Romanii nu mai au nevoie de vize pentru Japonia, a anuntat premierul nipon

Romanii nu vor mai avea nevoie de vize pentru a merge in Japonia, a anuntat marti premierul nipon Shinzo Abe, dupa discutiile pe care le-a avut cu presedintele Klaus Iohannis la Cotroceni.

Abe a ajuns, marti, la Bucuresti, in cadrul turneul european pe care il intreprinde. Este prima vizita a unui prim-ministru din Tara Soarelui Rasare in Romania.

Prim ministrul Shinzo Abe a facut, marti, o vizita foarte scurta la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, unde, potrivit declaratiilor directoarei Paula Popoiu, a fost impresionat de biserica din Dragomiresti si de aleea ciresilor japonezi, informeaza News.ro

“A fost o vizita foarte scurta. Ni s-a spus de la inceput ca nu va putea sta mult. I-au placut foarte mult casa Sant (Bistrita Nasaud, n.r.) si biserica din Dragomiresti (Maramures, n.r.), dar si aleea cu ciresi japonezi, unde printul Akishino si printesa Kiko au plantat ciresi in urma cu cativa ani”, a spus Paula Popoiu.

Dupa vizita de la Muzeul Satului, premierul Abe a fost primit la Palatul Cotroceni de catre presedintele Klaus Iohannis.

Dupa discutiile tete-a-tete, cei doi au sustinut o conferinta comuna de presa.

Shinzo Abe are al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru in Japonia, de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Cine este Sevil Shhaideh, propunerea PSD pentru functia de prim-ministru

Sevil Shhaideh este numele pe care Liviu Dragnea i l-a prezentat presedintelui Klaus Iohannis miercuri, la consultarile de la Cotroceni.

Shhaideh a fost ministru al Dezvoltarii in 2015 si, anterior, secretar de stat in acelasi minister. Shhaideh a intrat in partid in iunie 2015, la scurt timp dupa ce a fost numita in Cabinetul Ponta.

Sevil Shhaideh (fosta Sumanariu) a fost primul ministru post-decembrist care a jurat credinta Romaniei cu mana pe Coran, pentru ca este de religie musulmana.

Shhaideh a ajuns la Ministerul Dezvoltarii dupa ce Liviu Dragnea a demisionat din functie dupa ce Inalta Curte il condamnase in prima instanta la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumului. Acum, ea este cea pe care Dragnea o propune premier, dupa ce el nu a putut aspira la aceasta functie in urma condamnarii definitive in dosarul respectiv.

In 2011, Liviu Dragnea a fost martor la nunta lui Sevil Shhaideh. Presa anunta in 2015 ca Dragnea fusese nas de cununie, insa, in religia musulmana nu exista termen de nas, ci de martor.

Sevil Shhaideh – CV-ul

Sevil Shhaideh s-a nascut la 4 decembrie 1964 si a absolvit Facultatea de Planificare Economica si Cibernetica din cadrul Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti in 1987.

A urmat o serie de cursuri de perfectionare: expert in administratie publica (USAID, Washington DC, SUA, 1995) si manager ONG (USAID, Washington DC, SUA, 2001), manager de proiect (Oracle University, 2002 si PM Solutions Romania, 2004), auditor (TUV Institution, 2003).

Are o diploma de Master in Managementul Proiectelor de Afaceri, obtinuta in cadrul Facultatii de Stiinte Economice a Universitatii ”Ovidius” (2005-2007).

Si-a inceput cariera profesionala ca analist programator in cadrul Trustului pentru Mecanizarea Agriculturii Constanta (1987-1991), a devenit, apoi, manager Sisteme Informatice in cadrul Directiei de Munca si Protectie Sociala a judetului Constanta (1991-1993) si director Sisteme Informatice in cadrul Consiliului Judetean Constanta (1993-2007).

A ocupat functia de coordonator responsabil cu elaborarea amendamentelor legislative cu privire la actele normative ce reglementeaza administratia publica locala in cadrul Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR) si de director general, Directia Generala de Proiecte, Consiliul Judetean Constanta (2007-2012).

Este presedinte al Asociatiei Nationale a Informaticienilor din Administratia Publica (ANIAP) din 2000, potrivit Agerpres.

