Sala Unirii din Alba-Iulia, simbol şi ”locul de naştere” al României Mari, va fi redeschisă pentru o şedinţă omagială

Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari, se redeschide în 29 noiembrie pentru o şedinţă omagială a Guvernului şi pe 1 Decembrie, pentru a fi vizitată, urmând apoi să fie închisă pentru continuarea lucrărilor de restaurare.

Clădirea în care la 1 decembrie 1918 delegaţii românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România a intrat, în primăvară, în proces de reabilitare, termenul de execuţie fiind de doi ani, însă autorităţile cred că lucrările vor fi terminate mai repede, respectiv în 2019, potrivit Mediafax.
Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii, de care aparţine Sala Unirii din Alba Iulia, a declarat că după ce va fi finalizată, clădirea va arăta aproximativ ca în 1922. În acel an, în Catedrala din Alba Iulia, au fost încoronaţi Regii Maria şi Ferdinand, iar după ce regele a semnat Actul de Încoronare, invitaţii s-au îndreptat spre Sala Unirii.
”Sala Unirii a suferit o serie de restaurări deoarece se afla într-o stare destul de precară, existau infiltraţii de apă pluvială, acoperişul prezenta găuri, pictura interioară era destul de afectată. Lucrările au început anul acesta, termenul de execuţie este de doi ani, momentan s-a reabilitat faţada, acoperişul, subsolul şi Sala Mare a Unirii. Noi am urmărit prin această restaurare să-i redăm oarecum aspectul din 1922, în sensul că am repoziţionat pe faţadă stemele mici ale României Mari, din perioada interbelică, iar pictura francezului Pierre Belle a fost restaurată la Muzeul National Brukenthal. Practic, cine intră înăuntru o să vadă altă faţă a Sălii Unirii şi am încercat să-i recreăm atmosfera din 1922”, a spus Rustoiu.
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în Sala Unirii din Alba Iulia, pe atunci cazinou militar, 1.228 de delegaţi din Transilvania au hotărât Unirea cu România. Din acea zi, oamenii îi spun ”Sala Unirii”, iar câţiva ani mai târziu a primit acest nume oficial.
Clădirea a fost realizată între anii 1898 şi 1900, iar după 1 Decembrie 1918 a suferit modificări. După 1948 Sala Unirii a fost distrusă, pictura a fost tăiată, scoasă de pe arcade, plăcile cu proclamaţiile au fost sparte, iar până în 1967 – 1968 clădirea a fost într-o uitare. La 50 de ani de la Marea Unire a fost reabilitată, beneficiind de o altă pictură, dar nu cea originară, care a fost refăcută abia acum. De asemenea, din 1992, până înainte să fie închisă pentru restaurare, pictura fusese din nou înlocuită.
”De anul viitor, vom avea în Sala Unirii doar ce a însemnat perioada premergătoare Marii Mari, evenimentul de la 1 Decembrie 1918, Încoronarea, care din punctul nostru de vedere este ultimul act simbolic al Unirii Transilvaniei cu România, şi apoi Serbările Unirii pentru că am avut câteva evenimente foarte importante când s-au sărbătorit 10 ani de la Marea Unire şi câteva sute de mii de oameni au fost prezenţi la Alba Iulia”, a mai spus Rustoiu.
Sala Unirii va fi deschisă pentru a fi vizitată doar de 1 Decembrie deoarece, fiind în proces de reabilitare, ”orice zi contează”, a explicat Rustoiu. În 29 noiembrie aici va avea loc o şedinţă omagială a Guvernului.
În ultimii ani, sala a intrat într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât şi în interior, unde apa de ploaie care pătrunde prin acoperiş a început să afecteze pictura murală.
Sala Unirii deţine mai multe obiecte de patrimoniu naţional, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declaraţia de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918: ”Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare naţiune poate dispune, hotărî singură şi liberă de soarta ei – naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte acum să facă uz de acest drept şi reclamă în consecinţă, şi pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrăurire străină, să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile lumii…”.
De asemenea, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România şi Proclamaţia Regelui Ferdinand I către Ţară din 15/28 august 1916.
Tot în acest imobil sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele şase volume ce conţin credenţionalele şi telegramele originale de susţinere a Unirii, strânse de Asociaţiunea ASTRA.
O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas şi astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Naţională au fost prezenţi circa 100.000 de români şi un singur fotograf.
În Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegaţiile participante la Unire au venit şi planul de apărare al oraşului Alba Iulia, realizat de către Garda Naţională condusă de căpitanul Florian Medrea.
Imobilul Sălii Unirii se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind, până să se închidă, cel mai vizitat obiectiv din judeţul Alba. Intrarea fusese gratuită.
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale, care au venit de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.
În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice ce urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat, totodată, sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.
Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

Romania, pe harta celui mai mare eveniment educational de programare din istorie

Toate scolile si liceele din Romania sunt invitate sa participe la Hour of Code, pe 3 decembrie, si sa faca astfel primii pasi catre a-si pregati elevii pentru meseriile viitorului, in cadrul unei initiative globale de incurajare a deprinderii de abilitati de programare.

In fiecare an, Romania este in topul tarilor participante la Hour of Code, in 2017 inregistrand peste 800.000 de entuziasti care au parcurs o ora de programare.

In premiera, Romania are un website national HourofCode.ro si o harta unde organizatorii din comunitati isi pot inregistra participarea. Astfel, cei care isi doresc sa ia parte la initiativa noastra pot intra in contact cu noi mult mai usor“, a spus Alin Chiriac, CEO & Fondator ADFABER, institutia organizatoare care aduce educatia mai aproape de tehnologie.

Anul acesta, campania Hour of Code are ca tema creativitatea. Personalitati marcante din intreaga lume, alaturi de sportivi si reprezentanti ai celor mai mari companii IT, ii incurajeaza pe tineri sa faca primii pasi in lumea tehnologiei si a programarii, intr-un mod accesibil si interactiv, printr-un video de sustinere.

Practic, odata cu inscrierea ca participant pe website-ul Hour of Code, orice cadru didactic poate organiza in scoala sa o altfel de ora de programare. Astfel, oricine poate investi in educatia sa, fie ca este elev, profesor sau parinte.

