Povestea tinerei care colecţionează costume populare româneşti: „Nu aş pleca niciodată din ţara mea“

Cântă muzică populară şi iubeşte tradiţiile acestei ţări. La 32 de ani, Delia Barbu colecţionează straie autentice româneşti, se consideră o româncă adevărată şi spune că nu ar părăsi niciodată ţara în care s-a născut.

La doar 32 de ani, Delia Barbu se poate consideră o norocosă pentru că face ceea ce-i place în ţara în care s-a nascut. Spune că n-ar putea să o părăsească vreodată deoarece iubeşte tradiţiile şi portul popular românesc, fiind o colecţionară de costume populare pe care le păstrează la loc de cinste. O altă pasiune a Deliei Barbu este muzica populară.

Tânăra s-a născut în Mehedinţi într-o familia cu frică de Dumnezeu de la care a învăţat să iubească tradiţiile. „Tata a cântat şi el muzică populară, e director de casă de cultură la noi în oraş, la Baia de Aramă, a avut grupuri de copii pe care i-a învăţat muzică. În zilele noastre cu greu mai atragi copiii către muzica populară dar eu pe vremuri mergeam din sat în sat, cu tot felul de colegi care acum au ajuns nume frumoase în folclor”, ne-a povestit Delia.

„Din câte îmi aduc aminte pe la 7 ani m-am apucat de muzică. Doamna mea învăţătoare, doamna Trancă, avea şi ea un grup de copii din care am facut şi eu parte. Eram foarte făşneaţă şi voiam să fiu în grupul dânsei, să fac muzică. Ştiam că dânsa vine la Tezaur Folcloric, la doamna Marioara Murarescu şi plimbă grupul de copii prin toată ţara pe la concerte. Doamna Elena Tranca i-a spus penru prma dată tatălui meu că sunt mai talentată, şi uita aşa m-am îndragostit de muzică, mai ales că la mine toata familia cântă. Şi cred că îţi mai trebuie ceva în afară de talent. Îţi trebuie puterea cu care ieşi în faţă. Trebuie să fii ales cumva, cred că avem ceva mai diferit faţă de oamenii normali, să putem să transmitem. Iar eu cântând sunt fericită. Nu pot spune ce simt, sunt cu totul alt om”, povesteşte Delia.

De cănd a intrat în această lume, tânăr face colecţie de costume populare. Are zeci de costume pe care le-a adunat de-a lungul timpului, unele primite în dar de la solişti de muzică populară sau chiar de la părinţi. „Am primit un costum popular de la mama, care l-a purtat la nuntă, în urmă cu ceva ani. Şi ea l-a primit de la bunica, deci are peste 70 de ani. Am filmat pentru unul dintre videoclipiurile mele la piesele de pe albumul „Sunt mandruţă din Istverna” la care am colaborat cu fraţii Advahov şi cu domana Niculina Stoican“.

Mă consider o romancă adevarată şi nu aş pleca niciodată din ţara mea. Am avut onoarea de a reprezenta Romania într-unul din turneele prin care ne schimbam imaginea în lume, împreuna cu ICR şi alături de colegii mei Marian Stlelea dar şi virtuozul Victor Tambu. A fost şi este una dintre experineţele diferite pe care le trăisem până atunci… oamenii cărora le ofereai un zâmbet şi primeai toată atenţia lor, gusturi culinare la care greu m-am acomodat, dar şi o lume diferită de a noastră, altă cultură, alte tradiţii. Nu am stat mult, dar suficient cât să înţeleg că Romaina este ţara în care vreau să trăiesc”, ne-a mai spus tânăra, mandră că este româncă.

Sursa

 

Primul program de chirurgie robotica demara in urma cu 15 ani, la Cluj-Napoca, multumita profesorului de origine romana Ralf Senner

Un prestigios profesor doctor de origine romana face pionierat de mai bine de 18 ani in domeniul chirurgiei robotice, la nivel european.
In octombrie 2018 s-au implinit 15 ani de la implementarea in premiera europeana a unui program care punea bazele chirurgiei robotice pentru studentii si rezidentii de la Universitatea de Medicina din Cluj-Napoca, cu participarea profesorului de origine romana Ralf Senner.

Evenimentul a fost consemnat la vremea respectiva de prestigiosul British Medical Journal:

“Termenii cum ar fi chirurgia telerobotica, chirurgia asistata de robot sau chirurgia robotica virtuala au fost elementele esentiale ale prelegerii tinute in sala Clinicii III Chirurgie, Facultatea de Medicina Cluj-Napoca. Aceasta lume fascinanta a incetat sa mai fie o fictiune, ca in romanele lui Jules Verne“, sublinia profesorul Ralf Senner.

Din perspectiva impactului pe care il are azi chirurgia robotica, este evident ca programul din 2003, sustinut de profesorului Ralf Senner, nu a fost doar o viziune, ci a reprezentat un pionierat la nivel european, in domeniul chirurgiei asistate de robot si care ulterior a modificat fundamental tehnicile chirurgicale.

Pentru profesorul de origine romana, aceasta a reprezentat un obiectiv profesional prioritar, fiind un corolar al experientei si viziunii sale, materializata intr-o cariera de exceptie in acest domeniu de activitate.

Ca sa intelegem si mai bine contributia adusa chirurgiei robotice, trebuie sa subliniem faptul ca la acea vreme, aproape niciun chirurg nu aborda acest subiect, chiar daca ne referim la tari cu traditie in chirurgia din Europa, cum sunt Germania si Elvetia.

In timp ce profesorul Cadier din Bruxelles vorbea, fara sa convinga, la Simpozionul MIC din Hamburg, in 2000, despre viitorul roboticii in chirurgie, profesorul Ralf Senner transforma viziunea sa in realitate. In acelasi an, in Germania, la Munchen realiza primele operatii asistate de robot (chirurgie robotica hibrida), implementa un program pentru chirurgia ambulatorie cu robotul si punea bazele chirurgiei bariatrice asistata de robot.

Din anul 2000 si pana in prezent, profesorul de origine romana a operat cu toate sistemele robotizate, incepand cu robotul Zeus, AESOP 3000, Socrates si da Vinci generatiile Si si Xi iar, in 2017 a fost invitat in calitate de expert pentru evaluarea noului model da Vinci X.

In Romania, cooperarea cu facultatea din Cluj a fost complexa: “Studentii care studiau patologia si tratamentul chirurgical s-au familiarizat cu elemente de chirurgie robotica virtuala si cu planificarea preoperatorie virtual tridimensionala“, scria British Medical Journal in 2003.

Colaborarea cu facultatea de medicina din Cluj a constat in prezentarea tehnicilor laparoscopice robotizate, de telementoring, teleteachning dar si transmisiuni live de operatii pentru conferinte si seminare de chirurgie, punctul culminant al programului fiind, operatia la distanta asistata de robot din 2003, de la Robotic Surgery Clinic din Munchen, catre Spitalul Universitar din Cluj-Napoca (1500 km).

Centrul din Munchen a tratat pacienti din intreaga tara si din strainatate si datorita expertizei medicale a devenit partener al companiilor germane de asigurari, precum si al celebrului canal de televiziune german ARD (emisiuni medicale) . ARD a participat live la operatiile bariatrice asistate de robot.

Departamentul de Sanatate din Emiratele Arabe Unite a ales centrul profesorului Senner pentru tratamentul obezitatii din Emirate si i-au fost incredintate cazuri grave aparute in urma interventiilor chirurgicale bariatrice, de exemplu, la Spitalul J. Hopkins Abu Dhabi, operand in mod regulat cazuri complicate pentru tratamentul chirurgical al obezitatii complexe (> 200-240 kg).

In Cairo, au fost operati, pacienti cu obezitate si complicatii dupa interventii chirurgicale ale obezitatii, confirma si prof. S. Zakaria, de la Cairo University, presedinte al Al Safwa Hospital.

Prof. Viktor Kashenko (Universitatea de Medicina din St. Petersburg) l-a invitat pe profesorul Senner la “International School of Gastric Surgery” iar prof. A. Obrezan si A. Protenko de la IMC St. Petersburg au lucrat in mod regulat cu profesorul Senner si au efectuat impreuna operatii asistate de robot.

Din 2009, profesorul Senner opereaza si in Elvetia, in paralel cu Munchen, unde realizeaza in mod curent operatii bariatrice asistate de robot, folosind tehnica da Vinci cu 4 brate pentru gastrectomia sleeve si tehnicile de by-pass, avand contracte cu cele mai mari companii de asigurari de aici.

Activitatea sa din ultimii ani s-a concentrat pe introducerea in domeniul bariatric a tehnicii da Vinci Stapling cu feedback, profesorul Senner testand noua tehnica in diverse centre de chirurgie experimentala din Europa.

Rezultatele acestor teste au fost uimitoare, peste 80% din totalul interventiilor bariatrice de la spitalul din Cantonul Zurich, fiind interventii fara complicatii, ceea ce i-a adus profesorului recunoasterea deplina a activitatii in domeniul chirurgiei robotice.

Recunoasterea meritelor, din partea tarii de origine, a venit in noiembrie 2017, vizionarului profesor fiindu-i decernata Diploma de Excelenta pentru contributia sa la dezvoltarea chirurgiei endoscopice si pentru intreaga sa activitate.

