3 liceeni din România participă la Olimpiada Geniilor, în SUA. Ei au creat un robot pompier

Emoții mari pentru 3  liceeni de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Sibiu care concurează de luni la Olimpiada Geniilor, organizată de către Oswego State University of New York, între 17 şi 22 iunie.

Alexandru Rădac, Daniel Marpozan şi Codrin Muntean sunt elevi în clasa a X-a la matematică-informatică şi formează echipa herotech, coordonată de profesoara de fizică Florentina Ileşan, potrivit Digi 24.

Cei trei elevi sibieni vor prezenta în SUA două invenţii proprii, un robot şi un sistem inteligent de economisire a energiei electrice.

Emoții mari pentru 3  liceeni de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Sibiu care concurează de luni la Olimpiada Geniilor, organizată de către Oswego State University of New York, între 17 şi 22 iunie.

Alexandru Rădac, Daniel Marpozan şi Codrin Muntean sunt elevi în clasa a X-a la matematică-informatică şi formează echipa herotech, coordonată de profesoara de fizică Florentina Ileşan, potrivit Digi 24.

Cei trei elevi sibieni vor prezenta în SUA două invenţii proprii, un robot şi un sistem inteligent de economisire a energiei electrice.

“Scopul nostru este să aducem la lumină creativitatea, inteligenţa şi spiritul de echipă şi în final să ne facem remarcaţi, atât ca echipă, cât şi ca naţiune. Participarea la acest eveniment ar fi o oportunitate de a ne întâlni atât cu tehnologii noi, cât şi cu oamenii importanţi din spatele acestora. Prezenţa echipei noastre la concurs ar putea aduce o contribuţie semnificativă în ceea ce priveşte dezvoltarea locală a echipamentelor tehnologice, preluând informaţii din această sferă atât de la organizatori, cât şi de la participanţi’, arată cei trei liceeni, în prezentarea proiectului lor.

Dan Barna: „De tineri ca ei România are mare nevoie.
Alexandru, Andrei și Codrin ne reprezintă zilele acestea țara la Olimpiada Geniilor în SUA cu două invenţii proprii, un robot pompiere creat să salveze oamenii dintr-un incendiu şi un sistem inteligent de economisire a energiei electrice. Îi felicit cu tot dragul, și pe profesorul coordonator, și le doresc mult succes.

Avem atât de mulți tineri care își dedică timpul și creativitatea pentru a face proiecte valoroase pentru țara noastră și pentru viitorul nostru. Ei cred că avem șansa să ne facem bine ca societate și noi avem datoria să ne implicăm mai mult.
Dacă nu sunteți convinși, vă las să citiți scopul pe care l-au avut cei 3 tineri din Sibiu: “Scopul nostru este să aducem la lumină creativitatea, inteligenţa şi spiritul de echipă şi în final să ne facem remarcaţi, atât ca echipă, cât şi ca naţiune”.

Sursa

S-a stabilit audierea in Senat a viitorului ambasador SUA in Romania

Adrian Zuckerman, propus de presedintele Donald Trump pentru postul de ambasador in Romania, va fi audiat, joi, de Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA.

Audierea a fost anuntata pe site-ul Senatului american.

In aceeasi sedinta vor fi audiati mai multi ambasadori nominalizati, printre care reprezentantii SUA la ONU, Libia, Egipt sau Emiratele Arabe, transmite Realitatea TV.

Amintim ca Donald Trump a anuntat, in iulie 2018, ca il va nominaliza pe Adrian Zuckerman, din New Jersey, ca ambasador extraordinar si plenipotentiar al Statelor Unite ale Americii in Romania.

Intr-un comunicat transmis de Casa Alba, se precizeaza ca Zuckerman a emigrat in Statele Unite din Romania la varsta de 10 ani si vorbeste fluent limba romana.

Zuckerman este un avocat in Baroul din New York din 1984 si este partener in cadrul firmei internationale de avocatura Seyfarth Shaw LLP.

A fost co-presedinte pentru proprietati imobiliare si servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar inainte a fost presedinte pentru proprietati imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

De asemenea, a detinut si functia de presedinte al unui juriu de selectie judiciara al unei instante civile si de arbitru pentru Consiliul Imobiliar din New York.

Este implicat in activitati filantropice si educationale, fiind membru in board-ul Kids Corp. si in board-ul absolventilor Facultatii de Drept din New York.

A absolvit celebrul Massachusetts Institute of Technology (1979), dar are si o diploma in drept de la New York Law School (1983).

Trump l-a nominalizat pe Zuckerman, insa acesta mai trebuie sa treaca de audierea din Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA si apoi de votul in plen.

Zuckerman il va inlocui pe actualul ambasador, Hans Klemm.

Sursa

Andreea Esca îl va însoți pe Papa Francisc în avionul papal, la venirea în România

Stirile PRO TV vor transmite în programele de știri cele mai importante momente ale vizitei în România a Sanctității Sale Papa Francisc.

Pe parcursul celor trei zile ale călătoriei, începând cu 31 mai, echipa de jurnaliști Știrile PRO TV va urmări traseul Suveranului Pontif, va transmite imagini în direct de la întâlnirile acestuia cu autoritățile statului, dar și prezența la slujba pe care o va oficia la Catedrala Sfântul Iosif. Cristian Leonte și Alex Dima vor fi gazdele unor ediții speciale Știrile PRO TV.

Andreea Esca va fi printre puținii jurnaliști români selectați să-l însoțească pe Sfântul Părinte în avionul papal spre țara noastră, dar și înapoi către Roma. „Sunt extrem de onorată că am fost selectată să fac parte din echipa de jurnaliști care îl va însoți pe Papa Francisc în avionul papal spre România și înapoi către Roma. Sunt și foarte emoționată; nu m-am gândit niciodată că voi fi atât de aproape de Papa. Sunt curioasă dacă voi simți o emoție aparte când voi ajunge în preajma Sfântului Părinte și acum îmi fac lecțiile ca să fiu cât mai bine pregătită. Această întâlnire este, pentru mine, încă o dovadă că am avut mereu un înger protector”, a spus Andreea Esca despre întâlnirea cu Papa Francisc. 

Momentele importante ale vizitei Papei vor fi transmise live pe parcursul celor trei zile în ediții speciale Știrile PRO TV de la ora 13:00, 17:00 și 19:00, dar și pe www.stirileprotv.ro.

Sursa


Omul de afaceri care a donat 20.000 de euro pentru salvarea Băilor Imperiale din Herculane

Un antreprenor timişorean a contribuit cu aproape 20.000 de euro la campania de strângere de fonduri derulată în această perioadă pentru protejarea staţiunii Băile Herculane.

Tinerii arhitecţi din  Asociaţia “Locus” Timişoara, care au dat viaţă iniţiativei Herculane Project, au demarat în luna aprilie o campanie de strângere de fonduri pentru a pune în siguranţă una dintre cele mai reprezentative clădiri de patrimoniu din Băile Herculane.

O parte din acoperişul clădirii Băilor Imperiale Neptun şi un perete s-au prăbuşit în luna februarie, existând ricul major ca şi alte părţi ale clădirii să aibă aceeiaşi soartă. Voluntarii Herculane Project au anunţat pe pagina lor de Facebook că au nevoie de 100 de mii de euro pentru a demara lucrările de conservare, pentru care au făcut un proiect tehnic şi aveau deja autorizaţie de construire de la Primăria Herculane. Un om de afaceri din Timişoara i-a anunţat că va dubla suma care se va aduna din donaţii, până la 1 mai. Condiţia a fost ca la momentul respectiv să nu-i fie dezvăluită identitate.

Până la 1 mai, în conturile Asociaţiei Locus, care gestionează Herculane Project, s-au adunat 18.000 de euro, sumă care este dublată de către omul de afaceri timişorean Ovidiu Sandor.

