Stiri din lumea gastronomiei, delicii si aventuri culinare

„Poveşti cu Gust“, noul proiect al lui Mircea Radu

Mircea Radu (49 de ani) lansează un nou proiect video intitulat „Poveşti cu gust“, în colaborare cu doi producători de televiziune.
Mircea Radu va străbate satele şi cătunele munţilor cetăţilor dacice pentru a afla de la oamenii locului legende, poveşti şi reţete autentice. „Descoperirile“ vor fi filmate şi prezentate pe site-ul şi pe pagina de Facebook „Poveşti cu Gust“.
Proiectul este lansat de Mircea Radu, în colaborare cu doi producători de televiziune – Marius Toader, producător al unor emisiuni precum „Masterchef“, „România mea cu Emil Hurezeanu“, „Animat Planet“, şi Adrian Robe, co-creator al formatului TV „Miss Fata de la ţară“.

Mircea Radu a anunţat lansarea noului său proiect pe pagina de Facebook:
„De astăzi încep un nou proiect şi am vrut ca tu să fii primul care află. Se cheamă «Poveşti cu Gust» şi e despre aflarea unor locuri legendare, a tradiţiilor, dar şi despre descoperirea secretelor unei gastronomii autentice. În «Poveşti cu Gust» sunt alături de Marius Toader şi Robe Adrian, de care mă leagă o profesie şi o prietenie. Toţi trei am ajuns la momentul în care vrem să construim punţi direct către public. Să lansăm şi să dezvoltăm proiecte care să ajute oameni şi să formeze comunităţi. Ne vom folosi experienţa de televiziune pentru organizarea unor evenimente gastronomice alternative la care eşti invitat şi tu. Nu în ultimul rând, «Poveşti cu Gust» înseamnă dorinţa de evadare dintre betoanele oraşului şi întoarcerea la natură, ca parte din ea. Înapoi la rădăcini. Înapoi acasă“, a scris Mircea Radu. 
„Evenimentele gastronomice ale proiectului vor avea loc în satul Costeşti, la poalele cetăţii dacice Cetăţuia. Locaţia nu este aleasă întâmplător, având poate cea mai frumoasă perspectivă asupra vieţii care duce spre capitala regatului dac, Sarmisegetuza Regia. În cadrul fiecărui eveniment, o gospodină va găti chiar la faţa locului unul dintre preparatele delicioase ale zonei, dezvăluind pas cu pas o reţetă autentică păstrată din bătrâni. Iar câţiva dintre producătorii şi meşteşugarii locali vor fi invitaţi să prezinte produsele ce ies din mâinile lor“, se arată pe site-ul proiectului.

Gospodinele incluse în proiect locuiesc în sate şi cătune izolate ale munţilor Şureanu, precum Ursici, unul dintre puţinele sate rămase fără curent electric şi ferite astfel de aşa-zisa modernitate, ori satele înşirate pe valea ce duce spre Sarmizegetusa Regia. Toate preparatele sunt făcute din produse naturale ale zonei şi provin din gospodăriile oamenilor locului, de la stânele din munţi ori de la producători cu mici ferme de familie

Sursa

Soţiile ambasadorilor din România au lansat o carte de reţete din 26 de ţări de pe şase continente

La reşedinţa Ambasadorului Republicii Federale Germania la Bucureşti, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, a participat la lansarea volumului “Sărbătorind mâncarea în jurul lumii”.

Ideea pentru o carte de bucate cu reţete din toată lumea a apărut în urmă cu aproape un an de zile când o delegaţie a Asociaţiei soţiilor de ambasadori acreditaţi în România a vizitat Palatul Elisabeta. Acest album-carte ilustrează 26 de reţete de la soţiile ambasadorilor din România şi o reţetă aparţinând Majestăţii Sale Margareta, o supă de usturoi.