In 2018, Raytheon este partener national Hour of Code, compania fiind un sustinator activ al educatiei care pregateste generatiile viitoare pentru cariere in tehnologie. Raytheon intelege sa contribuie astfel la dezvoltarea tehnologica a comunitatii locale, sprijinind acest program ce vine in completarea curriculei educationale si care cultiva abilitatile si cunostintele in stiinte exacte ale viitorilor deschizatori de drumuri romani.

De asemenea, Bitdefender se alatura si anul acesta initiativei Hour of Code, oferind licente de securitate pentru cei mai activi profesori ambasadori.

Sursa

Un colecţionar arădean care deţine aproape 200 de aparate de radio şi-a prezentat unele dintre cele mai valoroase modele

Unul dintre cei mai mari colecţionari români de aparate de radio, arădeanul Francisc Visky, şi-a expus pentru public câteva zeci dintre cele mai valoroase modele, de la cele cu lămpi, la cele conectate la internet. La vârsta de 12 ani, în timp ce el şi familia erau deportaţi de comunişti, arădeanul şi-a construit singur un radio pentru a putea afla informaţii din lume, ceea ce i-a marcat viaţa, pentru că ulterior a început să colecţioneze aparate din toată lumea, ajungând să aibă aproape 200, inclusiv modele noi, conectate la internet.

Expoziţia de radioreceptoare a arădeanului Francisc Visky (70 de ani) are loc în contextul în care s-au împlinit 90 de ani de la prima emisie a postului naţional de radio, arădeanul prezentând 40 de obiecte de colecţie din cele 300 pe care le deţine acasă, dintre care aproape 200 sunt aparate radio.

Francisc Visky este preşedintele Asociaţiei Colecţionarilor de Aparate Radio din România, iar în mediul online a creat un portal unde poate fi urmărită istoria radioului, intenţia sa fiind aceea de a contribui la deschiderea unui muzeu.

La vârsta de 8 ani, arădeanul a avut primul aparat de radio, unul cu lămpi, iar la 12 ani şi-a construit singur unul, din diverse piese recuperate sau primite, în condiţiile în care el şi familia sa fuseseră deportaţi de comunişti într-un sat din Bărăgan (în perioada 1959-1964).

“Singura legătură cu exteriorul a familiei putea fi un aparat de radio, dar nu deţineam unul. Aveam nevoie de informaţii, iar la 12 ani am reuşit să construiesc un receptor de unde radio folosind o bobină de magnetou luată dintr-un tractor, o antenă improvizată din sârmă, un condensator, o cască primită de la un prizonier şi alte câteva piese procurate cu dificultate. Carcasa era una din carton, iar primul post pe care l-am prins a fost de la Moscova”, a declarat, pentru News.ro, colecţionarul arădean.

Francisc Visky a terminat Facultatea de Electrotehnică şi s-a perfecţionat în radio-recepţie şi radio-transmisie, datorită pasiunii sale din copilărie, iar de-a lungul vieţii nu a încetat să adauge la colecţie modele cumpărate din pieţe de vechituri sau aduse din afara ţării. Acum deţine unele dintre cele mai vechi receptoare din Europa, între care un Tungsram din 1924. Are în colecţie şi 20 de aparate fabricate în perioada interbelică la Arad.

Cele mai noi aparate din colecţia sa sunt din ultimii ani, fiind digitale, cu conexiune la internet, astfel că prind 20.000 de posturi din toată lumea, comparativ cu cele câteva frecvenţe de care putea beneficia cu modelele vechi.

“Ce se aude acum la radio, faţă de anii copilăriei mele, e foarte multă pălăvrăgeală, vorbă goală. E drept, în România aparatul de radio era pentru distracţie sau propagandă, însă acum cu greu mai găseşti posturi la care să asculţi ceva interesant“, spune arădeanul, care este unul dintre cei mai mari colecţionari de radioreceptoare din ţară.

Toată colecţia sa este ţinută în locuinţă, în garaj şi în pod şi speră că o parte va ajunge cândva într-un muzeu.

Piesele expuse de colecţionar pot fi văzute în cadrul unei expoziţii cu intrare gratuită care este deschisă până în 10 noiembrie în holul principal al clădirii Consiliului Judeţean Arad.

Sursa

Descoperire istorică în Marea Neagră: A fost găsită cea mai veche epavă intactă din lume

Cea mai veche epavă intacta din lume a fost găsită la o adâncime de 2 km în largul coastei bulgare. Ambarcațiunea este o navă comercială greacă și datează de acum 2400 de ani.

În ultimii 3 ani, cercetători și arheologi britanici și bulgari au studiat în amănunt fundul Mării Negre. Acolo au descoperit peste 60 de epave care datează dinaintea erei noastre, până în secolul al XIX-lea.

Dr. Dragomir Garbov, arheolog:  “Vorbim aici de ambarcaţiuni conservate aproape în întregime. Am găsit chiar bucăţi de frânghii, epave care arată de parcă s-ar fi scufundat ieri.”

Printre acestea, cea mai surprinzătoare descoperire a avut loc la 80 de km de orașul Burgas, unde a fost găsită epava unui vechi vas comercial. Are 23 de metri lungime și s-a păstrat intactă, inclusiv catargul, cârma și băncile vâslașilor. Potrivit analizelor, ar fi plutit pe apele Mării Negre acum 2400 de ani.

Edward Parker, director Black Sea Maritime Archaeology Project: “Pe fundul apei sunt corăbii întâlnite doar în fresce, tablouri sau cărţi şi care acum sunt văzute cu ochiul liber pentru prima oară de când pluteau pe apă.”

Epava a fost descoperită la 2 km adâncime, iar cercetătorii spun că s-a conservat așa de bine datorită lipsei de oxigen. De altfel, aceasta este o caracteristică a Mării Negre, renumită ca un “cimitir al corăbiilor”.

Nava greacă nu va fi adusă la suprafață din cauza costurilor ridicate ale procedeului și a riscului foarte mare de distrugere a epavei.

