Diaspora românească e a cincea cea mai mare din lume

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), diaspora românească este a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume, raportat la numărul total al populației.

Potrivit Ministerului de Externe al României, datele analizate vizează compararea a două seturi de date, unul din 2001/2002 și celălalt din 2015/2016. Între cele două perioade, numărul românilor plecați să trăiască în străinătate a crescut de la 1,1 milioane la 3,4 milioane.

În 2015 – 2016, cel puțin 17% din totalul populației născute în România trăia în țările membre OECD.

Unu din trei români care trăiesc în Diaspora, o fac în Italia. În Spania sunt peste o jumătate de milion de români, în timp ce în Germania trăiesc aproape 700.000. Câteva sute de mii de români s-au stabilit în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii sau Franța.

Majoritatea românilor care au ales să emigreze au locuri de muncă necalificate, iar jumătate dintre românii cu studii universitare plecați în străinătate au locuri de muncă ce nu cer specializare.

Mai puțin de un sfert dintre românii plecați în străinătate au studii superioare. Trei sferturi dintre conaționalii noștri din Diaspora muncesc.

Situația se va înrăutăți în anii următori, tendința de emigrare fiind în continuă creștere. Aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani au declarat că intenționează să părăsească țara.

Sursa

Românul Vlad Drăguşin, stabilit în Statele Unite ale Americii, produce maşini de jucărie din lemn care se vând în magazine celebre ale lumii, precum galeriile Lafayette sau Conran. Cum arată visul american în lumea jucăriilor?

Cine a văzut „Singur acasă 2“ (şi, să fim serioşi, cine nu l-a văzut?!) îşi aminteşte cu siguranţă momentul în care micul Kevin intră în magazinul imens de jucării Duncan’s Toy Chest din New York, unde primeşte două decoraţiuni de brad în formă de turturele. Continuarea o ştiţi, nu mai insist. Ce merită însă să aflaţi este că fascinaţia băieţelului în faţa munţilor de jucării care se înălţau în jurul lui a fost sursa de inspiraţie pentru un business fondat de românul Vlad Drăguşin în Statele Unite ale Americii.

Candylab este numele sub care Vlad Drăguşin face maşini de jucărie din lemn, o combinaţie a două dintre pasiunile sale – caii-putere şi modelarea lemnului, la care s-a adăugat interesul pentru jucării, odată ce a devenit părinte. Căuta un tip de jucărie care să-l reprezinte, să fie ambasadorul său personal şi să reflecte pasiunea şi studiile lui în domeniul arhitecturii, profil pe care l-a urmat la Universitatea Ion Mincu din Bucureşti.

„În 2010 mi-a venit ideea de a începe să fac jucării, în 2012 aveam primele prototipuri, iar în 2013 am lansat prima campanie de crowdfunding pe Kickstarter (platformă de finanţare pentru proiecte creative – n. red.)“, îşi aminteşte Vlad Drăguşin, în vârstă de 45 de ani.

Tot în 2013, în luna decembrie, a livrat prima comandă. De ce în America totuşi? Era student la Arhitectură în Bucureşti, iar în ultimul an de facultate prietena lui – care între timp i-a devenit soţie – a câştigat Loteria Vizelor şi au decis împreună să se aventureze pe tărâmul american. Nu ştiau că aveau să se stabilească de tot acolo.

Până în 2010 a lucrat în domeniul arhitecturii, o perioadă chiar s-a întors în România, apoi a început să se gândească tot mai serios la propriul business, în America. Şi aşa a apărut Candylab, o pasiune la care a lucrat în paralel cu jobul de arhitect până în 2016, când a decis să i se dedice în totalitate.

Candylab nu înseamnă însă doar maşinuţe, ci şi tot felul de componente din lemn, legate de aceste jucării, sub umbrela mai mare de „carchitecture“ (arhitectura maşinii). La acestea se adaugă şi o jucărie sub forma cabinelor în care se plătesc taxele de drum sau una care reproduce punctul de lucru al salvamarilor pe plajă.

Majoritatea maşinuţelor sunt făcute într-o fabrică din China, pe baza prototipurilor, a desenelor şi a indicaţiilor clare date de Vlad Drăguşin din celălalt capăt al lumii. Doar comenzile speciale se fac în SUA, în Pennsylvania mai exact.

Merg de trei ori pe an în China, unde am doi angajaţi. Alţi doi sunt în Los Angeles, patru în New York şi doi în Pennsylvania. O fabrică proprie în SUA e foarte scump de realizat, pentru că aici piaţa imobiliară este costisitoare, la fel ca salariile. M-am gândit şi la o fabrică în România, însă momentan mi-ar fi greu să gestionez activităţile şi în China, şi în SUA, şi în România“, spune Vlad Drăguşin.

Maşinile din lemn ale lui Vlad Drăguşin se vând astăzi în toată lumea, de la SUA la Marea Britanie, în magazine celebre, precum galeriile Lafayette sau Conran. Piaţa principală o reprezintă Statele Unite ale Americii – de altfel, locul de naştere al jucăriilor Candylab – însă şi Europa generează vânzări bune, în special în magazinele de cadouri, mai ales că maşinuţele din lemn pot fi daruri potrivite atât pentru copii, cât şi pentru pasionaţii de astfel de obiecte de colecţie.

În România, jucăriile sunt disponibile doar la evenimentele Romanian Design Week şi pe platforma designforkidz.com. În curând, ar urma să se găsească şi în librăria Cărtureşti Verso, un concept nou, deschis în Agora Floreasca din Bucureşti.

Preţul unei maşini Candylab porneşte de la nouă dolari şi poate ajunge şi la 70 de dolari, în cazul celor de colecţie, din seria modelelor asamblate în Pennsylvania. Acelea conţin elemente de pânză cerată şi vin ambalate în cutii speciale, ceea ce le face să fie deja mai mult decât o jucărie, poate chiar o bijuterie. Numai trei tipuri de maşini fac parte din această gamă exclusivistă.

„Doar văzând anumite culori sau forme, oamenii pot face legături cu maşini celebre, cum este Ferrari de pildă. Avem o consecvenţă în componentele şi materialele pe care le folosim. Inspiraţia poate să vină într-o jumătate de zi, în care să punem ideea pe hârtie şi să realizăm designul. Alteori, pot trece şi şase luni până obţinem un prototip.“

Cum businessul este în creştere, şi echipa trebuie mărită, aşa că Vlad Drăguşin se află în căutare de oameni care să facă din Candylab un… jucător tot mai puternic pe piaţa jucăriilor, un domeniu unde, pe piaţa americană, domină numele unor giganţi ca Mattel sau Jakks.

„Competiţia este foarte mare şi e foarte greu să-ţi faci loc. Regula este că cine are succes va continua să aibă din ce în ce mai mult succes mai departe, de aceea e dificil să intri pe această piaţă. Eşti ca în afara unui castel ale cărui porţi sunt închise“, povesteşte Vlad Drăguşin. Pentru a-şi uşura munca, românul vrea ca, pe termen lung, să reuşească să aducă producţia jucăriilor cât mai aproape de casă, fie că asta înseamnă SUA sau România. Până la urmă, cu afacerile şi cu locul pe care îl numeşti „acasă“ nu e de joacă.