Cartea are un preţ de achiziţie de 90 de lei şi toţi banii vor fi donaţi unei fundaţiilor caritabile  The Duke of Edinburgh International Award Romania şi Association of Our Lady of Mercy in Romania.

Volumul bilingv prezintă reţete sănătoase şi uşor de preparat provenind din 26 de ţări de pe şase continente: de la aperitive, la feluri principale, garnituri şi deserturi. Cartea este o iniţiativă a soţiilor şi soţilor şefilor de misiuni diplomatice din Bucureşti, printre care şi soţiilor ambasadorilor din Albania, Argentina, Armenia, Belgia, Brazilia, Chile, Croaţia, Egipt, Estonia, Georgia, Germania, India, Italia, Japonia, Regatul Arabiei Saudite, Lituania, Palestina, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Rusia, Africa de Sud, Elveţia, Ucraina, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Volumul include o contribuţie specială din partea Majestăţii Sale Margareta, Custode al Coroanei României, care semnează cuvântul înainte şi una dintre reţete.

Fiecare reţetă este insoţită de imagini, realizate de fotografii profesionişti Alina Miron şi Bogdan Popescu, de o descriere, care include elemente de istorie sau mărturii personale şi de o prefaţa semnată de Master Chef Adi Hădean.

Sursa

Pita de Pecica, gustul pâinii de altădată

Produsă după o rețetă de puțini cunoscută, veche de aproape un secol, pita de Pecica din județul Arad, a devenit de-a lungul timpului marcă înregistrată. Produsul este atestat ca tradițional de aproape 10 ani. În prezent este chiar și exportată în Austria și Germania, pentru românii de acolo. 

Gustul pâinii de altădată, ca cel pe care îl are pita de Pecica, se păstrează neatins de aproape 100 de ani, când primele bucăți au fost scoase din cuptoare. Se spune că ar fi cea mai bună pită din România. Doar câțiva producători locali îi cunosc secretele. Printre ei și Liviu Perijoc, brutar de peste 25 de ani, o meserie pe care a învățat-o de la un bătrân pitar.

“În momentul în care eu mă fac brutar, și trec cu pâinea subsoară, toată lumea mă întreabă de unde o am. Dar dacă am un fier subsoară, nu mă întreabă nimeni de unde îl am. Și de atunci, de la 15 ani, am lăsat școala și lucrez ca și brutar“, a declarat Liviu Perijoc, brutar.

După crezul acesta, Liviu Perijoc frământă pita de Pecica. Nu lasă nimic la întâmplare. Făina fără aditivi alimentari, maiaua proaspătă sau dospitul aluatului, toate trebuie respectate ca la carte pentru ca pâinea să crească și să fie gustoasă.

“Undeva în 1920, 22…un brutar de naționalitate maghiară, el a început. Și o păstrat, că de-aia o rămas și am rămas la ceea ce o făcut el. Sare, drojdie, făină și apă, maia. Fără cuptorul de vatră nu se poate face nimic“, a spus Liviu Perijoc, brutar.

După ce aluatul este amestecat, frământat și dospit, intră în “scenă” cuptorul de cărămidă .

Cuptorul sau vatra colorează pâinea într-un arămiu care atrage privirile și îi dă un parfum care se simte de la străzi distanță.

3.000 de pâini de Pecica se coc în vatră în fiecare zi. E atat de bună, încât ajunge și peste graniță, în Austria și Germania, pentru românii de acolo.

Sursa

Băuturile roz, trendul verii

Cine a zis că rozul îşi găseşte rostul doar în vestimentaţie şi în jucăriile copiilor? Da de unde, această culoare, asociată cel mai adesea cu lumea copiilor şi universul feminin, ştie să se facă adorată chiar şi la capitolul băuturi, unde este, conform jurnaliştilor de la The Telegraph, vedeta acestei veri.

Vinul rosé, tequila de căpşuni şi gin de trandafir, chiar şi o gamă de cafea roz Starbucks se numără printre băuturile roz care fac trendul acestei veri.