Motivul pentru care am făcut gestul asta este pentru că fiul meu, de 11 ani, mi-a spus că trebuie să-i ajut pe aceşti tineri. Am văzut iniţiativa acelor tineri arhitecţi, legată de Herculane şi la un moment dat am făcut o vizită la Herculane cu copiii şi am vizitat atât baia asta imperială, cât şi alte clădiri de acolo care au istorii similare care au o soartă la fel de tristă. Am decis că e ceva ce trebuie sprijinit, din mai multe puncte de vedere. În primul rând clădirea în sine şi locul în sine, care sunt o dovadă fizică a istoriei noastre cu toate nuanţele ei, cu perioada romană, cu perioada habsburgică, cu perioada austro-ungară, cu perioada comunistă, cu toate straturile acestea şi nuanţele istoriei. În al doilea rând, cred că este grozav că în sfârşit tânăra generaţie începe să se implice din ce în ce mai tare în astfel de proiecte culturale sau sociale şi cred că genul asta de iniţiativă trebuie încurajat şi susţinut. Consider că această clădire, dacă e repusă în valoare şi dacă ea devine un loc cultural sau social, poate să ajute Băile Herculane, care sunt un loc fantastic, să-şi regăsească calea şi să redevină o staţiune celebră în Europa. Acest proiect cred că poate fi un exemplu extraordinar despre cum poate o cumunitate să se redescopere în jurul unui astfel obiect de patrimoniu”, a declarat Ovidiu Sandor.

Omul de afaceri a spus că momentan nu are planuri de investiţii la Herculane, dar că pe lângă rugămintea fiului său a fost convins să sprijine proiectul şi de felul în care s-au implicat tinerii de la Asociaţia Locus. Ovidiu Sandor spune că a ales să lanseze provocarea cu dublarea sumei tocmai pentru a face mai multe persoane să se implice în această iniţiativă.

 “Am ales felul acesta tocmai din dorinţa de a încuraja lumea să se implice fiecare cu cât poate, pentru că eu cred că nu trebuie să aşteptăm mereu să facă alţii şi consider că fiecare dintre noi putem contribui într-o oarecare măsură. Fie cum fac aceşti tineri din asociaţie, care se implică cu timpul şi munca  pe care o depun, dar şi aşa cum se implică şi cei care au donat diverse sume de bani. Eu sper că proiectul acesta va parcurge etapele necesare şi într-un număr de ani, acea clădire să fie readusă la frumuseţea ei de odinioară şi sper să ajungem să ne bucurăm de ea”, a mai spus antreprenorul timişorean.

Sursa

Cat de mare a fost “Regele”! Hagi, in topul celor mai buni fotbalisti din ultimul sfert de secol

Gica Hagi a fost inclus de publicatia Four Four Two in topul celor mai buni 101 fotbalisti din ultimul sfert de secol!

La implinirea a 25 de ani, revista a lansat un numar special, care include si clasamentul celor mai buni jucatori “din timpul vietii noastre”.

Singurul roman prezent in topul Four Four Two este Gica Hagi, unul dintre cei mai buni “tricolori” din istorie.

“Regele” a fost plasat pe locul 59, peste alte nume uriase ale fotbalului mondial.

Hagi depaseste jucatori ca Mo Salah, Paul Gascoigne, Carlos Tevez, Pippo Inzaghi, Eden Hazard sau Jurgen Klinsmann.

Mai mult, editorii publicatiei britanice il plaseaza pe Gica Hagi peste rivalii sai est-europeni din anii ’90, Davor Suker si Hristo Stoichkov.

Cel mai bun jucator din ultimii 25 de ani este Leo Messi, argentinianul fiind urmat, evident, de Cristiano Ronaldo.

Iata cum arata Top 5:

1. Leo Messi
2. Cristiano Ronaldo
3. Zinedine Zidane
4. Ronaldo
5. Ronaldinho

Sursa

Tehnologia blockchain creata de firma unui roman a fost utilizata in cadrul celui mai mare exercitiu medical NATO din istorie

SupplyBlockchain, companie creata de romanul Sebastian Cochinescu in SUA, a furnizat serviciile sale software in cadrul exercitiului “Vigorous Warrior 19”, care a fost organizat la inceputul lunii aprilie in Romania, de catre Centrul de Excelenta Militara Medicala al NATO si Ministerul Apararii Nationale (MApN).

“Vigorous Warrior 19” s-a desfasurat la Baza Militara Cincu in perioada 1 – 15 aprilie si a fost cel mai mare exercitiu medical militar din istoria NATO, anul acesta fiind prezenti peste 2.500 de participanti din 39 de tari. In cadrul exercitiului au fost simulate peste 1.000 de scenarii in care este necesara interventia echipajelor medicale din structurile militare NATO.

Acesta a fost unul din primele proiecte la nivel mondial in care structurile militare NATO au folosit tehnologia blockchain prin solutiile oferite de SupplyBlockchain.

A fost o onoare sa punem la dispozitia Armatei Romane si a Centrului de Excelenta Militara Medicala NATO solutia noastra adresata structurilor militare si de securitate nationala, mai ales ca suntem printre primele proiecte la nivel mondial in care tehnologia blockchain este folosita intr-un context militar. Succesul acestui proiect se datoreaza atat deschiderii spre inovatie a factorilor competenti din cadrul MApN, cat si operativitatii personalului militar de pe teren, implicat in acest exercitiu de proportii“, declara Sebastian Cochinescu, CEO al companiei SupplyBlockchain.

In luna decembrie 2018, Sebastian Cochinescu a primit Emblema de Onoare a Statului Major al Apararii, castigand premiul sectiunii “Creativitate pentru Securitate” cu proiectul SupplyBlockchain in cadrul PatriotFest – concurs organizat de MApN, MAI, SPP, STS, SRI si New Strategy Center.

Solutiile SupplyBlockchain pot fi folosite de companiile farmaceutice pentru a urmari trasabilitatea produselor lor, reducand in acest fel pierderile. De asemenea, platforma SupplyBlockchain poate fi utilizata atat pentru asigurarea transparentei in cazul campaniilor umanitare, cat si pentru monitorizarea provenientei produselor din industria alimentara.

Sursa

Nume importante din lumea culturală românească au început pregătirile pentru Paște, pictând ouă de dimensiuni impresionante

Alexandru Tomescu, Gheorghe Fikl, Oana Pellea, Cristian Mungiu, Dan Perjovschi, Ivan Patzaichin, Alex Găvan, Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern și mulți alții își exersează talentul la pictură în scop caritabil. Fiecare dintre ei și-a luat angajamentul de a picta câte un ou de Paște de doi metri înălțime pentru a sprijini inițiativa Fundației Calea Victoriei, care urmărește construirea primului teatru privat din ultimii 70 de ani.

Operele de artă vor fi expuse la 17 aprilie în clubul Fratelli, de unde pot fi achiziționate de cei care susțin realizarea proiectului Grivița53. Toate exponatele care nu s-au vândut în această zi vor fi scoase le licitație în cadrul unui eveniment organizat de casa Artmark. Însă, o serie de personalități și companii care activează în România și-au exprimat deja intenția de a achiziționa o parte a lotului de ouă supradimensonate.

Alexandru Tomescu este cel mai cunoscut violonist român contemporan, iar din 2007 cântă la vioara Stradivarius Elder – Voicu, singura vioară Stradivarius de patrimoniu. Când i-a fost propus să devină unul dintre creatorii lucrările, acesta nu e ezitat.
„Cu mare bucurie m-am alăturat campaniei de strângere de fonduri pentru Grivița 53 – primul teatru construit împreună! Este un proiect extrem de generos, creativ și nonconformist – cum altfel, dacă poartă semnătura lui Chris Simion? Alături de mine va fi Ana Munteanu – un artist remarcabil, împreună cu care am susținut numeroase concerte. Am convingerea că unindu-ne forțele, artiști, iubitori de frumos și de cultură, vom reuși să transpunem în realitate acest proiect excepțional”, a spus violonistul.
Oana Pellea este unul dintre ambasadorii Griviția53, iar propunerea de ajuta la strângerea de fonduri nu a putut decât să o bucure. „Susțin acest proiect și cred că nu e nevoie de multe cuvinte, ci de donații și fapte. E un proiect curajos inițiat de oameni curajoși și frumoși. E aproape o nebunie să construiești un teatru astăzi și mai ales în România… dar ce superbă nebunie! Nu am niciun concept. Am doar dorința de a ajuta și bucuria de a participa la un astfel de proiect.”  

Sursa

Românul plecat în Himalaya pentru cauza copiilor în dificultate, într-o gală caritabilă alături de Inna şi Irina Rimes

Alexandru Tudose, care a urcat 19 zile până pe vârful Lobuche East (6.119 m) din Munţii Himalaya, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei în care se află cei peste o sută de copii îngrijiţi de Fundaţia Copii în Dificultate, va povesti experienţa, la Sala Palatului, în cadrul spectacolului caritabil Stars4Dreams de pe 16 aprilie.

