Ziua Drapelului. Zece lucruri pe care trebuie să le știi azi despre culorile oficiale ale țării tale

26 iunie este ziua în care românii de pretutindeni cinstesc drapelul țării lor. Tricolorul are o istorie de 170 de ani și puțini îi cunosc însemnătatea. Iată zece lucruri pe care trebuie să le știi despre drapelul național.

1. Alegerea celor trei culori care compun drapelul României – roșu, galben și albastru – a fost decisă la 1848 de Guvernul revoluționar constituit la Islaz. Decizia a fost luată la Craiova, la 14 iunie, moment în care data de 26 iunie a fost stabilită pentru a marca Ziua Drapelului Național.

2. Cele trei culori alese au fost orientate în sus, pentru a simboliza verticalitatea poporului român. Doar drapelele a trei țări europene mai au trei culori orientate vertical: Italia, Franța și Belgia.

3. Roșul semnifică sângele vărsat de înaintașii noștri pe câmpurile de luptă, pentru împlinirea idealurilor de libertate. Galbenul are menirea de a exprima măreția acestei țări, prestigiul ei și virtutea locuitorilor săi. Albastrul a fost ales pentru a exprima seninul cerului, credința și gândirea limpede a poporului român.

4. „Trei culori cunosc pe lume” a devenit imnul oficial al Republicii Socialiste România în anul 1977. Imnul a fost inspirat de muzica și textul compuse de Ciprian Porumbescu. Imnul RSR păstrează însă doar două strofe din cele cinci ale piesei originale, restul fiind adaptate de regimul comunist.

5. Ofensa adusă însemnelor naționale a fost dezincriminată în 2011, însă un proiect de lege depus în Parlament încă din 2015 prevede reintroducerea pedepselor cu închisoarea pentru cei care batjocoresc inclusiv drapelul național. În vechiul Cod penal, această faptă era considerată infracțiune și era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

6. Drapelul național a fost arborat pentru prima dată pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest, în anul 1995. Acest efort i se datorează alpinistului Gheorghe Lăcătușu.

7. Drapelul național al României se aseamănă izbitor cu cel al Republicii Ciad. Sau invers. Singura deosebire este că albastrul de pe steagul nostru este mai deschis.

8. România deține recordul mondial, consemnat în World Guinnes Book, pentru cel mai mare drapel desfășurat într-un loc public. Steagul, care se întindea pe 80.000 de metri pătrați, a fost desfășurat pe Aerodromul Clinceni, județul Ilfov, în mai 2013.

9. Drapelul național a fost arborat cu cinste pentru prima dată la o întrecere sportivă de renume în 1924, cu prilejul Olimpiadei de vară de la Paris (4-27 iulie). Atunci, echipa națională de rugby a României a obținut medalia de bronz, prima din istoria participărilor delegației României. Țara noastră a participat și la ediția din 1900 a Olimpiadei, tot la Paris, însă nu a obținut nici o clasare pe podium.

10. Drapelul României a fluturat de 53 de ori la ediția a XXIII-a a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, din anul 1984. România a obținut atunci 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

Sursa

9 mai, ziua în care se sărbătoreşte Independenţa de Stat a României

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1977, România era vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României.

În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.

La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial.

Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Citi continuarea articolului AICI

Romanii nu mai au nevoie de vize pentru Japonia, a anuntat premierul nipon

Romanii nu vor mai avea nevoie de vize pentru a merge in Japonia, a anuntat marti premierul nipon Shinzo Abe, dupa discutiile pe care le-a avut cu presedintele Klaus Iohannis la Cotroceni.

Abe a ajuns, marti, la Bucuresti, in cadrul turneul european pe care il intreprinde. Este prima vizita a unui prim-ministru din Tara Soarelui Rasare in Romania.

Prim ministrul Shinzo Abe a facut, marti, o vizita foarte scurta la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, unde, potrivit declaratiilor directoarei Paula Popoiu, a fost impresionat de biserica din Dragomiresti si de aleea ciresilor japonezi, informeaza News.ro

“A fost o vizita foarte scurta. Ni s-a spus de la inceput ca nu va putea sta mult. I-au placut foarte mult casa Sant (Bistrita Nasaud, n.r.) si biserica din Dragomiresti (Maramures, n.r.), dar si aleea cu ciresi japonezi, unde printul Akishino si printesa Kiko au plantat ciresi in urma cu cativa ani”, a spus Paula Popoiu.

