Moda, stil de viata, celebritati

DRAGOBETE, tradiții 24 februarie. De ce trebuie să faci curățenie în casă

Dragobetele se sărbătorește pe 24 februarie, iar în 2018 va cădea într-o zi de sâmbătă.

Dragobetele este simbolul suprem al iubirii la români și este reprezentat în tradiții ca un tânăr fermecător care cucerea fetele. Dragobetele corespunde, din punct de vedere calendaristic, cu o altă sărbătoare și anume Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, dar, totodată, reprezintă și sfârșitul iernii și începutul primăverii, momentul când natura se trezește la viață.

Obiceiuri

Există o serie de obiceiuri și tradiții respectate de Dragobete. Așadar, pe data de 24 februarie, se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zăpada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească, iar apa obținută să o folosească pentru a se spăla pe față. Tradiția spune că apa le ajută pe fete să fie mai fermecătoare.

La fel ca de Bobotează, în anumite zone ale țării, este adoptat obiceiul ca fetele nemăritate în căutare de soț să-și pună busuioc sfințit sub pernă. Cel care va apărea în visul lor le va fi sortit spre cununie. Înainte de culcare, acestea trebuie să se roage ca Dragobetele să le dezvăluie în vis iubitul astfel încât ele să-l poată căuta.

Studiu 2018

Şapte din 10 români vor sărbători tradiţionalul Dragobete, iar cei mai mulţi români vor aloca între 51 şi 100 de lei pentru cadou, cel mai puţin dorite cadouri fiind jucăriile din pluş, potrivit unui sondaj desfăşurat de Provident la nivel naţional.

Pe primul loc pe lista articolelor cel mai puţin dorite sunt jucăriile din pluş, 30% dintre români spunând că nu mai vor să primească un asemenea cadou.

”Ca valoare, cei mai mulţi români alocă între 51 şi 100 de lei – 35%, iar darurile între 101 şi 200 de lei sunt preferate de peste un sfert dintre aceştia. Aproximativ 8% dintre respondenţi vor da cadouri de peste 301 lei”, se arată în raport.

Pe lângă cei 37% dintre români care sunt pregătiţi să aloce 5-10% din veniturile lunare unui cadou de Dragobete, o treime vor plăti maximum 5% din venituri, iar 7% dintre respondenţi sunt gata să dea peste 20% din venituri pentru un cadou.

”Întrebaţi despre modul în care vor petrece Dragobete alături de cei dragi, 38% spun că vor rămâne acasă, în doi, un sfert ies la cină, în oraş, iar peste 6% la cinematograf. Peste 31% dintre respondenţi spun şi că fie nu sărbătoresc deloc ziua de Dragobete, fie au sărbătorit, deja, Valentine’s Day”, se arată în raport.

În căutarea cadourilor, 41% dintre români vor alege centrele comerciale tip „mall”, puţin peste o treime optează pentru comenzile online, iar 18% aleg calea supermarket-ului. Ca metodă de plată, mai mult de jumatate au pregătit numerar, 37% preferă cardul, iar 8% plata ramburs, la livrarea cadoului prin curier.

”Dacă o treime dintre respondenţi vor să ofere cadou o cină şi un film, iar aproape un sfert se gândesc să dăruiască articole de parfumerie şi cosmetică, ultima poziţie a podiumului intenţiilor de cadouri este disputată de articolele de îmbrăcăminte – 16% şi, respectiv, bijuterii şi accesorii – 15%”, se arată în raport.

Sursa

Regina Elisabeta, pentru prima dată la “London Fashion Week”

Regina Elisabeta a Marii Britanii a fost pentru prima dată prezentă la un show de modă marca Fashion Week, mai exact la London Fashion WeekSăptămâna Modei de la Londra.

Regina Angliei a stat chiar în primul rând, alături de Anna Wintour, editorul Vogue SUA, și a urmărit cu deosebit interes prezentarea de modă. În vârstă de 91 de ani, Regina Elisabeta a fost o surpriză pentru toți invitații prezenți la eveniment, cu atât mai mult cu cât participarea acesteia a fost ținută secretă până în ultima clipă.

Cu această ocazie, îndrăgitul monarh a înmânat Premiul Regina Elisabetha a II-a pentru Design Britanic unuia dintre cei mai emblematici creatori de modă ai Marii Britanii, Richard Quinn.