Sursa

Alexandru Tomescu, violonist: Cu vioara Stradivarius sau fără ea, eu merg mai departe cu proiectele mele muzicale

Alexandru Tomescu (42 de ani) cântă de peste 10 ani la vioara Stradivarius, obiect de patrimoniu naţional la care violonistul a câştigat dreptul de a cânta în urma unui concurs. De atunci însă, Alexandru Tomescu a dus vioara Stradivarius din staţiile de metrou până în biserici sau păduri, din sate până în marile oraşe, într-un efort de educare a publicului român aproape fără precedent. ♦ Mai departe, Tomescu a combinat muzica clasică cu arta vizuală sau cu teatrul pentru a da corporalitate sunetului şi pentru a-l duce către alte categorii de public. După toate aceste proiecte, la ce mai lucrează acum cel mai cunoscut violonist român?

La orice job obişnuit, ştii când începe şi când se termină, dar la vioară nu ştii nicio­dată“, spune To­mescu. Din 2002, Alexandru Tomescu este solist concertist al Orchestrei Naţionale Radio, iar din 2007 cântă la vioara Stradivarius, obiect al statului român, cedat temporar artistului în urma câştigării unui concurs.

Cred că iniţial vioara era cunoscută mai ales prin prisma tabloidizării. Pe oameni îi atrăgea obiectul. Mai departe ce a urmat a fost o muncă de educare a publicului. Am luat acel capital de cancan şi mi-am propus să-l transform într-unul cultural, social şi educativ. Promisiunea mea a fost să duc vioara către posesorul ei de drept, către publicul român.“

Demersul lui Tomescu a fost unic, sunetul viorii Stradivarius umplând spaţii aproape de neconceput pentru cei care nu-şi imaginează muzica clasică altundeva decât în săli tradiţionale de concerte.

„Am mers cu vioara peste tot, în oraşe mai mari, mai mici, chiar şi la sate, am cântat în aer liber, în pieţe, s-au adunat mii de oameni în jurul ei şi în afara sălilor de concerte. Am încercat să pun această vioară în slujba unor cauze în care eu cred. Prin ea am reuşit să atrag atenţia asupra unor lucruri care au depăşit domeniul artei, care au vizat proiecte umanitare, sociale sau de salvare a patrimoniului.“

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

 

Magia muzicii

Această deschidere nu a fost însă scutită de anumite riscuri pentru că în timp ce o sală de concerte vine la pachet cu un set de reguli de conduită acceptate în mare parte de toţi participanţii, strada te expune unui carusel de reacţii.

La un concert pe stradă, dacă îţi place stai, dacă nu, nu. Dacă vrei, poţi să şi fluieri, dar la final, indiferent de forma sălii de concerte oamenii trebuie să se simtă liberi şi relaxaţi. Muzica face această minune, muzica poate construi spaţii, adevărate catedrale sonore, care te scot din rutina şi alergarea zilnică.

Mergând pe această logică, muzica lui Tomescu şi al nostru Stradivarius au ajuns printre ruine şi păduri sau chiar printre paturile de spital.

„Apoi, într-un alt turneu, Bach to Basics, am cântat Bach în catedrale şi biserici. Am cântat fără întrerupere timp de două ore jumătate, iar catedralele erau mereu pline. Am avut oameni care au stat în picioare tot acest timp. Bach are un flux energetic cu totul aparte. Este ca un maraton. Nu fizicul este problema, ci mintea. Odată depăşit un anumit prag, poţi să cânţi şi să asculţi Bach oricât. Anul acesta, am cântat într-un spital din Oradea. La rândul meu, în urmă cu mai mulţi ani, pe când am fost spitalizat,m-am dus să cânt într-un laborator, pentru a nu-i deranja pe ceilalţi bolnavi. Încet-încet oamenii s-au adunat în faţa sălii. Le spuneau doctorii că programul s-a terminat, dar ei stăteau acolo pentru muzică. Am cântat oriunde era cineva dispus să mă asculte. Am şi refuzat însă anumite propuneri pentru că nu urmăresc senzaţionalul.“

Educaţie prin muzică

Dincolo de deschiderea sa, To­mescu spune că publicul iubitor de mu­zică clasică este bine reprezentat pe plan local. În plus, tocmai complexi­ta­tea cu care este asociat acest gen de muzică o face atât de actuală, indiferent de generaţie.

Muzica clasică este mai imprevizibilă, te surprinde tot timpul, este mult mai diversă. Eu cred că această complexitate a ei este motivul pentru care rămâne actuală de sute de ani. Pe vremuri, o melodie se întindea timp de ore, acum vorbim de 30 de secunde, maximum de câteva minute. În acest context, cu atât mai necesare ne sunt aceste întreruperi pentru că ne arată alte moduri de curgere a timpului. Arta dă un sens existenţei noastre, ne expune la lucruri care nu ţin de timp.“

În plus, interacţiunea cu muzica clasică poate dezvolta un anumit gen de soft skills tot mai cerute în ziua de azi.

„În Asia, de exemplu, copiii învaţă de la şcoală un instrument în ideea de a realiza o orchestră. Desigur, nu toţi ajung muzicieni profesionişti, dar exerciţiul în sine îi învaţă să colaboreze, să se asculte unii pe alţii. Mai departe, vedem că sunt traininguri pentru companii în care angajaţii sunt transformaţi temporar în membri ai unei orchestre. În muzică nu este niciodată vorba despre tu contra celorlalţi, ci este vorba despre un dialog din care la final te descoperi pe tine însuţi. Astfel, muzica devine o bună educaţie pentru viaţa socială pentru că te învaţă să asculţi, să negociezi şi să comunici eficient. Educaţia copiilor are nevoie de această latură estetică. Fără ea, sărăcia noastră interioară este din ce în ce mai vizibilă.“

Proiectele de mâine

Deşi nu exclude ideea unor activităţi pedagogice permanente, timpul nu îi permite deocamdată acest lucru. Artistul a găsit însă o soluţie.