Sursa

Medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică pentru un elev al Colegiului Naţional ”Mircea cel Bătrân” din Constanţa

Un elev de clasa a XI-a de la Colegiului Naţional ”Mircea cel Bătrân” din Constanţa a obţinut medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică. Robert Păşcălău a fost singurul reprezentant din lotul României care a obţinut această medalie. Colegiul Naţional ”Mircea cel Bătrân” a mai fost reprezentat la această competiţie şi de George Prodan, absolvent al unităţii de învăţământ, care a luat medaliat de argint.

Robert Păşcălău a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că şi-ar fi dorit ca subiectele la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică să fie mai dificile, aşa putându-se face departajarea între concurenţi.

“Olimpiada a fost destul de solicitantă. Probele au fost nici mai grele, dar nici mai uşoare decât în anii precedenţi, chiar mi-aş fi dorit subiecte mai dificile pentru că ele pot face şi în general fac diferenţa între premiile obţinute de concurenţi”, a povestit elevul.

El a afirmat că la olimpiada internaţională au fost trei tipuri de probe.

La proba teoretică avem de rezolvat mai multe probleme din mai multe domenii ale astronomiei şi astrofizicii. La proba observaţională avem de studiat şi de observat anumite obiecte de pe cer. Iar proba de analiză de date constă în analiza unor date grafice, a unor tabele şi interpretarea anumitor rezultate”, a explicat elevul constănţean.

El a spus că a existat şi o probă pe echipe, în care nu era voie să se afle concurenţi din aceaşi ţară şi că echipa din care a făcut parte a obţinut premiul special, fiind considerată cea mai bună de către juriu.

Robert Păşcălău a povestit că pentru astronomie şi astrofizică s-a pregătit singur, aceste discipline nu se studiază la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, iar pentru fizică a fost ajutat de profesoara Adina Dogărescu.

“A fost multă muncă individuală pe partea de astronomie şi astrofizică, dar şi multe cunoştinţe de matematică şi fizică. Pe partea de fizică am fost ajutat de doamna profesoară Adina Dogărescu, iar pe partea de astronomie şi astrofizică am lucrat mai mult individual pregătindu-mă pe lângă subiectele date la olimpiadele anterioare şi de probleme diverse din diferite cursuri de la universităţi de acest profil”, a precizat elevul.

Robert Păşcălău spune că după absolvirea liceului şi-ar dori să studieze în SUA, în domenii ca fizică sau astrofizică, dar că încă nu a luat o decizie finală în această privinţă.

Profesoara de fizică Adina Dogărescu a declarat în cadrul conferinţei de presă, că orice profesor şi-ar dori să aibă un elev precum Robert Păşcălău.

“Robert are o capacitate fantastică de asimilare, de analiză. Este un copil excepţional de bun, de cuminte. Cred că orice profesor şi-ar dori astfel de elevi. Peste câţiva ani l-aş vedea într-un centru de cercetare. Unde anume, va fi alegerea lui”, a afirmat profesoara de fizică.

Robert Păşcălău a obţinut în acest an premiul întâi la Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică, iar anul trecut medialia de argint la Olimpiada internaţională de Astronomie şi Astrofizică. De asemenea, în 2016 a câştigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Astronomie.

În lotul naţional pentru această competiţie s-a aflat şi un absolvent al Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân, este vorba de George Prodan, care a obţinut medalia de argint. Lotul României a obţinut la ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică o medalie de aur, şase de argint, o medalie de bronz şi două menţiuni de onoare.

Directorul Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân, Vasile Nicoară, a spus că în ultimii zece ani elevii unităţii de învăţământ au obţinut la olimpiade internaţionale peste 50 de medalii.

Dacă ne referim doar la olimpiadele internaţionale în ultimii 10 ani cred că avem peste 50 de medalii, numai anul trecut am avut opt medalii internaţionale, acum doi ani 13 medaliaţi internaţionali. Dacă luăm în considerare şi concursuri internaţionale puternice, unele la fel importante şi de dificile ca şi olimpiadele internaţionale suta ar fi mulţumitoare pentru a le aprecia aşa direct”, a precizat directorul Vasile Nicoară.

Sursa

Simona Halep a primit titlul de ambasador al Universităţii Ovidius din Constanţa

Simona Halep a primit luni, titlul de ambasador onorific al Universităţii Ovidius din Constanţa, distincţia fiindu-i acordată pentru “promovarea imaginii academice şi excelenţă în activitatea sportivă”. Jucătoarea de tenis a spus că a primit multe distincţii de-a lungul carierei, însă această este una specială şi le-a transmis tinerilor care au un vis să aibă încredere în el, să muncească şi să nu cedeze niciodată.

Universitatea Ovidius a decis decernarea titlului de ambasador al universităţii pentru Simona Halep, jucătoarea de tenis fiind prima personalitate care primeşte această distincţie, ceremonia având loc luni, în Sala Senatului din campului unităţii de învăţământ.

Rectorul Universităţii, Sorin Rugină, a spus cu acest prilej, că acest titlul a fost iniţiat în urmă cu patru ani, dar a durat până a fost acordat deoarece a fost nevoie de armonizare cu agenda sportivei.

“Nu în fiecare zi putem avea o valoare de nivel mondial oaspetele nostru şi nu numai oaspetele nostru pentru că este prima care va beneficia de titlul de ambasador al Universităţii Ovidius, ambasador, o să vedeţi, peste tot. Acest titlul a fost iniţiat în 2014 la propunerea doamnei decan a Facultăţii de Educaţiei Fizică şi s-a materializat în 2016 prin hotărârea de Senat. Din nefericire e o hotărâre de Senat pe care am temporizat-o până ne-am armonizat agenda. Şi iată că într-un final lucrul se realizează”, a afimat rectorul.

El a mai spus că Simona Halep uimeşte lumea tenisului cu victorii câştigate cu o determinare uluitoare, date de un psihinc puternic şi credinţa că orice este posibil dacă joci cu inima.

Simona a devenit şi este cea mai bună jucătoare de tenis a momentului deoarece a arătat tuturor că este pregătită, nu doar să muncească cum ne-am obişnuit a se motiva, dar să şi înveţe din propriile greşeli, consolidând-şi astfel o mentalitate de campion. Deşi dezavantajată de multe ori de statură, aş zice nu faţă de noi, ci faţă de competitoare, în faţa adversarelor mult mai puternice Simona uimeşte lumea tenisului cu victorii câştigate cu o determinare uluitoare dată de un psihic puternic şi credinţa că orice este posibil dacă joci cu inima”, a declarat rectorul Sorin Rugină.

Apoi, preşedintele Senatului Universităţii, Ion Botescu, i-a oferit Simonei Halep titlul de ambasador al universităţii. “Se acordă titlul onorific de ambasador al Universităţii Ovidius din Constanţa domnişoarei Simona Halep pentru promovarea imaginii academice şi excelenţă în activitatea sportivă”, se arată în diploma acordată sportivei.

Apoi Simona Halep a spus celor prezenţi că a primit multe distincţii de-a lungul carierei, dar aceasta este specială.

“Este o onoare foarte mare pentru mine să fiu prezentă  astăzi aici şi să primesc această distincţie, este deosebită, specială. Bineînţeles am primit foarte multe premii şi am câştigat în tenis, dar această distincţie este specială, diferită şi vreau să mulţumesc facultăţii pentru acest moment deosebit. Sunt onorată să fi făcut parte din această universitate, aici am crescut, a fost un drum lung, greu, dar plin de emoţii, emoţii frumoase şi nu regret tot ceea ce a fost pe parcursul acestui drum chiar dacă au fost momente grele”, a spus Simona Halep.

Ea a ţinut să mulţumească şi oraşului, afirmând că îşi doreşte ca la finalul carierei să se întoarcă aici şi să facă ceva pentru Constanţa.

“Vreau să mulţumesc oraşului bineînţeles, este oraşul meu de suflet, oraşul meu natal, unde mă întorc de fiecare dată cu mare drag. Aici am crescut, aici pot să spun că a fost cea mai importantă cărămidă în performanţa mea, în succesul meu şi bineînţeles mă gândesc cu adevărat să mă reîntorc. Nu ştiu în ce domeniu sau când va fi, dacă va fi, dar cu siguranţă o să fac ceva pentru acest oraş şi o să mă implic în multe evenimente”, a precizat sportiva.

Ea a spus studenţilor, profesorilor şi invitaţilor prezenţi la ceremonie că simte susţinerea loc atunci când se află pe teren şi a transmis tinerilor care au un vis să aibă încredere în el, să muncească şi să nu cedeze niciodată.

“Vreau să vă mulţumesc dumneavoastră pentru toată susţinerea, pentru că o simt chiar dacă sunt la mii de kilometri depărtare şi atunci când am momente grele pe teren susţinerea dumneavoastră este importantă şi mă ajută să nu cedez chiar dacă uneori mai am şi nervi pe teren, este normal. Este un drum plin de greutăţi, dar plin de emoţii frumoase şi spun, nu este un sfat, dar pot să spun aşa: toţi studenţii, toţi tinerii care au un vis să aibă încredere în el, să muncească şi să nu cedeze niciodată pentru că orice este posibil în viaţa asta”, a mai afirmat Simona, care a precizat că este extrem de emoţionată.

La final, ea a declarat jurnaliştilor că se află în vacanţă şi îşi încarcă bateriile pentru noul sezon. “Am perioadă de vacanţă în continuare, odihnă şi încerc să-mi reîncarc bateriile pentru anul care vine”, a spus Simona Halep. Ea a spus că în acest an se va afla de Crăciun în ţară, alături de familie.

Întrebată de dacă un regret în acest an, sportiva a răspuns: “Nu aş putea să am niciun regret pentru anul acesta pentru că a fost un an deosebit din toate punctele de vedere”.