Dintre toate, ginul este, se pare, în top. Beefeater Pink, spre exemplu, este o combinaţie de fructe cu căpşuni, ce adaugă o variantă dulce, colorată la aroma clasică de citrice şi ienupăr.

Gordon Premium Pink îmbină căpşuni, zmeură şi coacăz roşu pentru o alternativă aromatică la ginul obişnuit. Distileria The Old Curiosity a lansat, spre exemplu, un gin de trandafir extrem de apreciat de băutorii fini. Trandafirul aduce ginului o aromă subtilă şi elegantă oferindu-i o nunaţă elegantă de roz.

Pentru mulţi, rosé a însemnat două lucruri: palid şi de vară sau întuneric şi bolnav“, explică Charles Cutteridge, proprietar Majestic Wine (cel mai mare retailer de vin din Marea Britanie).  “Veţi vedea o schimbare uriaşă acum, deoarece apar mai multe stiluri. Vinurile Malbec sunt un exemplu minunat“, mai spune acesta.

De ce totuşi roz? În primul rând, pentru că este o culoare atrăgătoare. În al doilea rând, pentru că evocă arome de vară, proaspete, fructe, dar şi romantism.

Rozul este sinonim cu lumina strălucitoare, moale şi proaspătă, şi cu siguranţă este foarte atrăgătoare din perspectiva clientului“, explică Walter Pintus, un manager de bar londonez care crede că ”aspectul vizual însemană 80% din experienţa senzorială finală“.

Băuturile retro revin iar rozul se numără printre ele. În Spania şi în Italia, este normal să vezi bărbaţii cu un pahar de rosé în mână”, spune expertul în vin Susy Atkins, care este convins că băuturile roz vor fi extrem de populare în această vară.

Sursa

Ce vinuri asortam la mancarurile de Paste, in interior sau in aer liber

Alaturi de ouale rosii si preparatele din miel, vinul da definitie sarbatorilor pascale, spune somelierul Sergiu Nedelea, care face si o serie de recomandari pentru mesele festive de Paste, dar si pentru gratarele preferate de romani in aceasta perioada.

Desi s-a impamantenit ideea ca de Paste se bea doar vin rosu, diversitatea preparatelor meselor festive din aceasta perioada ne aduce aminte de bogatia si diversitatea soiurilor de vin romanesti, explica somelierul Sergiu Nedelea.

“Masa pascala este o masa de sarbatoare, o masa bogata in alimente diverse de la verdeturi si branzeturi proaspete, oua rosii, mielul preparat in diverse moduri – bors de miel, drob, stufat, friptura de miel la tava – pana la cozonacul de Paste. (…) Astfel, la aperitive vom avea vinuri tinere, proaspete. Dupa ce am ciocnit ouale rosii si am spus crestinescul ‘Hristos a Inviat’, vom inchina un pahar de Feteasca Alba din Valea Tarnavelor sau de Francusa din dulcele Cotnari.

La cas, urda, telemea proaspata si verdeturi vom asocia o Cramposie selectionata din Dragasani sau o Feteasca Regala de la Recas. Mancarurile din miel cer multa atentie, caci, desi carnea este tanara, poate cadea greu daca nu-i aducem in sprijin o Babeasca vranceana sau o nobila Feteasca Neagra din sudul invelit in abur de Dunare de la Vanju Mare sau din Dealul Mare.

Traditionalului cozonac de Paste ii vom aduce inchinare cu sfanta noastra Grasa de Cotnari sau cu o Tamaioasa romaneasca aurita de timp in pivnitele de la Pietroasa”, spune Nedelea.

Alte recomandari date de specialist sunt:

  • pentru aperitive – Pelin alb Domeniile Dealu Mare Urlati sau Chardonnay Terra Romana de la S.E.R.V.E;
  • pentru friptura de miel sau curcan – Pelin rosu sau un vin rosu sec (Cabernet Sauvignon de la Crama Oprisor sau Feteasca Neagra de la Alira);
  • la pasca si cozonaci – Tamaioasa romaneasca sau Busuioaca de Bohotin din gama Colocviu de Cotnari.