Ţin o serie de masterclass-uri la casa lui George Enescu din Mihăileni (Botoşani), împreună cu un foarte bun prieten din Elveţia, violistul Ladislau Cristian Andris. Împreună cu Fundaţia Pro Patrimonio am reuşit să salvăm această casă de la o distrugere sigură, iar acum încercăm să-i dăm o semnificaţie pentru comunitatea locală. În afară de aceste masterclass-uri, tot acolo am organizat tabere de pictură şi avem în plan şi un atelier de teatru.“

Astfel, cu talentul său şi cu o vioară Stradivarius, Alexandru Tomescu a realizat în ultimul deceniu proiecte de o complexitate cu totul aparte, la fel ca muzica pe care o duce în toate colţurile ţării şi ale lumii. În curând, statul român ar trebui să organizeze din nou un concurs pentru a vedea cine va avea mai departe privilegiul de a cânta la faimoasa vioară Stradivarius.

Cu sau fără ea, eu merg mai departe cu proiectele mele muzicale. La nivel de imagine accesul la un astfel de instrument contează, pe lângă calităţile sale sonore indiscutabile. La final însă, vioara Stradivarius este importantă datorită lucrurilor pe care le poţi face cu ea. Pe viitor vreau să mă concentrez pe Şcoala de la Mihăileni şi pe proiectele inovatoare construite în jurul muzicii clasice. Pasiunea faţă de vioara este o credinţă pe care o reînnoiesc zi de zi“, mai spune Alexandru Tomescu.

Sursa

O româncă, printre laureații din acest an ai premiilor Ig Nobel

O româncă este printre laureaţii din acest an ai premiilor Ig Nobel, care celebrează cele mai trăsnite cercetări ştiinţifice. Gabriela-Alina Sauciuc, cercetătoare la o renumită universitate din Suedia, a castigat la categoria antropologie. Ea a descoperit că cimpanzeii de la zoo imită vizitatorii la fel de des pe cât vizitatorii imită cimpanzeii. Premiul pentru medicină a fost acordat unei cercetări despre impactul unei călătorii cu un montaigne rousse asupra eliminării unei pietre la rinichi.

Gala Ig Nobel a fost organizată într-un amfiteatru al Universităţii Harvard. Pentru început, publicul a aruncat avioane de hârtie asupra unei ţinte umane de pe scenă.

„Bun venit la cea de-a 28-a gală anuală Ig Nobel!”

Apoi toţi laureaţii au urcat pe scenă ca să-şi primească premiile pe rând.

„Premiul pentru antropologie. Câştigătorii sunt din Suedia, România, Danemarca, Olanda, Germania, Marea Britanie, Indonezia şi Italia”, au anunțat organizatorii.

„Motivul pentru care ne aflăm aici este un studiu despre interacţiunile spontane dintre cimpanzei şi oameni, la o grădină zoo din Suedia. Scopul nostru era să vedem dacă cele două specii de primate îşi imită reciproc maimuţărelile. Aşa a fost. Cel mai important, am observat că maimuţăreala a dus la prelungirea interacţiunilor interspecii”, a declarat laureata din România, Gabriela Sauciuc.

Premiile Ig Nobel sunt decernate în fiecare an cu o lună înainte de acordarea adevăratelor Premii Nobel. Ig Nobel Prize sunt creaţia editorului şi fondatorului revistei Annals of Improbable Research şi sunt menite să celebreze neobişnuitul, să onoreze imaginaţia şi să încurajeze oamenii să gândească în mod neobişnuit, scrie Agerpres.

Sursa

“Troia Carpaţilor”, o cetate de trei ori mai mare decât cea descrisă de Homer, descoperită în România

O cetate veche de circa 3400 de ani descoperită la Sântana, la 28 de km de Arad, este considerată de către istorici ca fiind “Troia Carpaţilor”.

Construită cu 14 secole înainte de Christos şi unică în această parte a Europei, cetatea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice din Europa, din perioada „bronzului târziu
Istoricii supra intitulează „Cetatea Veche” a Sântanei, contemporană cu Homer şi perioada miceniană a Greciei, drept o Troia a acestor ţinuturi, făcând şi o comparaţie între suprafaţa cetăţii arădene de circa 89 de hectare şi cea descrisă de Homer, Troia având 29 de hectare, potrivit Radio Timişoara.
Spre deosebire de Troia, care a fost construită din piatră, cetatea de la Sântana a fost construită din lemn şi lut. Construcţia este complexă, având trei rânduri de fortificaţii, fiind împrejmuită de şanţuri de apărare adânci de peste patru metri şi valuri de pământ de peste 20 de metri.
Săpăturile în zona Sântana au fost începute în 2009, fiind efectuate de istorici din România şi Germania, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, şi Universitatea «Goethe» din Frankfurt, beneficiind şi de co finanţare din Germania. În urma săpăturilor, efectuate în special în ultimii doi ani, arheologii au reuşit să scoată la suprafaţă o mică parte din cetate. Tehnologia de ultimă generaţie şi măsurătorile magnetometrice i-au ajutat pe aceştia să o deseneze.
„Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vrem să continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fost în urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o capitală a Europei”, a afirmat profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, citat de Aradon.
Istoricii români şi germani încearcă acum să afle de ce a fost realizată această cetate cu trei tipuri de fortificaţii.
Totodată, autorităţile din Arad vor ca să transforme “Troia Carpaţilor” într-un muzeu şi o atracţie turistică naţională sau chiar europeană.

31 august – Ziua limbii române

Pe 31 august 2018, românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Limbii Române. Astfel, cei 28 de milioane de oameni, toți vorbitori de limbă română din țară și cei care sunt plecați în străinătate sărbătoresc această zi prin organizarea de diverse spectacole și concerte, mândrindu-se că sunt români.

Dintre cele 28 de milioane de vorbitori de limbă română, trebuie să știi că 17 milioane se află în România. Marii lingviști susțin că limba română nu este împărțită în dialecte, ci în graiuri.

În trecut, Ziua Limbii Române a fost celebrată și în comunitățile de români din Serbia, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria între 30 august și 4 septembrie 2016. Ei au organizat o serie de evenimente culturale. Acolo s-au organizat concerte, un salon de carte, spectacole de muzică populară și punerea în scena a diferitelor piese de teatru.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Despre limba română

Cu toții am învățat această limbă atât de dragă nouă în familie ca mai apoi să o studiem în școală. Unii români au uitat-o sau au poluată această limbă cu care alții se mândresc. Românii păstrează limba vie pentru că aceasta ne unește și ne definește ca neam. Suntem un popor de oameni credincioși, luptând pentru țară. Uneori uităm să prețuim tot ce ne oferă, dar marii scriitori ne amintesc neîncetat despre valoare limbii și culturii române.

