei de Independenţă, la conceperea căreia s-a lucrat mai multe zile.

Astfel a devenit oficială această dată, care a fost inclusă în Declaraţia de Independenţă, iar copia semnată în august 1776, redactată de mână, poate fi văzută în prezent la Arhivele Naţionale din Washington.

Sursa

Senatul a decis: Votul in diaspora se va desfasura pe parcursul a trei zile

Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ in materie electorala care prevede ca votul in strainatate sa se desfasoare pe parcursul a trei zile, iar alegatorii care au stat la coada pana la ora 21.00, cand se inchid sectiile de vot, sa poata vota pana la ora 00.00.

Votul final se va da miercuri in Camera Deputatilor, camera decizionala.

Propunerea legislativa a fost adoptata, in procedura de urgenta, cu 75 de voturi pentru, 0 impotriva si 9 abtineri. Votul a fost reluat deoarece nu se intrunise initial numarul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege sa fie adoptat. La primul votul au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 de voturi pentru adoptare.

De asemenea, inaintea adoptarii proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 “pentru”, unul contra si 10 abtineri.

Astfel, romanii din strainatate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sambata si duminica.

Legislatia a fost completata, astfel incat alegatorii care vor fi prezenti la coada la inchiderea sectiei de vot, respectiv ora 21:00, sa poata vota pana la ora 23.59.

“La ora 21:00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea incheiata si dispune inchiderea localului de vot. Alegatorii care la ora 21:00 se afla la sediul sectiei de votare, precum si cei care se afla la rand in afara sediului sectiei de votare pentru a intra in localul de vot pot sa isi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnati de biroul electoral al sectiei de votare, din cadrul acestuia, verifica la ora 21:00 daca in afara sediului sectiei de votare se afla alegatori care asteapta sa isi exercite dreptul de vot si constata si monitorizeaza ordinea in care acestia au acces in localul de vot. Alegatorii aflati in situatiile prevazute pot vota pana cel mult la ora 23:59“, potrivit modificarii aduse articolului 46 din Legea 334/2006.

O alta modificare vizeaza introducerea votului prin corespondenta si pentru alegerile prezidentiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Actul normativ interoduce si obligatia Ministerului de Externe de a solicita date despre numarul romanilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, ca alegatorii vor putea sustine mai multi candidati.

Candidaturile propuse de partidele si de aliantele politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000 de alegatori. Un alegator poate sustine mai multi candidati“, prevede modificarea adusa articolului 4.

In legea in vigoare, un alegator putea sustine un singur candidat.

Comisia juridica a Senatului a intocmit un raport favirabil, cu amendamente.

La propunerea AEP, a fost introdusa modificarea legislatiei, astfel incat finantarea campaniilor electorale sa poata fi facuta din bugetul partidelor politice. In prezent, doar candidatii isi pot finanta campania electorala, banii find apoi rambursati.

Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidentiale, este ca partidele politice vor putea finanta din bugetele proprii campanii electorale prezidentiale, in ideea de a scoate cumva la suprafata finantarea. Putin probabil de crezut ca un candidat, indiferent cat ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, isi poate finanta singur campania elecotrala. Pentru a inlatura cat se poate de mult aceasta forma de suspiciune, cine, cum finanteaza, si partidele isi asuma un candidat, sa poata finanta din resursele proprii un candidat la prezidentiale“, a declarat presedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

Sursa

Reguli noi privind votul din diaspora

Votul în diaspora se va desfășura pe parcursul a trei zile, a decis comisia parlamentară electorală. Alegătorii aflați în secțiile de votare la ora 21.00 vor putea vota până la 23.59. Românii din diaspora vor putea vota prin corespondență sau anticipat.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru votul în diaspora a acordat, joi, raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidenţiale.

Comisia specială a decis ieri ca în diaspora votul să se desfăşoare în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.

”În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00”, se arată în raportul adoptat  de parlamentarii din Comisia de cod electoral.

Comisia specială a decis, de asemenea, ca în diaspora, la ora 21,00, când se închid secţiile, alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care stau la rând pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot. ”La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot”, se arată în articolul votat de membri comisiei.

Totodată, un membru al biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia verifică la ora 21,00 dacă în afara localului de vot se află alegători care aşteaptă şi stabileşte ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Parlamentarii au mai adăugat un amendament, potrivit căruia alegătorii aflaţi la rând îşi pot exercita dreptul de vot până la maxim orele 23,59.