Spectacolul va avea loc la Sala Palatului şi se va bucura de participarea unor vedete precum Inna, Irina Rimes şi Nicoleta Nucă.

Prin călătoria lui, Tudose a atras atenţia că există copii bolnavi pentru care lucruri banale sunt imposibile. Himalaya Climb4Dreams este un episod al campaniei Jeans4Dreams, care sprijină activitatea Fundaţiei Copii în Dificultate. Un obiectiv important al acestei campanii constă în obţinerea a cel puţin 10.000 de donaţii prin SMS (mesaj ZILE la 8844). În prezent, s-a ajuns la 7.290 de SMS-uri.

De-a lungul călătoriei sale de 19 zile în Himalaya, Alexandru Tudose a avut ocazia să vadă locuri, să cunoască oameni şi obiceiuri.
Alexandru Tudose a ajuns la Kathmandu pe 20 martie, în plin festival Holi, al culorilor, şi de la Everest Base Camp, locul de unde pleacă toate expediţiile pentru creasta sudică, a străbătut traseul până la Lobuche East. A dus cu el cărţi de colorat, pe care le-a împărţit copiilor din munţi, şi a transmis celor de acasă un mesaj video.

Fundaţia Copii în Dificultate îngrijeşte copii cu boli incurabile în faze terminale, cu tulburări din spectrul autist şi abandonaţi.

Sursa

Elev român, admis la Oxford și la Yale: ”Toți eram buni, diferența o face sclipirea personală”

Petru Neagu este un elev român care a învățat patru ani într-o școală internat din Anglia la care a fost admis pe bază de examen. El va absolvi în 2019 și va avea de ales între 3 universități de renume: Oxford, Yale și Imperial College London.

Petru spune că adaptarea în Anglia i-a luat un an și că au fost multe momente grele în cei patru ani petrecuți până acum în Regatul Unit. Însă, recunoaște că modul în care profesorii sprijină elevii valoroși este impresionant.

”Am crezut că mă voi adapta rapid, toata lumea m-a încurajat. Nu a fost chiar așa… Deși cu nivelul de limba engleză stăteam foarte bine, mi-au trebuit circa 3 luni să mă adaptez noului sistem și aproape un an ca să pot spune că m-am integrat 100%.

Părinții mi-au fost permanent aproape, deși de la distanță, din România. Vorbeam des la telefon. Atât ei, cât și eu simțeam nevoia să ne auzim chiar și pentru 2 minute. Am petrecut momente frumoase, dar și momente grele în școală, într-un mediu cu grad de internaționalitate ridicat, cu reguli foarte stricte, școală în care unii dintre elevi plecau zilnic acasă după ore, alții rămâneau în internat, ca mine. Am legat prietenii ce sper să fie pe viață.

”Eu mă simt a fi unul dintre aceia”

Cu perseverență am parcurs fiecare an, am depășit fiecare provocare, până ce am reușit să fiu recunoscut ca unul dintre cei mai buni elevi ai școlii. Dacă cei de acolo văd în elev potential ridicat, atunci investesc în el astfel încât să îl ajute să performeze la maxim.

Eu mă simt a fi unul dintre aceia. Rezultatele mele sunt pe măsură și sper să obțin nota maximă la examenele finale ale acestui an. Am fost numit de către o comisie profesorală drept unul dintre prefecții școlii, cu atribuții serioase. Suntem răspunzători de disciplina școlară, de programele extra, suntem consultați referitor la problemele și schimbările ce s-ar putea impune atât la nivel administrativ, cât și la programa școlară și chiar și pe parte financiară, de investiții. Toate acestea ne pregătesc de viață mult mai devreme decât ne puteam închipui acum câțiva ani.

Educația dobândită aici în școală m-a ajutat să îmi dezvolt personalitatea și să îmi definesc drumul în viață. Am muncit mult, dar a meritat”, spune Petru.

”În decembrie am fost admis la Oxford University și la Imperial College la profilul inginerie mecanică și de câteva zile am aflat că am fost acceptat și la Yale University.

Interviurile pe care le-am susținut au fost definitorii. Este ca într-un meci de tenis: chiar dacă ești foarte bine pregătit trebuie să reziști și presiunii psihologice a momentului. Toți candidații au fost preselectați pe bază de rezultate și examene preliminarii, toți eram foarte buni. Diferența o face sclipirea personală, acel ceva unic ce trebuie să îl transmiți în cele 20 de minute de interviu. Făcusem pregătire la școală pentru acest lucru, dar nu este chiar la fel… A fost provocator.

Acum îmi este destul de greu să aleg. Toate variantele de universități ce m-au acceptat au greutate în domeniu, va trebui să îmi fac bine temele înainte de a lua o hotărâre, iar la final cred că ține și de inspirația personală!”, încheie el.

Sursa

Florin Morariu, „eroul cu făcăleţ”, distins pentru curaj de regina Marii Britanii. Ceremonia, în Turnul Londrei

Ieşeanul Florin Morariu, supranumit „eroul cu făcăleţ de la Londra”, a primit, vineri, distincţia „The Queen’s Commendation for Bravery” din partea reginei Marii Britanii, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Turnul Londrei.

Florin Morariu a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că este mândru că a primit distincţia şi că a avut nişte emoţii foarte mari la ceremonia care a durat 4 ore.

„Ceremonia, care a durat 4 ore, a avut loc în Turnul Londrei şi am avut nişte emoţii foarte mari, dar când am urcat pe scenă mi-au trecut. Mi-a fost înmânată distincţia “The Queen’s Commendation for Bravery” de către un lord, care este reprezentantul Casei Regale a Marii Britanii. Sunt mândru că am primit această distincţie, dar şi fericit, m-au felicitat toti cei prezenţi. Mi-au făcut o prezentare foarte frumoasă. Împrenă cu mine au mai fost încă două persoane care au primit această distincţie, iar alte 20 de persoane au primit medalii. Aş vrea să le spun românilor că, oriunde s-ar afla, în orice colţ al lumii, să nu uite că sunt români”, a spus Morariu.

Acesta se va întoarce, duminică, în România, unde munceşte, urmând să decidă, ulterior, ce va face.

Florin Morariu a primit în vara anului trecut o scrisoare din partea autorităţilor britanice prin care era propus de către premierul Theresa May pentru a primi distincţia „The Queen’s Commendation for Bravery”.

Distincţia reprezintă o formă de recunoaştere a unui comportament brav al militarilor şi civililor, demonstrat în anumite circumstanţe deosebite şi în numele naţiunii britanice.

„Mi-au trimis o scrisoare (autorităţile britanice – n.r.) prin care am fost întrebat dacă sunt de acord să primesc decoraţia. (…) A fost o cerere formulată de premierul Angliei şi a fost aprobată de către Regina Marii Britanii. Este vorba despre “The Queen’s Commendation for Bravery”. Chiar dacă e vorba doar despre decoraţie în sine, cred că tot reprezintă ceva să fii primul român care o primeşte”, declara, în iulie 2018, Florin Morariu.

În noaptea de 3 spre 4 iunie 2017, trei indivizi au intrat cu o dubă închiriată în oameni, pe Podul Londrei. Înarmaţi cu cuţite, au început apoi să atace trecătorii şi pe cei din localurile de lângă pod, din celebra Borough Market.

Florin Morariu muncea atunci într-o brutărie din Londra, chiar în zona London Bridge, în care a avut loc atacul terrorist, el reuşind să surprindă într-o filmare făcută cu telefonul mobil momentele de coşmar de pe străzi. În filmare, românul le povesteşte colegilor de serviciu cum l-a lovit pe unul dintre terorişti după ce acesta reuşise să înjunghie o persoană. El şi un alt coleg au în mână nişte beţe, iar românul îi cere altuia să îi aducă „un făcăleţ” din bucătărie, ca să se poată apăra în caz că apar din nou atacatorii. La finalul filmării se văd şi două victime înjunghiate, care primesc ajutor din partea autorităţilor.

Sursa

Românca din Iași care conduce o echipă de cercetare genetică la Milano: „Vreau să descopăr mecanisme importante pentru cancer!”