Vasile Alecsandri spunea că limba română este cel mai prețios tezaur pe care copii îl primesc drept moștenire de la părinți, păstrându-se această tradiție de la o generație la alta. Faptele istorice subliniază evoluția și dezvoltarea limbii române.

În ultimii 100 de ani și chiar mai recent, mulți sociolingviști, lingviști, psiholingviști și alți specialiști în geografia lingvistică au studiat și continuă să studieze această limbă. Cu toată bogăția, diversitatea și expresivitatea ei , limba română ne reprezintă pretutindeni.

Toți cei care simt și vorbesc românește se unesc pentru a celebra această zi atât de importantă pentru cultura țării noastre. Astfel, fiecare dintre noi își reamintește că limba română este o comoară. Pe aceeași dată, Republica Moldova sărbătorește Ziua Limbii Române, celebrată încă din 1990.

Toții scriitorii români cunoscuți peste hotare s-au mândrit cu limba română, scriind în limba lor maternă și devenind celebrii pentru  lucrările lor. De Ziua Limbii Române, sărbătorește și tu limba ce-o vorbești și prețuiește țara în care trăiești. România are nevoie de români care își doresc să păstreze tradiția și să o dea mai departe generațiilor viitoare.

 

Limba română este o limbă bogată, cu un impresionant vocabular într-o continuă schimbare, fiind o limbă vie. Trebuie să ne iubim limba și să ne mândrim că ne-am născut în această țară plină de bogății ascunse, apreciind eforturile strămoșilor noștrii care au transmis cultura și tradiția poporului din generație în generație.

Sursa

Festivalul internațional Cerbul de Aur începe astăzi la ora 20.30

Doar câteva ore ne mai despart de startul festivalului internațional Cerbul de Aur. Miercuri seară, în Piața Sfatului vor răsuna melodiile laureaților din alte ediții, iar joi vor urca pe scenă cei 18 artiști care concurează pentru marele premiu. Marți s-au făcut ultimele repetiții, iar trecătorii norocoși au reușit să îi vadă în premiera pe cei care vor face scena să vibreze.

Emoțiile se adună în Piața Sfatului din Brașov unde artiștii care vor urca pe scenă pun la punct ultimele detalii, iar orchestra repetă fiecare nota care va răsuna timp de 5 nopți la poalele Tâmpei. Fiecare concurent are o țintă clară: să pună mâna pe trofeul Cerbul de Aur.

Brașovenii și turiștii s-au oprit în zona amenajată pentru festival ca să îi asculte pe concurenți în ultimele ore de repeții. Câțiva norocoși au reușit chiar să se apropie de scena și să îi vadă în premiera pe cei care vor cânta în Piața Sfatului.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Pentru a câștiga trofeu, cei 18 concurenți trebuie să fie atenți cum se prezintă pe scenă. Jurații sunt cu ochii pe ei, iar în acest an, trei români vor acorda note tuturor cântăreților.

Cu ocazia acestei ediții aniversare, la Muzeul de istorie din Brașov a fost deschisă o expoziție unde pot fi revăzute momente importante din edițiile trecute ale festivalului. Aceasta va fi deschisă până pe 2 septembrie.

Gabriel Garko, marele actor italian, invitat special la Cerbul de Aur, a vizitat Televiziunea Română inainte de a pleca spre Brașov a acordat un interviu lui Radu Andrei Tudor și a mărturisit că România este o țară fascinantă! In partea finală a interviului, Garko a dat și un sfat tinerilor care doresc o cariera în lumina reflectoarelor.

Îmi place această muncă pentru că fac mereu lucruri interesante și noisunt pasionat de animale, de călătorii și de lectură, îmi place să citesc și să studiez și tot ce reprezintă pentru mine o provocarea spus Gabriel Garko.

Sursa

Încă o performanță pentru olimpicii români: Patru medalii la Științele Pământului

Elevii români au obținut o medalie de argint și trei medalii de bronz Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO).

Cea de-a 12-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Științe ale Pământului a avut loc la Kanchanaburi, în Thailanda. La întrecere au participat 154 de elevi din 38 de țări. Aceștia au susținut, individual, câte o probă teoretică și una practică.

”Pentru a încuraja colaborarea între elevii din țările participante, se organizează echipe internaționale, care primesc teme de cercetare privind poluarea mediului dintr-o anumită arie geografică și sarcina de a realiza un proiect cu posibile soluții pentru ameliorarea problemelor din zona respectivă”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Educației.

 Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Medalia de argint a fost obținută de Alexandru Slavoia – elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea.

Medaliile de bronz:

  • Florian-Chiriac Călina – elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova
  • Andrei-Mircea Lupuleasa – elev în clasa a XI-a la Colegiul Național din Iași
  • Andrei Marin – elev în clasa a X-a la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București

Olimpicii români, buni și la chimie, fizică și informatică

Nu este prima izbândă reușită de olimpicii români în această vară.

În urmă cu o lună, lotul olimpic de Fizică al României a cucerit o medalie de aur și câte două de argint și bronz la Olimpiada Internațională de Fizică de la Lisabona, în Portugalia.

Rezultate la fel de bune au fost obținute și la Olimpiada Internațională de Informatică. Lotul olimpic al României a obţinut două medalii de aur şi două medalii de bronz la Olimpiada Internaţională de Informatică, desfăşurată la Teheran, în Iran.

La Olimpiada Internaţională de Chimie 2018, elevii români au obținut trei medalii de argint și o medalie de bronz.

Sursa

Iulia Vântur, gazda Festivalului Internațional Cerbul de Aur 2018

Iulia Vântur revine în România pentru a găzdui trei dintre serile pline de spectacol ale Cerbului de Aur. Vedeta va prezenta, alături de starul italian Gabriel Garko, serile de concurs şi Gala Festivalului.