Este binecunoscut faptul că Regina Elisabeta este mare fan al designerului Angela Kelly, cea care, de altfel, i-a creat și ținuta pentru London Fashion Week și, totodată a stat de cealaltă parte a sa și a avut și inițiativa decernării acestui premiu.

Regina a purtat o rochie cu jachetă de tweed albastru deschis cu cristale Swarovski la care a asortat o broșă și o pereche de cercei clasici, o geantă și mănuși negre.

Sursa

 

Experimentul unei tinere din România: trăieşte într-o căsuţă pe roţi şi când se plictiseşte se mută în alt judeţ

Gabriela Isadora este unul dintre puţinii români care trăiesc în căsuţe pe roţi. Fenomenul „tiny house” este destul de popular în alte ţări, însă în România nu a luat încă amploare.
Tânăra din Târgu Mureş a decis să-şi facă o căsuţă pe roţi, în urmă cu aproximativ doi ani, în momentul în care a calculat câţi bani va trebui să dea înapoi pentru un credit imobiliar. Îşi dorea să aibă un loc al ei şi atunci a căutat o soluţie
“M-am gândit iniţial la o casă de lut, dar habar nu aveam unde să o fac. Iniţial am vrut să-mi cumpăr un microbuz, dar nu era potrivit pentru ce doream eu şi aşa am început să studiez fenomenul căsuţelor pe roţi. Am citit foarte mult despre stilul ăsta de viaţă, despre cum se fac căsuţele şi, în cele din urmă m-am hotărât să o fac. Am început să caut în România firme care să facă astfel de căsuţe, dar iniţial nu am găsit. Am mers la un meşter din Mureş şi i-am spus ce vreau să fac. El mi-a spus că îmi face casa, dar nu ştie să mi-o pună pe trailer. I-am arătat tot felul filme pe Youtube cum se face şi omul părea foarte încurcat, atât de încurcat încât am zis că nu mă încurc”, povesteşte Gabriela
Aceasta spune că şi-a cumpărat trailerul de la o firmă din Miercurea Ciuc care, în cele din urmă, a ajutat-o să-şi facă şi casa, modelul ales de ea (16 mp) costând în jur de 20.000 de euro. Tânăra a participat, însă, la construcţie şi a cumpărat materiale la mâna a doua, reuşind să mai scadă din costuri. „Mi-am dorit să particip eu la construcţia casei, pentru că am citit şi m-am documentat foarte mult. M-am crezut foarte vitează, însă, în cele din urmă mi-am dat seama că asta nu e o treabă pentru mine şi am renunţat. Tot ce am făcut a fost să pun toată izolaţia de pe casă, am vopsit, am lăcuit lambriurile, chestii de astea. Designul a fost conceptul meu”, spune Gabriela.
Tânăra povesteşte că stilul acesta de viaţă se potriveşte celor care iubesc libertatea şi celor care nu pun atât de mult accent pe mărimea spaţiului în care trăiesc. “E o viaţă care te limitează din anumite puncte de vedere. Dacă eşti obişnuit să dormi în cort, în hamac, atunci nu ai o problemă, dar dacă ai stat într-o casă de 200 de metri pătraţi, atunci o să ai ceva probleme. Eu am călătorit foarte mult şi m-am obişnuit cu stilul ăsta de viaţă. Pentru mine nu e o problemă spaţiul. Nu poţi să-ţi pui o cadă să te lăfăi în ea, suprafaţa de jos a casei este şi bucătărie, şi sufragerie, şi birou, deci totul într-una. Iar sus e dormitorul”, povesteşte proprietara căsuţei plimbăreţe, pe care a botezat-o ”Micul Atlas”.
Gabriela susţine însă că există şi nenumărate avantaje ale traiului într-o astfel de casă.   “Ai o libertate fantastică poţi să stai iarna într-o zonă de schi, poţi să locuieşti vara sub un stejar sau la malul mării. Faptul că tu, când te muţi cu jobul, nu mai trebuie să te muţi! Nu mai vinzi frigiderul, nu mai împachetezi, se mută casa cu tine! Dar trebuie să fii un om foarte cumpătat, să ai grijă cu lucrurile care ţi le cumperi, ceea ce înseamnă că îţi rămân şi mai mulţi bani în buzunar, ceea ce mie îmi place foarte mult, că eu cu banii ăia pot să călătoresc. Dar nu îţi mai cumperi tacâmuri pentru 48 de persoane, îţi iei cinci furculiţe, cinci linguri, le fel şi cu oalele. La fel şi cu hainele. Eu cred că am cinci perechi de pantaloni, doi bocanci, trei sandale, nu am nicio poşetă, nu am rochii de gală, pantofi cu tocuri şi, cel mai important, ştiu unde este fiecare lucru, pentru că eu eram un om foarte dezordonat, însă de când stau în căsuţa cu roţi ştiu fiecare obiect unde e”, povesteşte Gabriela. Tânăra locuieşte în căsuţă din septembrie, anul trecut, iar în această iarnă s-a mutat deja cu ea lângă Sibiu, însă atrage atenţia că aceste căsuţe nu trebuie confundate cu o rulotă.