Născută la Iași, în 1974, Dana Brânzei a absolvit liceul în orașul natal, unde a și început studiile universitare, la Facultatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. După ce a încheiat primul an acolo, a plecat definitiv din țară, iar astăzi lucrează în cercetare la Institutul de Oncologie Moleculară din Milano.

În Italia, conduce o echipă internațională formată din 12 oameni – biotehnologi, fizicieni, medici sau ingineri – care încearcă să descopere mecanisme importante pentru viitoare posibile tratamente ale cancerului. Mai exact, laboratorul condus de românca Dana Brânzei studiază procese de reparare a ADN-ului și de organizare a cromozomilor.

Unde ai continuat studiile după ce ai părăsit România?
Am plecat în Japonia, inițial în Tokyo, cu o bursă de studii de la Ministerul Japonez de Educației, pe cinci ani. În primul an am studiat intensiv limba japoneză, astfel încât să pot face studii universitare în această țară. Pe atunci, cursurile se făceau integral în japoneză. După ce am încheiat anul de pregătire a limbii japoneze, m-am mutat în orașul Sendai, la Universitatea Tohoku, unde am urmat Facultatea de Farmacie.

La terminarea celor cinci ani și absolvirea facultății, am obținut o altă bursă, pentru masterat. Apoi au urmat alte burse, pentru doctorat, pe care mi l-am dat în biologie moleculară și celulară, la aceeași universitate din Sendai. După toate astea, am lucrat ca cercetător post-doctoral la institutul RIKEN, din localitatea Wako. În final, am stat 11 ani și jumătate în Japonia, înainte să mă-ntorc și să lucrez în Europa.

Cum ai ajuns în Milano și cât de ofertantă e Italia pentru un cercetător?
În 2005, când lucram încă la RIKEN, în Japonia, am venit la institutul IFOM (n.a. – International Foundations of Medicine) din Milano pentru un schimb de experiență, ca să învăț câteva tehnici noi pe care voiam să le aplic proiectului meu. Mi-a plăcut ce-am găsit aici și tot atunci am primit propunerea să lucrez ca cercetător. Ceea ce am și făcut, jumătate de an mai târziu. Institutul este foarte bun, iar Italia e o țară care îmi place. Însă nu e ușor să conduci munca de cercetare aici, motivul principal fiind acela că fondurile de cercetare sunt limitate.

După doi ani lucrați la institutul din Milano, ai primit propriul laborator de cercetare.
Așa este. După doi ani, am aplicat pentru poziții de șef de laborator în diferite universități și centre din Europa, inclusiv la institutul pentru care lucram deja. Candidații interni sunt de regulă descurajați, dar am primit oferta. Cum îmi plăcea institutul mai mult decât cele din locurile de unde am primit oferte (pe care le-am vizitat cu ocazia interviurilor), am decis să rămân. În acest moment, echipa mea are 12 oameni, dar mărimea ei depinde de fondurile pe care le adun. Mai ales dacă reușesc să accesez fonduri europene.

România, Japonia, Italia. Unde te-ai simțit cel mai bine?
În fiecare dintre ele m-am simțit atât foarte bine, cât și foarte rău. Cred că acum sunt OK, dar asta în principal pentru că am ajuns la un anumit nivel spiritual. Încerc să mă concentrez strict pe prezent, când greutățile par să vină una după alta. În final, stilul de viață ni-l alegem noi și nu e nevoie să fim afectați de ce fac cei din jurul nostru. Nici să facem competiție cu ei, nici să punem etichete. Însă ambientul științific este deseori extrem de agresiv. Să rămâi liniștit și focalizat pe lucrurile care contează, în știință și în viața personală, nu e ușor.

Ai studiat atât în România, cât și în Japonia. Ce diferențe ai observat între cele două sisteme de educație?
Sistemele sunt diferite, deși organizarea din Japonia era oarecum asemănătoare cu cea din România. Dar cred că cei mai importanți sunt oamenii pe care îi întâlnești și cu care interacționezi în timpul procesului de învățare. Din punctul ăsta de vedere, am fost norocoasă. Mi-a plăcut să învăț și am fost susținută pe calea asta atât de familie, cât și de profesorii mei. Și din liceu, și din Japonia.

Ai câștigat numeroase premii în lumea academică, de-a lungul anilor. Care sunt cele mai „de suflet”?
Toate m-au bucurat și m-au ajutat să merg înainte. Câteva care rămân de bucurie sunt Premiul de Excelență pentru studiile de doctorat, cele două premii de la European Research Council, pentru laborator. Alte momente? Când am fost aleasă membră a organizației EMBO (European Molecular Biology Organization) sau când am fost nominalizată Cavaler pentru merit științific, de către președintele Klaus Iohannis.

Ca om de știință originar din România, cum ați fost privită în lumea academică?
Nu am întâmpinat greutăți pentru că sunt româncă. Mă simt respectată și prețuită în lumea în care mă mișc, dar este un traseu care cere timp. Nu ar fi drept să spun că naționalitatea nu contează deloc. Cu siguranță, inițial sunt alte naționalități mai bine privite decât cea de român. Dar important e să clădești încredere și să cultivi valoare.

Revin un pic la perioada petrecută în Japonia. Ce au japonezii și nu au europenii?
Japonia este țara mea de suflet. M-am născut în România și trăiesc în Italia, dar sufletul meu, la nivel fundamental, e în Japonia. Niponii pot trăi momentul florii de cireș, care durează doar câteva zile, cu admirație, iubire și adorație. Ca să continui cu acest exemplu, cireșul devine anual o posibilitate de trăire a vieții, una de câteva zile, dar una din care Dumnezeu crește ca un copac și devine prezent în tine. Bineînțeles că nu trebuie să fii în Japonia ca să te uiți la cum strălucește lumina soarelui, printre crengile pline de flori, și să fii complet fericit, conștient în același timp că totul trece în afara acelui moment fragil și etern.

Nu este vorba despre ce au japonezii material. Au chiar mai puțin decât europenii, din punct de vedere al bunurilor acumulate. Probabil că stau mai bine tehnologic, dar cel mai important e că sunt acomodați natural cu meditația, ca mod de trăire a unei vieți altfel foarte responsabile și serioase. Asta am adoptat eu, sau am încercat să iau cu mine din Japonia.

Sunteți plecată de ceva timp din țară. Cum se vede de la distanță mediul de cercetare din România?
Mediul de cercetare, în toate țările din lume, este creat nu numai de infrastructură și echipamente, ci și de oamenii excepționali pe care îi are. Din ce-am văzut și auzit, sunt anumite fonduri europene care au intrat în România, în ultimii ani, dar nu am simțit că oamenii din țară sunt dispuși să se dedice trup și suflet cercetării. Că nu sunt doritori, cu adevărat, de cunoaștere. Însă e doar o impresie de la depărtare, poate să fie complet greșită.

De ce vă e cel mai dor din România?
De mama și de cei dragi rămași acolo. Ajung cam o dată pe an în țară, să-i văd pe ai mei și să respir aerul de acasă. Deocamdată nu mă gândesc să mă restabilesc în România, dar nu-i exclus ca pământul natal să mă cheme la el, la un moment dat.

Ce obiective profesionale aveți în viitorul apropiat?
Aș vrea să fac în continuare cercetare la nivel mondial, să descopăr mecanisme și terapii pentru cancer. Nu știu unde voi fi. Deocamdată e bine la Milano, deși nu e ușor să găsești oameni de valoare. Cercetarea se face în echipă și sper să găsesc persoane pasionate și talentate cu care să lucrez.

Sursa

Înotătorul Avram Iancu a terminat pe podium Arctic Ultra 6633, cea mai dură cursă din lume

Avram Iancu, românul care a traversat înot cei aproape 3.000 de kilometri de la izvoarele Dunării până la vărsarea fluviului în Marea Neagră, a trecut linia de sosire a ultramaratonului Arctic Ultra 6633, cea mai dură competiţie de profil din lume.

Avram Iancu a încheiat cursa Arctic Ultra 6633 pe locul trei, după ce a parcurs cei 611 kilometri în 206 ore şi jumătate (timp neoficial). El este al patrulea român din istorie care a reuşit să încheie concursul desfăşurat în condiţii extreme, Arctic Ultra 6633, scrie AIMX.ro. Tibi Uşeriu a câştigat de trei ori Arctic Ultra 6633, iar Andrei Roşu şi Vlad Tănase au terminat pe locul al treilea ediţia din 2016.

