Moda, stil de viata, celebritati

Margareta Pâslaru a lansat „Providenţa”, album care marchează 60 de ani de carieră

Artista Margareta Pâslaru a lansat, joi, albumul „Providenţa”, o colecţie de 25 de compoziţii care marchează 60 de ani de carieră.

Albumul conţine şi numeroase colaborări, despre care Margareta Pâslaru spune că „fiecare are o poveste ce trebuie descoperită de ascultători”.

În plus, pentru prima dată, ea a înregistrat prima sa compoziţie în stil lăutăresc, dedicată lui Fărâmiţă Lambru. Pe toate le iubeşte la fel de mult, a spus artista, toate fiind „compoziţii izvorâte din preaplinul frământărilor”.

Versurile unora dintre piese de pe albumul înregistrat în 2017 sunt semnate de Ana Blandiana, George Bacovia, George Ţărnea, Oscar Wilde, Marius Tucă, Elena Farago şi Constanţa Buzea.

„Cel mai longeviv şlagăr «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi» este prezent şi prin glasul valoroşilor actori care mi s-au alăturat. Desigur, nu putea lipsi «Tatăl nostru», compusă în amintirea bunicii care m-a învăţat rugăciunea şi semnul crucii”, a mai spus Margareta Pâslaru.

La evenimentul de lansare de la magazinul Muzica au participat, între alţii, actriţa Emilia Popescu, cântăreţii Stela Enache şi George Nicolescu, iar albumul aniversar este realizat în beneficiul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Margareta Pâslaru, cântăreaţă, actriţă de teatru şi film şi producător de televiziune, a debutat la finalul anilor 1950. Între filmele în care a jucat se numără „Veronica”, „Gloria nu cântă” şi „Expresul de Buftea”.

Este prima solistă de muzică uşoară care a primit la Cannes Trofeul M.I.D.E.M., în 1969, după ce în România a câştigat Discul de Aur în 1968. La începutul anilor 1980 s-a mutat în Statele Unite şi de atunci participă şi organizează campanii umanitare. Palmaresul său cuprinde peste 700 de înregistrări, rezultat al colaborării cu 65 de compozitori, dar şi al interpretării unor piese din repertoriul străin.

În 1996, a devenit membru de onoare UNICEF pentru promovarea artei muzicale româneşti şi protecţia copilului, iar în 2000, cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti. A primit, în 2013, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, decoraţia fiind înmânată de principesa Margareta, în numele regelui Mihai I. În 2016, Margareta Pâslaru a fost recompensată cu placheta ”Artist plurivalent”, premiul de excelenţă pentru întreaga carieră oferit de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film.

Sursa

Povestea româncei care vinde produse unicat de zeci de mii de euro

După mai mulţi ani de studii în Franţa, Alexandra Andriescu a hotărât să aleagă România pentru a dezvolta un business pe baza unui concept popular în vest:

“Ce ar fi cel mai simplu pentru noi: să alegem dintr-un munte de haine sau să căutăm produse de serie mică?“, întreabă retoric Alexandra Andriescu, fondatorul Maison Chouchou, un atelier de design care mizează pe vânzarea de produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate. Afacerea este formată în prezent dintr-un mic atelier de producţie în Iaşi (la care se adaugă colaborările cu alte ateliere) şi două magazine online, unul pentru piaţa locală, iar altul destinat pieţei din Germania (administrat de doi colaboratori ai antreprenoarei).

Anul trecut, după aproximativ trei ani de funcţionare, Maison Chochou a înregistrat vânzări aproximative de 60.000 de euro, iar pentru 2018, antreprenoarea şi-a fixat ca obiectiv dublarea cifrei de afaceri.

Alexandra Andriescu îşi descrie parcursul educaţional ca fiind unul atipic: a început să studieze la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, iar după primul an a ales să experimenteze o altă formă de cunoaştere şi aprofundare a artei vizuale, astfel că a plecat în Spania cu o bursă. După cele câteva luni petrecute în Spania, a decis să continue studiile în Iaşi în paralel cu o altă facultate, École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes din Franţa.

S-a regăsit în situaţia de a studia concomitent pentru ambele facultăţi; avea examene atât în România cât şi în Franţa şi îşi aminteşte ca fiind permanent pe drum. ”Pe lângă studii, expoziţii de pictură sau desen, la sfârşitul orelor fugeam direct la restaurantul unde lucram până târziu în noapte pentru a putea susţine acest parcurs“, povesteşte tânăra. A continuat cu o specializare în pedagogia artei la Université Rennes 2 – Arts, Lettres et Communication, Rennes, unde a şi profesat ca asistent universitar. După ce a obţinut două licenţe în artele vizuale (domeniu ce implică pictura, video, fotografia şi designul), a urmat masterul la École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes, tot în arte vizuale.