Căsuţa pe roţi are patru metri înălţime, are trei tone şi nu este o structură pe care să o muţi în fiecare zi, în weekend. Eu am mutat-o până acum de două ori. Nu călătoresc cu ea prin ţară cum faci cu o rulotă, sunt persoane care îşi fac căsuţele şi se plimbă cu ele mai des. Dar e destul de greu. Mergi cu 50-60 la oră, eşti într-un fel de croazieră. Este o casă în toată regula, doar că poţi să o muţi”, mai spune Gabriela, ca povesteşte că oamenii se uită la căsuţa ei “ca la urs”, însă sunt mulţi care cochetează cu ideea de libertate şi visează la un astfel de spaţiu.

Sursa

Sibianca Maria Ioana Hanzu reprezintă România la Miss Europe World 2018

Maria Ioana Hanzu a fost desemnată, în urma selecţiei naţionale, să reprezinte România în competiţia Miss Europe World 2018, care se va desfăşura anul acesta în Beirut, Liban, în perioada 23 februarie – 14 martie, potrivit unui comunicat remis Mediafax. În competiţie vor fi prezente aproximativ 40 de candidate din tot atâtea ţări.

Născută la Sibiu, Maria Ioana Hanzu are 20 de ani, 1,70 metri înălţime, iar dimensiunile sale sunt 85-62-90 cm.

Maria Ioana Hanzu a fost una dintre cele 24 de finaliste Miss Universe Romania 2017, vorbeşte fluent limba engleza şi este pasionată de lectură, sport şi modelling. Maria este studentă la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti şi îşi doreşte să urmeze o şcoală de televiziune. În paralel, Maria îşi doreşte să câştige cât mai multe competiţii de frumuseţe.


Maria este una dintre cele mai frumoase şi ambiţioase ambasadoare ale frumuseţii delegate de către agenţia noastra în cei peste 18 ani de activitate. Chiar dacă este la prima ei experienţă de acest gen, are frumuseţea, charisma, inteligenţa şi calităţile necesare pentru a reprezenta România cu onoare în Liban, având deplină încredere în potenţialul ei! Maria este un adevărat model demn de urmat de către toate româncele frumoase care îşi doresc să se remarce în acest domeniu şi să promoveze valorile României peste hotare“, spune Ernest Hadrian Böhm, reprezentantul agenţiei ExclusivEvent şi preşedintele Miss Europe World Romania.

Evoluţia din competiţie a Mariei Hanzu poate fi urmărită vizitând zilnic pagina oficială de Facebook “Miss Europe World Romania” – www.facebook.com/MissEuropeWorldRomania -, unde poate fi votată România. Like-urile de pe paginile de Facebook oficiale sunt luate în calcul la punctajul final al competiţiei din Liban.

Selecţia naţională Miss Europe World 2018 a avut loc zilele trecute, în Bucureşti.

 

Sursa

 

Un designer român a lansat o colecţie de modă dedicată Centenarului

Un designer român a lansat o colecţie de modă cel puţin inedită, intitulată „#REZIST (în) România 100”, pe care o dedică celor 100 de ani de la Marea Unire. Aceasta a fost preluată de marile publicaţii de modă Vogue şi British GQ.

Colecţia de toamnă/iarnă 2018 pentru bărbaţi a designerului român are drept laitmotiv anul Centenarului României. Modelele care prezintă hainele sunt fotografiate într-un cadru „tipic” românesc, ar spune unii, al unei case ţărăneşti cu podea de lemn şi pereţii crăpaţi, în spate fiind afişat steagul României, un tablou cu Mihai Viteazu şi o icoană cu Sfântul Andrei. Şi hainele sunt realizate în acelaşi stil, unele având imprimeuri cu români de marcă, precum Ion Luca Caragiale sau Constantin Brâncuşi.