„Mi-am dus drumul până la capăt. Până la capătul lumii. Şi deşi am reuşit nu am niciun merit, e doar îngăduinţă divină. Iar locul 3 obţinut la una dintre cele mai grele curse din lume e doar o răsplată nesperată pentru tot ceea ce am îndurat aici. Dumnezeu să binecuvinteze România!“, a transmis Avram Iancu pe Facebook. 

„Mă întorc să termin ce am lăsat neterminat“, spunea Avram Iancu, într-un interviu acordat pentru „Adevărul“, înainte de traseu. Asffel, bibliotecarul din Petroşani s-a ţinut de promisiune, în timp ce nouă din 15 concurenţi au abandonat cursa pe parcursul celor 611 kilometri, potrivit sursei citate.

Înotătorul Avram Iancu a trecut al treilea linia de sosire. Sportivul a ajuns la Tuktoyaktuk, pe malul Oceanului Arctic, sâmbătă dimineaţa, la ora 11.00 a României. Cel mai probabil, va ceda o poziţie în clasament după ce David Hirschfield, ocupantul locului patru, va ajunge şi el la finish. Organizatorii îi vor scădea acestuia, din timpul total, trei ore şi 40 de minute, perioada petrecută de David pentru a-i acorda primul ajutor concurentului din Franţa, Didier da Costa, care a fost la un pas de tragedie şi şi-a incendiat sania pentru a nu îngheţa.

Startul cursei s-a dat pe 7 martie, la 20.30, ora României. Doar trei din cei 15 concurenţi au ajuns la finish până în acest moment, printre care şi Avram Iancu, iar alţi trei încă se află pe traseu.  

Faţă de ediţia de anul trecut, traseul concursului Arctic Ultra 6633 s-a mărit cu 48 de kilometri. Tibi Uşeriu deţine recordul de 172 de ore şi 50 de minute. A 11-a ediţie a Arctic Ultra 6633 a fost câştigată de Paul Watkins.  

Curajul, încrederea şi dorinţa de a termina o cursă începută anul trecut şi abandonată din cauza unei accidentări l-a animat pe Avram Iancu în aventura lui. 

Avram Iancu este primul român care s-a încumetat să lupte cu apele Canalului Mânecii, înotând fără întrerupere 12 ore şi 25 de minute, aproximativ 40 de kilometri. Este primul român care a realizat un maraton acvatic pe Dunăre, în lungime de 45 de kilometri, şi totodată primul român care a parcurs întregul curs al Dunării, de la izvoare la vărsare (2860 de kilometri), în premieră mondială fără costum de neopren, în 89 de zile. Este şi primul român care a înotat Marea Neagră până la Istanbul, în 60 de zile.

Sursa

Cum a reuşit o antreprenoare din România să cucerească Parisul cu mititei, sarmale şi papanaşi

Ecaterina Paraschiv-Poirson ar vrea să aducă în Bucureşti proiectul Ibrik, restaurantul din Paris deschis la finalul lui 2018, care în ianuarie a intrat pe lista redactată de editorii VOGUE a celor mai hot locuri din capitala Franţei. Până când acest lucru va deveni realitate, noi aici, în Micul Paris, ne întrebăm un singur lucru: cum a fost posibil ca mititeii noştri să devină vedete chiar pe scena pariziană, una dintre cele mai rafinate ale lumii?

Restaurantul a fost deschis în decembrie 2018, chiar de ziua României, pe 1 decembrie. Nu am calculat, dar aşa a fost să fie. Este cel de-al doilea proiect al meu, după o cafenea deschisă tot în Paris, cu denumirea Ibrik“, spune Ecaterina Paraschiv – Poirson, proprietara celor două unităţi.

Cafeneaua Ibrik a fost deschisă în martie, 2017, în cel de-al nouălea district din cele 20 câte are Parisul, o zonă cunoscută pentru repere precum Opera, bulevardul Haussmann sau Galeriile Lafayette.

Lucrurile au mers foarte bine, astfel că în vara anului trecut, Ecaterina Paraschiv-Poirson începe cel de-al doilea său proiect, restaurantul Ibrik Kitchen. De data aceasta, antreprenoarea şi-a dorit ca restaurantul să fie în cel de-al doilea district parizian, o zonă care se conturează a fi tot mai hip, un fel de Centrul Vechi al Bucureştiului, dar cu doza de rafinament parizian la pachet.

Atât cafeneua, cât şi restaurantul au o inspiraţie comună, şi anume bunica antreprenoarei şi al său ritual de relaxare.

Am părăsit România, alături de familie, când aveam şase ani şi jumătate, bunica fiind persoana de care m-am simţit foarte legată. De altfel, Ibrik, numele cafenelei, vine de la ritualul ei de preparare a cafelei. Chiar dacă părinţii mei au fugit din ţară, eu mereu am rămas foarte ataşată de România.

Având în suflet amintirea bunicii, Ecaterina Paraschiv-Poirson a apelat la ajutoare de nădejde pentru a recrea atmosfera casei în care a copilărit într-una dintre cele mai în vogă zone ale Parisului. Şi de data aceasta familia i-a fost alături.

„Designul restaurantului a fost făcut de verişoara mea, Laura Paraschiv, cea care are buticul Circa 1703 – 3071. Laura caută obiecte de design, din diferite timpuri, pe care le aduce în spaţiul ei din Bucureşti. Ceea ce mi-am dorit eu pentru Ibrik Kitchen a fost să regăsesc salonul bunicii mele. Ţin minte că avea o masă neagră de marmură. Nu se potrivea neapărat cu ce era în jurul său, dar pe mine mă atrăgea foarte tare.

Mai departe, pentru completarea proiectului Ibrik Kitchen, antreprenoarea a apelat la prieteni. Doi i-au fost de mare ajutor, mai ales că unul dintre ei avea abilităţi culinare dovedite după o participare foarte reuşită la MasterChef.

„Eu sunt prietenă cu Ovidiu (Ovidiu Malişevschi – n. red.), iar mai departe Ovidiu este prieten cu Bogdan (Alexandrescu, fost concurent la MasterChef – n. red.). Ei se ocupă de partea de meniu a restaurantului, dar investiţia este a mea şi s-a ridicat la 350.000 de euro.“

În decembrie, chiar de ziua naţională a României, în an de centenar, Ibrik Kitchen şi-a deschis porţile, iar la scurt timp a intrat pe lista celor mai hot locuri din Paris realizată de editorii VOGUE, cea mai prestigioasă publicaţie de modă şi lifestyle la nivel global.

Când străzile Parisului sunt aglomerate de sute de experienţe, cum de a reuşit micul restaurant cu rădăcini româneşti să prindă atât de bine?

Cred că am avut o şansă foarte mare pentru că nu sunt restaurante din Balcani în Paris. Vedem că a trecut moda fine-dining-ului în Paris, oraş care este cam cu zece ani înaintea Bucureştiului. Dar pe de altă parte, Parisul este cam cu zece ani în urma New York-ului, oraş în care întâlneşti orice gastronomie. Parisul abia acum devine mai exotic.“

Deşi majoritatea are în minte mâncarea asiatică drept primă asociere cu exotismul gastronomic, preparatele româneşti sunt extrem de interesante datorită melanjului unic de influenţe.

Pe firul istoriei, România a fost trecută de multe popoare. Poţi spune azi că micii sau sarmalele sunt ale tale? Dar tocmai varietatea de influenţe aduce bogăţia gastronomiei româneşti. Eu asta am vrut să arăt Parisului, că plecând din România pot reconstitui tradiţii culinare de mii de ani.

Iar Parisul a zis „Oui, Oui“ din toată inima şi s-a pus pe mâncat cu două mâini mititei şi sarmale.

„Avem două meniuri diferite, unu de prânz şi unu de seară. Francezii iau prânzul foarte rapid. Trebuie să aibă ceva bun şi cald şi la timp. Seara însă este despre a savura masa.“

În cadrul meniului, câteva preparate au devenit vedete de necontestat.

Încercăm să facem mititeii aşa cum ştim noi că sunt acasă, pufoşi şi cu gust, dar şi dacă mergi în Bucureşti ajungi într-o adevărată polemică privind adevărata reţetă a celui mai bun mititel. Sarmalele sunt la fel de bine primite, iar papanaşii au devenit vedeta meniului.“

Iniţiativa Ecaterinei Paraschiv-Poirson de a aduce (alt)ceva din România şi, mai important, de a stârni reacţii pozitive, în Paris, nu este singulară.