Iulia Vântur revine în România pentru a găzdui trei dintre serile pline de spectacol ale Cerbului de Aur. Actriță și cântăreață, cu o carieră fulminantă în India, Iulia se va reîntâlni cu fanii din țara noastră la Cerbul de Aur, în direct la Televiziunea Română. Vedeta îi  va introduce pe cei 18 concurenţi în atmosfera Festivalului, dar și pe artiștii care vor susține recitaluri în spectacolele din 30, 31 august și 1 septembrie: Nicole Scherzinger, Amy Macdonald, James Blunt, Eleni Foureira, Edvin Marton, Loredana, Delia, Horia Brenciu & HB Orchestra, Flavius and Linda Teodosiu Show Band, The Motans și Carla’s Dreams.

Iulia Vântur va urca pe scena din Piața Sfatului alături de actorul italian Gabriel Garko, cunoscut publicului din România grație rolului pe care l-a interpretat în serialul difuzat recent de TVR „Onoare şi respect”. Cei doi artiști vor găzdui serile de concurs și Gala Festivalului Internațional Cerbul de Aur.

Iulia Vântur, prezentatoare de televiziune, actriță, model și cântăreață, și-a început cariera la 15 ani și a avut doar job-uri care i-au plăcut. Timp de 8 ani, a prezentat show-ul „Dansez pentru tine” împreună cu Ștefan Bănică Jr și a fost prezentatoare de știri timp de 10 ani, din 2006 prezentând știrile în prime time și week-end.  Iulia apare și într-o ipostază cu totul diferită, fiind prezentatoarea unui reality show de succes.

A primit numeroase premii pentru activitatea sa în televiziune, fiind cunoscută și pentru spectacolele susținute la cele mai importante premii internaționale din industria Bollywood în Thailanda și SUA, spectacole echivalente Oscarului American.

În 2008, Iulia își începe cariera internațională, cu rolul din filmul Hollywoodian „Buraku” și se lansează cu succes în industria Bollywood cu filmul „O teri”.  În 2011, Iulia debutează în teatru cu musical-ul inspirat din viața lui Toulouse Lautrec, în regia lui Horațiu Mălăele, alături de George Ivașcu. Anul 2018 îi aduce Iuliei un succes răsunător în India, cu primul ei videoclip „Every Night & Day” (videoclip realizat în colaborare cu artistul Himesh Reshammiya) și cu multe alte piese realizate în colaborare cu artiști de top din India.

Pe lângă toate aceste reușite profesionale, Iulia este cunoscută și pentru implicarea în campanii umanitare precum Let’s Do It Romania, susținând Tree of Paper, victimele atacurilor cu acid și multe altele.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Desfăşurat în perioada 29 august – 2 septembrie, în Piaţa Sfatului din Braşov, în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, festivalul va avea un format special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, o Gală a Festivalului, spectacolul România Centenar şi evenimente adiacente.

La jumătate de veac de la prima ediţie a Cerbului de Aur, pe scena Festivalului vor susţine recitaluri James Blunt, Amy Macdonald, Andra, Delia, Horia Brenciu & HB Orchestra, Loredana, The Motans, Carla’s Dreams, Flavius and Linda Teodosiu Show Band, The Humans, Gigliola Cinquetti, Eleni Foureira, Edvin Marton și vedeta Galei, Nicole Scherzinger.

Secţiunea concurs a Festivalului va avea 18 protagonişti. Artişti din 15 ţări vor încerca să obţină Marele Trofeu al Festivalului Cerbul de Aur sau unul dintre celelalte premii.

Biletele pentru Festival sunt disponibile pe site-ul Eventim și  în rețeaua partenerilor săi: Orange, Vodafone, Telekom, Carrefour, benzinăriile OMV, librăriile Cărturești, Diverta si Humanitas.

Toate informațiile sunt disponibile pe site-ul oficial al Festivalului Internațional Cerbul de Aur: http://cerbuldeaur.ro

Evenimentul va fi transmis în direct şi în exclusivitate de Televiziunea Română.

Sursa

Ce a pregătit Iuliana Tudor pentru ultima seara a Cerbului de Aur

Devenită deja o tradiție, seara care încheie Festivalul Internațional Cerbul de Aur va fi dedicat folclorului românesc.

În acest an, fiind vorba de o ediție aniversară, spectacolul din 2 septembrie va avea un concept inedit, care va aduce folclorul în modernitate. Vedeta TVR Iuliana Tudor va fi gazda show-ului din 2 septembrie!

Prin urmare, publicul TVR şi spectatorii din Piața Sfatului Brașov vor fi martorii unui spectacol eclectic în care se vor regăsi teme muzicale folclorice extrem de cunoscute, în variante reinterpretate de invitații speciali Grigore Leșe, Damian Drăghici și Alex Calancea Band, alături de Orchestra “Lăutarii” din Chișinău condusă de maestrul Nicolae Botgros.

De asemenea, în anul celebrării Centenarului Marii Uniri, TVR aduce pe scenă artişti din toate regiunile istorice ale țării, nume sonore ale folclorului. O demonstraţie muzicală care ne reamintește că folclorul îi uneşte şi îi reprezintă pe toţi românii.

Şi pentru că Televiziunea Română a lansat un proiect național menit să descopere o nouă generație de artiști, promotori ai culturii tradiționale române – show-ul “Vedeta Populară” -, pe scena Festivalului se vor afla şi câțiva dintre laureații concursului, dar și tineri care au debutat la TVR.

„Mi-a lipsit mult Cerbul de Aur. Și parcă în fiecare an în care a lipsit, am așteptat cuminte revenirea lui. Și asta pentru că Cerbul de Aur a fost prima mea apariție pe o scenă mare! La Cerb am făcut cele mai frumoase petreceri, la Cerb am adunat mereu vârfurile atâtor generații de artiști, la Cerb am inovat pentru spectacolul de folclor din România și la Cerb am trăit unele dintre cele mai mari împliniri profesionale. Anul acesta nu ne dezmințim! Vă aștept pe 2 septembrie cu multe emoții și bucurie!”, a declarat Iuliana Tudor, producător și prezentator al spectacolului România Centenar.