Vot prin corespondență

Anterior, comisia specială a decis ca, pentru diaspora, la alegerile prezidenţiale, alături de votul clasic, să funcţioneze şi votul prin corespondenţă şi votul anticipat. Parlamentarii comisiei au început dezbaterea, amendarea şi votarea pe articole a proiectului de modificare a Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui, act normativ propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Articolul 8 al legii a fost modificat astfel încât ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Un alt articol adoptat de Comisie vizează votul prin corespondenţă. „Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, conform legii. Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate. Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Listele se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate”, potrivit textului adoptat de Comisia pentru cod electoral.

Suplimentarea personalului

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Un alt articol modificat (articolul 23) se referă la faptul că numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate. „Preşedintele Biroului Electoral al unei secţii de votare din străinătate, dacă constată că în ziua sau preziua votului numărul membrilor Biroului Electoral este insuficient, poate suplimenta numărul membrilor Biroului din personalul ambasadei sau dintre românii cu domiciliul în străinătate, astfel încât să evităm subdimensionarea birourilor secţiilor de votare din străinătate”, a declarat preşedintele comisiei, Dorin Bădulescu.

Sursa

S-a stabilit audierea in Senat a viitorului ambasador SUA in Romania

Adrian Zuckerman, propus de presedintele Donald Trump pentru postul de ambasador in Romania, va fi audiat, joi, de Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA.

Audierea a fost anuntata pe site-ul Senatului american.

In aceeasi sedinta vor fi audiati mai multi ambasadori nominalizati, printre care reprezentantii SUA la ONU, Libia, Egipt sau Emiratele Arabe, transmite Realitatea TV.

Amintim ca Donald Trump a anuntat, in iulie 2018, ca il va nominaliza pe Adrian Zuckerman, din New Jersey, ca ambasador extraordinar si plenipotentiar al Statelor Unite ale Americii in Romania.

Intr-un comunicat transmis de Casa Alba, se precizeaza ca Zuckerman a emigrat in Statele Unite din Romania la varsta de 10 ani si vorbeste fluent limba romana.

Zuckerman este un avocat in Baroul din New York din 1984 si este partener in cadrul firmei internationale de avocatura Seyfarth Shaw LLP.

A fost co-presedinte pentru proprietati imobiliare si servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar inainte a fost presedinte pentru proprietati imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

De asemenea, a detinut si functia de presedinte al unui juriu de selectie judiciara al unei instante civile si de arbitru pentru Consiliul Imobiliar din New York.

Este implicat in activitati filantropice si educationale, fiind membru in board-ul Kids Corp. si in board-ul absolventilor Facultatii de Drept din New York.

A absolvit celebrul Massachusetts Institute of Technology (1979), dar are si o diploma in drept de la New York Law School (1983).

Trump l-a nominalizat pe Zuckerman, insa acesta mai trebuie sa treaca de audierea din Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA si apoi de votul in plen.

Zuckerman il va inlocui pe actualul ambasador, Hans Klemm.

Sursa

Alegerile au fost organizate atat de prost in Diaspora incat mii de romani nu au mai reusit sa voteze, desi au stat toata ziua la coada

Romanii aflati in strainatate au luat cu asalt sectiile de votare inca de la primele ore ale zilei, pentru a fi siguri ca reusesc sa-si exercite dreptul constitutional votand la alegerile europarlamentare si la referendumul privind justitia din Romania de pe 26 mai 2019.

S-au format cozi imense in fata sectiilor de votare, iar in multe orase europene romanii au asteptat ore bune sa poata vota. Unii nu au reusit pana acum si nici nu vor mai apuca, judecand dupa numarul de persoane si orele ramase pana la inchiderea urnelor.

Singura solutie pentru ca toti romanii aflati la cozi in strainatate sa poata vota ar fi fost prelungirea programului in sectiile de votare aglomerate din Diaspora peste ora 21:00, insa Biroul Electoral Central si Ministerul Afacerilor Externe nu au facut nimic in aceasta privinta, macar ca minima reparatie pentru organizarea dezastruoasa a alegerilor din Diaspora, dintr-un minim respect pentru miile de cetateni care au asteptat si mai asteapta in strada degeaba.

“Din punctul meu de vedere ne-am atins limitele pentru modul in care putem noi asigura votul in strainatate. Nu poti sa faci fata cu resurse limitate unui val foarte mare de romani. Este explicit nevoie de o noua legislatie, indiferent ca este vorba despre vot electronic sau vot prin corespondenta. Nu avem resursele materiale si umane pentru a acoperi un val mare de cetateni care vin la vot”, a declarat ministrul de Externe, Teodor Melescanu.