Sursa

Ziua Independenţei. Iohannis, la recepţia de la Ambasada SUA

Klaus Iohannis participă, joi, 4 iulie, la recepţia oferită de Ambasada SUA cu ocazia Zilei Independenţei. 

Preşedintele României, Klaus Iohanis, participă joi, începând cu ora 18.35, la recepția oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu ocazia celei de-a 243-a aniversări a Zilei Independenței.

Data de 4 iulie 1776 este cunoscută în istoria universală ca ziua Declarării Independenţei americanilor de Imperiul Britanic, un eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ale Americii ca entitate suverană. În prezent, 4 iulie este ziua în care sunt celebrate valorile americane. 

Pe 4 iulie 1776, Congresul Continental a aprobat forma finală a Declaraţiei de Independenţă, la conceperea căreia s-a lucrat mai multe zile.

Astfel a devenit oficială această dată, care a fost inclusă în Declaraţia de Independenţă, iar copia semnată în august 1776, redactată de mână, poate fi văzută în prezent la Arhivele Naţionale din Washington.

Sursa

Senatul a decis: Votul in diaspora se va desfasura pe parcursul a trei zile

Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ in materie electorala care prevede ca votul in strainatate sa se desfasoare pe parcursul a trei zile, iar alegatorii care au stat la coada pana la ora 21.00, cand se inchid sectiile de vot, sa poata vota pana la ora 00.00.

Votul final se va da miercuri in Camera Deputatilor, camera decizionala.

Propunerea legislativa a fost adoptata, in procedura de urgenta, cu 75 de voturi pentru, 0 impotriva si 9 abtineri. Votul a fost reluat deoarece nu se intrunise initial numarul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege sa fie adoptat. La primul votul au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 de voturi pentru adoptare.

De asemenea, inaintea adoptarii proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 “pentru”, unul contra si 10 abtineri.

Astfel, romanii din strainatate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sambata si duminica.

Legislatia a fost completata, astfel incat alegatorii care vor fi prezenti la coada la inchiderea sectiei de vot, respectiv ora 21:00, sa poata vota pana la ora 23.59.

“La ora 21:00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea incheiata si dispune inchiderea localului de vot. Alegatorii care la ora 21:00 se afla la sediul sectiei de votare, precum si cei care se afla la rand in afara sediului sectiei de votare pentru a intra in localul de vot pot sa isi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnati de biroul electoral al sectiei de votare, din cadrul acestuia, verifica la ora 21:00 daca in afara sediului sectiei de votare se afla alegatori care asteapta sa isi exercite dreptul de vot si constata si monitorizeaza ordinea in care acestia au acces in localul de vot. Alegatorii aflati in situatiile prevazute pot vota pana cel mult la ora 23:59“, potrivit modificarii aduse articolului 46 din Legea 334/2006.

O alta modificare vizeaza introducerea votului prin corespondenta si pentru alegerile prezidentiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Actul normativ interoduce si obligatia Ministerului de Externe de a solicita date despre numarul romanilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, ca alegatorii vor putea sustine mai multi candidati.

Candidaturile propuse de partidele si de aliantele politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000 de alegatori. Un alegator poate sustine mai multi candidati“, prevede modificarea adusa articolului 4.

In legea in vigoare, un alegator putea sustine un singur candidat.

Comisia juridica a Senatului a intocmit un raport favirabil, cu amendamente.

La propunerea AEP, a fost introdusa modificarea legislatiei, astfel incat finantarea campaniilor electorale sa poata fi facuta din bugetul partidelor politice. In prezent, doar candidatii isi pot finanta campania electorala, banii find apoi rambursati.

Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidentiale, este ca partidele politice vor putea finanta din bugetele proprii campanii electorale prezidentiale, in ideea de a scoate cumva la suprafata finantarea. Putin probabil de crezut ca un candidat, indiferent cat ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, isi poate finanta singur campania elecotrala. Pentru a inlatura cat se poate de mult aceasta forma de suspiciune, cine, cum finanteaza, si partidele isi asuma un candidat, sa poata finanta din resursele proprii un candidat la prezidentiale“, a declarat presedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

Sursa

Reguli noi privind votul din diaspora

Votul în diaspora se va desfășura pe parcursul a trei zile, a decis comisia parlamentară electorală. Alegătorii aflați în secțiile de votare la ora 21.00 vor putea vota până la 23.59. Românii din diaspora vor putea vota prin corespondență sau anticipat.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru votul în diaspora a acordat, joi, raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidenţiale.

Comisia specială a decis ieri ca în diaspora votul să se desfăşoare în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.

”În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00”, se arată în raportul adoptat  de parlamentarii din Comisia de cod electoral.

Comisia specială a decis, de asemenea, ca în diaspora, la ora 21,00, când se închid secţiile, alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care stau la rând pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot. ”La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot”, se arată în articolul votat de membri comisiei.

Totodată, un membru al biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia verifică la ora 21,00 dacă în afara localului de vot se află alegători care aşteaptă şi stabileşte ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Parlamentarii au mai adăugat un amendament, potrivit căruia alegătorii aflaţi la rând îşi pot exercita dreptul de vot până la maxim orele 23,59.

Vot prin corespondență

Anterior, comisia specială a decis ca, pentru diaspora, la alegerile prezidenţiale, alături de votul clasic, să funcţioneze şi votul prin corespondenţă şi votul anticipat. Parlamentarii comisiei au început dezbaterea, amendarea şi votarea pe articole a proiectului de modificare a Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui, act normativ propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Articolul 8 al legii a fost modificat astfel încât ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Un alt articol adoptat de Comisie vizează votul prin corespondenţă. „Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, conform legii. Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate. Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Listele se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate”, potrivit textului adoptat de Comisia pentru cod electoral.

Suplimentarea personalului

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Un alt articol modificat (articolul 23) se referă la faptul că numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate. „Preşedintele Biroului Electoral al unei secţii de votare din străinătate, dacă constată că în ziua sau preziua votului numărul membrilor Biroului Electoral este insuficient, poate suplimenta numărul membrilor Biroului din personalul ambasadei sau dintre românii cu domiciliul în străinătate, astfel încât să evităm subdimensionarea birourilor secţiilor de votare din străinătate”, a declarat preşedintele comisiei, Dorin Bădulescu.

Sursa

S-a stabilit audierea in Senat a viitorului ambasador SUA in Romania

Adrian Zuckerman, propus de presedintele Donald Trump pentru postul de ambasador in Romania, va fi audiat, joi, de Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA.

Audierea a fost anuntata pe site-ul Senatului american.

In aceeasi sedinta vor fi audiati mai multi ambasadori nominalizati, printre care reprezentantii SUA la ONU, Libia, Egipt sau Emiratele Arabe, transmite Realitatea TV.

Amintim ca Donald Trump a anuntat, in iulie 2018, ca il va nominaliza pe Adrian Zuckerman, din New Jersey, ca ambasador extraordinar si plenipotentiar al Statelor Unite ale Americii in Romania.

Intr-un comunicat transmis de Casa Alba, se precizeaza ca Zuckerman a emigrat in Statele Unite din Romania la varsta de 10 ani si vorbeste fluent limba romana.

Zuckerman este un avocat in Baroul din New York din 1984 si este partener in cadrul firmei internationale de avocatura Seyfarth Shaw LLP.