La inceputul mesei, se recomanda un vin alb sec tanar, cu multa prospetime si aciditate ceva mai ridicata sau o fluta cu sampanie/spumant. Apoi pot fi consumate, in aceasta ordine, rozeurile si vinurile rosii.

 La sfarsitul mesei, se recomanda un digestiv – un pahar de coniac/vin ars sau de vin licoros fortifiat (Porto sau Shery).

O masa in aer liber difera de o masa festiva in interior. Vinurile pentru picnic ar trebui sa fie mai usoare si, de preferat, sa nu fie baricate, rozeurile fiind o alegere excelenta pentru mesele in aer liber.

La un gratar, pentru care romanii ar putea opta intr-una dintre zilele libere de Paste, recomandarile somelierului sunt urmatoarele:

  • la mici – un rose sec din Pinot Noir;
  • la carne alba, legume sau peste – un vin alb sec usor (Zghihara de Husi, Francusa, Cramposie);
  • la carne rosie – Cabernet Sauvignon, Merlot sau Feteasca Neagra;
  • la organe (ficat, rinichi) – Pinot Noir sau Babeasca Neagra.

Ca o recomandare generala, la gratar e bine sa avem vinuri tinere, cu prospetime si fructuozitate accentuate, adauga Nedelea.

Sursa

Horia Vîrlan dezvăluie secretele unei mese perfecte de Paşte (Interviu)

Horia Vîrlan şi somelierul Eugen Telişcă au vorbit la Adevărul Live despre cum alegem carnea de miel pentru preparate cât mai fragede şi ce vin punem pe masa de Paşte, amintind de cele mai frecvente mituri privind preparatele specifice Sărbătorilor Pascale.

Maestrul bucătar Horia Vîrlan (55 de ani) se ocupă personal de masa de Paşte, unde nu-i lipsesc preparatele tradiţionale precum drobul, friptura de miel, pasca sau cozonacii.

Adevărul Live: Maestre Horia Vîrlan, ce puneţi pe masa de Paşte?

Horia Vîrlan: Eu, ca în fiecare an, pun aceleaşi lucruri pe masa de Paşte: ouăle roşii, ciorbă de miel, ba borş cu leuştean, ba cu smântână şi tarhon, acrită cu oţet, cum o să fac şi anul acesta şi cum se face în Ardeal. Apoi am drobul pe care îl fac în prapură sau în aluat, depinde cum am chef, friptură de miel, pască şi cozonac, căci copiii mei vor şi cozonac şi trebuie neapărat să fac vreo trei bucăţi zdravene.

Drob vegan aţi făcut vreodată?

E bun drobul vegan, dar să nu-i spunem drob. Hai să-i spunem terină de legume. Drobul e o terină. E făcut într-un vas care are o formă lunguiaţă şi se bagă la cuptor, coaptă cu ou sau fără, dar fără ou nu prea se încheagă şi apoi va fi servită rece la masă.

Drobul tradiţional cum îl facem?

Nu există secrete pentru un drob tradiţional perfect. Foloseşti aceleaşi ingrediente în fiecare an: organele, eu folosesc şi plămâni, le pun la fiert, după ce le-am curăţat puţin, le las acolo să fiarbă în foi de dafin, coriandru şi şi boabe de piper, sare, pot să pun şi o jumătate de ceapă, nu e musai, dar nu le las să fiarbă prea mult, să nu devină mustoase. Se las apoi la răcit, le toc ori cu măşina de tocat, cu ochiul cel mai mare, ori cu cuţitul, dacă am timp. Sunt mai gustoase aşa, că sunt mai suculente. Călesc nişte ceapă şi usturoi verde, nu foarte mult, le amestec cu compoziţia de carne, verdeaţă: pătrunjel şi mărar că e primăvară şi organismul are nevoie de aşa ceva, ouă, iar dacă ţi se pare că e cam seacă compoziţia, dacă ai fiert mai mult organelle, pui puţînă smântână, bagi compoziţia în prapură, pui la cuptor şi se lasă timp de 30 de minute.