Finalul serii este dedicat unui proiect muzical: „Toți K1 Pentru România”, cu o distribuție de gală din care fac parte Nicolae Furdui Iancu, Paula Seling, Grupul instrumental „Crai Nou”din Alba Iulia, Trupa K1, actorii Vlad Rădescu, Mihaela Rădescu, Sorin Francu.

Aboneaza-te la Canale Tv Romanesti

Actorii și interpreții vor aduce pe scena Festivalului personalitățile proeminente și cele mai semnificative evenimente istorice care au marcat evoluția actului de unire a românilor, într-o suită de momente artistice.

Anul acesta, la jumătate de veac de la prima ediţie a Cerbului de Aur, pe scena Festivalului vor susţine recitaluri Andra, Delia, Horia Brenciu, Loredana, The Motans, Carla’s Dreams, Flavius and Linda Teodosiu Show Band, The Humans, James Blunt, Amy Macdonald, Gigliola Cinquetti, Eleni Foureira, Edvin Marton și vedeta Galei, Nicole Scherzinger.

Secţiunea concurs a Festivalului, va avea 18 protagonişti. Artişti din 15 ţări vor încerca să obţină Marele Trofeu al Festivalului Cerbul de Aur sau unul dintre celelalte premii.

Desfăşurat în perioada 29 august – 2 septembrie, în Piaţa Sfatului din Braşov, în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, festivalul va avea un format special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, o Gală a Festivalului, spectacolul România Centenar şi evenimente adiacente.

Evenimentul va fi transmis în direct şi în exclusivitate de Televiziunea Română.

Sursa

Apropierea tradițiilor de generația tânără

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu Zaga Brand au lansat campania #CronicariDigitali, prin care își propun să apropie pentru prima dată valorile și tradițiile României de generația millennials.

Proiectul va aduna materiale despre patrimoniul cultural al României cu implicarea pasionaților de lumea digitală, pentru ca acestea să ajungă mai ușor către tineri, prin intermediul rețelelor de socializare.

Proiectul de digital storytelling va promova patrimoniul cultural ca parte importantă din identitatea unei națiuni și a identității personale, în rândul millennials, cu implicarea lor directă. Astfel, fiecare generație devine parte din poveste și se transformă în ambasador al platformei, prin propriile viziuni. Experții, parte a generației X, povestesc, iar generația millennials (Y și Z) transportă povestea în online, printr-un limbaj pe înțelesul tuturor.

 În 2018, campania #CronicariDigitali va prezenta peste 50 de obiective din patrimoniul național și UNESCO din România, toate pline de istorie, pitoresc și savoare, printr-o serie de călătorii inedite, evenimente dedicate comunităților de instagrameri, bloggeri, vloggeri și jurnaliști. Vor fi explorate clădiri vechi din mediul urban cu arhitectură de referință, conace, castele, peisaje agropastorale sau industriale, mori de apă vechi, încă funcționale, căi ferate în peisaje de basm, lumea gastronomiei și oameni incluși în patrimoniul viu.

Intră în responsabilitatea Institutului Național al Patrimoniului să asigure perpetuarea patrimoniului cultural și promovarea acestuia către noua generație pentru ca, la rândul ei, aceasta să se poată identifica în valorile de patrimoniu și să contribuie la protejarea lor. Prin urmare, campania Cronicari Digitali este un demers perfect aliniat cu misiunea noastră. Trăim într-o eră digitală, iar oamenii caută experiențe care aduc trecutul și cultura mai aproape de ei. Și ce poate fi mai util pentru noua generație decât să vadă cu propriii ochi obiective-cheie, locuri unde s-a scris istorie, să le înțeleagă prin experiență directă? Suntem foarte bucuroși să susținem acest proiect și suntem convinși că informațiile venite din partea specialiștilor INP vor fi transmise mai departe, în lumea virtuală, de către noii cronicari ai mediului digital”, a declarat managerul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici.Startul campaniei Cronicari Digitali a fost dat la 17 iulie 2018, odată cu primul eveniment Heri-tage Instameet din Bucu-rești. Centrul Capitalei a devenit zona zero a creati-vității vizuale pentru 120 de insta-grameri. Trei clădiri emblematice din București – Casa de Târgoveț, Palatul CEC și Casa Monteoru – și-au deschis porțile în cadrul evenimentului itinerant ce și-a propus să lege prezentul digital de trecut. Sute de fotografii, video-uri, live-uri pe FB și Instagram au prezentat cele trei clădiri emblematice incluse în traseul de vizitare dedicat participanților.

Odată cu debutul campaniei s–a dat startul competiției #CronicariDigitali, dedicată tuturor celor care au cont de Facebook sau Instagram. Astfel, în intervalul iulie-octombrie, participanții primesc provocarea de a posta o fotografie cu un obiectiv de patrimoniu cultural folosind #cronicaridigitali. Marele premiu este o vacanță Heri-tage pentru două persoane (transport, cazare și masă incluse) cu destinații de patrimoniu cultural personalizate pe dorințele câștigătorului (acces în conace, castele, la oameni speciali, în locuri inedite și pline de poveste).

Sursa

Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate

Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.
Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.

Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.

Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor.  S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.

Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.

A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.

Sursa

Care este singura facultate din România inclusă în cel mai prestigios clasament universitar din lume

În Top Shanghai, cel mai important clasament universitar din lume, este prezentă, pentru al doilea an consecutiv, și Academia de Sudii Economice din București.

Top Shanghai 2018 evaluează instituțiile de învățământ superior cu rezultate notabile în ştiinţele naturii, inginerie, ştiinţele vieţii, ştiinţe medicale şi ştiinţe sociale.

ASE a fost inclusă între primele 500 de universități din lume în patru domenii: Știinţe Economice, Administraţie publică, Administrarea afacerilor şi Management.

Academia de Studii Economice din București se află pe locul locul 201-300 în domeniul Ştiinţe economice. În top sunt prezente cele mai valoroase 500 de instituţii de învăţământ superior din întreaga lume.

Americanii domină fruntea clasamentului, cu Harvard University, University of Chicago şi University of California, Berkeley, pe primele trei locuri.