Simona Halep a făcut apoi zeci de fotografii cu studenţii, profesorii şi fanii care i-au solicitat acest lucru.

Sursa

Un român care studiază în Manchester a creat prima platformă online de terapie de recuperare în limba română pentru copiii dislexici

Bogdan Ionescu, acum student la Universitatea din Manchester, a creat prima platformă online de terapie de recuperare pentru copiii cu TSI (dislexici), în limba română, dublu premiată la Gala Societăţii Civile. Jocurile concepute de el îi ajută nu doar pe copiii cu astfel de probleme, ci şi pe cei care lucrează cu aceştia.

Un astfel de joc este “Ghidul ţestoasei”, un limbaj pe care Bogdan l-a gândit special pentru micuţii ale căror probleme nu sunt cu adevărat luate în serios, pentru integrarea în terapii care să ducă la creşterea performanţelor acestor copii, pe care, de altfel, îi sprijină şi mama sa, Cristiana Ionescu, fundraiser şi friendraiser, care a făcut un job din a-i ajuta pe copiii defavorizaţi.

Adevărul: Ce este Ghidul Ţestoasei şi pentru cine l-ai creat?

Bogdan Ionescu: Este un joc în care o ţestoasă desenează. Ghidul este jucătorul care îi da comenzi. Jocul este inspirat după limbajul de programare LOGO. Scopul jocului este de a învăţa copiii concepte fundamentale de programare în limba română. Acesta este primul limbaj de programare pentru copii în limba română şi a fost creat în totalitate de mine, împreună cu jocul în sine.

Vorbeşte-ne despre Lexy – prima platformă online de terapie de recuperare pentru copiii cu TSI, în limba română!

Lexy pentru copiii dislexici este un joc amuzant în care trebuie să prindă litere din aer şi să le pună în ordinea corectă pentru a forma un cuvânt anume. În schimb, pentru terapeuţi este o unealtă care s-a dovedit extrem de folositoare în antrenarea copiilor în recunoaşterea literelor. Lexy a fost scrisă de mine pe parcursul a câtorva luni de la zero. Plănuim să o facem disponibilă şi altor terapeuţi, profesori sau părinţi.

Cum şi de ce ai ajuns să le oferi acest sprijin copiilor dislexici?

Dislexia în România nu este luată în serios ca în străinătate. Oscilează de la a fi considerată o boală psihică la lene. Singura metodă prin care putem demonstra părinţilor şi oficialilor de la ministerul învăţământului că dislexia este o deficienţă de învăţare care trebuie luată în considerare în curicumul şcolar este de a arăta obiectiv creşterea performanţelor copiilor dislexici prin terapia noastră.

Eşti student la Universitatea din Manchester, Mechatronics. Lumea te cunoaşte însă de când erai un copil, drept cel mai tânăr profesor de origami. Există vreo legătură între cele două pasiuni ale tale?

Întotdeauna mi-a plăcut să ştiu cum funcţionează lucrurile din jurul meu şi cum le pot modela pe placul meu. Inginerii, din punctul meu de vedere, sunt cea mai puternică resursă a lumii moderne şi doresc să fac parte din acest grup. În acelaşi timp de mic mi-a plăcut să ajut oamenii din jurul meu, fie vorba de origami sau altfel. Ceea ce învăţ la facultate m-a ajutat să creez Lexy şi Ghidul Testoasei şi îmi dă inspiraţia şi cunoştinţele pentru a crea lucruri noi cu care să pot ajuta lumea din jurul meu.

Ce te vezi făcând peste 10 ani?

În 10 ani aş face ce fac şi acum, aş învăţa, aş crea şi aş ajuta unde pot. Ceea ce consider eu că este mai interesant este ce se va întâmpla în aceşti 10 ani. În cadrul activităţii mele sociale, plănuiesc să creez mai multe platforme pentru ajutarea României. Cât despre cariera mea industrială, sunt cel puţin 5 proiecte în care aş vrea să particip, dar majoritatea vor fi legate de vehicule electrice de performanţă

Profil:   S-a născut în Bucureşti, pe 26 februarie 1998. Studii: Transylvania College în Cluj-Napoca, Facultate: University of Manchester, domeniul inginerie electrică şi electronică.  Locuieşte trei sferturi din an în Manchester, iar când vine în România, o explorează cât mai mult.

Sursa

Laura Mareş, pe vârful Ama Dablam (Himalaya). Fără șerpași, fără oxigen suplimentar

Laura Mareş a devenit prima sportivă din România ce a reuşit ascensiunea tehnică a vârfului Ama Dablam din Himalaya, a anunţat Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă.

În data de 22 octombrie, ora 10,00, Laura Mareş, sportiv legitimat la Alpin Club Carpatic din Bucureşti, divizia Elite Mountaineering, însoţită de Justin Ionescu, antrenor de alpinism şi escalada, a reuşit ascensiunea celui mai înalt punct al muntelui Ama Dablam (6.812 m) din Nepal, fără suport Sherpa şi fără utilizarea de oxigen îmbuteliat.

Expediţia a început în 5 octombrie în Kathmandu, cei doi urmând o etapă necesară de aclimatizare pe Valea Kumbu spre tabăra de bază a Ama Dablam şi prin ture repetate pe munte, timp în care şi-au amenajat singuri cele două tabere intermediare spre vârf. Echipa a atins vârful pe ruta clasică, cea mai populară, cea sud-vestică. Ascensiunea a început din tabăra 2, la ora 2,00 AM şi a durat 8 ore, desfăşurându-se pe un traseu foarte tehnic şi abrupt, surplombant pe alocuri, ce presupune căţărare mixtă, pe stâncă, gheaţă şi zăpadă.

Muchiile sale ascuţite şi feţele abrupte fac ca Ama Dablam să fie numit şi Matterhornul Himalayei

Astfel, Laura Mareş a devenit prima sportivă româncă, legitimată a Federaţiei Române de Alpinism şi Escaladă, ce a reuşit ascensiunea tehnică a vârfului Ama Dablam, considerat cel mai frumos munte din lume.

‘A fost mult mai greu decât mi-am imaginat, a fost o susţinută ascensiune tehnică. Am început antrenamentul pentru Ama în urmă cu un an, constând în escaladă, fitness, alergare pe stadion, ture pe munte‘, a declarat sportiva. Obiectivul său imediat este să se întoarcă acasă la fiica ei. Laura Mareş speră ca în 2019 să urce pe un vârf de peste 7.000 de metri.

Laura Mareş, medic oftalmolog din Iaşi, în vârstă de 43 de ani, ia parte la expediţii montane din 2013, ea urcând pe Elbrus, Mont Blanc, Kilimanjaro, Damavand. Cu timpul, a început să se antreneze pentru ascensiuni din ce în ce mai tehnice: Matterhorn (septembrie 2016), Punta Dufour, Island Peak (aprilie 2017), tentativa pe Gheţarul Polonez în Aconcagua (în ianuarie 2018, reuşita doar pe ruta clasică), Dent du Geant (august 2018). Ama Dablam este al treilea cel mai popular munte himalayan pentru expediţiile comerciale. Cea mai populară rută este muchia de sud-vest, ascensiunile făcându-se, în mod uzual, în lunile aprilie-mai (înainte de muson) şi septembrie-octombrie. Vârful principal, cel mai înalt, pe care l-au urcat Mareş şi Ionescu, are înălţimea de 6.812 metri, iar cel secundar, vestic, de 6.170 m.

Sursa

Un cercetător român a fost premiat în SUA pentru studiile în domeniul biologiei celulare a creierului uman

Sergiu Paşca, profesor asistent de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford din Statele Unite, a primit distincţia ”Early Career Life Scientist Award” din partea Forumului internaţional pentru biologia celulară (ASCB).

Premiul este acordat ”cercetătorilor remarcabili care au derulat în mod independent activităţi de investigare timp de cel puţin şapte ani”, se arată pe site-ul ASCB, potrivit Agerpres.

Paşca a absolvit Medicina în România şi a conceput ”o puternică tehnologie” pentru obţinerea in vitro a ţesutului cerebral uman 3D auto-organizat pornind de la celule stem pluripotente. Aceste culturi sunt cunoscute şi sub denumirea de sferoide neuronale sau organoide specifice regiunii cerebrale, iar laboratorul lui Paşca a demonstrat în ultimii ani cum poate fi ghidată in vitro specificitatea structurilor 3D similare ţesuturilor şi modul în care poate fi utilizată această platformă pentru descifrarea biologiei celulare a creierului uman”, menţionează sursa citată.

Paşca a demonstrat ”în premieră că organoidele pot fi asamblate pentru a forma asembloide cerebrale şi pentru a permite migrarea celulelor sau conexiunile la distanţă şi generarea de circuite neuronale”, potrivit ASCB.

Forumul internaţional precizează că laboratorul dezvoltat de cercetătorul român a reuşit menţinerea pentru cea mai lungă perioadă de timp înregistrată până în prezent a unor astfel de culturi, chiar până la câteva sute de zile.

”Culturile cerebrale 3D pot fi utilizate nu doar pentru studiul creierului uman normal, ci şi pentru realizarea unor modele ale creierelor bolnave”, spre exemplu al persoanelor cu autism. ”În cadrul unui studiu efectuat pe o formă monogenică de autism, laboratorul său a descoperit anomalii în migrarea celulelor celulelor GABA şi a identificat modalităţi de restabilire a comportamentului celular normal”, subliniază ASCB.