Sursa

Tot mai multi romani zboara catre casa in weekendul alegerilor

Cautarile de zboruri catre Romania pentru weekendul 24-26 mai, cel in care vor avea loc Referendumul pe teme de Justitie si alegerile pentru Parlamentul European, sunt cu 11,3% mai multe decat media cautarilor pentru celelalte weekenduri din luna mai.

Echipa motorului gratuit de cautare pentru calatorii momondo.ro a analizat datele privind cautarile de zboruri din afara tarii catre Romania in timpul sfarsitului de saptamana in care au loc alegerile pentru Parlamentul European si le-a comparat cu perioade similare din aceasta luna.

Pentru sfarsitul saptamanii anterioare (17-19 mai) romanii au efectuat cautari catre Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara sau Sibiu cu 13,1% mai putin decat pentru cel care va urma.

De asemenea, numarul cautarilor fata de cele pentru weekendul urmator (31 mai – 2 iunie) este mai mare cu 23.3%, chiar daca va fi un alt eveniment important: vizita Papei Francisc in Romania.

Distanta nu este intotdeauna o piedica pentru cei mai multi dintre calatori.
Cele mai multe cautari catre Romania pentru weekendul viitor au fost pentru zborurile cu plecare din Marea Britanie, Germania si Statele Unite ale Americii. Acest top 3 a devansat numarul cautarilor de zboruri care pornesc din tari cu comunitati mai mari de romani, cum ar fi Italia (locul 5) sau Spania (locul 8) . Dintre primele 10 tari din care vor zbura cei mai multi calatori catre Romania intre 24-26 mai fac parte si Danemarca (locul 4), Suedia (locul 6), Olanda (locul 7), urmand ca acest clasament sa fie incheiat de zborurile cu plecare din Belgia si Norvegia. 

Sursa

Liderii europeni au adoptat Declarația de la Sibiu

Declarația conține 10 puncte, 10 promisiuni față de cetățenii europeni. În primul rând, se vorbește de apărare comună, dar în același timp, liderii europeni se angajează să protejeze „modul de viață european, democrația și statul de drept”, dar și “viitorul următoarelor generații de europeni”.

Conținutul declarației

Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am întrunit la Sibiu pentru a discuta și a privi înainte spre viitorul nostru comun.

Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni își vor alege reprezentanții în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental. O Europă reunită în pace și democrație este doar una dintre numeroasele realizări. Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile și libertățile sale ca forță motrice, a oferit stabilitate și prosperitate în întreaga Europă, în interiorul granițelor Uniunii și dincolo de ele. De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internațională. Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială.

Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a zece angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălțimea acestei responsabilități:Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.

Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.

Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.

Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.

Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante. Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.

Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală. Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.

Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și realiza obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile.

Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni. Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.

Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea coercitivă și necoercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali.

Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Deciziile pe care le luăm vor urma spiritul și litera acestor zece angajamente. Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar.

Sursa

Un stat membru UE îşi deschide primul său consulat onorific din România

Polonia îşi deschide la Braşov primul său consulat onorific din România, anunţul fiind făcut de ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marcin Wilczek, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Prefectura Braşov.

Prefectura Braşov anunţă, printr-un comunicat, că Polonia îşi va deschide la Braşov primul său consulat onorific din România, anunţul fiind făcut de ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Excelenţa Sa Marcin Wilczek.

„Am avut plăcerea de a ne întâlni cu Excelenţa Sa în dimineaţa aceasta (miercuri – n.r.), la sediul Prefecturii. Polonezii sunt interesaţi de turismul din Braşov, de tot ce poate duce la dezvoltarea judeţului Braşov, mai ales din punct de vedere economic, oferind stabilitatea de care mediul de afaceri are nevoie. Avem legături istorice vechi, românii şi polonezii, o prietenie care durează de mult şi care trebuie întărită pe cât mai multe planuri. Polonezii reprezintă pentru noi şi un exemplu, în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene”, arată, în comunicatul citat, prefectul de Braşov, Marian Rasaliu.

Potrivit aceleiaşi surse, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marcin Wilczek, a spus că Braşovul oferă multe oportunităţi de investiţii.

„Un alt motiv al vizitei au fost pregătirile pentru deschiderea primului Consulat Onorific al Poloniei în România. Prezenţa Consulatului şi a Consului, dl. Janusz Szalinski, va duce la dezvoltarea relaţiilor dintre noi, va ajuta firmele poloneze să investească aici. Vreau să mulţumesc domnului prefect şi reprezentaţilor autorităţilor locale pentru deschiderea de care au dat dovadă şi pentru faptul că ne-au ajutat pe tot parcursul acestui demers”, a arătat, potrivit aceluiaşi comunicat, ambasadorul.