Citeste continuarea AICI

Patru români au inventat parizerul bio, din care au scos aditivul dovedit cancerigen

Patru profesori de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi au inventat un parizer bio, cu care au cucerit medalia de aur şi premiul special al juriului la Salonul Internaţional al Cercetării de la Cluj-Napoca. Preparatul lor imită gustul inconfundabil al apreciatului mezel, fără să conţină, însă, aditivi periculoşi pentru sănătate: specialiştii i-au înlocuit cu şrot de cătină.

Parizerul de porc cu şrot de cătină a luat naştere în staţia pilot a Facultăţii de Ingineria Alimentelor. După un an de muncă în laborator şi numeroase teste, o echipă formată din patru cercetători a reuşit să creeze un produs complet bio, fără conservanţi şi coloranţi.

Petre Alexe, decanul Facultăţii de Ingineria şi Ştiinţa Alimentelor: „Am eliminat unul dintre cei mai înjuraţi aditivi: azotitul de sodiu. Acel azotit dovedit a fi cancerigen. De 40 de ani încercăm să găsim o soluţie la reducerea sau la eliminarea acestui azotit de sodiu.”

La primele analize în laborator, cercetătorii au constatat că şrotul de cătină, rezultat după extragerea uleiului din fructe, este bogat în proteine şi fibre. Produsul este acum în curs de brevetare.

Maricica Stoica, profesor la Facultatea de Ingineria şi Ştiinţa Alimentelor: „Esteun produs reformulat, un produs din care s-a scos cel mai contestat aditiv: nitritul”.

Liliana Mihalcea, profesor doctor la Facultatea de Ingineria şi Ştiinţa Alimentelor: Ideea de a-l valorifica a pornit şi de la faptul că în ultimul an jumătate am extras multă cătină la instalaţia de extracţia cu dioxid de carbon supercritic. Obţinând o cantitate destul de mare de şrot ne-am gândit să-l valorificăm”.

Produsul are valabilitatea de cel mult 28 de zile și poate fi fabricat în orice unitate procesatoare din industria cărnii.

Cristian Dima, profesor la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor: „Nu necesită achiziţionarea altor echipamente, este acel flux clasic, simplu, doar schimbând, înlocuind aceste ingrediente”.

Studenţii au fost primii care au gustat parizerul cu şrot de cătină şi l-au comparat cu parizerul clasic.

Parizerul de porc cu şrot de cătină a obţinut medalia de aur și un premiu special al juriului Salonului Internațional al Cercetării de la Cluj-Napoca. Produsul va fi prezentat producătorilor la sfârşitul lunii aprilie, la Braşov. Probabil că în scurt timp, se va găsi în magazine.

Sursa

Bautura românească care este vândută cu 2000 de euro în străinătate. Este ambalată cu fir din aur

Pălinca românească de caise, scoruşe sau cireşe este la mare căutare în străinătate, atât de mult încât străinii sunt gata să scoată şi 2000 de euro pentru un litru de tărie românească. Totuşi ce-a mai apreciată rămâne a fi cea de prune, spun producătorii licorii fermecate.

În Satu Mare, la Mediesul Aurit, familia Zetea duce mai departe tradiţia preparării celei mai bune pălinci de peste 100 de ani. O sticlă de colecţie va ajunge în ţările din vestul Europei! Este ambalată cu fir din aur. Aur curat este şi pe limba străinilor.