Decizia de a începe o afacere la Iaşi, în defavoarea unei cariere internaţionale, a venit în perioada unei vacanţe, în 2013. ”A fost momentul cheie în care căutările începeau să se clarifice şi drumurile să se unifice“, descrie ea gândurile de atunci. Povesteşte că în Franţa se afla la un pas de titularizare, iar totul părea să evolueze înspre un parcurs sigur, în rolul de profesor, însă România i-a reamintit cum este să fii din nou acasă şi a recucerit-o. ”România este o piaţă tânără, în formare, cu foarte mult potenţial, iar eu am preferat să-mi pun în aplicare visul aici, acasă.“ A investit astfel în businessul de design 10.000 de euro, fonduri proprii, direcţionate înspre tehnologizarea şi utilarea atelierului de creaţie, dar şi în promovarea în mediul online.

O parte din producţie o realizează în prezent atelierul propriu, iar pentru a mări volumul externalizează în mai multe ateliere locale. Astfel, Maison Chouchu înregistrează în atelier aproximativ 50 de comenzi pe lună, iar prin externalizare producţia ajunge la aproximativ 100 de articole. Numărul acestora variază de la o lună la alta şi de la un sezon la altul. Preţurile produselor pornesc de la 450 de lei şi se încadrează, potrivit Alexandrei Andriescu, într-un buget mediu. Tânăra spune că până în prezent, investiţia iniţială s-a amortizat, însă ”într-un asemenea business investiţiile sunt permanente: de la a cumpăra noi maşini care să ducă la realizarea unor creaţii mai complexe, până la materia primă“.

Principalul canal de vânzare este mediul online, astfel că s-au extins şi către ţările germanice din Europa; anul trecut a lansat împreună cu doi colaboratori platforma online din Germania.

Strategia principală a fost promovarea coerentă la nivel internaţional, adaptând comunicarea la limba şi specificul pieţelor vorbitoare de germană. ”Berlinul este o capitală în plină dezvoltare socială, economică, de afaceri, artistică. |n tot acest boom, un aspect predomină însă foarte puternic stilul de viaţă «slow» şi «echitabil». Există o conştiinţă «green» foarte puternică la nivel local şi naţional, după renumita lor chibzuinţă şi conştiinciozitate, nemţii sunt interesaţi de un consum cât mai sustenibil.“ |n acest context, ideea de a cumpăra produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate, este mai mult decât binevenită în rândul germanilor. ”Considerând ca toate aceste calităţi premium vin la preţuri extrem de avantajoase pentru piaţe ca Germania, Austria şi Elveţia, suntem convinşi că brandul Maison Chouchou îşi va găsi cu uşurinţă propria nişă pe piaţa în cele trei ţări europene.“ Colaborează însă şi cu diverse magazine din Bucureşti şi Paris. |n ceea ce priveşte profilul clientelor cărora li se adresează, spune că acesta este reprezentat de femeia activă, ”indiferent că este vorba despre o tânără la începutul carierei sau o femeie cu experienţa reuşitelor şi eforturilor sale“.

Alexandra Andriescu descrie conceptul de slow-fashion, pe baza căruia şi-a construit afacerea, drept un fenomen care ar putea deveni revoluţia unui stil de viaţă, în contextul unei ere în care, spune ea, consumerismul a depăşit limitele. ”Sunt de părere că noţiunea de achiziţie îţi atribuie responsabilitate faţă de parcursul acelui produs. Consider că trebuie să cumpărăm la fel de conştiincios cum votăm.“ În opinia sa, fenomenul de slow-fashion este o manieră de recâştigare a încrederii în formele proprii deoarece se opune standardizării, consumatorul recăpătându-şi unicitatea, descrie Alexandra Andriescu viziunea sa asupra conceptului. Ea a observat că şi pe piaţa locală există o categorie interesată de ”creaţiile de designer“, de autenticitate şi diversitate, o categorie din care spune că produsele Maison Chouchou fac parte. |n schimb, observă că o mare parte din românce se raportează la brandurile mondiale fără să ţină cont de parcursul acelor produse (spre exemplu, calitatea materialului, condiţiile de lucru etc.)