Sursa: hotnews, ziare.com

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Militarii NATO, în misiune ecologistă în România

Sunt specialişti în vânătoarea de submarine şi o forţă de temut în cadrul NATO, însă în timpul liber fac voluntariat pentru o cauză nobilă. Este vorba despre zeci de militari americani, canadieni, germani, italieni, turci şi români care au plantat astăzi la Costineşti peste 1000 de pomi pe terenul mănăstirii “Elena de la Mare”. Soldaţii fac parte din echipajele navelor din Grupul Maritim 2 al NATO şi au sosit la Constanţa pentru un exerciţiu naval.

Militarii NATO au renunţat repede la uniformele impecabile şi au pus mâna pe lopeţi. Totul pentru o cauză nobilă.

nato Grupul Maritim 2 al NATO

Obişnuit cu puntea de comandă şi misiunile strategice pe oceanele lumii, comandantul Grupului Maritim 2 al NATO, viceamiralul Brad Williamson şi-a luat rolul în serios conducându-şi oamenii cu mână de fier la acţiunea de împădurire.

Când aţi făcut aşa ceva ultima oară?

Brad Williamson, comandant Gruparea Navală NATO: “Asta? De fiecare dată când merg acasă. Adică la fiecare doi ani? A trecut ceva timp de atunci, dar acum trăiesc într-un loc foarte frumos din Virginia, am pământ. Îmi place să lucrez în aer liber.

Adrian Filip, şeful Statului Major al Flotei: Ne-am dezobişnuit cu munca câmpului. Am trecut mai mult pe muncă pe navă, muncă de birou. În primul rând e relaxare.

Pe apă, este mâna dreaptă a comandatului Grupului de Nave NATO. Pe uscat, la Costineşti, Suzanne a devenit cea mai de încredere persoană a şefului Statului Major al Flotei românești, în misiunea plantării de puieţi.

Suzanne Sharp, militar: “Este minunat să cunoşti alte culturi, să vezi diferite ţări, să ai ocazia să faci astfel de lucruri, să munceşti alături de alţi oameni şi să îi cunoşti.”

                                                                                            Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Acţiunea de voluntariat a militarilor români şi străini a marcat şi două momente importante din istoria ţării noastre: 155 de ani de la înfiinţarea Marinei Militare Române Moderne şi 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi mai multe state, actuale membre NATO, respectiv Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Marea Britanie, Olanda şi Statele Unite.

 Sursa – stiri.tvr.ro

1-echipamentgratuit

Câte like-uri are pagina de Facebook a preşedintelui Iohannis

Pagina oficială de Facebook a preşedintelui Klaus Iohannis a înregistrat, sâmbătă, un milion si jumătate de like-uri, şeful statului postând şi un mesaj în care mulţumeşte pentru susţinere şi arată că este ”cea mai mare comunitate online, în jurul unui om politic european”.

Astăzi sunt peste 1.500.000 de oameni alături de mine pe această pagină! Vă mulţumesc pentru sprijinul şi susţinerea voastră. Aţi rămas cea mai mare comunitate online din jurul unui om politic european”, a scris preşedintele Iohannis.

El a adăugat: ” Doar împreună rămânem puternici, încrezători şi hotărâţi să schimbăm faţa României noastre!

În luna noiembrie 2014, după al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis a atins un milion de like-uri, el devenind la vremea respectivă primul politician din Europa care a atins milionul de like-uri pe Facebook.

Cea mai mare creştere a numărului de fani ai paginii lui Iohannis a avut loc, potrivit Facebrands.ro, în ajunul alegerilor prezidenţiale, când baza de simpatizanţi a crescut cu peste 185.000, la 848.419, depăşindu-l pe contracandidatul său la Preşedinţie Victor Ponta.

Alţi lideri europeni care au atins milionul de like-uri pe Facebook sunt Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care avea, sâmbătă, 1.036.032 like-uri pe pagina oficială sau fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, care avea 1.009.862 de like-uri.

Sursa – gandul.info

                                                                                            Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit

Alegeri Prezidentiale 2014 – Romanii din strainatate stau la cozi ca sa voteze

Românii de peste hotare stau la cozi de câteva ore ca să voteze la alegerile prezidenţiale, unii dintre ei chiar și după ce au mers zeci sau chiar sute de kilometri pentru a ajunge la secțiile de votare. De la Roma, la Munchen, Londra, Paris sau Berna, sute de oameni s-au aliniat în faţa ambasadelor şi secţiilor consulare pentru a-şi alege viitorul preşedinte. Aglomeraţie a fost şi la secţiile de votare din Australia, unde unde urnele s-au închis deja.

 
Diaspora are la dispozitie 294 de sectii de votare

  Citește mai mult