A fost co-presedinte pentru proprietati imobiliare si servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar inainte a fost presedinte pentru proprietati imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

De asemenea, a detinut si functia de presedinte al unui juriu de selectie judiciara al unei instante civile si de arbitru pentru Consiliul Imobiliar din New York.

Este implicat in activitati filantropice si educationale, fiind membru in board-ul Kids Corp. si in board-ul absolventilor Facultatii de Drept din New York.

A absolvit celebrul Massachusetts Institute of Technology (1979), dar are si o diploma in drept de la New York Law School (1983).

Trump l-a nominalizat pe Zuckerman, insa acesta mai trebuie sa treaca de audierea din Comisia pentru Relatii Externe a Senatului SUA si apoi de votul in plen.

Zuckerman il va inlocui pe actualul ambasador, Hans Klemm.

Sursa

Alegerile au fost organizate atat de prost in Diaspora incat mii de romani nu au mai reusit sa voteze, desi au stat toata ziua la coada

Romanii aflati in strainatate au luat cu asalt sectiile de votare inca de la primele ore ale zilei, pentru a fi siguri ca reusesc sa-si exercite dreptul constitutional votand la alegerile europarlamentare si la referendumul privind justitia din Romania de pe 26 mai 2019.

S-au format cozi imense in fata sectiilor de votare, iar in multe orase europene romanii au asteptat ore bune sa poata vota. Unii nu au reusit pana acum si nici nu vor mai apuca, judecand dupa numarul de persoane si orele ramase pana la inchiderea urnelor.

Singura solutie pentru ca toti romanii aflati la cozi in strainatate sa poata vota ar fi fost prelungirea programului in sectiile de votare aglomerate din Diaspora peste ora 21:00, insa Biroul Electoral Central si Ministerul Afacerilor Externe nu au facut nimic in aceasta privinta, macar ca minima reparatie pentru organizarea dezastruoasa a alegerilor din Diaspora, dintr-un minim respect pentru miile de cetateni care au asteptat si mai asteapta in strada degeaba.

“Din punctul meu de vedere ne-am atins limitele pentru modul in care putem noi asigura votul in strainatate. Nu poti sa faci fata cu resurse limitate unui val foarte mare de romani. Este explicit nevoie de o noua legislatie, indiferent ca este vorba despre vot electronic sau vot prin corespondenta. Nu avem resursele materiale si umane pentru a acoperi un val mare de cetateni care vin la vot”, a declarat ministrul de Externe, Teodor Melescanu.

Sursa

Tot mai multi romani zboara catre casa in weekendul alegerilor

Cautarile de zboruri catre Romania pentru weekendul 24-26 mai, cel in care vor avea loc Referendumul pe teme de Justitie si alegerile pentru Parlamentul European, sunt cu 11,3% mai multe decat media cautarilor pentru celelalte weekenduri din luna mai.

Echipa motorului gratuit de cautare pentru calatorii momondo.ro a analizat datele privind cautarile de zboruri din afara tarii catre Romania in timpul sfarsitului de saptamana in care au loc alegerile pentru Parlamentul European si le-a comparat cu perioade similare din aceasta luna.

Pentru sfarsitul saptamanii anterioare (17-19 mai) romanii au efectuat cautari catre Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara sau Sibiu cu 13,1% mai putin decat pentru cel care va urma.

De asemenea, numarul cautarilor fata de cele pentru weekendul urmator (31 mai – 2 iunie) este mai mare cu 23.3%, chiar daca va fi un alt eveniment important: vizita Papei Francisc in Romania.

Distanta nu este intotdeauna o piedica pentru cei mai multi dintre calatori.
Cele mai multe cautari catre Romania pentru weekendul viitor au fost pentru zborurile cu plecare din Marea Britanie, Germania si Statele Unite ale Americii. Acest top 3 a devansat numarul cautarilor de zboruri care pornesc din tari cu comunitati mai mari de romani, cum ar fi Italia (locul 5) sau Spania (locul 8) . Dintre primele 10 tari din care vor zbura cei mai multi calatori catre Romania intre 24-26 mai fac parte si Danemarca (locul 4), Suedia (locul 6), Olanda (locul 7), urmand ca acest clasament sa fie incheiat de zborurile cu plecare din Belgia si Norvegia. 

Sursa

Tradiții româneşti de Paşti în Franța. Copiii de la Şcoala românească din Lyon au încondeiat ouă şi au confecționat iepuraşi în cadrul unui Atelier de creație

Forfotă la Şcoala românească de la Lyon, Franța, înaintea Paştelui. Elevii mici şi mari ai şcolii s-au întâlnit să încondeieze ouă şi să confecționeze iepuraşi în cadrul unui Atelier de creație de Paşti.

Îndrumați de dascălii lor, copiii au decorat ouă după modele riguroase prin tehnica închistritului cu ceară, o metodă foarte folosită de meşterii români.

Le-a fost alături şi Carole, o franțuzoaică îndrăgostită de România. Carole a dobândit de la soțul său de origine română tehnica închistritului ouălor, iar acum, duce mai departe tradiția, învățându-i pe copii sau pe adulți cum să decoreze ouă.


Elevii au fost ajutați să vopsească ouă şi prin tehnica ciorapului şi au ales să decoreze modelele cu frunze de pătrunjel. Cei mai mici dintre participanți nu s-au lăsat mai prejos şi au împodobit ouă cu acuarele sau au “meşteşugit” iepuraşi ajutați de parinți, care au lucrat cot la cot cu ei.


Atelierul de creație de Paşti este doar unul dintre evenimentele organizate de Şcoala românească de la Lyon cu scopul de a-i familiariza pe copii cu tradițiile şi obicieiurile din zonele din România de unde provine familia fiecăruia.


Ideea înființării acestei Şcoli la Lyon a apărut în 2011 pentru a facilita comunicarea în limba română şi apropierea de cultura română a copiilor din familii mixte româno-franceze.


Şcoala românească de la Lyon îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul Consulatului General al României la Lyon şi al părinților elevilor, iar de-a lungul timpului a beneficiat de sprijinul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni pentru diverse proiecte.

Sursa


Sociolog: Când pleacă, românii caută stima de sine

„Plec pentru că vreau un salariu mai mare” – este cel des întâlnit răspuns pe care-l dau tinerii care părăsesc România. În ultimii ani, sute de mii şi-au făcut bagajele şi au spus la revedere ţării în care s-au născut. În continuare, aproape jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 35 de ani se gândesc serios să-şi creioneze viitorul peste hotare. „Embrionii de schimbare se văd, văd tineri care nu mai vor să stea cu capul plecat, ies la bătălie. Marea pierdere a României e că pleacă clasa de mijloc, cea care caută calitatea vieţii mai bune”, a explicat la Digi24 sociologul Gelu Duminică.

„Când senzaţia românilor e că toţi sunt o apă şi-un pământ, cea mai simplă reacţie e să pleci. De foarte multe ori oamenii cedează. Dar acum stăm bine faţă de ce va să fie. Încă din 2009 spuneam în raportul comisiei prezidenţiale ce se va întâmpla, se puteau face foarte multe.”, a spus sociologul.

Potrivit lui Gelu Duminică, încep să se vadă „embrionii de schimbare”, întrucât sunt tot mai mulţi tineri care nu mai vor să stea cu capul plecat, vor să iasă „la bătălie”, înfiinţează partide, gruprui civice, care nu mai vor să plece. Este vorba despre generaţia care înţelege de ce lupta trebuie continuată, a adăugat sociologul.