“E chiar din cireşe amare care se vinde chiar şi la preţuri considerate exorbitante. În momentul de faţă se vinde la peste 2000 euro pe litru.”, a declarat Silviu Zetea, producător, citat de gazetaromaneasca.com

Din Satu Mare palincă ajunge în toată Europa şi bate chiar şi celebrul calvados franţuzesc. Laurenţiu Tibru, patron magazin Austria: “Cumpără din toată Germania şi din toată Austria şi prin magazinul nostru online. O sticlă se vinde şi cu 20 de euro.”Preţurile pornesc în străinătate de la 20 de euro şi pot să ajungă până la 2 mii de euro.

La Sfântul Gheorghe doi oameni de afaceri şi-au amenajat o distilerie modernă, cu dispozitive care au costat peste 100.000 de euro. Fac palincă de caise şi de scoruşe, nişte fructe comestibile, asemănătoare cireşelor şi apreciate în Ardeal. Dar regina va rămâne mereu palincă de prune.
Singurul român care produce palincă din nuci este un profesor pensionar de 66 de ani din Satu-Mare. A primit reţeta de la un episcop din Debrecen, Ungaria, cu care a lucrat acum 20 de ani. Că să-i spună secretul licorii parfumate, l-a pus să jure că va intră în afaceri numai după moartea lui.

Iar romanul i-a respectat dorinţa. La începutul acestui an a participat la un concurs în Ungaria.

Cei mai gustoşi cârnaţi de casă din Banat, premiaţi în cadrul unui eveniment cu tradiţie de 40 de ani

Cei mai buni cârnaţi din Banat, preparaţi în casă, au fost degustaţi, iar apoi premiaţi, joi, în cadrul unui eveniment organizat de peste 40 de ani în această regiune, transmite corespondentul MEDIAFAX.

20 de feluri de cârnaţi preparaţi de gospodări din Banat au fost înscrişi în cadrul unui concurs organizat în fiecare an în diferite locaţii din această regiune. Ediţia din acest an a avut loc joi, în comuna Şag, aflată lângă Timişoara. După ce au fost degustate de peste o sută de persoane, cele mai gustoase trei feluri de cârnaţi au fost premiate.

Astfel, locul trei a fost oferit unui grup de opt timişoreni, care au preparat “cârnaţii soacrei”, locul doi a ajuns la un măcelar din Timişoara, care prepară cârnaţi de casă după o reţetă veche de un secol, iar locul întâi a ajuns tot la cei opt timişoreni, pentru nişte cârnaţi picanţi.

Ştefan Malanciuc, unul dintre membri grupului care prepară cei mai buni cârnaţi de casă din Banat, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că au fost înscrişi în concurs trei feluri de cârnaţi.Toţi au fost preparaţi de Sf. Andrei şi nu au conţinut vreun ingredient secret, iar apoi lăsaţi la fum cel mult şase zile.

„Am început să prepar cârnaţi acum patru ani, cu nişte prieteni. Prima dată am fost patru, doi nemţi, un ungur şi un român. An de an am făcut tot mai mulţi cârnaţi şi tot mai bine, ca dovadă am luat premiul trei şi premiul întâi la acest concurs. Principalul secret este pasiunea, cârnaţii sunt făcuţi după o reţetă care a câştigat acum zece ani un concurs. Punem cam 10% carne de vită şi restul de porc. La final, cârnaţii îi împărţim între noi, pe număr de bucăţi. Reţeta nu este niciun secret, dragostea pe care o punem noi în cârnaţi cred că face diferenţa. Usturoi, piper, sare toată lumea pune. Cârnaţii sunt lăsaţi la fum de trei ori, câte o zi şi jumătate. Se face un foc din lemn de fag, se acoperă cu rumeguş, iar apoi cârnaţii se lasă la fum. Am pornit în primul an cu 74 de kilograme şi am ajuns acum să facem 140 de kilograme de cârnaţi”, a afirmat Ştefan Malanciuc.

Timişoreanul spune că toţi cârnaţii sunt preparaţi pentru consumul propriu şi, deocamdată, nu se gândeşte să transforme această pasiune într-o afacere.