„În primul rând trebuie să celebrăm România şi fiecare om trebuie să pună părticica lui de muncă şi în favoarea ţării. Şi am început cu o colecţie. Am pus şi steagul României. Şi Sfânta Cruce şi Sfântul Apostol Andrei. Am pus ceea ce am considerat că ar reprezenta la unirea acestei ţări. În primul rând, Sfântul Apostol Andrei, care este primul care a încreştinat România. După care era un tablou cu Mihai Viteazul, este cel care a făcut primul unirea şi steagul de la 1918, steagul regal”, spune Florin Dobre, într-un interviu dat Trinitas TV.

El promovează patriotismul şi valorile creştine, dar şi masculinitatea bărbatului. „Din păcate moda masculină a luat-o puţin razna. Bărbatul îşi pierde foarte mult din masculinitate. Este deceniul în care bărbatul pierde cel mai mult teren, să spunem”, susţine el.   „Colecţia «#REZIST (în) România 100» se doreşte un îndemn la unitatea românilor în anul centenar, a românului înfipt în pământul şi tradiţia strămoşească milenară de la dobândirea luminii sfinte adusă de Sf. Apostol Andrei, care se regăseşte în decorul colecţiei alături de Mihai Viteazul, primul unificator al pamânturilor tuturor românilor! Este un îndemn la adevăr, bunătate şi frumos, la puritatea, inocenţă prin bun simţ deoarece, odată pierdute nu se mai pot întoarce”, este mesajul lui Florin Dobre.

Sursa

Valentine’s Day 2018: O sărbătoare occidentală a iubirii din ce în ce mai populară la români

Valentine’s Day, sărbătoarea occidentală a iubirii împrumutată şi de români, este o ocazie cu care îndrăgostiţii îşi fac cadouri şi petrec clipe romantice. Povestea acestei zile a iubirii datează însă din vremuri îndepărtate şi a oscilat între ritualuri, scrisori de dragoste şi cereri în căsătorie.

Valentine’s Day este ziua în care, în fiecare an, îndrăgostiţii din toată lumea îşi fac cadouri dintre cele mai diverse, celebrând astfel dragostea care îi leagă, însă această sărbătoare nu a avut dintotdeauna o importanţă deosebită, ci a prins contur odată cu trecerea timpului.

Prima atestare a zilei de 14 februarie a fost în anul 498, când trei sfinţi au fost numiţi de papa Gelasius I, data celebrării lor fiind această zi.

Însă sărbătoarea rămâne asociată cu numele Sfântului Valentin din Roma, care a fost trimis la închisoare pentru că oficia în secret căsătorii pentru soldaţii cărora le era interzis acest lucru. În timp ce se afla în închisoare, el ar fi vindecat-o pe fiica gardianului său, Asterius. Se pare că, înainte de execuţie, i-ar fi trimis acesteia o scrisoare pe care a semnat-o cu “al tău Valentin”.

Lupercalia, sărbătoare celebrată în Roma antică între 13 şi 15 februarie, reprezintă “strămoşul” Zilei Îndrăgostiţilor de astăzi. Această sărbătoare ajuta la purificare şi fertilitate şi implica ritualuri păgâne, inclusiv sacrificarea unei capre şi biciuirea femeilor care îşi doreau să aibă un copil. Interzisă de papa Gelasius I în 494, această sărbătoare a fost înlocuită de Valentine’s Day.

În mitologia romană, Cupidon, fiul lui Venus, este zeul dragostei, iar imaginea sa este asociată cu Ziua Îndrăgostiţilor. La naştere, Jupiter a vrut să scape de Cupidon, dar mama sa, Venus, l-a ascuns în pădure, unde acesta a învăţat să folosească arcul pe animale, înainte de a-l folosi pentru a lega destinul oamenilor.

La origine, sărbătoarea care celebrează iubirea cuplurilor a fost de fapt cea a celibatarilor. Această zi reprezenta o ocazie pentru fetele tinere de a se ascunde pe aleile întunecate ale satului lor, în speranţa de a fi găsite de bărbaţii singuri. Pasul următor era să se căsătorească.