„Marea pierdere a României e că pleacă clasa de mijloc, care caută calitatea vieţii mai bune. Foarte mulţi dintre cei care pleacă nu mai au nevoile primare, ci pe cele de apartenenţă la grup, dar nu grupul de oameni cu cap plecat, au nevoie de stima de sine – când te duci la ghişeu trebuie să te apleci, aia nu e stimă de sine”, a subliniat Gelu Duminică.

Potrivit sociologului, situaţia va deveni critică în 2030, când generatia decreţeilor iese la pensie.

„E cea mai numeroasă generaţie, o să fie cam 1 la 5 pensionari. Acum avem taxare de 50%. Impactul legii pensiei în 2021 este de 20 de miliarde de euro, cam 10% din PIB. Dacă punem şi legea salarizării unice, cu impactd e 7 miliarde de euro, avem 27 de miliarde de euro impact în 2021. Nu are cum să ţină.

Toate ţările din jurul nostru şi-au ajustat politicile legate de pensie”, a conchis sociologul.

Peste 620.000 de români au plecat în străinătate în perioada 2015-2017, ceea ce înseamnă aproximativ 3% din totalul populaţiei. Aproape jumătate dintre cei care au plecat sunt tineri cu vârste între 20 şi 34 de ani.

Cei care au rămas se gândesc şi ei serios să-şi continue viaţa departe de România. 47% dintre tinerii cu vârste între 16 şi 35 de ani spun că şi-ar dori să emigreze.

Potrivit celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite, România este, după Siria, țara cu cea mai ridicată rată a emigrației. Anual, țara noastră pierde echivalentul unui oraș precum Buzău.

5 milioane de oameni. Atât de mare e România din afara graniţelor. Cei mai mulţi dintre cei care au plecat se află în Italia şi în Spania. Iar estimările pentru viitor nu arată deloc bine. În 2050, specialiştii spun că România va avea o populaţie de 16 milioane de locuitori, faţă de aproape 20 de milioane cât are în momentul de faţă.

Sursa

Fratele lui Marquez, la coadă pentru un autograf de la Mircea Cărtărescu, la festivalul de literatură de la Hay din Columbia

Invitat la festivalul de literatură de la Hay din Columbia, scriitorul Mircea Cărtărescu a dat autografe timp de o oră jumătate înainte de o conferinţă. Între cei care-au stat cuminţi la coadă, „cu nespusă şi emoţionantă modestie, a fost şi Jaime Garcia Marquez, fratele marelui scriitor“, povesteşte Mircea Cărtărescu, pe pagina sa de Facebook.

Oamenii au stat la rând, timp de o oră jumătate, în faţa Teatrului Adolfo Mejia din Cartagena de Indias, având în mâini cărţi scrise de autorul român Mircea Cărtărescu. Doreau autografe, după ce participaseră înainte la discuţia dintre Mircea Cărtărescu şi criticul literar Xavi Ayen. 

Scriitorul e foarte apreciat în spaţiul hispanic.

El a fost şi vedeta Târgului de Carte de la Madrid, după ce în 2017 a fost invitatul special al târgului de la Guadalajara.

„Acest succes nu este spre lauda mea, ci spre lauda spaniolilor, pentru că ei au descoperit ca există scriitori români şi au primit cu inima deschisă totul, aşa cum au facut-o şi cu emigranţii români. Nicăieri emigraţia română nu a fost atât de bine primită ca în Spania. Aici, oamenii au contribuit la imaginea României, ei fiind foarte muncitori, serioşi şi diferiţi de toate clişeele despre românii răspândiţi în lume, ceea ce creează şi deschiderea culturală şi interesul pentru operele creatorilor români. Deşi am mai fost publicat în limba spaniolă – am şapte sau opt cărţi traduse în limba spaniolă – declicul s-a produs la traducerea romanului Solenoid. As putea spune că editorul meu, Enrique Edel, a trăit şi a murit pentru aceasta carte, de aceea se spune azi despre el ca este editorul lui Mircea Cărtărescu şi al altor scriitori. Entuziasmul său a fost răsplatit prin numărul mare de cărţi vândute în Spania şi America Latină. Ca să ajungi în vârful catedralei literaturii nu există cale de acces, trebuie să te naşti acolo”, a spus Mircea Cărtărescu, la Târgul de Carte de la Retiro, în 2018.

Cu ocazia lansării în limba spaniolă a primului volum din trilogia “Orbitor”, “Aripa stângă”, precum şi a decernării Premiului Formentor, scriitorul Mircea Cărtărescu a participat la un turneu literar în Spania, în perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2018. 

Odată cu primirea Premiului Formentor, ajuns la a 11-a ediţie, editura Impedimenta a publicat în limba spaniolă ‘Aripa Stângă’, primul volum din trilogia ‘Orbitor’, considerată opera de vârf a lui Cărtărescu şi care a fost publicată în România în urmă cu peste 20 de ani.

”Orbitor’ este cea mai importantă lucrare a mea. Este precum portavionul în cadrul unei flote. Nu îmi pot imagina opera fără această lucrare centrală. Am scris tot felul de cărţi, dar ele nu au sens fără această mare insulă vulcanică ce este ea”, explică scriitorul român.

Premiul Formentor, în valoare de 50.000 de euro şi care a fost acordat pentru prima dată în anii 1960, reprezintă o recunoaştere a operei marilor scriitori a căror operă se înscrie în tradiţia literară europeană. Mircea Cărtărescu a publicat peste 30 de cărţi traduse în 23 de limbi.

Sursa

În 2 ani, 3 % din români au emigrat. Care a fost țara preferată

Peste 620.000 de români au plecat în străinătate doar în perioada 2015 – 2017, ceea ce înseamnă aproximativ 3 % din totalul populaţiei. Aproape jumătate dintre cei care au plecat sunt tineri cu vârste între 20 şi 34 de ani.

Din 2015 până în 2017 inclusiv, au plecat peste 620.000 de români în străinătate. Acest număr este echivalent fie cu locuitorii din judeţul Mureş, Argeş sau Bihor. Dacă am face o altă comparaţie, putem spune că au plecat din ţară toţi locuitorii din Constanţa şi Cluj-Napoca la un loc.

Analizăm categoriile de vârstă ale celor care au plecat şi vedem că cei mai mulţi sunt tineri cu vârste între 20 şi 34 de ani, peste 300.000 de persoane. Şi cei peste 34 de ani pleacă în număr mare, numărul lor depăşeşte 200.000.

Anul trecut, Marea Britanie a primit cei mai mulţi români. Peste un sfert din persoanele care au emigrat şi-au stabilit reşedinţa acolo, în timp ce 2 din 10 români au plecat în Italia. Următoarea ţară preferată este Spania.

O treime dintre români aveau un nivel scăzut de şcolarizare, 60 % erau absolvenţi de liceu sau şcoală postliceală , iar studii superioare aveau doar 6,6 %.

Tot datele Institutului Naţional de Statistică arată că, la capitolul emigrări, ne aflăm într-un trend ascendent. De la an la an, numărul românilor care pleacă creşte cu peste 10.000.