Alături de echipa sa, omul de ştiinţă român cultivă în prezent asembloide de creier anterior din celule stem prelevate de la pacienţi diagnosticaţi cu diverse forme de afecţiuni neuropsihiatrice, inclusiv epilepsie, autism şi schizofrenie.

Paşca a declarat că această platformă 3D personalizată de ţesuturi cerebrale are potenţialul de a aduce biologia moleculară mai aproape de psihiatrie şi deţine totodată un imens potenţial de a oferi noi informaţii deosebit de importante pentru diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor neuropsihiatrice.

Sergiu Paşca va prezenta cele mai recente concluzii în urma studiilor efectuate în cadrul unei conferinţe organizată la 10 decembrie la San Diego de ASCB şi Organizaţia europeană pentru biologie moleculară (EMBO).

Sursa

Radu Păltineanu, românul care a traversat pe bicicletă cele două Americi

Radu Păltineanu, un tânăr din București care a început în urmă cu mai bine de 3 ani o expediție pe bicicletă prin Americi, a ajuns acum la finalul aventurii sale, în Ushuaia, Argentina, localitate care este cel mai sudic oraș de pe Glob.

„Doamnelor și domnilor, am reușit! Astăzi, la orele 21:51 am ajuns în Ushuaia, capătul expediției mele americane, unind astfel cele două extreme ale Americilor, pe bicicletă. Mai precis, Deadhorse în nordul Alaskăi și Ushuaia, în sudul Țării de Foc, în prima aventură românească de acest gen. Închei această expediție cu 34.554 de km pedalați și alți 4.100 de km navigați pe cursul fluviului Amazon, kilometri care m-au purtat prin toate țările și teritoriile continentale ale Americii de Nord și Sud”, a anunțat Radu Păltineanu pe Facebook.

În timpul expediției sale el a trecut prin Alaska (SUA) – Canada – SUA – Mexic – Guatemala – Belize – El Salvador – Honduras – Nicaragua – Costa Rica – Panama – Columbia – Venezuela – Brazilia – Guyana – Surinam – Guiana Franceză (Franța) – Peru – Ecuador – Bolivia – Argentina – Paraguay – Uruguay și Chile.

Radu Păltineanu: „Aventura a avut și un profund impact cultural și uman asupra mea”

„Mi-am început expediția americană pe 5 august 2015, în tundra alaskană, coborând apoi în paralel cu lanțul munților Stâncoși, Canada și Statele Unite. A urmat deșertul Chihuahua, Platoul Central Mexican, ascensiunea pe cel mai înalt vulcan din America de Nord, Orizaba (5.636 m), jungla din sudul Mexicului și Guatemala, vulcanii Americii Centrale și căldura infernală a Tropicelor. Din Columbia, am luat-o spre est, începând să zig- zăguiesc pe întreg continentul sud american. Au venit, pe rând, Marea Savană și cascada Angel în Venezuela, jungla guyaneză, Amazonia și atingerea punctului cel mai îndepărtat de centrul Terrei, vârful Whimper (6.268 m) din Masivul Chimborazo, în Ecuador”, și-a explicat Radu Păltineanu traseul.

Apoi, deșertul de pe coasta peruană, altiplano andin, unde am pedalat, uneori, la peste 4.500 de m altitudine, căldurile infernale din nordul Argentinei și Paraguay și, în final, stepa nesfârșită a Patagoniei. Pot spune cu mâna pe inimă: wow, what an amazing journey! În afară de locurile traversate, această aventură a avut și un profund impact cultural și uman asupra mea, fiind posibilă doar cu ajutorul oamenilor mulți care și-au deschis inimile și casele și m-au primit la ei și ajutat. Așadar, vreau să mulțumesc din suflet, tuturor celor care m-ați urmărit de-a lungul acestor ani și m-ați sprijinit cu donații. Doar datorită vouă a fost posibilă această experiență. Cu lacrimi în ochi, vă mulțumesc!”, a continuat el pe Facebook.

Acum, Radu Păltineanu se va întoarce acasă în România pentru o perioadă nedeterminată, pentru a se ocupa de cartea și documentarul care vor spune povestea aventurii sale.

Sursa

Documentar fabulos despre viaţa lui Ilie Balaci (Video)

Ilie Balaci a fost, după părerea multor specialişti care i-au văzut pe amândoi jucând, la fel de mare ca Gheorghe Hagi.

Ilie Balaci a fost un „magician“ al balonului, un fotbalist care, astăzi, nu mai există în România şi, probabil, un al doilea Balaci nu se va naşte niciodată.

„Minunea blondă“ a jucat în Divizia A 347 de partide şi a marcat 84 de goluri pentru Universitatea Craiova (1973-1985), FC Olt Scorniceşti (1985-1986) şi Dinamo (1986-1988). Dintre reuşitele sale pe prima scenă fotbalistică a ţării, 76 au fost pentru Craiova, 7 pentru FC Olt şi unul pentru Dinamo.

Balaci a adunat 69 de selecţii şi a marcat de opt ori pentru naţionala României, iar în două rânduri a fost desemnat cel mai bun fotbalist din România (1981 şi 1982).

Emisiunea „Replay“ i-a dedicat fostului mare fotbalist un episod întreg pe care îl puteţi viziona mai jos:

 

Sursa

Manuela Prajea, profesoară de matematică inclusă pe lista celor mai buni 50 de profesori din lume în 2016

Manuela Prajea a plecat în SUA, la un liceu în Charlotte, Carolina de Nord, după ce alături de elevii români a câştigat peste 600 de distincţii internaţionale, naţionale sau judeţene.

„Mi-am pregătit elevii pentru a excela la mate­ma­tică prin participarea şi câştigarea compe­ti­ţi­ilor de profil şi i-am a­jutat să ia note foarte mari la examene, ceea ce le-a permis unora să fie acceptaţi la universităţi precum Harvard sau Princeton“, explică Manuela Prajea.

În contextul în care la nivelul liceului principala problemă acuzată de elevi este lipsa aplicabilităţii noţiunilor cu care intră în contact, Manuela Prajea spune că abordarea ei legată de matematică a fost diferită. Acest lucru a generat un palmares de premii impresionant, mai ales pentru un colegiu dintr-un oraş mic, dintr-un judeţ, Mehedinţi, aflat mereu la coada topurilor naţionale privind atragerea investiţiilor sau cifra de afaceri totală.

„În ultimii cinci ani am implementat noţiuni de ultimă oră din mediul de afaceri, industrie, medicină sau ştiinţă în cursurile mele de matematică prin programul Cuceritorii Spaţiului, un program STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Mate­matică – n.red.) pe care l-am creat tocmai pentru a-i captiva pe elevii mei şi pentru a-i face să descopere latura practică a matematicii“, explică profesoara.

Dincolo de acest proiect dezvoltat pe cont propriu, în afara orelor de studiu, care ar putea fi implementat şi în alte şcoli unde există profesori suficient de dedicaţi, cursurile de la şcoală erau ţinute diferit.

„Metodele mele se concentrau mereu pe dezvoltarea gândirii, pe raţionament şi creativitate, nu pe urmărirea unor soluţii date sau pe repetarea unor concepte teoretice. Am împărtăşit aceste idei în 40 de cărţi de cursuri, dar şi ca vorbitor în cadrul conferinţelor TEDx“, mai spune Prajea.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

 

În 2016, Manuela Prajea este inclusă pe lista celor mai buni 50 de profesori din lume în cadrul premiului Global Teacher Prize, fiind singurul profesor român care a primit acest premiu până în prezent.

Cu toate acestea, din cauza diferenţelor de opinie cu conducerea Colegiului Traian, Manuela Prajea a decis să plece, fiind deja de două luni de zile în SUA.

Am sărit şi peste România şi Europa şi am aplicat pentru Statele Unite ale Americii. Am trecut printr-o procedură foarte riguroasă de selecţie într-un timp record de 6 luni şi în prezent sunt profesor la un liceu în Charlotte, Carolina de Nord.

Ce a găsit în SUA? Un sistem de educaţie foarte avansat, „riguros şi puternic tehnologizat, cu politici şi regulamente detaliate până la cel mai mic amănunt, proceduri, traininguri şi scenarii pentru orice situaţie, cursuri, perfecţionare academică şi dezvoltare profesională după un parcurs realist şi util, totul gândit, proiectat, implementat, verificat, evaluat şi îmbunătăţit într-un proces continuu.“

„Profesorul aici îşi creează cursul, lecţiile şi evaluările pentru fiecare clasă, o procedură ce aminteşte de sistemul univer­sitar mai mult decât de cel preuniversitar.“

Manuela Prajea mai spune că în sistemul american fiecare profesor are „1.001 atribuţii“, cei care nu sunt căliţi să fie buni multitaskeri neavând nicio şansă.

Sursa

Constănțeanul ambițios care vrea să urce tricolorul românesc pe cele mai înalte vârfuri din toate cele șapte continente de pe Glob

Mihai Nenciu poate fi considerat un sportiv desăvârșit: este parașutist, scafandru, alpinist și alergător de cursă lungă. Când era copil și citea despre cei care navigau în jurul Pământului, constănțeanul în vârstă de 38 de ani visa să cucerească înălțimile amețitoare ale acestei lumi doar cu o frânghie legată de brâu. Ar fi vrut să ajungă și el în locuri neumblate și nedescoperite încă, așa cum făceau eroii copilăriei sale.