Primele momente când ziua de 14 februarie a devenit una care celebrează dragostea se înregistrează în secolul al XIV-lea, când au apărut primele scrieri de dragoste. Convinşi că 14 februarie este ziua în care păsările se adună, englezii încep să trimită bileţele de dragoste pe care le numesc “My Valentine”. Geoffrey Chaucer menţionează această sărbătoare populară în scrierile sale din 1382.

În Evul Mediu, de Ziua Îndrăgostiţilor, atât băieţii, cât şi fetele trăgeau la sorţi un nume dintr-un bol pe care trebuia să îl poarte pe mânecă toată săptămâna următoare.

Prima cutie de bomboane de ciocolată decorată pentru Ziua Îndrăgostiţilor a apărut la sfârşitul anilor 1800, iar cel care a venit cu această idee a fost Richard Cadbury, fiul lui John Cadbury, celebrul producător de ciocolată.

O altă curiozitate despre această zi este din epoca medievală, când femeile consumau alimente considerate “bizare” de Ziua Îndrăgostiţilor, pentru că, potrivit superstiţiilor, le-ar fi ajutat să-şi viseze viitorul soţ.

De asemenea, în fiecare an, de 14 februarie, în casa Julietei, care se află în Verona, Italia, sunt trimise peste 1.000 de scrisori adresate Julietei Capulet, celebra eroină din opera shakespeariană.

De-a lungul timpului, de Ziua Îndrăgostiţilor, au fost dăruite o mulţime de cadouri impresionante. De exemplu, în 1557, Diane de Poitiers a primit din partea lui Henric al II-lea proprietatea regală din Chenonceau. De asemenea, în 1631, împăratul Shâh Jahân a construit Taj Mahal pentru soţia sa, Mumtaz Mahal, care a murit după ce a dat naştere celui de-al 14-lea copil.

Totodată, Ziua Îndrăgostiţilor este momentul pe care sute de mii de persoane îl aleg în fiecare an pentru a cere în căsătorie persoana iubită.

Sursa

Vişiniu, rubiniu sau roşu sângeriu în moda masculină

Tonurile de vişiniu, rubiniu sau roşu sângeriu, această culoare a luat cu asalt podiumurile  de modă, devenind culoarea vedetă a sezonului in moda masculină.

Roşu este o culoare cu o simbolistică aparte. Unii o asociază cu dragostea. Alţii cu iadul. Sunt şi unii care fac o paralelă cu ardeii iuţi, cum spune şi numele formaţiei – Red Hot Chili Peppers. Chiar şi scriitorii au folosit această culoare pentru a-şi pune în valoare ideile. Un exemplu este chiar Orhan Pamuk cu al său „Mă numesc Roşu“ pentru care a şi primit Premiul Nobel Pentru Literatură în 2006. De ce roşu? Pentru că e o culoare care este sinonimă atât cu sublimitatea, cât şi cu păcatul, după cum surprindea cotidianul american The New York Times anterior când analiza cartea lui Pamuk.

În acest context, nu este deloc surprinzător faptul că şi designerii de modă au ales să transforme roşul în culoarea vedetă a colecţiilor lor, chiar şi atunci când vine vorba de moda masculină. Editorii Vogue Franţa, această biblie a pasionaţ ilor de modă, scriau că „nu a fost niciodată atât de prezent pe podium, roşul stacojiu a marcat conturul unei modernităţi înflăcărate, fără a se abate de la regulile eleganţei“. În acest context, Dior a ales nu doar pete de culoare, ba chiar a îndrăznit o ţinută completă în roşu, de la costum la cămaşă. La Dries van Noten, Balenciaga sau Dolce & Gabbana, roşul – în diferitele lui derivări – a pus stăpânire pe o piesă. În final însă, rezultatul a fost acelaşi, garderoba masculină a prins viaţă sub bagheta magică a lui roşu.

Deşi este acum mai prezentă ca oricând, pentru unele case de modă culoarea roşie este un laitmotiv, iar italienii de la Dolce & Gabbana sunt, poate, cel mai potrivit exemplu. Pasionali prin definiţie, cum doar latinii ştiu să fie, cei de la Dolce & Gabbana sunt cunoscuţi ca fani ai roşului sângeriu, văzut de unii ca romantic (că tot vine Valentine’s Day) şi de alţii ca senzual, pasional chiar. Acel roşu pentru care ai nevoie de un strop în plus de curaj să-l porţi. Pe alocuri însă, în prezentările de modă ale casei se mai strecoară şi tonuri de vişiniu, cum s-a întâmplat şi în colecţia de toamnă-iarnă. Poate nu la fel de evidentă, această nuanţă are o eleganţă aparte şi va fi în continuare uşor de remarcat. Deşi în general – indiferent de intensitate şi ton – roşul este o culoare curajoasă, există şi un avantaj ce trebuie menţionat. Este uşor de asortat cu orice tip de ten şi orice fizionomie. Mai mult, este uşor şi de purtat.