Sursa

Centenarul Unirii, sărbătorit la Festivalul Românesc de la Sacramento

Pe 29 septembrie, românii din SUA și-au dat întâlnire la Royer Parc, în Roseville, Sacramento, cu ocazia Festivalului Românesc din Sacramento – aflat la cea de-a XVII-a ediție.

Evenimentul a fost organizat de Community Center of Sacramento în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Festivalul a avut ca tematică Centenarul Unirii – 100 de ani de la unirea Transilvaniei cu Basarabia și Bucovina, din 1918.

Sărbătoarea Centenarului Unirii de la Sacramento s-a întâmplat într-o zi superbă de toamnă văratică. Sufletul festivalului a fost, și în acest an, organizatoarea Abigail Budak, care, împreună cu „locotenenții” săi de nădejde, Ruxandra Vidu și Katica Got, a format o echipă bine sudată, făcând din această a manifestare românească un eveniment reușit, cu adevărat „cool”.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

 

Mii de participanți români, dar și alte etnii din SUA au cântat, au dansat și au mâncat românește. Pentru mai bine de 7 ore, românii veniți în număr destul de mare – aproximativ 4.000 de persoane, după estimările lui Abigail Budak – s-au simțit din nou acasă. La acest „feeling” au contribuit și micile „staruri” culinare: mititei, sarmale, cârnați cu varză și mămăliguță, prăjituri de casă, amandine, cozonac, cremșnit, plăcinte moldovenești cu brânză – delicatese care au gâdilat și bucurat papilele gustative ale românilor și americanilor deopotrivă, cei din urmă având numai cuvinte de laudă la adresa produselor românești.

Pe scena festivalului au cântat artiști cunoscuți din România, dar și artiști români locali, stabiliți în SUA. Trubadurul veșnic îndrăgostit, Gheorghe Gheorghiu, a bucurat inimile românilor nostalgici cu melodiile sale de suflet, alături de ansamblul artistic profesionist „Crișana” din Oradea – cu directorul artistic Leontin Ciucur,  solist de muzică populară din Bihor –, Ghiță Berinde, solist de muzică populară de la ansamblul „Stelele Banatului”,  Mircea Pellea, nepotul lui Amza Pellea, prezentator și realizator al emisiunii TV „La hanul cu cântece”, alături de artiștii locali Augustin Lazăr, Estera Bercea, Viorica Onuț și Abigail Budak.

La eveniment a participat și o delegație de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu secretara de stat Lilla Boglarka Debelka, consulul general de la Los Angeles, Cosmin Dumitrescu, și Scott Alvord, din partea consiliului primăriei orașului Roseville.

Festivalul românesc de la Sacramento și-a deschis porțile la ora 12.00 și s-a terminat la ora 19.00, când cortina s-a lăsat odată cu apusul soarelui, iar cei prezenți s-au împrăștiat, fiecare, la casele lor. Cu siguranță, însă, ei vor reveni și pentru ediția a XVIII-a, pentru o nouă doză de românism autentic, ediție care se va desfășura anul viitor, în septembrie.

Sursa

Cine e românca ce conduce divizia de inteligență artificială de la Google

O fostă studentă la Politehnică conduce divizia de inteligență artificială a companiei Google.

Doina Precup, fostă studentă la Politehnica din Cluj, a plecat din ţară în 1995, cu o bursă Fulbright. A făcut masteratul şi doctoratul în Statele Unite, la University of Massachusetts Amherst, iar din anul 2000 s-a mutat în Canada, la Montreal. De atunci a lucrat ca profesor la Universitatea McGill, iar din octombrie 2017 conduce şi DeepMind Montreal, divizia de inteligenţă artificială a companiei Google. „Munca mea de cercetare de la DeepMind e asemănătoare cu cea de la universitate. „Domeniul meu se cheamă reinforcement learning, iar ideea principală este să înveţi calculatorul să ia acţiuni potrivite, utilizând un sistem de recompense”, explică Doina Precup.

Inteligenţa artificială se află la intersecţia matematicii cu programarea. Dacă eşti bun la programare şi studiezi matematica, vei avea posibilitatea să participi la dezvoltarea a tot felul de produse tehnologice. De asemenea, şi ideile creative sunt importante în inteligenţa artificială. În Canada există tot felul de creaţii artistice şi platforme speciale pentru creatori, aşa că şi în această ramură sunt oportunităţi interesante.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Sfat pentru tineri

În primul rând, trebuie să fie fluent în limba străină în care o să studieze. Apoi, să aibă deschidere mare faţă de alte culturi, pentru că în majoritatea universităţilor străine de elită va avea colegi din toată lumea. Trebuie să se simtă confortabil şi să înveţe să-şi argumenteze bine punctele de vedere, ca să fie ascultat. Evident, trebuie să fie pregătit să tragă tare, pentru că în universităţile de vârf e întotdeauna mult de muncă. Sunt numeroase teme şi proiecte, dar nu doar aspectul tehnic contează, ci şi prezentarea. Din experienţa mea, românii care ajung să studieze afară se descurcă extraordinar, pentru că au talent în domeniul ştiinţei. Dincolo de talent, au şi putere de muncă, precum şi voinţă. Precup a declarat că nu are în plan să se întoarcă în ţară, deoarece România nu şi-a atins încă potenţialul, altfel mare, în ceea ce priveşte domeniul cercetării.

Sursa

Generaţia care nu mai ştie româneşte. Ruptura definitivă dintre bunici şi nepoţii crescuţi peste hotare

În încercarea disperată de a nu avea problemele lor de adaptare şi de a nu-şi vedea copiii stigmatizaţi, românii plecaţi în străinătate încurajează generaţia care vine după ei să înveţe limba ţării care i-a oferit un trai mai bun. Prietenii, relaţiile, şcoala, toate sunt acolo, departe de ţară şi de tot ce e româneşte. Aşa se nasc situaţii în care bunicii rămaşi acasă nu mai pot comunica cu nepoţii lor.

Pentru mii de copii plecaţi sau născuţi peste hotare, limba română este o provocare. Mulţi dintre ei au uitat sau nu au învăţat să vorbească limba natală, specialişti spunând că cele mai des întâlnite probleme de acest gen sunt cu copiii migranţilor care au ales ţări în care se vorbeşte limba engleză sau germană.

Copiii evită să discute cu bunicii pentru că nu se pot înţelege, bunicii se simt frustraţi că cei mici, şi dacă înţeleg limba română, le răspund în limba ţării în care locuiesc. Prăpastia creată între generaţii se adânceşte direct proporţional cu timpul petrecut de cei mici peste hotare.

În comuna Feldru din judeţul Bistriţa Năsăud, peste 2.000 de localnici au plecat în străinătate la muncă. “Este foarte dureroasă ruperea de familie a celor care sunt plecaţi. De cele mai multe ori se nasc copii în străinătate, iar nepoţii greu se acomodează cu condiţiile din România sau atunci când vin într-o scurtă vacanţă în România. Sunt cazuri când nepoţii chiar au uitat sau nu au învăţat limba română sau, dacă sunt întrebaţi în limba română, o înţeleg, dar răspund în limba ţării unde locuiesc ei. E o durere atât pentru părinţi, cât şi pentru bunici şi, cât am fi noi de patrioţi… Noi am vrea să păstrăm această legătură însă, vrând-nevrând, apar şi probleme care tulbură liniştea care trebuie să domine într-o familie cu mai multe generaţii,” spune primarul comunei Feldru, Grigore Ţiolan.