Timpul a trecut, însă Mihai nu a renunțat niciun moment la visul său. Așa a apărut proiectul inedit „7 Summits”, demarat în 2017. Împreună cu prietenul și colegul său de expediții, Nicolae Rotaru, Mihai și-a propus să ducă tricolorul românesc pe cele mai înalte vârfuri din toate cele șapte continente. Un obiectiv nebunesc la prima vedere, însă pe care cei doi constănțeni sunt hotărâți să-l îndeplinească. Pentru a-și duce misiunea la bun sfârșit, sunt gata să treacă peste orice obstacol și să-și depășească limitele.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Deviza lor? „Șapte continente, șapte vârfuri, o singură echipă!”. Speră că prin voința, curajul și ambiția lor vor inspira și alți români să-și propună scopuri mărețe. Atât la figurat, cât și – de ce nu? – la propriu.

Cum s-a născut ideea aventurii „7 Summits?”
La început a fost un vis, acela de a ajunge cu tricolorul românesc pe cel mai înalt vârf din Europa. Uneori însă, un vis deschide poarta spre un vis și mai mare. Așa că ne-am gândit să ne „luăm la trântă” cu cel mai înalt vârf al fiecărui continent, pornind de aici, de la malul mării. Am început acest proiect pentru a demonstra că niște oameni absolut normali pot face performanță atâta vreme cât depun efort și pasiune.

Să reziști la efort psihic și fizic la mare altitudine, să te acomodezi, să găsești puterea de a continua, chiar și atunci când ești la capătul puterilor; cred că toate astea pot reprezenta modele pentru orice român. Acesta e și mesajul pe care vrem să îl transmitem. Oricare dintre noi, indiferent de statutul social, poate să evolueze, să se autodepășească și să ajungă sus. Cred într-o Românie a oamenilor care încearcă și care progresează.

Cititi continuarea articolului AICI

 

Olimpic internațional la geografie: “Rămân acasă pentru că se pot face lucruri mărețe și aici”

Ieșeanul Manuel Foșalău a câștigat în acest an aurul la Olimpiada Internațională de Georgrafie, care s-a desfășurat la Quebec, în Canada. Tânărul domn Foșalău tocmai a terminat liceul și a intrat la Facultatea de Geografie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Nu vrea să plece din România.

Care e povestea ta? Cine ești tu? Întreb pentru cititorii care nu te cunosc.
Mă numesc Foșalău Manuel, am terminat Colegiul Național Emil Racoviță din Iași și mă îndrept cu entuziasm către facultate. M-am întors de la Olimpiada Internațională de Geografie purtând cu mândrie medalia de aur la gât, împlinindu-mi visul de mai mulți ani. În urma pregătirii și datorită pasiunii pentru acest domeniu, am reușit să fac mândră lumea din jurul meu: părinții, profesorii, prietenii, precum și persoanele care nu mă cunosc, dar au încredere în tânăra generație. Echipa României s-a clasat pe primul loc între cele 43 de țări participante, lucru care i-a impresionat pe toți cei care au aflat vestea. Geografia mi-a placut încă de când eram mic. Pe atunci pur și simplu stăteam cu ochii ațintiți asupra hărților, fără să îmi dau seama ce mă atrage la ele. Mai târziu, la școală, am început să particip la concursuri și, acumulând experiență și păstrându-mi pasiunea și ambiția, am ajuns la competițiile de cea mai mare anvergură – Balcaniada din Slovenia din 2017 și Internaționala din Canada din 2018. Pe lângă aceste rezultate și multe alte diplome și medalii pe care scrie „Geografie”, mă ocup cu mult elan și de muzică, încerc să  descopăr mereu noi secrete ale pianului, merg la petreceri, ies în oraș, cunosc oameni noi și călătoresc.

Ce înseamnă România pentru tine?
România este țara mea, locul unde m-am născut și față de care am un mare respect. Poate mulți și-au pierdut simțul patriotic și poate nici eu nu îl duc la un nivel foarte înalt, dar mi-a plăcut să port steagul tricolor în străinătate, să primesc aprecierea celor care erau anii trecuți în vârful podiumului și cu siguranță am fost cuprins de o mare emoție atunci când am auzit imnul pe scenă.

Ce îți place cel mai mult la români?
Ospitalitatea. Cred că îi întrecem pe mulți la acest capitol și mi se pare un aspect care ne avantajează și care îi impresionează plăcut pe străini. Nu mulți occidentali pun mare preț pe a oferi de la ei. Pe de altă parte, când un român are musafiri, masa plină este cea mai frecventă formă de ospitalitate.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti


Cum vezi viitorul României? Unde crezi că va fi peste zece ani? Și unde crezi că vei fi tu?
Eu mereu am fost o fire optimistă și recunosc că nu sunt pus în temele politice și economice într-atât încât să pot prevedea viitorul țării, dar, cu riscul să mă înșel, cred că România se îndreaptă spre vremuri mai bune. Acest lucru depinde atât de autorități, cât și de cetățeni, iar tinerii dovedesc o atitudine promițătoare. Îmi doresc mult să se îmbunătățească lucrurile și să se rezolve problemele pe care le știm cu toții, cu atât mai mult cu cât am ales să rămân în țară.

Ce l-a învățat școala românească pe Manu

Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat în școala românească? Dar cele pe care nu le-ai învățat?
Dincolo de integrale, de recombinarea genetică și de alcani, legat de care am ajuns la concluzia că nu au fost în zadar, chiar dacă am fost supărat pe ele la vremea aceea, am învățat să fiu răbdător, să mă descurc cu multe sarcini deodată și să nu mă dau bătut. Ce nu m-a învățat școala românească? Lucruri care îmi vor folosi atunci când „cresc mare”, când o să fiu singur și când va trebui să mă descurc cu toate responsabilitățile unui adult, moment la care mulți ajung încă de la 19 ani, în anul I de facultate. Cred că școala românească îi pregătește pe elevi pentru facultate, nu pentru viață.

De ce nu vrea Manu să emigreze

Când ești plecat din România de ce îți este cel mai dor? 
De locurile mele de zi cu zi, de casă și de prieteni. Să fii plecat și să descoperi lucruri noi e fascinant, dar cel mai adânc în orice om, nu neapărat român, sunt sentimentele care îl leagă de casă.


Cum te gândești la soluția emigrării? Ai recurge la ea? 
Din punctul de vedere al unui geograf, emigrarea înseamnă plecarea populației adulte, forței de muncă, scăderea natalității și destrămarea familiilor. Pe plan național, evident că este dezavantajos. Pe plan individual, salariile mari, traiul mai bun și oportunitățile mai numeroase sunt cele mai atractive, chiar dacă balanța este echilibrată de dorul se casă și de dificultatea de adaptare. Eu nu mă văd recurgând la această soluție, rămân acasă pentru că se pot face lucruri mărețe și aici.


Ce ne lipsește ca popor?
Organizarea, seriozitatea și bunul simț, în cazul unor dintre oameni. Acestea sunt câteva lucruri pe care le-am văzut și le-am apreciat în afara țării și care cred că le poate pune la punct orice om pentru sine.

Care crezi că sunt soluțiile la problemele cu care te-ai întâlnit ca elev?
Cred că sunt necesare niște demersuri legate de cantitatea de informație și de modul de predare în școală. Ar trebui puse în prim-plan învățarea practică și care stimulează gândirea elevilor. Mai mult, pentru copiii de vârste mai mici, școala ar trebui să fie mai relaxată și să încurajeze socializarea și învățarea din plăcere.

Ce întrebare ai fi vrut să îți pun și cum ai fi răspuns la ea?
„Ai vreun mesaj pentru cititori?”. Urmați-vă pasiunea, respectați-i pe cei din jur și țineți cont de sloganul „Schimbarea începe cu tine !”, pentru că e adevărat, după părerea mea.


România este țara mea, locul unde m-am născut și față de care am un mare respect. Poate mulți și-au pierdut simțul patriotic și poate nici eu nu îl duc la un nivel foarte înalt, dar mi-a plăcut să port steagul tricolor în străinătate, să primesc aprecierea celor care erau anii trecuți în vârful podiumului și cu siguranță am fost cuprins de o mare emoție atunci când am auzit imnul pe scenă.”- Manu Foșalău, olimpic internațional la geografie

Sursa

O romanca a fost numita ministru in Franta

Campioana mondiala la 200 metri spate din 1998 si vicecampioana olimpica din 2000, Roxana Maracineanu, nascuta in 1975 la Bucuresti, a fost numita, marti, ministru al Sporturilor in Guvernul francez, in locul Laurei Flessel, care a demisionat dimineata.

Roxana Maracineanu s-a nascut la 7 mai 1975  la Bucuresti si a emigrat in Franta in 1984. In 1998, la Perth, Roxana Maracineanu a devenit prima sportiva din Franta care a cucerit tilul mondial la natatie. In 2000, ea a ocupat locul al doilea in proba de 200 metri spate la JO de la Sydney, fiind intrecuta de Diana Mocanu.

Din 2004, cand s-a retras din activitatea sportiva, Roxana Maracineanu a fost consultant la posturi TV si a imbratisat si o cariera politica, fiind consilier regional in Ile de France (regiunea Parisului) . Ea este casatorita cu jurnalistul Franck Ballanger.

Sursa

 

Cercetătorul român care s-a îndrăgostit de Africa Subsahariană, în ciuda pericolelor de acolo

Profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină din Cluj-Napoca, Andrei Mihalca atrage bani din fonduri de cercetare și călătorește în toată lumea în scop științific.

Din 2006 a început un proiect complex de medicină veterinară socială pe continentul negru, împreună cu o asociație din Cehia. De atunci, a călătorit în Africa în numeroase rânduri, ajungând în țări precum Kenya, Uganda, Liberia, Coasta de Fildeș. Africa de Sud sau Republica Centrafricană.