Puţini sunt cei care vor alege să  poarte din cap până-n picioare roşu pur, fie că este vorba de un costum sau nu. Vişiniul însă are o şansă, mai ales asortat cu o cămaşă şi o pereche de pantofi care să îl tempereze. O cămaşă albă sau albastră, puţine accesorii (poate doar o cravată şi o batistă de buzunar) şi o pereche de pantofi simpli. De atât este nevoie.

Dacă un costum este mai dificil de purtat, deşi deloc imposibil după cum ne-au arătat designerii marilor case de modă, un blazer sau o jachetă sport poate deveni un must în garderobă. Într-o întâlnire de afaceri un sacou rubiniu poate denota încredere şi curaj, astfel că poate transmite un semnal despre cel care îl poartă. La fel, în timpul liber, o jachetă roşie ca focul poate face să îţi surâdă norocul, vorba melodiei. Pe pârtie, la munte sau în oraş cu prietenii, roşul se poartă. Se asortează bine cu nuanţa vinului fiert, băutura iernii (deşi neîncoronată oficial).

Şi dacă totuşi chiar şi aşa pare prea mult roşu, atunci putem începe cu paşi mărunţi. Accesoriile sunt un bun punct de pornire. Un fular sau o eşarfă, o pereche de încălţăminte casual – sport sau o batistă de buzunar.

Sursa

Designer român la New York: ”România trebuie să înceapă să-și promoveze artiștii din străinătate”

După ce a lucrat în mai multe firme pe postul de head designer din Europa și America și a văzut că în domeniul modei se pune mai mult accent pe industrie și nu pe artă, în urmă cu aproximativ zece ani, Alexandra Popescu-York a decis să pună temeliile propriului business, Alexandra Art&Design, în încercarea de a schimba mentalitatea și mersul lucrurilor într-o lume atât de ahtiată după profit.

„Industria modei vrea doar să vândă cantităţi imense, pentru a avea profituri mari. Și în marile companii sunt angajate persoane în funcţii de designer şi creative director care nu au nicio legătură cu moda, educaţie sau simţ artistic” explică Alexandra Popescu-York.

Potrivit ei, moda fără artă nu este modă, este doar industrie, doar funcţionalitate. „Multe companii fac pe bandă rulantă mii şi milioane de uniforme, iar consumatorul de rând este încântat de preţurile mici pe care le au aceste lucruri, care nu îl evidențiază cu nimic de ceilalţi consumatori ai acelui brand”, punctează creatoarea.

Obişnuieşte să îşi construiască tiparele direct pe manechin şi nu pe masa de croit, cum o fac alţi designeri. De-a lungul timpului a creat rochii fără cusături laterale, cu sute deîmpletituri şi foarte rar, recunoaşte că foloseşte tiparul clasic. Mai precis, numai atunci când este neapărată nevoie. „Autenticitatea unui designer constă şi în folosirea materialelor, ţesăturilor, pe care nimeni altcineva nu le are”, explică ea. De multe ori pictează pe material, brodează sau modifică total textura prin suprapuneri. „Se spune că nu poţi reinventa roata, însă eu mă încăpăţânez aprig să demonstrez că poţi fi original în modă”, mai spune tânăra. Alexandra Popescu-York pictează de la vârsta de trei ani şi a studiat designul vestimentar şi arta plastică la Universitatea de Arte din Bucureşti.

Acum se pregăteşte pentru Couture Fashion Week New York, unde îşi lansează colecţia ”Magnetic” (10 februarie 2018). Pentru Alexandra Popescu-York, este cel de-al nouălea sezon consecutiv la care participă, fiind singurul artist- desginer din lume care, până la ora actuală, şi-a prezentat la un astfel de eveniment simultan, atât o colecţie de modă couture cât şi o expoziţie de pictură.

Deşi mulţi designeri se limitează în a crea haine, pe care le vând pe websiteuri sau în magazine fizice, Alexandra Popescu-York se avântă să facă showuri de modă. Ea nu creeză rochii, ci concepte, nu haine de un sezon ci trenduri, mişcări.