Investiţiile poloneze în judeţul Braşov se clasează pe locul 7 în topul investitorilor străini, cu un total de 35 de milioane euro capital social.

Sursa

Noul ambasador al SUA la București este un român

Donald Trump, președintele SUA, l-a nominalizat pe Adrian Zuckerman, care a emigrat din România peste Ocean când avea 10 ani, drept noul ambasador al Statelor Unite la București.

Zuckerman este un avocat american, fiind partener al firmei Seyfarth Shaw LLP.

El a emigrat în Statele Unite din România când avea zece ani. Zuckerman, care este specialist în chestiuni legislative din domeniul imobiliar, vorbește fluent limba română. Are două diplome de absolvire, una obținută la Massachusetts Institute of Technology (1979), și cealaltă în Drept, la New York Law School (1983).

Zuckerman a fost co-preşedinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

Adrian Zuckerman este implicat și în acțiuni filantropice și educaționale, fiind membru în consiliile de administrație ale Kids Corp. și Facultății de Drept din New York.

Zuckerman trebuie mai întâi să primească avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, iar apoi nominalizarea sa va fi supusă votului în plenul Senatului.

Precedentul ambasador american la București, Hans Klemm își va încheia mandatul la sfârșitul acestui an, după ce a fost numit în funcție în septembrie 2015, de către Barack Obama.

Sursa

Ziua Drapelului. Zece lucruri pe care trebuie să le știi azi despre culorile oficiale ale țării tale

26 iunie este ziua în care românii de pretutindeni cinstesc drapelul țării lor. Tricolorul are o istorie de 170 de ani și puțini îi cunosc însemnătatea. Iată zece lucruri pe care trebuie să le știi despre drapelul național.

1. Alegerea celor trei culori care compun drapelul României – roșu, galben și albastru – a fost decisă la 1848 de Guvernul revoluționar constituit la Islaz. Decizia a fost luată la Craiova, la 14 iunie, moment în care data de 26 iunie a fost stabilită pentru a marca Ziua Drapelului Național.

2. Cele trei culori alese au fost orientate în sus, pentru a simboliza verticalitatea poporului român. Doar drapelele a trei țări europene mai au trei culori orientate vertical: Italia, Franța și Belgia.

3. Roșul semnifică sângele vărsat de înaintașii noștri pe câmpurile de luptă, pentru împlinirea idealurilor de libertate. Galbenul are menirea de a exprima măreția acestei țări, prestigiul ei și virtutea locuitorilor săi. Albastrul a fost ales pentru a exprima seninul cerului, credința și gândirea limpede a poporului român.

4. „Trei culori cunosc pe lume” a devenit imnul oficial al Republicii Socialiste România în anul 1977. Imnul a fost inspirat de muzica și textul compuse de Ciprian Porumbescu. Imnul RSR păstrează însă doar două strofe din cele cinci ale piesei originale, restul fiind adaptate de regimul comunist.

5. Ofensa adusă însemnelor naționale a fost dezincriminată în 2011, însă un proiect de lege depus în Parlament încă din 2015 prevede reintroducerea pedepselor cu închisoarea pentru cei care batjocoresc inclusiv drapelul național. În vechiul Cod penal, această faptă era considerată infracțiune și era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

6. Drapelul național a fost arborat pentru prima dată pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest, în anul 1995. Acest efort i se datorează alpinistului Gheorghe Lăcătușu.

7. Drapelul național al României se aseamănă izbitor cu cel al Republicii Ciad. Sau invers. Singura deosebire este că albastrul de pe steagul nostru este mai deschis.

8. România deține recordul mondial, consemnat în World Guinnes Book, pentru cel mai mare drapel desfășurat într-un loc public. Steagul, care se întindea pe 80.000 de metri pătrați, a fost desfășurat pe Aerodromul Clinceni, județul Ilfov, în mai 2013.

9. Drapelul național a fost arborat cu cinste pentru prima dată la o întrecere sportivă de renume în 1924, cu prilejul Olimpiadei de vară de la Paris (4-27 iulie). Atunci, echipa națională de rugby a României a obținut medalia de bronz, prima din istoria participărilor delegației României. Țara noastră a participat și la ediția din 1900 a Olimpiadei, tot la Paris, însă nu a obținut nici o clasare pe podium.