Care a fost prima țară pe care ai vizitat-o pe continentul negru?
Prima mea întâlnire cu Africa a fost în Kenya. De altfel, Kenya rămâne principala țară africană în care am lucrat. Am fost acolo de cinci ori.

Ți-ai dorit dintotdeauna să ajungi în Africa? 
În Africa visam să ajung de când eram copil, iar când s-a ivit prima ocazie, am profitat. Așteptări nu îmi fac, în general, și așa ajung să mă bucur de tot ce găsesc. Africa – iar când zic Africa mă refer la adevărata Africă, cea Subsahariană – e un loc care va rămâne special în sufletul meu și unde voi dori mereu să ajung din nou. Ori o iubești, ori o urăși, nu e cale de mijloc.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Ce știu africanii despre România?
Cei mai mulți nu prea au auzit despre țara noastră. Oamenii din triburi, cu care noi interacționam des, nu știu nici despre Nadia, nici despre Hagi, nici despre Ceaușescu. Sigur, sunt și persoane care cunosc România, mai ales în țările în care se vorbește limba franceză. Spre exemplu, știu că ministrul agriculturii din Republica Centrafricană era absolvent de USAMV, la Cluj-Napoca.

De câți bani ai nevoie pentru o astfel de expediție și pe ce se cheltuiesc ei?
De mulți. Africa e un continent scump pentru albi. Pentru noi, ca cercetători, pe primul loc e siguranța personală. Uneori avem și studenți care călătoresc alături de noi, iar integritatea lor e pe primul loc. Așadar, cheltuim pentru a avea la dispoziție un transport sigur, alegem hoteluri sigure, rute la fel, chiar dacă asta înseamnă să închiriem un mic avion privat sau să ocolim jumătate de țară. De asemenea, costă mult și asigurarea mijloacelor pentru transportul în siguranță al probelor pe care le recoltăm. Prețurile diferă de la țară la țară, dar în general discutăm despre sume de mii de euro. Noi am călătorit de cele mai multe ori pe fonduri din proiecte de cercetare, alteori din donații, care dacă au fost, au venit din afara țării.

Care sunt cele mai memorabile întâmplări care ți-au rămas întipărite în minte?
Probabil atunci când am fost atacați de o leoaică într-un parc național din Uganda. Sau prima întâlnire cu Makumba, masculul alfa al unui grup habituat din Bai Hokou, din specia poriclitată „gorila estică de câmpie”. El făcea parte dintr-una dintre cele numai patru familii din această specie obișnuite cu omul (două sunt în Republica Centrafricană, două în RD Congo).

De asemenea, în Republica Centrafricană am fost atacați de elefanți. Colectam căpușe, tăuni și muște tse-tse din pădurea ecuatorială. Plasam capcanele în poienile mlăștinoase din mijlocul junglei, iar uneori ne mai împotmoleam. Dacă era pe aproape vreun elefant, trebuia să fim atenți la fiecare mișcare bruscă și să ne retragem în pădure. Aproape mereu eram însoțiți și păziți de pigmei – ei ne erau ghizi peste tot, nu poți merge în pădure fără ei. Sunt niște băieți extraordinari! Dar nu trecea zi fără să ne retragem din calea vreunui elefant.

Ce ar trebui să știe un român care ajunge pentru prima dată în Africa?
În primul rând, să respecte regulile de bun simț, cultura locală și oamenii. Să se ducă acolo doar dacă e atras cu adevărat de savoarea continentului. În plus, trebuie să se intereseze de nivelul de securitate din țara în care merge, să fie conștient de riscul bolilor de acolo și să ia profilaxia necesară. De asemenea, ar fi bine să aleagă cu grijă sezonul în care merge, ca să se bucure cât mai mult de loc.

Mai plănuiești și alte expediții în Africa?
Cu siguranță, însă expedițiile necesită mult timp, pentru că nu merită să mergi și să nu poți face nimic serios. Trebuie să stai măcar două-trei săptămâni. Săptămâna viitoare voi pleca în Somalia, unde voi rămâne opt zile. Am fost invitați de guvernul de acolo pentru o întâlnire preliminară în Somaliland, o regiune separatistă nerecunoscută încă de celelalte state ale lumii.

Sursa

Avram Iancu vrea să înoate peste 600 de km până la Istanbul. Bibliotecarul care a străbătut Dunărea ţinteşte un nou record

Avram Iancu, bibliotecarul din Petroşani, care a parcurs înot Dunărea fără costum de neopren, vrea să stabilească un record mondial, acesta urmând să înoate timp de aproximativ 50 de zile, pe un traseu de peste 600 de kilometri, de la Sulina la Istanbul, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Avram Iancu, în vârstă de 42 de ani, este bibliotecar în oraşul Petroşani, din judeţul Hunedoara, el fiind deţinătorul recordului traversării înot a Dunării fără costum de neoprene. Duminică, el va lua startul în cursa de peste 600 de kilometri, pe care şi-a propus să o realizeze înot de la Sulina până la Istanbul.

”Este o continuare a proiectului de înot a întregului fluviu Dunărea, de anul trecut. Povestea aceasta a «Pilotului de pe Dunăre», a lui Jules Verne, este foarte, foarte frumoasă, dar, din păcate, ea se termină la gurile de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Se termină pentru că aşa a vrut marele Jules Verne şi pilotul de pe Dunăre şi-a terminat într-un anume fel misiunea, în roman vorbesc. Iar«Pilotul de pe Dunăre», varianta românească, în care a străbătut întregul curs al Dunării, doreşte să ducă povestea mai departe, o poveste frumoasă, aceea a traversării înot a Mării Negre, de la Sulina la Istanbul. Voi începe exact din locul de unde am terminat anul trecut, voi mai înota cei zece kilometri din Fluviul Dunărea, până la ieşirea în Marea Neagră, după care voi continua acest efort deosebit până la Istanbul. 89 de zile am înotat anul trecut, pe Dunăre. Acum, între 40 şi 50 de zile estimez lucrul acesta”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Avram Iancu.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Acesta va înota doar în slip, cu ochelari şi cu cască pe cap, fără materiale ajutătoare, la fel ca şi atunci când a doborât recordul de traversare a Dunării.

”De ce fac lucrul acesta? Pentru că îmi doresc ca românii deznădăjduiţi şi întreaga lume să îşi reamintească faptul că ADN-ul românesc este puternic. Acum, în an Centenar, când trebuie să sărbătorim cu toţii în unitate acest eveniment deosebit de important din viaţa ţării noastre. Fără costum de neopren, fără labe de înot, fără niciun fel de materiale ajutătoare, decât slipul, casca de înot şi ochelarii de înot le voi purta. O să fiu însoţit de o echipă de caiacişti, mai mulţi în România, va fi un grup de caiacişti care mă va conduce de la start, după care voi fi însoţit în permanenţă de doi caiacişti, iar la un moment dat cel puţin unul. Voi avea şi o echipă de suport terestru şi voi înota în jur de 15-20 de kilometri zilnic, în funcţie de condiţiile meteo. La finalul zilei am să ies la ţărm, unde voi înnopta în cort, în maşină, unde apuc. După care, a doua zi îmi voi continua drumul exact din locul unde am terminat cu o seară înainte”, a mai declarat bibliotecarul.

În toată perioada în care va parcurge acest traseu, de la Sulina la Istanbul, Avram Iancu va figura în concediu fără plată, la bibliotecă. Familia, dar şi oameni din întreaga lume îl vor putea urmări pe Avram Iancu.

”Va fi o chestiune interactivă, compatrioţii vor putea să vadă în permanenţă poziţia mea în Marea Neagră, viteza de deplasare, absolut tot, printr-un sistem modern de urmărire, chiar înainte de plecare am să pun la dispoziţia publicului larg linkul respectiv, care va conduce la evoluţia mea. Nimeni nu a mai înotat în Marea Neagră atât de mult, sunt aproximativ 630 de kilometri, distanţă care desparte cele două puncte Sulina-Istanbul, puteţi să o consideraţi premieră mondială, naţională, nu asta este important pentru mine, ci este important să parcurgul întregul ţărm românesc, întregul ţărm bulgăresc şi după aceea partea europeană a Turciei, până la Istanbul. Avem o ţară binecuvântată, avem ieşire şi la Marea Neagră, Dunărea este extraordinară. Colegele mele de la bibliotecă sunt alături de mine, a trebuit să solicit un concediu fără plată pentru o lună şi jumătate. Mă duc să fac şi această misiune pentru a transmite un mesaj românilor, în special celor deznădăjduiţi şi, nu în ultimul rând, lumii întregi, fac ce pot prin modul meu de de exprimare, doresc ca România să fie vorbită de bine peste tot”, a mai spus bibliotecarul Avram Iancu.

Acesta are numeroase recorduri. El este primul român care a reuşit să traverseze Canalul Mânecii, având doar slip şi cască. Performanţa a fost realizată în august 2016, după 18 ore de înot. Cu un an înainte, în iunie 2015, Avram Iancu a înotat în Dunăre, din dreptul localităţii brăilene Gropeni până la Galaţi. Atunci a parcurs aproximativ 42 de kilometri în 10 ore.

Sursa

Cine e românca ce conduce divizia de inteligență artificială de la Google

O fostă studentă la Politehnică conduce divizia de inteligență artificială a companiei Google.