Compania Le Manoir, controlată de familia antre­pre­norului Cristian Preotu care deţine mai multe afaceri în domeniul gastronomiei fine, a decis anul trecut să intre pe piaţa din Franţa cu distribuţia de vinuri româneşti şi cu un magazin în Paris unde va vinde produse tradiţionale de pe piaţa locală şi din ţările din regiune. 

Potrivit celor mai recente declaraţii, distribuţia de vinuri urmează să înceapă în primăvară acestui an odată cu deschiderea magazinului în centrul Parisului, mai exact în apropiere de Turnul Eiffel şi de Ambasada României în Franţa. Investiţia nece­sa­ră pentru acest spaţiu de retail este estimată mo­men­tan la 350.000 de euro.

România este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa şi chiar din lume, cu 5,2 milioane de hectolitri estimaţi pentru 2018, cele mai recente date disponibile. Totuşi, exporturile sunt practic inexistente. Iniţativa lui Preotu poate părea „une folie“, dar ţinând cont de proaspăta deschidere a publicului parizian spre noi experienţe culinare, chiar şi cei mai rafinaţi băutori de vinuri franţuzeşti s-ar putea îndrăgosti de terroirul din Dealul Mare, una dintre cele mai bune zone viticole din România. Iar Ecaterina Pa­raschiv – Poirson spune şi ea că nu a terminat cu introducerea publicului francez în tainele gastronomiei balcanice, aşa că are în plan deschiderea unei brutării cu specific.

Să nu vă fie prea mare mirarea dacă în câteva luni, pe lângă baghete şi croissante, francezii îşi vor întinde terina pe o felie zdravană de pâine cu cartof şi vor renunţa momentan la brânza cu mucegai pentru o felie de telemea gustoasă.

Înainte de a începe povestea Ibrik, aveam o meserie foarte serioasă, eram avocat. Am renunţat total la acea viaţă după o carieră de 10 ani în care am muncit foarte mult. Declicul cred că a fost primul meu copil, o fată, care la vârsta de trei ani credea în poveşti şi care mi le spunea mie.“

Pasiunea copilului şi inocenţa de a crede în basme au fost un semnal de alarmă. Ceva se pierduse odată cu anii duri de avocatură, acea putere de a mai crede în „A fost odată ca niciodată…“.

Cumva m-am gândit că aş vrea şi eu povestea mea, aşa că am lăsat lumea asta exclusiv raţională în încercarea de a aduce ceva emoţie în ea. Am descoperit după ceva timp că nu îmi mai este frică să combin cele două lumi. Şi am mai învăţat că instinctele şi curajul de a asculta de ele sunt esenţiale în antreprenoriat.

Şi că tot veni vorba, Ecaterina Paraschiv-Poirson spune că i-ar plăcea mult să deschidă un Ibrik chiar în Bucureşti. Până acum instinctele nu au înşelat-o. Îi mai trebuie doar un partener de afaceri curajos pentru a uni Micul Paris cu Marele Paris la o cafea la ibric.

Sursa

Un roman a castigat cursa de 120 de mile de la ultramaratonul de la Polul Nord

Romanul Vlad Adrian Crisan Pop a castigat cursa de 120 de mile, varianta scurta a ultramaratonului “6633 Arctic Ultra” de la Cercul Polar de Nord, el inscriindu-se in acest concurs cu gandul sa stranga bani de burse pentru copiii bolnavi de cancer.

Potrivit anuntului facut pe pagina oficiala de Facebook a competitiei, Vlad a reusit duminica “un rezultat fantastic”, printre altele, organizatorii afirmand ca romanul a alergat zambind tot drumul, de la start pana la linia de sosire.

Vlad Adrian Crisan Pop si-a propus ca prin participarea la ultramaratonul de la Polul Nord sa stranga bani pentru copiii bolnavi de cancer, noteaza cei de la Asociatia MagiCamp, unde activeaza acesta.

S-a inscris la 6633 Arctic Ultra dintr-un singur motiv, cu un singur gand: sa stranga bani de burse pentru copiii bolnavi de cancer. Vrea sa creeze 100 de burse pentru 100 de copii bolnavi de cancer din tabara MagiCamp. Burse de 500 de lei pe luna, timp de 12 luni“, se arata intr-o postare pe pagina de facebook a asociatiei.

Pe de alta parte, luni dimineata, bibliotecarul Avran Iancu isi continua cursa de 380 de mile (618 km) la ultramaratonul 6633 Arctic Ultra.

Polisportivul din Petrosani se afla pe pozitia a opta in concurs si se indrepta spre cel de-al cincilea punct de control, cel de la Aklavik, la 211,1 mile de start, conform monitorizarii afisate pe site-ul concursului.

Romanca Florentina Iofcea s-a retras din concurs.

Sursa

Povestea lui Sebastian Dobrincu, eroul digital al generației de mâine

Copilul digital, de un milion de dolari! Așa este cunoscut în Sillicon Valley, românul Sebastian Dobrincu, care la nici 20 de ani își permite să plătească o chirie de 15.000 de dolari într-unul din cele mai bune cartiere din San Francisco. În România, profesorii de la Liceul Internațional de Informatică îl considerau un mediocru și i-au făcut multe zile fripte. În SUA este deja considerat unul dintre cei mai buni ITști din lume.

S-a născut în Bucureşti într-o familie frumoasă, care a ştiut să-i identifice capacităţile intelectuale deosebite şi să i le dezvolte. Avea doar cinci ani, când şi-a dat seama că vrea să descopere tainele informaticii. La început îi plăceau jocurile video, pe care a început să şi le modifice singur şi să-şi construiască el propriile aplicaţii. Părinţii l-au dus la cursuri de IT la Palatul Copiilor, dar micuţul Sebi era deja cu un pas înaintea profesorilor. Curiozitatea lui debordantă l-a transformat rapid într-un adevărat copil digital. Stătea ore în şir în faţa calculatorului şi studia. Apoi crea.   Primii bani i-a câştigat la doar 11 ani. Într-o conversaţie pe Twitter a aflat că o companie din SUA, care producea yachturi, avea nevoie de un site nou. Le-a făcut o ofertă, iar proiectul a ieşit atât de bine, încât americanii l-au recomandat şi altor clienţi. Și astfel Sebastian Dobrincu ajunsese ca la  doar 14 ani să fie deja un programator respectat pe piaţa de IT, având o reputaţie impresionantă.R

La 16 ani, bifa primul lui job stabil şi prima sută de mii de dolari. Dar acesta era doar începutul. Lucra pentru Voya.ai, un start-up german din domeniu turismului, care se foloseşte de inteligenţa artificială pentru a găsi cele mai bune soluţii de călătorie pentru oamenii de afaceri.

Tot la acea vârstă fragedă a avut şi o revelaţie. Mark Zuckerberg, fondatorul facebook a fost cel care i-a dat aripi. „Pentru că eram foarte activ în proiectele Facebook, m-au remarcat şi m-au chemat să ne cunoaştem. M-au invitat doar să discutăm. Poate a fost felul lor de a spune «Mulţumesc!». Mark mi-a dat însă multă încredere în mine. A fost o experienţă care m-a marcat. Mi-a spus cât de important e să fac ceea ce mă pasionează, pentru că şi el era în postura mea la aceeaşi vârstă. E un sfat de care încă ţin cont”, povesteşte Sebastian pentru Recorder. Tot atunci l-a cunoscut şi pe Tim Cook, CEO-ul Apple. „Am fost pentru prima oară, timp de o lună, în America şi am cunoscut doi oameni geniali, care m-au încurajat! A fost confirmarea de care aveam nevoie pentru a continua!“, spune copilul genial care astăzi lucrează în Sillicon Valley.

 La 17 ani, Sebastian  şi-a înfiinţat  primul său start-up. Se numeşte StoryHeap şi este de fapt o platformă care vinde soluţii de statistică şi interconectează conturile de Instagram, Facebook, Snapchat, şi Tweeter ale clienţilor. Are în protofoliu firmele care fac PR pentru artişti celebri ca Justin Bieber şi Selena Gomez,  producătorul muzical DJ Khaled, sau actorul Kevin Hart, dar şi multe companii cunoscute ca McDonald’ s sau Forbes.    „Practic, Storyheap face un fel de statistică pentru aceste conturi. De exemplu, dacă Selena Gomez lansează o nouă poşetă, managerii ei vor să vadă cum evoluează, în social media, promoţia lor: câţi oameni văd postările, ce vânzări, care-i timpul optim pentru a posta, care-i profilul celor interesaţi“, explică tânărul.