Dupa vizita de la Muzeul Satului, premierul Abe a fost primit la Palatul Cotroceni de catre presedintele Klaus Iohannis.

Dupa discutiile tete-a-tete, cei doi au sustinut o conferinta comuna de presa.

Shinzo Abe are al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru in Japonia, de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Cine este Sevil Shhaideh, propunerea PSD pentru functia de prim-ministru

Sevil Shhaideh este numele pe care Liviu Dragnea i l-a prezentat presedintelui Klaus Iohannis miercuri, la consultarile de la Cotroceni.

Shhaideh a fost ministru al Dezvoltarii in 2015 si, anterior, secretar de stat in acelasi minister. Shhaideh a intrat in partid in iunie 2015, la scurt timp dupa ce a fost numita in Cabinetul Ponta.

Sevil Shhaideh (fosta Sumanariu) a fost primul ministru post-decembrist care a jurat credinta Romaniei cu mana pe Coran, pentru ca este de religie musulmana.

Shhaideh a ajuns la Ministerul Dezvoltarii dupa ce Liviu Dragnea a demisionat din functie dupa ce Inalta Curte il condamnase in prima instanta la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumului. Acum, ea este cea pe care Dragnea o propune premier, dupa ce el nu a putut aspira la aceasta functie in urma condamnarii definitive in dosarul respectiv.

In 2011, Liviu Dragnea a fost martor la nunta lui Sevil Shhaideh. Presa anunta in 2015 ca Dragnea fusese nas de cununie, insa, in religia musulmana nu exista termen de nas, ci de martor.

Sevil Shhaideh – CV-ul

Sevil Shhaideh s-a nascut la 4 decembrie 1964 si a absolvit Facultatea de Planificare Economica si Cibernetica din cadrul Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti in 1987.

A urmat o serie de cursuri de perfectionare: expert in administratie publica (USAID, Washington DC, SUA, 1995) si manager ONG (USAID, Washington DC, SUA, 2001), manager de proiect (Oracle University, 2002 si PM Solutions Romania, 2004), auditor (TUV Institution, 2003).

Are o diploma de Master in Managementul Proiectelor de Afaceri, obtinuta in cadrul Facultatii de Stiinte Economice a Universitatii ”Ovidius” (2005-2007).

Si-a inceput cariera profesionala ca analist programator in cadrul Trustului pentru Mecanizarea Agriculturii Constanta (1987-1991), a devenit, apoi, manager Sisteme Informatice in cadrul Directiei de Munca si Protectie Sociala a judetului Constanta (1991-1993) si director Sisteme Informatice in cadrul Consiliului Judetean Constanta (1993-2007).

A ocupat functia de coordonator responsabil cu elaborarea amendamentelor legislative cu privire la actele normative ce reglementeaza administratia publica locala in cadrul Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR) si de director general, Directia Generala de Proiecte, Consiliul Judetean Constanta (2007-2012).

Este presedinte al Asociatiei Nationale a Informaticienilor din Administratia Publica (ANIAP) din 2000, potrivit Agerpres.

Sursa: hotnews, ziare.com

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

1-echipamentgratuit-1030x215

Alegeri Prezidentiale 2014 – Romanii din strainatate stau la cozi ca sa voteze

Românii de peste hotare stau la cozi de câteva ore ca să voteze la alegerile prezidenţiale, unii dintre ei chiar și după ce au mers zeci sau chiar sute de kilometri pentru a ajunge la secțiile de votare. De la Roma, la Munchen, Londra, Paris sau Berna, sute de oameni s-au aliniat în faţa ambasadelor şi secţiilor consulare pentru a-şi alege viitorul preşedinte. Aglomeraţie a fost şi la secţiile de votare din Australia, unde unde urnele s-au închis deja.

 
Diaspora are la dispozitie 294 de sectii de votare

  Citește mai mult