Vasile Runcan, un bunic de 68 de ani povesteşte cu tristeţe că nepoţii, născuţi în Irlanda, îl evită pentru că nu reuşesc să se înţeleagă cu el.

“Am doi nepoţi – o fetiţă şi un băieţel, de cinci ani şi jumătate, respectiv patru ani. Mă doare sufletul de fiecare dată când trebuie să povestesc cu ei, pentru că în afară de un Hello, o mânuţă fluturată rapid în ecranul calculatorului sau al telefonului, nu mai primesc altceva de la ei. Orice aş întreba, EI NU ÎNŢELEG, se plictisesc şi nu vor să stea de vorbă cu bunicii. Au crescut acolo, în Irlanda, fără nici un grup de români în preajmă aşa că este foarte dificil să mă înţeleg cu ei”, spune bunicul.

Iar drama o trăieşte şi când vorbeşte cu fiica şi nepotul din Spania.

“Îmi sunt foarte dragi, sunt nepoţii mei, dar nu găsim o cale de comunicare, iar asta mă deprimă ori de câte ori încercăm să discutăm. Am şi o fiică plecată în Spania. Are un băieţel de 8 ani şi el s-a născut acolo. Copilul înţelege destul de bine româneşte şi putem comunica ceva mai eficient. Îmi răspunde în spaniolă de cele mai multe ori când discut cu el, dar se vede faptul că discută mai mult în limba maternă”.

Psihologii afirmă că cei născuţi peste hotare nu mai au parte de copilăria idilică pe care au avut-o părinţii lor, că nu mai există acea legătură cu bunicii, iar copiii nu înţeleg apropierea de vârstnicii rămaşi acasă.

Crescând într-o altă societate, copiii se raportează deja la alte reguli. Nu se mai identifică cu imaginea copilăriei pe care o avem noi în realaţia cu bunicii. Pe cei mai mulţi dintre noi, părinţii ne trimiteau în vacanţă la bunici, aveam o relaţie mult mai apropiată cu ei. Noi am idilizat cumva zona copilăriei prin identificarea cu bunicii, cu casa bunicilor şi cred că din acest punct de vedere copiii nu mai simt cumva nevoia să se apropie. Nu se pot raporta la bunici. Cred că depinde foarte mult de părinţi cum reuşesc să medieze relaţia cu bunicii. Există, pe bază de studii, construite centre de vârstnici care sunt în proximitatea şcolilor”, spune psihologul Ionel Simionca.

Tragedia se traduce în faptul că două generaţii vor avea lipsuri. “Nepoţii fără bunici cresc cu anumit tip de lipsuri şi de anxietăţi, iar bunicii, în lipsa descendenţilor lui, trăiesc cu suferinţa unei bătrâneţi prea apăsătoare” mai afirmă psihologul.

Problemele adaptare au şi copiii care revin în ţară definitiv, împreună cu părinţii lor.

Sute de copii din Botoşani, care s-au întors din străinătate în ţară, după ce au locuit mai mulţi ani peste hotare, întâmpină probleme de adaptare în sistemul de învăţământ românesc. Inspectoratul Şcolar Botoşani a descoperit că unii dintre aceşti copii au probleme şi cu vorbirea limbii române, motiv pentru care se fac cursuri de logopedie.

Conform Inspectoratului Şcolar Botoşani, pe parcursul anului şcolar 2017-2018,  223 de elevi veniţi din străinătate s-au încris în şcolile din Botoşani, 106 în învăţământul primar, 87 în învăţământul gimnazial şi 30 în învăţământul liceal, însă 165 dintre aceştia nu au studiat niciodată în România.

”Din cei 223 de elevi veniţi din străinătate, 165 nu au studiat deloc în România, iar o parte s-au născut în ţările din care vin. Aceşti elevi veniţi din străinătate sunt evaluaţi la unitatea de învăţământ de către o comisie. În scopul consolidării competenţelor de comunicare în limbă română, a dobândirii cunoştinţelor de citit şi scris, dar şi cu scopul adaptării elevului la programele şcolare din România. Au fost situaţii în care părinţii au fost consiliaţi să solicite înscrierea elevilor în aceeaşi clasă pe care au frecventat-o în anul şcolar anterior sau într-o clasă anterioară celei absolvite” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

30% dintre copiii care se reîntorc acasă după ce au făcut şcoală în străinătate au greutăţi de adaptare la sistemul de învăţământ românesc şi necesită o atenţie deosebită din partea şcolii, motiv pentru care autorităţile, împreună cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Botoşani, au stabilit o serie de măsuri de reintegrare atât ale elevilor.

Iar pentru a ţine pasul cu ceilalţi colegi, părinţii preferă de cele mai multe ori ca micuţii să repete un an de şcoală, însă pentru copiii de gimnaziu sau de liceu efectele negative se văd repede.

“Au fost şi puţine cazuri în care, după înscrierea elevilor ca audienţi, constatându-se dificultăţi de adaptare, părinţii au solicitat înscrierea elevilor într-o clasă inferioară. A existat şi un caz în care, pentru un elev înscris iniţial în clasa a VIII-a, după prima săptămână părinţii au solicitat înscrierea acestuia în clasa a VII-a. Sunt şi câteva cazuri de elevi care au absolvit clasa a VIII-a în Italia, au susţinut examenul de capacitate/absolvire şi au solicitat înscrierea în clasa a IX-a, în judeţul Botoşani, pentru anul şcolar 2018-2019” spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Botoşani, Ciprian Manolache.

Specialiştii susţin că părinţii înţeleg problemele cu care se confruntă copiii lor la revenirea în ţară şi cer ajutor instituţiilor abilitate însă, din păcate sistemul de învăţământ românesc are mari probleme în ceea ce priveşte asigurarea profesorilor de sprijin.

“Uneori elevii remigranţi de nivel gimnazial sau liceal sunt nevoiţi să repete cel puţin o clasă absolvită în străinătate, situaţie în care pot avea manifestări afective negative (ruşine, tristeţe, teamă, furie), iar uneori îşi doresc să fi rămas în ţara de unde au revenit. S-a constatat o creştere a numărului de părinţi ai copiilor remigranţi care se adresează instituţiei noastre, în vederea obţinerii certificatelor de orientare şcolară şi profesională pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), solicitând pentru aceştia structuri de sprijin (adaptarea curriculară, profesor de sprijin ş.a.) Dacă “în afară” sprijinul acordat copiilor cu CES în instituţiile de învăţământ preuniversitar era substanţial, fiecare copil/elev beneficiind de câte un profesor de sprijin pe tot parcursul programului şcolar, părinţii şi copiii acceptă cu mare dificultate ideea că în România copilului cu CES i se alocă cel mult o oră de lucru individual cu profesor de sprijin, dacă acesta există în acea unitate de învăţământ”  a declarat Alina-Manuela Robu, directorul C.J.R.A.E. Botoşani.

În ultimii ani, Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat strategii şi politici educaţionale pentru această categorie de copii, care includ, pe lângă cabinete de asistenţă psihopedagogică, şi organizarea în şcoli a unor cursuri intensive gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară care întâmpină dificultăţi în înţelegerea limbajului, a unor activităţi remediale cu elevii, în special pentru examene, consiliere psihologică şi psihopedagogică a părinţilor însă acestea nu sunt suficiente.