 Acum are 19 ani şi un nou plan de afaceri. Sebastian Dobrincu tocmai a pus bazele unui business dedicat  influencerilor de mâine. Deja a primit finanţate şi probabil foarte curând proiectul lui va prinde aripi. Este asociat cu încă un tânăr, iar firma lor are deja  40 de angajaţi care lucrează de acasă sau de unde vor ei.  Sebastian a locuit mai întâi la New York pentru un an de zile şi chiar s-a înscris la facultate, dar apoi şi-a dat seama că San Francisco este locul în care poate crea cu adevărat artă în IT. Astăzi afacerile lui sunt deja cotate la câteva milioane de dolari

Astăzi copilul genial al digitalului a devenit un model de urmat pentru tinerii de vârsta lui. Are doar 19 ani şi întreaga lume la picioare. A visat de mic să nu fie doar un simplu trecător prin viaţă. Ar vrea să fie nemuritor ca să poată construi şi dezvolta lumi. Deocamdată are toate şansele să scrie istorie în tehnologie.

Sebastian Dobrincu a acceptat provocarea Revistei Capital de a răspunde la un test fulger, din care am aflat o mulţime de lucruri interesante.  

Completează spaţiile libere:   1. Când eram mic visam să….am un impact in lume.

  2. Acum visez să….ma bucur de fiecare etapa a vietii.

  3. Din primii bani câştigaţi mi-am cumpărat… primul smartphone.

  4. Vreau să construiesc…..lucruri de care sa fiu mandru.

  5. Peste 20 de ani mă văd….in centrul a ceva maret.

  6. Dacă aş putea fi oricine, aş fi….presedinte, pentru o zi. 

  7. Dacă aş putea fi orice, aş fi…o carte.

  8. Cea mai mare realizarea a mea a fost….ca am refuzat sa accept tot ce mi s-a spus.

  9. Cel mai mare eşec a fost….perioada in care devenisem confortabil din cauza succesului.

    10. Pentru mine, banii sunt….o utilitate.

  11. România este….acasa.

  12. Îmi este dor de….bunicii mei.

  13. Dacă aş putea da timpul înapoi, aş…indrazni sa incerc unele proiecte mai devreme.

  14. Iubesc….sa descopar lucruri noi.

  15. Cea mai frumoasă femeie din lume, pentru mine, este…evident, mama.

  16. Este imposibil să…nu alerg in fiecare zi.

  17. Persoana pe care o apreciez cel mai mult este….in business, Reid Hoffman. In general, persoanele cu care ma inconjor.

  18. Îmi este frică de….oamenii fara ambitii.

  19. Românul pe care-l apreciez cel mai mult este….oricine doveste ca ambitie + determinare = succes.

  20. Mesajul meu pentru tinerii din România este…. sa incerce cat mai multe lucruri si sa invete cate ceva din fiecare.

Astăzi sunt Zâna Bună. Îţi îndeplinesc trei dorinţe. Te ascult.

As vrea sa fiu nemuritor.  As vrea sa nu mai urmarimtoti doar interesele personale.  As vrea sa fie 25 de grade si iarna in California.

Eşti invitat la cea mai tare petrecere din istorie. Ai voie să iei cu tine o singură persoană. Pe cine iei şi de ce.   Dan Bilzerian. Garantat am petrece cat pentru restul vietii. 

  Ai posibilitatea să călătoreşti în timp. În ce an ai ajuns şi ce vezi în jur?   1975. Inceputul erei personal computing-ului, ideal in Silicon Valley.

Sursa

Matematicianul român Ciprian Manolescu a câștigat un prestigios premiu internațional

Tânărul cercetător de origine română Ciprian Manolescu, de la Universitatea din California, Los Angeles, a fost desemnat în acest an câștigător al Premiului E. H. Moore.

Premiul Moore este oferit o dată la fiecare 3 ani pentru cercetări de excepție publicate într-unul dintre jurnalele științifice ale Societății Americane de Matematică (Journal of the AMS, Proceedings of the AMS, Transactions of the AMS, Memoirs of the AMS, Mathematics of Computation, Electronic Journal of Conformal Geometry and Dynamics și Electronic Journal of Representation Theory).

Ciprian Manolescu a primit premiul pentru articolul științific „Pin(2)-equivariant Seiberg-Witten Floer homology and the triangulation conjecture”, publicat în Jurnalul Societății Americane de Matematică (Vol. 29, No. 1, Jan. 2016, pp. 147-176).

Valoarea premiului este de 5.000 de dolari. Următorul premiu va fi oferit în ianuarie 2022.

Premiul Moore a fost înființat în anul 2002 în onoarea lui E. H. Moore, matematicianul care a fondat filiera din Chicago a Societății Americane de Matematică și care a fost cel de-al șaselea președinte al Societății (1901 – 1902). De asemenea, el a înființat publicația științifică Transactions of the AMS.

Ciprian Manolescu – CV

Născut în 1978, la Alexandria, Ciprian Manolescu s-a remarcat încă din adolescență, când a participat la Olimpiadele Internaționale de Matematică (1995, 1996, 1997). În prezent, el este doctor în matematică și profesor de matematică la Universitatea din California, Los Angeles.

A făcut primele 8 clase la Școala nr. 11 Mihai Eminescu din Pitești, iar liceul la Colegiul Național Ion Brătianu din același oraș.

Apoi, a urmat cursurile facultății Harvard din SUA, unde și-a luat și doctoratul.

Pentru reușitele sale în domeniul matematicii, Ciprian Manolescu a primit și Premiul Morgan (2002) și Premiul Societății Europene de Matematică (2012).

Sursa


Trei români au plecat într-o expediție la Polul Sud. Care este misiunea lor

Cercetătorii români vor sta în Antarctica până la sfârșitul lunii februarie pentru a găsi răspunsuri la problemele pe care le studiază.

Corina Ițcuș, 30 de ani, Iris Maria Tușa, 35 de ani, şi Cristian Coman, 34 de ani, formează echipa științifică a României care a ajuns în Antarctica, conform Libertatea.ro. Pe parcursul călătoriei, aceștia vor transmite pentru sursa citată înregistrări în care vor oferi detaliile despre expediție, pe măsură ce se desfășoară. Este pentru a treia oară când românii ajung în regiunea polară datorită programului ROICE, al cărui promotor este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, în parteneriat cu Institutul pentru Cercetări Polare al Coreei de Sud. 

Doctori în ştiinţe biologice, cei trei cercetători sunt interesați în primul rând de „partea de microbiologie, adică schimbări climatice și cum se adaptează ecosistemul la aceste schimbări și la topirea ghețarilor” după cum mărturisește liderul expediției, Cristian Coman, specialist în microbiologie ambientală, moleculară şi ecologie microbiană. Un alt obiectiv important al expediției la Polul Sud îl reprezintă aplicațiile biotehnologice ce pot rezulta din microorgansimele întâlnite în diferite habitate antarctice și pe care le pot utiliza. De asemenea, cercetătorii sunt atenți și la modul în care organismul lor se adaptează la factorii extremi din Antarctica. 

„Încercăm să ieșim pe teren de câte ori se poate. Ceea ce dictează aceste ieșiri este vremea. Dacă este spre bună, atunci ieșim neapărat, în sensul că nu trebuie să bată foarte tare vântul sau să fie furtuni de zăpadă și altele”, a mai adăugat Cristian Coman. 

Sursa

Un antreprenor plecat din ţară acum 15 ani şi-a înfiinţat o agenţie de turism în Norvegia şi aduce scandinavi să viziteze România

Antreprenorul român Cristian Turc a plecat din ţară acum 15 ani către Marea Britanie, iar în 2011 s-a mutat în Norvegia, unde locuieşte şi astăzi. Acolo, în una dintre cele mai dezvoltate economii din Europa, omul de afaceri a înfiinţat VisitRomania.No, o agenţie de turism care, după cum îi spune chiar numele, îi aduce pe scandinavi în România. Agenţia a fost înfiinţată în 2013 şi a pornit la drum doi ani mai târziu cu patru clienţi. În 2018, VisitRomania.No a adus 800 de norvegieni, suedezi şi danezi să viziteze ţara mamă a lui Cristian Turc.