Ca planuri pe termen scurt, Alexandra şi-a propus să se implice şi mai mult în promovarea României în lume „România trebuie să înceapă să îşi accepte, aprecieze şi promoveze  artiştii din străinătate! Se zice că pentru un artist trebuie să  ai poporul tău în spate, să te susţină şi apoi să cucereşti lumea. Eu am cucerit lumea şi apoi le-am arătat că provin dintr-o ţară frumoasă pe care îi invit să o cunoască”, mai spune designerul.

Sursa

Top 100 Femei de Succes: Simona Halep a devenit un model pentru milioane de români

Simona Halep a devenit un model pentru milioanele de români care trăiesc la intensitate maximă fiecare meci jucat de aceasta.

După mai mulţi ani în care a pierdut la mustaţă titulatura supremă, în 2017 şi-a îndeplinit visul de a fi numărul 1 mondial în clasamentul jucătoarelor de tenis. Astfel, a scris istorie în sportul românesc şi a făcut ca românii să vorbească din nou despre tenis. La doar 26 de ani, are 15 turnee WTA câştigate şi peste 20,7 milioane de dolari obţinuţi din premii. Dintre toate sportivele din circuitul mondial al tenisului, Simona Halep a rezistat cel mai mult în Top 10 mondial. Ea a început destul de târziu tenisul, la 10-11 ani, şi după cum a mărturisit chiar ea, într-un interviu acordat TVR, era pedepsită de primul său antrenor când întârzia la antrenamente.

„Trebuia să fac ture de teren, eu voiam să joc tenis nu să alerg. O dată m-a trimis acasă pentru că, în loc să joc tenis, râdeam cu un coleg“, îşi aminteşte Halep. Mărturiseşte, totuşi, că acea rigurozitate i-a prins extrem de bine, iar disciplina dobândită se regăseşte pe teren. „Chiar îi mulţumesc domnului antrenor“, povesteşte cea mai bună jucătoare de tenis din lume. La vârsta de 14-15 ani a devenit jucătoare profesionistă.

Investiţii şi familie

Dacă o pui să se descrie în două cuvinte, spune că e o fire ambiţioasă şi încăpăţânată şi munceşte în fiecare zi. Recunoaşte că nu îi place când trebuie să joace seara şi încă simte presiunea publicului şi a românilor din faţa televizoarelor.

„Am renunţat să citesc presa, nu îmi face deloc bine, nu este uşor, este dreptul lor să comenteze“, preciza, într-un interviu, jucătoarea de tenis. Despre sportul şi ţara care au consacrat-o spune că şi-ar dori ca lucrurile să evolueze într-o direcţie mai bună.

„România nu are o şcoală de tenis, acest sport nu este finanţat“, explică ea. În ciuda faptului că este milionară în euro, Simona crede cu tărie că banii nu aduc fericirea, „dar îţi oferă un confort“. Pentru ea, satisfacţia supremă sunt trofeele, nu sumele câştigate. Puţini şi-o imaginează dincolo de postura de jucătoare de tenis. Însă Simona Halep este şi antreprenor. Ea deţine o cafenea care-i poartă numele, deschisă împreună cu fratele ei, Nicu Halep, în Constanţa. De asemenea, a cumpărat hotelul Drachenhaus din centrul istoric al Braşovului. La munte, în Poiana Braşov a achiziţionat, la pachet cu proprietatea din Braşov, o pensiune de patru margarete, cu acelaşi nume. Tranzacţia totală s-a ridicat la 2 milioane de euro, spun surse din piaţa imobiliară. Când vine vorba de gestionarea afacerilor, familia este cea care se ocupă.

Ei au grijă de tot, sunt şi eu inclusă în discuţii, dar prefer să mă concentrez pe tenis“, explică jucătoarea de tenis. Pentru ea, unul dintre cele mai importante momente din carieră a fost cel de la Turneul Campioanelor din anul 2014, când a reuşit să câştige meciul cu Serena Williams, pe care o consideră cea mai bună jucătoare a tuturor timpurilor, „după felul cum joacă, cum gestioneză totul“, adaugă ea. Recunoaşte că viitorul şi-l vede tot în tenis. Când vine vorba de micile plăceri ale vieţii, spune că preferă pizza în loc de paste şi că îşi doreşte trei copii.

Sursa