Andriescu este de părere că, printr-un stil de cumpărare responsabil, consumatorul îşi redescoperă sensul critic şi conştientizează că atitudinea lui poate avea un impact social şi economic – ”Suntem ceea ce purtăm“. Antreprenoarea a observat din ce în ce mai mult dorinţa de a reveni la sursa elementelor de bază, la o producţie mai mică/medie şi la un consum controlat şi gândit. ”Reanalizăm modul în care consumăm, pentru a promova achiziţiile durabile şi relevante.“ În timpul perioadei petrecute în Franţa, a observat că francezii îşi acordă timp înainte de a achiziţiona un produs, iar această abordare amplifică plăcerea şi le confirmă bucuria de a avea acel produs, oricare ar fi el. ”Timpul este un lux, iar asocierea acestuia cu fabricarea personalizată a unui produs te fac să preţuieşti şi mai mult produsul respectiv.“
De aceea, ea şi-a propus să asigure o transparenţă totală asupra procesului de producţie: consumatorii au acces în atelierul de creaţie şi producţie, de pildă; a observat că tot mai mulţi clienţi sunt din ce în ce mai interesaţi să înţeleagă provenienţa produsului, povestea din spatele acestuia, nivelul de implicare, oamenii care au contribuit la realizarea acestuia, precum şi etapele de fabricaţie.

Spune că provocarea cea mai mare în dezvoltarea businessului se leagă de expunere. ”Suntem vizibili în online, la târguri şi în magazine. Nu toate canalele funcţionează pentru noi. Cea mai importantă formă de pătrundere pe piaţa românească a fost recomandarea, confruntarea directă a clientului cu produsul nostru.“ O altă mare provocare în ultimii ani se leagă, potrivit antreprenoarei, de a fenomenul de fast-fashion, care a luat amploare prin brandurile mass-market.

În ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare a afacerii, unul dintre acestea se leagă de alinierea la standardele internaţionale prin dezvoltarea unui centru de creaţie vestimentară şi design, cu comercializarea produselor atât în magazine proprii cât şi în mediul online, care să satisfacă o clientelă cât mai variată.

În acest sens, Alexandra Andriescu spune că strategia imediată vizează extinderea atelierelor de creaţie pentru a determina creşterea în competitivitate, creşterea producţiei, diversificarea produselor (prin dezvoltarea de articole vestimentare pentru bărbaţi şi copii), creşterea vânzărilor şi atragerea unei clientele cât mai variate la nivel naţional, dar şi internaţional. ”Îmi doresc să transform Maison Chouchou într-un hub creativ în domeniul designului vestimentar şi artistic prin atragerea altor antreprenori din regiunea Moldovei care realizează obiecte vestimentare, accesorii, produse de serie mică, unicat, pentru un public cât mai divers.“

Pentru viitor, şi-a mai propus ca Maison Chouchou să se vândă în cât mai multe locaţii din ţară dar şi din afara graniţelor, să deschidă un magazin în Bucureşti în aproximativ doi ani, să demareze colaborarea cu diverşi investitori, pentru realizarea unei fabrici de producţie cu departamente specializate pentru fiecare activitate.

Sursa

Pantofii și gențile create de designerul Eugeniu Garkoniță, admirate la Milano

Unul din designerii preferați ai vedetelor din România, Eugeniu Garkoniță, a fost prezent zilele trecute la Milano, unde alături de echipa sa, a prezentat în premieră europeană noua sa colecție de încălțări și genți. 

Capitala modei prin excelență, Milano, a găzduit în aceste zile două din cele mai importante târguri internaționale de marochinărie și încălțăminte, MICAM și MIPEL, unde dintre cele 1600 de firme din toată lumea, s-au regăsit branduri celebre precum Valentino, Moschino, Cavalli, Paciotti, Bruno Magli sau Scervino. Vizitatorii din peste 130 de țări au avut ocazia să admire noua colecție Garkony Studio din diverse texturi de piele și culori, în care modelele sunt accesorizate cu pene, broderii, sclipici sau paiete, gândite pentru a fi purtate împreună cu rucsacuri stilate, în diverse variațiuni, cu genți cu lanț, genți shopper sau clutch-uri.

”Astfel de târguri, la nivel mondial, nișate pe încălțăminte și marochinărie, sunt esențiale în activitatea unei companii ce activează în domeniul acesta și care dorește o dezvoltare permanentă, în ton cu cerințele pieții. Suntem foarte mulțumiți de impactul pe care l-am avut la această ediție a târgurilor de modă de la Milano și de noile relații de afaceri pe care le-am dezvoltat la Milano”, a arătat Eugeniu Garkoniță, care conduce brandul său alături de soția sa, Dana.