Iar planurile antreprenorului român nu se opresc aici, el fiind încrezător că interesul nordicilor pentru piaţa locală va creşte, astfel că în cinci ani Bucureştiul o să fie în top 5 destinaţii pentru city-break-uri.
Proiectul s-a dezvoltat rapid. Suntem lideri pe piaţă pentru vacanţele ofertate pe România. Ne-am extins în februarie anul trecut cu câte o reprezentantă în Suedia şi una în Danemarca, iar în 2019 mai deschidem încă două reprezentanţe în Europa de Vest şi una în Europa de Est”, explică chiar Cristian Turc. Toate filialele vor fi dedicate turiştilor străini care vor să viziteze România.

„Este important să le vorbim despre România la ei acasă, să îi invităm să ne cunoască în limba lor şi să le câştigăm încrederea”, spune Cristian Turc.

Înainte să pornească agenţia de turism a aranjat o perioadă excursii în România pentru colegi şi prieteni norvegieni, din dorinţa de a le arăta România, după cum spune chiar el. Atunci şi-a dat seama că există un potenţial grozav de ambele părţi. Nu erau informaţii despre România în norvegiană, iar pachetele de vacanţă făcute pe România erau practic inexistente.

Cristian Turc mai spune că este important să existe un echilibru în ceea ce priveşte promovarea României. Mai exact, nu trebuie să vorbeşti de rău România, dar nu trebuie nici să ascunzi multele lucruri la care s-ar mai putea lucra în România.

Jobul meu presupune să conving nişte oameni sceptici în ceea ce priveşte România că ţara noastră merită explorată. Am fost atent la cultura nordicilor şi acest lucru a ajutat în vânzări.” El adaugă că România nu are un brand de ţară bun, dar împreună cu mulţi alţi români stabiliţi în Norvegia o să schimbe acest lucru. Fiecare prin ceea ce face el.
„Sunt români profesori, doctori, artişti, firme serioase româneşti în mult domenii şi lista e lungă. Noi toţi împreună arătăm că România nu e mai prejos ca alte ţări. Şi facem acest lucru respectând şi cultura în care am ales să trăim.”
Ziua lui Cristian Turc se împarte în două: petrece cât se poate de mult timp cu copiii, dar şi multe ore – până noaptea târziu – în agenţie. Nu lucrează doar la organizarea vacanţelor pentru nordici. Face infotripuri de promovare, actualizează frecvent blogul în norvegiană cu sute de articole folositoare celor care vor să călătorească pe cont propriu, face zeci de prezentări despre România în fiecare an.
„Pe de altă parte, e timpul cu copiii cel pe care îl prioritez. Pe uşa de intrare la grădiniţele de aici este un afiş care spune „Pune telefonul pe silent. Acum intri în cea mai importantă întâlnire a zilei”. Pe cât se poate, încerc să fiu prezent în viaţa lor. Când ai businessul tău trebuie să fii tot timpul conectat la el, dar până acum am reuşit să mă împart bine şi să găsesc soluţii de compromis.”

Despre România spune că este o ţară a contrastelor, cu bune şi rele, cu săraci şi bogaţi, cu zone frumoase şi zone sărace.

Dar avem lucruri unice, avem autenticitatea locurilor şi avem oamenii de ajutor, deschişi şi calzi.” Şi mai sunt şi mulţi profesionişti în turism, începând de la managerii de hoteluri care gândesc win-win, la ghizii profesionişti, şoferii punctuali şi amabili, explică el.

Agenţia VisitRomania.No a organizat un tur de călărie prin satele transilvanene, tur care a fost ales anul trecut în top 10 cele mai originale şi frumoase tururi din lume vândute în Norvegia.

„Am bătut tururi făcute de profesionişti de la agenţii mari în jungla braziliană sau în Siri Lanka de exemplu.” Juriul a fost format din cei mai cunoscuţi jurnalişti şi oameni de turism din Norvegia. „Rezultatul a fost aşa bun în primul rând datorită celor de acasă care i-au preluat pe turişti şi şi-au făcut munca bine.”

Tururile organizate de VisitRomania.No sunt variate atât ca durată, cât şi ca destinaţie. Ele pot fi city break-uri de câteva zile la Braşov, tururi foto în Maramureş sau Delta Dunării sau vacanţe ce combină Bucureştiul cu litoralul românesc spre exemplu. Există şi tururi mai complexe care pot dura şi două săptămâni şi care le permit vizitatorilor să vadă mai multe dintre destinaţiile de top din România.
Eu customizez tururile în funcţie preferinţele turistului, şi le pun în aplicare împreună cu ghizii locali cu care colaborăm regulat. Luăm în considerare şi părerile lor pentru circuite şi lucrăm strâns cu toţi cei implicaţi.” 

 Sursa

Povestea românului care a primit o distincţie acordată şi lui Einstein şi Stephen Hawking

Adrian Bejan este descris de publicaţiile internaţionale drept „un rebel” cu un job bun.

El este profesor de inginerie mecanică la Universitatea Duke. În 2001, profesorul Bejan s-a numărat în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. A primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări. Este autorul a 30 de cărţi.

Potrivit unui articol al publicaţiei Quartz, el pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite.

A inventat un principiu în fizică denumit „legea constructivă a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate pentru a înţelege mai bine cum funcţionează lumea. Teoria constructală descrie un principiu de design din natură: sisteme de curgere, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze şi să acomodeze curenţii care le traversează şi toate evoluează urmând un tipar vascular.

În 2018, profesorul Bejan a primit medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică acordată pentru teoria constructală. Alţi câştigători ai medaliei sunt Stephen Hawking şi Tesla, potrivit informaţiilor din presa internaţională.

Sursa

Pompierul Iulian Rotariu s-a întors acasă, după ce a alergat 250 de km într-un ultramaraton de la Polul Sud, pentru a ajuta copiii cu autism

Pompierul botoșănean Iulian Rotariu s-a întors în țară, după ce a făcut cel mai frumos cadou de Crăciun pompierilor și românilor pe care i-a reprezentat cu mândrie la competiția desfășurată în ținutul geros al Antarcticii.

Timp de două săptămâni, Iulian Rotariu a parcurs etapele aferente competiției și a alergat pe o distanță de aprox. 250 de km, pentru a face cunoscută cauza copiilor cu autism din Botoșani.

Întrecerea i-a testat botoşăneanului nu doar măiestria în alergarea a sute de kilometri, înfruntând vântul tăios și zăpada până la brâu, ci şi capacitatea de a face faţă temperaturilor extreme de la Polul Sud, acolo unde acestea ating -60 de grade Celsius.

Reuşita lui Iulian, locul II la general, este cu adevărat de excepţie, având în vedere faptul că nu este sportiv de performanţă și echipamentul sportiv purtat nu avea calitatea celor confecționate de branduri de profil.

Iulian va fi întâmpinat joi noaptea, la ora 02:30, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, Otopeni.

Pompierul are în palmares alte patru ultramaratoane – Gobi March (China, iunie 2016), Atacama Crossing (Chile, octombrie 2016), Sahara Race (mai 2017), dar şi în Patagonia (noiembrie 2017).

Participarea lui la cursele de alergare are o poveste specială în spate. Iulian este căsătorit și are doi copii, iar băiatul în vârstă de 10 ani a fost diagnosticat la doar 3 luni cu o malformație congenitală, iar la 3 ani a suferit o intervenție pe inimă.

”Pentru mine pasiunea pentru alergare a început cu un mic necaz. La vârsta de 3 luni, băiețelul meu a fost diagnosticat cu o malformație cardiacă și la 3 ani a suferit o intervenție pe inimă. În timpul operației, alergam în jurul spitalului de la Târgu Mureș. Operația a durat 9 ore. În tot acest timp, am alergat în jurul spitalului. Acolo m-a văzut un om care m-a întrebat dacă nu vreau să particip la un maraton din Piatra Craiului. Omul acela a plecat la serviciu, s-a întors și eu eram tot acolo. Astfel a fost sigur că pot rezista la orice maraton”, spune Iulian despre începutul pasiunii sale.

Sursa