Doina Precup, fostă studentă la Politehnica din Cluj, a plecat din ţară în 1995, cu o bursă Fulbright. A făcut masteratul şi doctoratul în Statele Unite, la University of Massachusetts Amherst, iar din anul 2000 s-a mutat în Canada, la Montreal. De atunci a lucrat ca profesor la Universitatea McGill, iar din octombrie 2017 conduce şi DeepMind Montreal, divizia de inteligenţă artificială a companiei Google. „Munca mea de cercetare de la DeepMind e asemănătoare cu cea de la universitate. „Domeniul meu se cheamă reinforcement learning, iar ideea principală este să înveţi calculatorul să ia acţiuni potrivite, utilizând un sistem de recompense”, explică Doina Precup.

Inteligenţa artificială se află la intersecţia matematicii cu programarea. Dacă eşti bun la programare şi studiezi matematica, vei avea posibilitatea să participi la dezvoltarea a tot felul de produse tehnologice. De asemenea, şi ideile creative sunt importante în inteligenţa artificială. În Canada există tot felul de creaţii artistice şi platforme speciale pentru creatori, aşa că şi în această ramură sunt oportunităţi interesante.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sfat pentru tineri

În primul rând, trebuie să fie fluent în limba străină în care o să studieze. Apoi, să aibă deschidere mare faţă de alte culturi, pentru că în majoritatea universităţilor străine de elită va avea colegi din toată lumea. Trebuie să se simtă confortabil şi să înveţe să-şi argumenteze bine punctele de vedere, ca să fie ascultat. Evident, trebuie să fie pregătit să tragă tare, pentru că în universităţile de vârf e întotdeauna mult de muncă. Sunt numeroase teme şi proiecte, dar nu doar aspectul tehnic contează, ci şi prezentarea. Din experienţa mea, românii care ajung să studieze afară se descurcă extraordinar, pentru că au talent în domeniul ştiinţei. Dincolo de talent, au şi putere de muncă, precum şi voinţă. Precup a declarat că nu are în plan să se întoarcă în ţară, deoarece România nu şi-a atins încă potenţialul, altfel mare, în ceea ce priveşte domeniul cercetării.

Sursa

Afaceri inspirate de James Bond: Un CEO roman a creat costumul care nu se uda si l-a testat pe lacul Snagov

Iata ultima noutate in termeni de costume pentru barbati: costumele hidrofobe create de Tudor Tailor, un brand romanesc cu traditie in crearea de costume made to measure barbatesti.

Pentru a demonstra autenticitatea costumului, cei de la Tudor Tailor l-au pus la incercare printr-un test suprem: costumul a fost supus la o proba de wakeboarding (ski nautic) pe lacul Snagov, urmat de o intalnire de afaceri.

Am aflat mai multe despre aceste costume discutand cu Alin Copindeanu, CEO si co-fondator Tudor Tailor.

El ne-a vorbit despre cum a pornit ideea, procesul prin care a fost creat costumul pe care l-au denumit “The Surface Suit”, cum functioneaza, care sunt avantajele lui, de ce este nanotehnologia importanta in industria de fashion, si nu in ultimul rand, cat scot clientii din buzunar pentru un astfel de costum.

Ce este Costumul Hidrofob?

La baza un costum made to measure (creat la comanda, pe dimensiunile clientului, dupa o sesiune de fitting cu un croitor care ia masuri personalizate), costumul barbatesc hidrofob este rezultatul imbinarii nanotehnologiei hidrofobe, care respinge orice lichid, cu tesaturile elegante specifice costumelor business si casual.

Costumul a fost creat pentru a proteja de lichide varsate accidental sau de o ploaie neanuntata.

Inspiratia costumului hidrofob este chiar James Bond, pentru ca este “de neatins”.

Nu vei sari dintr-un avion, bineinteles, si nici nu vei inota cu el, dar este perfect atunci cand te prinde o ploaie pe drum, in drumul dintre doua intalniri sau daca iti versi accidental cafeaua sau vinul rosu pe el la un eveniment de networking.
Tudor Tailor creeaza costume si accesorii practice, care sa fie mai mult decat un design la moda. In cazul costumului hidrofob, nanotehnologia scuteste domnii de griji si de vizite dese la curatatorie“, explica Alin Copindeanu, CEO.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Ce sunt tesaturile hidrofobe?

Chiar daca sunt avansate tehnologic, tesaturile hidrofobe sunt materiale naturale, premium, care lasa pielea sa respire.

Tesaturile hidrofobe sunt create prin tratarea unor tesaturi premium cu substante speciale hidrofobe.

aterialele provin de la doi dintre cei mai mari producatori mondiali de tesaturi, cu traditie, Holland & Sherry, Dormeuil, Cerruti care dezvolta materiale inovative din cele mai fine si rare fibre naturale din lume.

Noua tesatura hidrofoba face orice lichid sa se prelinga foarte usor pe suprafata materialului, iar picaturile ramase sa poata fi scuturate dintr-o singura miscare.

Cum se deosebesc tesaturile hidrofobe de cele impermeabile?

Exista trei tipuri de tesaturi care nu pot fi penetrate de lichide:

1. Cea rezistenta la apa – tesatura este croita strans, rezista la ploi de vara, de exemplu, insa o ploaie deasa patrunde materialul.
2. Cea impermeabila – tesatura este croita foarte strans si poate contine plastic; nu poate fi penetrata nici macar de averse si mentine corpul uscat.
3. Cea hidrofoba – tesatura este tratata cu o substanta speciala, care respinge lichidul; picaturile se preling de pe material.

Costumul hidrofob imbina tesatura impermeabila cu cea hidrofoba.

Astfel, combina tehnica tesaturii foarte stranse cu tehnica tratarii materialelor cu substante speciale.

Ce au in comun nanotehnologia si costumele Made to Measure?

Atat conceptul made to measure, cat si tehnologia hidrofoba din tesaturile costumelor au acelasi scop: confort si eliminarea grijilor purtarii unui costum. Ambele se pliaza pe nevoile celui care le foloseste.

Costumele made to measure sunt croite fix dupa masurile celui care le poarta, iar designul este ales in functie de conformatia corpului. Astfel, cel care poarta un costum made to measure se va simti in largul sau in costum, fara sa i se para mai larg, mai stramt, mai lung sau mai scurt.

Un costum made to measure elimina din start teama ca e greu de purtat si ca zi de zi trebuie sa fii atent la pozitia corpului.

Pe de cealalta parte, nanotehnologia elimina grijile purtarii unui costum. Dupa ce te asiguri ca iti vine manusa, costumul are si beneficiul de a te scapa de grija posibilelor accidente.

Pentru cine au fost gandite costumele hidrofobe?

Cei de la Tudor Tailor isi doresc ca prin introducerea nanotehnologiei in costume sa croiasca libertate pentru toti domnii cu un stil de viata dinamic.

“Inspiratia costumului hidrofob ‘Surface Suit’ este costumul pe care l-ar purta James Bond. Pentru ca ne dorim ca gentlemanii sa aiba o tinuta impecabila, am decis sa ducem croitoria la un alt nivel, mai departe de cusaturi perfecte si croi pe masurile fiecarui domn.

In final, o tinuta impecabila inseamna ca la sfarsitul zilei sa arate la fel cum arata la inceputul acesteia. Iar costumul hidrofob este singura varianta care iti da siguranta ca orice s-ar intampla pe parcursul zilei, vei putea continua ziua fara probleme”, ne spune Alin Copindeanu, CEO Tudor Tailor.

Planuri de viitor: Cum anticipeaza Tudor Tailor ca se vor imbina nanotehnologia si moda in viitorul apropiat

Exista deja mai multe nanotehnologii care au patruns in lumea modei, unele pentru a crea un beneficiu, altele doar pentru a da un efect “wow”. Incetul cu incetul, nanotehnologiile folosite in domenii tehnice (medical, aerospatial, militar) isi gasesc utilitate si in viata de zi cu zi.

Cei de la Tudor Tailor inoveaza constant si incearca sa integreze aceste nanotehnologii pentru a rezolva nevoile cotidiene ale domnilor.

In viitorul apropiat vom lansa si un ‘Travel Jacket’, un concept de sacou de barbati care integreaza o tehnologie de tesatura ce se sifoneaza mai greu, ideala pentru calatorii. Astfel, domnii nu isi vor mai face probleme legate de cum transporta hainele”, ne impartaseste Alin Copindeanu, CEO Tudor Tailor.

Tesaturile hidrofobe sunt disponibile in show-room-urile Tudor Personal Tailor intr-o varietate de culori si texturi, inclusiv in dungi sau carouri, pentru a alege exact stilul potrivit.

Pretul unui costum porneste de la 3900 lei.

Sursa

Economie prin shopping

In momentul scrierii articolului, platforma Beez, care a ajuns în topul celor mai descărcate cinci aplicaţii de shopping din România, avea înregistraţi peste 7.400 de utilizatori, iar fondurile economisite de ei ajungeau la peste 11.500 de lei. În primele două luni de la lansare, reprezentanţii Beez spun că platforma a înregistrat tranzacţii în valoare de peste 300.000 de lei.

Ideea lansării platformei Beez i-a venit lui Vasile Tămaş, în urma unui proiect de marketing despre educaţia financiară, la care a lucrat pentru unul dintre clienţii agenţiei de marketing pe care o deţine. El a conştientizat atunci că cei care urmează cursuri de educaţie financiară rareori aplică ceea ce au învăţat şi că sunt reticenţi când vine vorba de economisire. A descoperit că una dintre sursele acestei probleme se leagă de conceptul de loss aversion (frica de pierdere); Tamaş explică acest concept ca fiind incapacitatea oamenilor de a economisi deoarece creierul lor anticipează sau percepe economisirea ca pe o pierdere dureroasă. În consecinţă, ideea de economisire, pe care Tamaş o numeşte „baza oricărui drum spre independenţa financiară”, are din start premisele unui eşec.