Măsuri se iau şi la nivelul Ministerului Românilor de Pretutindeni, care distribuie anual manuale româneşti în Diaspora. “O provocare pe care o avem atunci când ne dorim să aducem românii în ţară este cea a integrării copiilor în şcolile româneşti, iar prima condiţie este ca acel copil să cunoască limba română. Noi avem campanii de distribuire a manualelor şcolare în Diaspora. Anul trecut am distribuit 10.000 de manuale pentru copiii români din Diaspora”, a declarat Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Reprezentanţii asociaţiilor românilor din Diaspora susţin că la a treia generaţie nimeni nu mai ştie româneşte.

“Ei (autorităţile române – n.r.) au un proiect în acest sens, dar este la 0,5% din cât ar trebui să funcţioneze. Singura soluţie ar fi un proiect “În această casă se vorbeşte doar limba română”. Se pune în abţibild pe uşă. Suntem împotriva amestecării limbii. Sunt studii care arată că acei copii care locuiesc în altă ţară şi vorbesc limbi distincte, vorbesc doar engleza sau doar româna, sunt mai intelegenţi decât cei care vorbesc amestecat. Cei din Canada şi din Europa se confruntă cu această problemă şi chiar şi cei din comunităţile istorice. E un proiect care nu se face cu fonduri de la bugetul României, se face cu bani de la sponsori privaţi. Se face cu cheltuieli foarte mici. Încercăm să folosim şi bisericile. Sunt biserici ortodoxe sau neoprotestante care în cadrul bisericii lor predau Biblia copiilor limba română, ca să-I înveţe pe lângă religie şi limba română. Toate materialele le primesc din România”, a afirmat  Daniel Ţecu, preşedintele Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE)

Cât priveşte conservarea limbii române, reprezentanţii Diasporei spun că niciun Executiv nu a avut asta ca prioritate. “Mereu s-a văzut lucru acesta, de 22 de ani de când lucrez, agenda Guvernului României nu are nicio treabă cu Diaspora. Nu mă refer la Guvernul prezent. Mă refer în general. Trăiesc într-o altă lume. Statul român nu a fost pregătit de acest exod şi nu este pregătit nici în acest moment”, a mai afirmat Ţecu.

Nimeni nu ştie exact câţi români se află astăzi peste hotare. Oficial, cifrele sunt de 3,5-4 milioane de români. Neoficial, vorbim de o cifră dublă.

Sursa

România se confruntă cu cea mai mare criză a forței de muncă de după 1990

România se confruntă cu cea mai mare criză a forței de muncă de după 1990, iar specialiștii afirmă că acest deficit este mai grav decât o criză financiară.

Datele oficiale arată că 3,5 milioane de români au plecat în străinătate pentru a-și face o viață mai bună. Iar specialiștii spun că această criză de personal este abia la început. Exodul românilor continuă în ritm alert.

Potrivit datelor prezentate de Fundația Romanian Business Leaders (RBL), peste 3,4 milioane de români au părăsit țara în ultimul deceniu. Ei au trimis în țară, în acest interval, circa 55 de miliarde de euro.

S-a ajuns, astfel, ca migraţia să fie una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă țara, alături de lipsa infrastructurii.„Problema nu mai este doar că o parte de români a plecat, problema este că pleacă tot timpul oamenii, iar ritmul  de întorcere este foarte redus, în timp ce statisticile și prognozele arată destul de prost. Este ignorată cumva această problemă şi este ignorată şi oportunitatea. Aceste milioane de români sunt o bogăţie. Dacă evaluăm experienţa acumulată, poate fi cea mai importantă bogăţie a României. Criza forţei de muncă este mai gravă decât cea economică, o criză economică dispare în câţiva ani, în schimb depopularea României este foarte gravă, oamenii iau greu hotărârea de a se mai întoarce”, a declarat Marius Bostan, reprezentant al RBL, citat de Agerpres.

Și preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România), Dragoș Anastasiu, a afirmat că cea mai mare problemă a țării în acest moment este mâna de lucru: „Nu sunt suficienţi oameni pentru a fi angajaţi, nu sunt de calitate şi nu au mentalitatea necesară”. Anastasiu a afirmat că sectorul privat a fost afectat de majorările de salarii din sectorul public. „Eu pierd mulţi şoferi care pleacă să lucreze pentru RATB. 23 de ani, Eurolines nu a avut nicio problemă cu şoferii, pentru că toţi şoferii de la RATB veneau la Eurolines. Acum şoferii de la Eurolines pleacă la RATB pentru că aici câştigă mai bine, chiar dacă RATB este o societate pe pierdere. E o societate de stat şi salariile sunt mari”, a spus Dragoş Anastasiu, care econtrolează grupul Eurolines.

Sursa

Romanii care merg in Canada fara viza pot solicita eTA doar cu un pasaport cu date biometrice

Cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Canada fără viză vor putea solicita acordarea Autorizaţiei Electronice de Călătorie (eTA) numai în baza unui paşaport simplu electronic (cu date biometrice) începând cu 5 iunie, ora 12,30 (ora României), se arată într-un comunicat al MAE remis marţi AGERPRES.

Potrivit MAE, paşapoartele simple temporare şi paşapoartele simple care nu conţin date biometrice – din penultima generaţie, eliberate până la începutul anului 2010, cu termen de valabilitate de 10 ani – nu vor mai fi acceptate în vederea eliberării eTA.

Măsura a fost adoptată în urma dialogului constant, din ultimele luni, cu partea română pe această temă, se spune în comunicat.

“Autorizaţiile eTA obţinute începând cu data de 1 decembrie 2017, în baza unor paşapoarte simple temporare sau paşapoarte simple nebiometrice, vor fi anulate de către autorităţile canadiene, care urmează să notifice individual în acest sens toţi cetăţenii români aflaţi într-o astfel de situaţie prin intermediul adresei de e-mail furnizate la momentul solicitării eTA”, se mai spune în comunicat.

MAE precizează că, în cazul cetăţenilor români aflaţi în tranzit aerian la ora intrării în vigoare a noii măsuri, autorităţile canadiene au informat că vor analiza individual acordarea dreptului de intrare în Canada a românilor care au primit eTA în baza unui paşaport simplu temporar sau a unui paşaport simplu nebiometric.

Totodată, MAE menţionează că românii care au obţinut eTA în baza unor paşapoarte simple temporare sau simple nebiometrice şi care, anterior datei de 5 iunie, orele 12,30 (ora României), au intrat şi se află în prezent pe teritoriul Canadei nu sunt afectaţi de noua măsură.

“Permisul de studii sau de muncă obţinut începând cu data de 1 decembrie 2017, în baza unui paşaport simplu temporar sau simplu nebiometric, rămâne valabil, însă autorizaţia eTA eliberată împreună cu acest permis îşi încetează valabilitatea“, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, cetăţenii români ale căror autorizaţii eTA au fost anulate vor putea opta între varianta solicitării unei noi eTA în baza unui paşaport simplu electronic şi cea a solicitării unei vize de intrare în baza paşaportului simplu temporar sau a celui simplu nebiometric la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular al Canadei.

MAE recomandă cetăţenilor români care au obţinut eTA în baza unui paşaport simplu temporar sau a unui paşaport simplu nebiometric să îşi verifice adresa de e-mail şi să urmeze instrucţiunile autorităţilor canadiene.