10. Drapelul României a fluturat de 53 de ori la ediția a XXIII-a a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, din anul 1984. România a obținut atunci 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

Sursa

9 mai, ziua în care se sărbătoreşte Independenţa de Stat a României

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1977, România era vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României.

În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.

La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial.

Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Citi continuarea articolului AICI

Romanii nu mai au nevoie de vize pentru Japonia, a anuntat premierul nipon

Romanii nu vor mai avea nevoie de vize pentru a merge in Japonia, a anuntat marti premierul nipon Shinzo Abe, dupa discutiile pe care le-a avut cu presedintele Klaus Iohannis la Cotroceni.

Abe a ajuns, marti, la Bucuresti, in cadrul turneul european pe care il intreprinde. Este prima vizita a unui prim-ministru din Tara Soarelui Rasare in Romania.

Prim ministrul Shinzo Abe a facut, marti, o vizita foarte scurta la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, unde, potrivit declaratiilor directoarei Paula Popoiu, a fost impresionat de biserica din Dragomiresti si de aleea ciresilor japonezi, informeaza News.ro

“A fost o vizita foarte scurta. Ni s-a spus de la inceput ca nu va putea sta mult. I-au placut foarte mult casa Sant (Bistrita Nasaud, n.r.) si biserica din Dragomiresti (Maramures, n.r.), dar si aleea cu ciresi japonezi, unde printul Akishino si printesa Kiko au plantat ciresi in urma cu cativa ani”, a spus Paula Popoiu.

Dupa vizita de la Muzeul Satului, premierul Abe a fost primit la Palatul Cotroceni de catre presedintele Klaus Iohannis.

Dupa discutiile tete-a-tete, cei doi au sustinut o conferinta comuna de presa.

Shinzo Abe are al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru in Japonia, de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Cine este Sevil Shhaideh, propunerea PSD pentru functia de prim-ministru

Sevil Shhaideh este numele pe care Liviu Dragnea i l-a prezentat presedintelui Klaus Iohannis miercuri, la consultarile de la Cotroceni.

Shhaideh a fost ministru al Dezvoltarii in 2015 si, anterior, secretar de stat in acelasi minister. Shhaideh a intrat in partid in iunie 2015, la scurt timp dupa ce a fost numita in Cabinetul Ponta.

Sevil Shhaideh (fosta Sumanariu) a fost primul ministru post-decembrist care a jurat credinta Romaniei cu mana pe Coran, pentru ca este de religie musulmana.

Shhaideh a ajuns la Ministerul Dezvoltarii dupa ce Liviu Dragnea a demisionat din functie dupa ce Inalta Curte il condamnase in prima instanta la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumului. Acum, ea este cea pe care Dragnea o propune premier, dupa ce el nu a putut aspira la aceasta functie in urma condamnarii definitive in dosarul respectiv.

In 2011, Liviu Dragnea a fost martor la nunta lui Sevil Shhaideh. Presa anunta in 2015 ca Dragnea fusese nas de cununie, insa, in religia musulmana nu exista termen de nas, ci de martor.

Sevil Shhaideh – CV-ul

Sevil Shhaideh s-a nascut la 4 decembrie 1964 si a absolvit Facultatea de Planificare Economica si Cibernetica din cadrul Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti in 1987.

A urmat o serie de cursuri de perfectionare: expert in administratie publica (USAID, Washington DC, SUA, 1995) si manager ONG (USAID, Washington DC, SUA, 2001), manager de proiect (Oracle University, 2002 si PM Solutions Romania, 2004), auditor (TUV Institution, 2003).

Are o diploma de Master in Managementul Proiectelor de Afaceri, obtinuta in cadrul Facultatii de Stiinte Economice a Universitatii ”Ovidius” (2005-2007).

Si-a inceput cariera profesionala ca analist programator in cadrul Trustului pentru Mecanizarea Agriculturii Constanta (1987-1991), a devenit, apoi, manager Sisteme Informatice in cadrul Directiei de Munca si Protectie Sociala a judetului Constanta (1991-1993) si director Sisteme Informatice in cadrul Consiliului Judetean Constanta (1993-2007).

A ocupat functia de coordonator responsabil cu elaborarea amendamentelor legislative cu privire la actele normative ce reglementeaza administratia publica locala in cadrul Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR) si de director general, Directia Generala de Proiecte, Consiliul Judetean Constanta (2007-2012).

Este presedinte al Asociatiei Nationale a Informaticienilor din Administratia Publica (ANIAP) din 2000, potrivit Agerpres.

Sursa: hotnews, ziare.com

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215