Un alt obstacol care stă în calea economisirii este discountul: „Discountul este un comportament pe care oamenii şi-l doresc, deoarece în mintea lor înseamnă economisire. Asta este de fapt un miraj”, adaugă el.

Tamaş s-a gândit să creeze un produs care să stimuleze obiceiul de a economisi al utilizatorilor, într-un mod pe care aceştia să nu îl perceapă negativ. Aşa a apărut Beez, platforma online pe prin care utilizatorii pot economisi bani din propriile cheltuieli, la fiecare tranzacţie efectuată. Lucian Cramba, care deţine şi platforma online Fastorder (prin care şi-a propus să îmbunătăţească serviciile din restaurante) s-a alăturat businessului ulterior, însă cei doi nu sunt la prima colaborare, ci povestesc că se cunosc de mulţi ani.

Cei doi antreprenori spun că întregul proces integrează principiul universal win-win (câştig-câştig), prin care clienţii, platforma, dar şi magazinele partenere obţin anumite beneficii. „E ceea ce se numeşte marketing afiliat”, descriu ei colaborarea. Prin intermediul acesteia, magazinele partenere, care în mod normal alocă bugete de marketing pentru atragerea şi fidelizarea clienţilor, aleg să direcţioneze un procent din valoarea fiecărei comenzi venite prin intermediul aplicaţiei Beez reprezentanţilor platformei, care la rândul lor împart acest procent cu utilizatorii.

Sumele acumulate în urma tranzacţiilor se pot retrage când depăşesc valoarea de 50 lei, acesta fiind pragul minim la care se poate completa cererea de retragere a banilor în contul bancar, sau pot fi păstrate pentru investiţii ulterioare sub forma de „sweet deals”, o metodă prin care utilizatorii cu un comportament de economisire exemplar sunt recompensaţi prin reduceri la anumite produse. Comisionul direcţionat înspre platforma Beez diferă în funcţie de magazinul partener, variind între 1 şi 25%. Suma rezultată se împarte între contul de economisire al utilizatorilor şi reprezentanţii platformei Beez (70% din această valoare merge către economiile clienţilor).

După încheierea tranzacţiei, clientului i se adaugă noul comision în contul de economisire; acesta va rămâne în aşteptare timp de 30 de zile, până la expirarea perioadei legale de retur. După această perioadă, în cazul în care produsul nu a fost returnat, tranzacţia este validată. În situaţia unui retur, suma înregistrată pe platformă în urma tranzacţiei respective este anulată.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Potrivit lui Tămaş, jumătate din veniturile românilor sunt destinate achiziţionării produselor alimentare, 15-20% hainelor, 10-15% din bani sunt folosiţi pentru plata asigurărilor şi a utilităţilor şi tot în jurul a 10% călătoriilor. El spune că în momentul de faţă aplicaţia poate fi folosită pentru aproximativ 20% din coşul mediu lunar de cumpărături al clienţilor.

Pe viitor, planurile celor doi vizează „creşterea procentului mediu lunar pe care îl impactăm din coşul mediu de cumpărături al utilizatorilor noştri, aşa că ne vom întrepta atenţia către piaţa de retail şi food, unde încercăm să stabilim parteneriate cu magazine offline şi online care ar fi dispuse să adopte tehnologia noastră, pentru a-şi fideliza clienţii”. Ei se aşteaptă la o creştere de până la 60-70% odată cu extinderea în zona de food, iar principalii retaileri la care se gândesc pentru încheierea parteneriatelor în această direcţie sunt Carrefour şi Mega Image, care au deja platforme online de cumpărături.

Anul trecut, comerţul electronic a înregistrat în România o valoare de 2,5 miliarde de euro iar previziunile pentru acest an spun că valoarea acestei pieţe va depăşi 4 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor Beez.

„În ultimii trei ani, comerţul online a înregistrat salturi exponenţiale cuprinse între 60% şi 80% de la an la altul”, observă Lucian Cramba.
Dintre utilizatorii aplicaţiei Beez, un procent de circa 70% sunt bărbaţi şi 30% femei. Cramba spune că „deşi în acest segment al cumpărăturilor electronice intuim că femeile realizează un volum mai mare de tranzacţii, aparent bărbaţii sunt mai deschişi să testeze şi să adopte soluţii tehnologie precum aplicaţia noastră”.

Printre obiectivele pe care cei doi şi le-au fixat până la finalul acestui an se numără atingerea unui prag de 30.000 de utilizatori. De asemenea, se gândesc să se extindă şi pe plan internaţional, primele două obiective fiind Marea Britanie şi Statele Unite. În acest sens au demarat un parteneriat cu Citi Bank pentru a-şi facilita expansiunea mai rapidă pe cele două pieţe.

După ce vor reuşi să consolideze comportamentul de economisire al clienţilor, următorul pas este educarea acestora ca potenţiali investitori, însă până acolo reprezentanţii Beez spun să este un drum lung şi că momentan se focusează pe creşterea credibilităţii platformei şi consolidarea poziţiei acesteia ca platformă de economisire. În prezent, echipa Beez este formată din nouă angajaţi.

Sursa: Business Magazin

 

Elevii români, buni la Fizică: Au cucerit cinci medalii la Olimpiada Internațională

Lotul olimpic de Fizică al României a cucerit o medalie de aur și câte două de argint și bronz la Olimpiada Internațională de Fizică de la Lisabona.

Competiția din Portugalia a avut loc în perioada 21-29 iulie și a adunat peste 400 de concurenţi din 90 de ţări. A fost cea de-a 49-a ediție a concursului.

Petru Cotruț, elev al Liceului Internaţional de Informatică din București, a câștigat o medalie de aur. El a reușit o izbândă similară și la ediția precedentă a întrecerii.

Medaliile de argint au fost cucerite de Sabina Drăgoi și Ștefan Dolteanu, tot de la Liceul Internaţional de Informatică din București, în timp ce Cosmin Andrei (Liceul Internaţional de Informatică din București) și Răzvan-Mihai Ursu (Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța) au fost recompensați cu medalii de bronz.

 Delegaţia României a fost coordonată de Delia Davidescu (cadru didactic la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală) și Adrian Dafinei (conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti).

România, una din țările cu tradiție la Olimpiada Internațională de Fizică

Olimpiada Internațională de Fizică constă n susținerea a două probe (una teoretică și una experimentală) cu durata de 5 ore fiecare. Scorul maxim ce poate fi obținut de un concurent este de 50 de puncte (30 de puncte la proba teoretică și 20 la proba experimentală).

Prima ediție a întrecerii a avut loc în 1967, în Polonia. Atunci au participat doar cinci țări, România fiind printre ele. Competiția a fost găzduită de țara noastră de două ori, în 1972 și 1983.

Sursa

Olimpicii au adus acasă tezaurul din Rusia: 12 medalii

12 liceeni cu minți sclipitoare au venit acasă cu tezaurul din Rusia: 12 medalii de aur şi de argint au luat la olimpiada internaţională de matematică, fizică, chimie şi informatică de la Iakuț, în Siberia. Acasă, i-a aşteptat răsplata: au primit aplauze chiar de la aeroport.

Elevii noştri nu au stat degeaba nouă nouă zile în Rusia. România a fost fruntaşă la Olimpiada Internaţională la toate materiile: matematică, informatică, fizică şi chimie.

Spun că a fost ușor, dar liceenii noştri care au fost vedete la Olimpiada din Rusia au înfruntat 200 de elevi din 24 de ţări. Isteţi şi prietenoşi, au devenit repede şi foarte populari.

„Mi-am făcut doi prieteni, unul era din Nepal şi cred că vom ţine legătura. Diferenţele culturale erau clare, dar totuşi aveam multe puncte în comun”, spune unul dintre tineri.

Mândri de ei, părinţii şi profesorii i-au așteptat la aeroport și i-au aplaudat pe olimpicii de aur până nu şi-au mai simţit palmele.

„E o primă etapă în maturizarea lor, mă aşteptam să iasă copii mai maturi şi au ieşit”, apune Diana Gârban, părinte.

„Știam că avem copii foarte bine pregătiţi. S-au descurcat mai mult decât onorabil şi au reprezentat ţara cu multă onoare”, spune profesorul Flavius Boian, team leader.

După ce îşi agaţă în cui noile medalii preţioase, olimpicii nu au multă vacanţă. În septembrie îi aşteaptă alt concurs internaţional la Praga.

Cu 2 premii I absolute, 7 medalii de aur și 5 medalii de argint echipa României la Olimpiada Internațională de Matematică, Fizică, Chimie și Informatică TUYMAADA 2018 s-a clasat pe locului 1.

INFORMATICĂ:

Medalie de aur: Mușat Tiberiu; Dicu Emanuel

Medalie de argint: Tinca Matei

FIZICĂ:

Medalie de aur: Chiosa Ionel; Iosif Theo

Medalie de argint: Vasile Mihai

MATEMATICĂ:

Medalie de aur: Tran Bach Nguyen

Medalie de argint: Cardaș Tudor; Gîrban Alexandru

CHIMIE:

Medalie de aur: Florescu Ciobotaru Ana; Constantinescu Miruna Maria

Medalie de argint: Belciu Maria.

Team-leaderi: Flavius Boian și Marian Viorel Anghel

Sursa