Evenimentul “Degustarea cârnaţilor bănăţeni” este organizat în fiecare an de redacţia unui ziar de limbă germană. Iniţial, concursul era destinat comunităţii germane din Banat, dar apoi a fost extins.

La început, în anii ’70, concursul avea loc în redacţia ziarului, unde cititorii aduceau cârnaţi preparaţi în casă, iar juriul era format din redactorii publicaţiei. Din anul 1995, evenimentul este organizat ca o manifestare publică.

„Noi reluăm o tradiţie a ziarului de limbă germană Neue Banater Zeitung, plecată din anii ‘70. Redactorii de atunci au iniţiat acest concurs pentru a avea o pârghie de a se întâlni într-un cadru mai plăcut cu cititorii. Ei au ales cârnaţii şi nu alt produs pentru că se ştie cât de importanţi sunt aceştia pentru şvabii bănăţeni, cei care au făcut un cult din creşterea şi sacrificarea porcului. Din acesta au avut o lungă perioadă a anului alimente de bază: slănină, untură, carne, iar cârnaţii au fost elementul etalon. Începând din ’94, am reluat evenimentul. Autorităţile din perioada comunistă nu vedeau cu ochi buni comunitatea germană care vine, se înfruptă, mai aducea şi un vin şi în magazine nu găseai nimic. Creşterea unui porc era un semn al bunăstării pentru şvabii bănăţeni. Noi am considerat că este şi o modalitate de întâlnire a comunităţii germane din Banat”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Siegfried Thiel, organizatorul evenimentului “Degustarea cârnaţilor bănăţeni”.

Sursa

Omletărie. Ideea aparent banală, dar unică în România, cu care o tânără de 29 de ani a dat marea lovitură

O tânără absolventă a Universității Politehnica Timişoara a deschis un restaurant inedit. Alexandra Lazea a ales să deschidă un bistro în care se gătesc doar omlete. Este primul restaurant cu acest profil din ţară şi printre cele mai aglomerate din Timişoara.

Există chimie între inginerie și bucătărie, spune Alexandra Lazea, o tânăra de 29 de ani pentru care cele două domenii, care aparent nu au nimic în comun, au legat o afacere de succes în Timișoara. Cu toate că este inginer chimist, Alexandra a mers pe mâna instinctului și a devenit unul dintre cei mai de succes tineri antreprenori din oraș, scrie digi24.ro

“Eu, de când am terminat, nu eram prea încântată să lucrez într-un laborator, știam că drumurile o să mă ducă altundeva. Și cine are o idee aș spune să, l-aș sfătui să îl pună în practică. Pentru că trebuie să faci cu suflet ceea ce faci, să-ți placă, să vii cu plăcere. Cred că am avut mare noroc și am avut cred o idee potrivită la momentul potrivit”, a declarat Alexandra Lazea.

 

Afacerea pe care a deschis-o împreună cu un asociat, în urmă cu 2 ani, este unică în țară.

“Chiar a fost o întâmplare, vorbeam cu prietenii că nu avem unde să mâncăm un mic dejun la noi în oraș, peste tot până la ora 11 se serveau ouă omlete. În glumă am zis cu prietenii că îmi deschid omletărie că nu se mai poate. Și toți au fost super încântați de idee. A doua zi am plecat să căutăm un spațiu să ne deschidem afacerea împreună”, a declarat Alexandra Lazea.

Iar de la un mic spațiu cu 6 mese, în care funcționa omletăria la început, acum afacerea s-a mutat într-o piață centrală a orașului cu mai bine de 50 de locuri. Turiștii străini sunt printre cei mai fideli clienți.

“A fost foarte bun, am mâncat niște covrigi și ouă, mi-a plăcut mult”, a spus un client.

Alexandra Lazea și asociatul împreună cu care a deschis bistro-ul au planuri de extindere și în alte orașe din țară.

Sursa