Totodată, MAE reaminteşte că intrarea în Canada pe baza eTA este admisă numai la punctele de trecere a frontierei de la aeroporturile din respectiva ţară, nu şi la cele terestre sau maritime.

“Modificările tehnice operate de autorităţile canadiene au fost făcute în urma unui proces de consultare şi cooperare cu autorităţile române şi au drept scop preîntâmpinarea utilizării abuzive a facilităţilor introduse prin regimul liberalizat al călătoriilor cetăţenilor români în Canada”, se mai arată în comunicat.

Sursa

Festivalul Centenar România, sărbătorit pe Broadway la New York

Duminică, 20 mai, va avea loc pe celebrul Broadway din New York ediţia Centenară a Festivalului România Broadway. Cântăreţi şi dansatori celebri vor prezenta programe atractive, obiceiuri tradiţionale şi muzică românească pentru cei 30.000 de participanţi din întreaga lume care sunt aşteptaţi la eveniment.

Aniversarea Centenarului României va fi sărbătorită la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Zilei României de pe Broadway  va reuni peste 100 de celebrităţi, demnitari şi antreprenori din România. Se aşteaptă un număr record de români din cadrul diasporei în cadrul evenimentului din acest an. Cântăreţi şi dansatori celebrii din Statele Unite precum şi din diferite părţi ale României  se vor alătura evenimentului pe parcursul întregii zile.

Ceremonia de premiere din acest an va onora cel mai bun diplomat român din SUA, cel mai bun om de afaceri româno-american şi cel mai valoros membru al Consiliului de Afaceri Româno-American.

Din cele 300 de standuri, 30 vor oferi mâncăruri tradiţionale româneşti, cărţi, opere de arta, întâlniri cu furnizori de servicii, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi alte posibilităţi de a explora cultura şi valorile româneşti.

Celebrul Broadway, în zona districtului financiar (Freedom Tower, New York Stock Exchange, Statuia Libertăţii şi Memorialul 9/11), va fi închis traficului pentru a face loc celor aproximativ 300 de standuri comerciale din care 30 vor reprezenta valori, tradiţii, produse şi servicii din România.

Este pentru prima dată în istoria diasporei din America de Nord când şapte biserici româneşti se reunesc sub egida aceluiaşi eveniment. Guvernatorul Statului New York, David Paterson, a declarat luna mai a anului  2010 drept luna traditţiilor româneşti la New York şi ziua de 1 mai drept Ziua României în Statul New York.

Evenimentul este onorat cu prezenţa Ambasadorului României la Washington, George Cristian Maior, Ambasadorul Misiunii la ONU domnul Ion Jinga şi a  peste 30 de ambasadori la ONU din tot atâtea ţări care au confirmat prezenţa la acest eveniment istoric.

Din partea americana sunt aşteptaţi congresmanul republican Joe Wilson (Carolina de Nord), City Comptroller Scott Springer care este şi candidat la primaria orasului New York, Avocatul Poporului Letitia James vice primar, si alti demnitari din zona New York.

Organizat în fiecare primavara, incepand cu anul 2000, de către Preşedintele Cosiliului de Afaceri Româno-American,  Ştefan Minovici, festivalul a reunit în ultimele doua decenii o serie de personalităţi politice, militare, culturale, printre care Majestatea Sa, Regele Mihai, împreunaă cu Regina Ana, preşedinţii Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, sportivii Gheorghe Hagi, Ilie Năstase şi Simona Amanar, Bella Karoli, Gen. Wesley Clark, congresmanii Mike Turner (R-OH), Loretta Lynch (D-CA), Daniel Lipinski (D-Il), primarii Rudy Giuliani şi Mike Bloomberg, precum ţi zeci de ambasadori, diplomaţi şi demnitari din România.

Anul acesta artiştii vor prezenta un program de cântece si dansuri din zone diverse ale  României, precum si costume populare diferite specifice.  Pe scena festivalului vor urca în acest an ansamblul artistic de dans Doinita din Bucuresti, ansamblul Banatul din Ridgewood, New York, impreună cu artiştii George Rotaru, Valeria Arnautu, Branduşa Covalciuc, Garofaş and Irina Milici, Ionela Guzic şi Ciprian Cocalia.

Sursa

La a doua generație în Spania, românii cer sprijin pentru a-și păstra identitatea culturală

Asociațiile românilor din Spania solicită sprijin pentru proiectele derulate în cadrul unei comunități care a prins rădăcini în această țară. Copiii românilor stabiliți în Spania au nevoie de cursuri ca să învețe limba română, iar păstrarea identității culturale depinde și de acțiunile asociațiilor.

Comunitatea românească din Spania a ajuns la a doua generație, iar asociațiile românești se bazează doar pe fondurile acordate de Ministerul Românilor de Pretutindeni. La prima întâlnire cu ministrul Natalia Intotero, românii de la Madrid au cerut sprijin pentru proiectele ONG-urilor care susțin păstrarea identității culturale.

Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene Diaspora Restart a fost un alt subiect discutat la Ambasada României din Madrid, după ce mulți compatrioți s-au plâns de numărul mare de piedici administrative.

Ministrul românilor de pretutindeni s-a întâlnit cu românii din Castellon și din Madrid și a discutat cu oficialii spanioli despre sprijinirea celor care vor să se întoarcă acasă.

Observatorul Imigrației din Spania precizează că peste 1 milion de români dețin rezidența legală în această țară, în timp ce evidența populației coboară numărul la 700 de mii. Aproape jumătate dintre ei contribuie la fondul asigurărilor sociale și în jur de 40 de mii sunt întreprinzători.

Sursa

Carte românească la Salonic. 1000 de volume vor putea fi consultate în biblioteca municipală

Eveniment istoric pentru comunitatea românească din Grecia, dar şi pentru cei care vor să descopere istoria și cultura ţării noastre. La Salonic a fost inaugurată prima secţie de carte românească din cadrul Bibliotecii Municipale. Peste 1.000 de volume din diverse domenii vor putea fi consultate de cei care îşi desăvârşesc studiile.

Sonia are 28 de ani și trăiește în Salonic. Mama este româncă, iar tatăl grec. A vrut însă să cunoască limba română și a studiat la Institutul de limbi balcanice din Salonic. Își dorește să cunoască mai multe despre țara natală a mamei, iar biblioteca poate fi și un loc de întâlnire cu alți români.

România este fascinantă nu doar pentru noi, ci și pentru greci. Maria s-a născut în Salonic din părinți greci. A descoperit întâmplător cultura românească și a vrut să învețe și limba. Vorbește acum fluent, a făcut un master la ASE București și vrea să împărtășească tuturor lucrurile pe care le știe despre români.

Pentru ei și nu numai a fost inaugurată prima secție de carte românească din cadrul bibliotecii municipale din Salonic.

1000 de cărți din diverse domenii de activitate vor putea fi studiate acum. Acțiunea s-a bucurat de sprijinul autorităților elene și a Consulului General al României la Salonic.

Fondul de carte a fost donat de Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman din Craiova și de Biblioteca Județeană Vâlcea.

În Grecia trăiesc peste 25 de mii români, dar și o importantă comunitate de vlahi. În nordul țării își desfășoară activitatea 5.000 de conaționali, iar centrul academic atrage în fiecare an zeci de studenți.

Sursa