Participarea celor 11 firme românești la evenimentul expozițional de la Milano a fost organizată de Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în colaborare cu Federația Patronală ”Sfera Factor”, în cadrul Programului național de promovare a exportului, cu finanțare parțială de la bugetul de stat, coordonat în parteneriat public-privat prin Consiliul de Export.

Suprafața celor două târguri fashion MICAM și MIPEL au fost de aproximativ 65.000 metri pătrați, respectiv, 10.000 metri pătrați.

Sursa

Top 100 Femei de Succes: Simona Halep a devenit un model pentru milioane de români

Simona Halep a devenit un model pentru milioanele de români care trăiesc la intensitate maximă fiecare meci jucat de aceasta.

După mai mulţi ani în care a pierdut la mustaţă titulatura supremă, în 2017 şi-a îndeplinit visul de a fi numărul 1 mondial în clasamentul jucătoarelor de tenis. Astfel, a scris istorie în sportul românesc şi a făcut ca românii să vorbească din nou despre tenis. La doar 26 de ani, are 15 turnee WTA câştigate şi peste 20,7 milioane de dolari obţinuţi din premii. Dintre toate sportivele din circuitul mondial al tenisului, Simona Halep a rezistat cel mai mult în Top 10 mondial. Ea a început destul de târziu tenisul, la 10-11 ani, şi după cum a mărturisit chiar ea, într-un interviu acordat TVR, era pedepsită de primul său antrenor când întârzia la antrenamente.

„Trebuia să fac ture de teren, eu voiam să joc tenis nu să alerg. O dată m-a trimis acasă pentru că, în loc să joc tenis, râdeam cu un coleg“, îşi aminteşte Halep. Mărturiseşte, totuşi, că acea rigurozitate i-a prins extrem de bine, iar disciplina dobândită se regăseşte pe teren. „Chiar îi mulţumesc domnului antrenor“, povesteşte cea mai bună jucătoare de tenis din lume. La vârsta de 14-15 ani a devenit jucătoare profesionistă.

Investiţii şi familie

Dacă o pui să se descrie în două cuvinte, spune că e o fire ambiţioasă şi încăpăţânată şi munceşte în fiecare zi. Recunoaşte că nu îi place când trebuie să joace seara şi încă simte presiunea publicului şi a românilor din faţa televizoarelor.

„Am renunţat să citesc presa, nu îmi face deloc bine, nu este uşor, este dreptul lor să comenteze“, preciza, într-un interviu, jucătoarea de tenis. Despre sportul şi ţara care au consacrat-o spune că şi-ar dori ca lucrurile să evolueze într-o direcţie mai bună.

„România nu are o şcoală de tenis, acest sport nu este finanţat“, explică ea. În ciuda faptului că este milionară în euro, Simona crede cu tărie că banii nu aduc fericirea, „dar îţi oferă un confort“. Pentru ea, satisfacţia supremă sunt trofeele, nu sumele câştigate. Puţini şi-o imaginează dincolo de postura de jucătoare de tenis. Însă Simona Halep este şi antreprenor. Ea deţine o cafenea care-i poartă numele, deschisă împreună cu fratele ei, Nicu Halep, în Constanţa. De asemenea, a cumpărat hotelul Drachenhaus din centrul istoric al Braşovului. La munte, în Poiana Braşov a achiziţionat, la pachet cu proprietatea din Braşov, o pensiune de patru margarete, cu acelaşi nume. Tranzacţia totală s-a ridicat la 2 milioane de euro, spun surse din piaţa imobiliară. Când vine vorba de gestionarea afacerilor, familia este cea care se ocupă.

Ei au grijă de tot, sunt şi eu inclusă în discuţii, dar prefer să mă concentrez pe tenis“, explică jucătoarea de tenis. Pentru ea, unul dintre cele mai importante momente din carieră a fost cel de la Turneul Campioanelor din anul 2014, când a reuşit să câştige meciul cu Serena Williams, pe care o consideră cea mai bună jucătoare a tuturor timpurilor, „după felul cum joacă, cum gestioneză totul“, adaugă ea. Recunoaşte că viitorul şi-l vede tot în tenis. Când vine vorba de micile plăceri ale vieţii, spune că preferă pizza în loc de paste şi că îşi doreşte trei copii.

Sursa