ASE este prezentă și în topurile de Administraţie publică (locul 151-200), Administrarea afacerilor (locul 201-300) şi Management (locul 401-500).

Clasamentul ia în calcul peste 4.000 de universități din întreaga lume și le aranjează după următoarele criterii:

  • numărul de publicaţii în domeniul de specialitate,
  • impactul citărilor în baza de date InCites ale publicaţiilor din domeniul de specialitate,
  • ponderea publicaţiilor scrise în colaborare cu autori internaţionali,
  • numărul articolelor publicate în jurnale de top din domeniul de specialitate,
  • numărul cadrelor didactice câştigătoare ale unui premiu important.

Sursa

Şaizeci de melodii româneşti lansate în ultimii o sută de ani vor fi intrepretate de o orchestră simfonică pe faleza Cazinoului din Constanţa

Şaizeci de melodii româneşti lansate în ultimii o sută de ani vor fi interpretate timp de trei săptămâni de o orchestră simfonică din Cluj-Napoca pe faleza Cazinoului din Constanţa, intrarea fiind liberă. Valoarea proiectului depăşeşte o jumătate de milion de lei, fiind finanţat de Primăria municipiului Constanţa.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor, orchestra simfonică Bigg Dimm a’Band a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, formată din 25 de instrumentişti şi condusă de dirijorul Răzvan Metea, a pregătit 60 de melodii care vor fi interpretate live. Alături de aceştia se vor afla şase balerini profesionişti, care vor dansa în ritmurile melodiilor.

Spectacolele au loc zilnic, în perioada 27 iulie – 19 august inclusiv, între orele 19.30 şi 21.00, pe faleza Cazinoului din Constanţa, în zona grupului statuar „Pescarii”.

“Am ales numai muzică românească întrucât dorim să ne aducem şi noi contribuţia la sărbătorirea Centenarului României Moderne. Am ales să prezentăm în repertoriul concertelor unele dintre cele mai reprezentative 60 de melodii lansate pe piaţa muzicală din România în ultima sută de ani, adevărate borne valorice ale muzicii româneşti, repere incontestabile ale patrimoniului cultural imaterial”, a declarat dirijorul Răzvan Metea.

Astfel, constănţenii, dar şi turişti pot asculta melodii care au fost cântate de Maria Tănase, Dan Spătaru, Luigi Ionescu, Aurelian Andreescu, dar şi piese contemporane interpretate de Holograf, Voltaj, Vama, Phoenix, Viţa de Vie sau Proconsul.

Publicul poate asista gratuit la toate spectacolele.

Evenimentul intitulat „Sunset Sea-mphony – Simfonia Centenarului” este finanţat de Primăria Constanţa şi organizat de Asociaţia Culturală Georgiana Rusu.

Bugetul total al evenimentului este de 547.983 de lei. Finanţarea Primăriei Constanţa este de 497.983 lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului de 50.000 de lei.

Un proiect similar a avut loc şi vara trecută tot pe faleza Cazinoului Constanţa, aceeaşi orchestră interpretând atunci melodii celebre din filme şi seriale.

Sursa

Operele lui Constantin Brâncuși fac senzație la Muzeul de Artă Modernă din New York

Mai multe lucrări ale sculptorului Constantin Brâncuși sunt expuse la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York, SUA, într-o prezentare care include filmări, desene și fotografii legate de influența artistului născut în România și consacrat la Paris, potrivit site-ului instituției.

Expoziția “Constantin Brancusi Sculpture”, deschisă duminică la MoMA, își propune să pună în valoare cele 11 sculpturi semnate de Brâncuși aflate în colecția instituției din New York.

Pentru prima dată, lucrările sunt prezentate publicului alături de filmări, desene ale artistului și fotografii care redau relațiile sculptorului cu prieteni și colecționari celebri.

“Ceea ce reiese este un portret al artistului care și-a asumat riscul să abordeze forma cu o inventivitate care a schimbat cursul artei ce i-a urmat”, spun curatorii evenimentului.

Printre materialele inedite, curatoarele Paulina Pobocha și Mia Matthias amintesc și de colecția de discuri păstrată de Brâncuși, cu ocazia expoziției deschise până în ianuarie 2019, MoMA lansând o listă de piese dintre cele adunate de artist. Printre preferințele lui Brâncuși se numără fragmente din compoziții semnate de Johann Sebastian Bach, Igor Stravinsky, Erik Satie și Pierre Boulez, dar și piese interpretate de Benny Goodman, Cab Calloway și orchestra sa ori de Fletcher Henderson și Sophie Tucker, scrie Mediafax.

Muzeul a încărcat o listă a pieselor preferate de Brâncuși în varianta apple store care poate fi ascultată aici: https://itunes.apple.com/us/playlist/constantin-brancusi-sculpture/pl.u-DdAN8Eosal589Vv?app=music. De asemenea, lista se găsește și pe contul Spotify al muzeului american.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, la Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Sursa

James Blunt, Gigliola Cinquetti şi Edvin Marton susţin recitaluri la Cerbul de Aur 2018

James Blunt, Amy Macdonald, Gigliola Cinquetti, Eleni Foureira şi Edvin Marton se numără printre vedetele care vor susţine recitaluri la ediţia de anul acesta a Festivalului Cerbul de Aur, care va avea loc în perioada 29 august – 2 septembrie, în Piaţa Sfatului din Braşov, potrivit TVR.

James Blunt este celebru pentru hituri precum “You’re Beautiful” şi “Goodbye My Lover”, iar Amy Macdonald, pentru “This Is The Life”.

Gigliola Cinquetti şi Eleni Foureira au câştigat Eurovision Song Contest, prima, în 1964, a doua, anul acesta, iar celebrul violonist şi compozitor Edvin Marton este apreciat pentru stilul său unic de a îmbina muzica clasică cu pop rock-ul.

Recitalurile, programate pe întreaga perioadă a festivalului, vor fi momente de respiro pentru concurenţii înscrişi în Concursul internaţional de interpretare Cerbul de Aur. În acest an, în competiţia pentru marele trofeu vor intra 18 concurenţi.

Pentru cele cinci zile ale festivalului, organizatorii au pus în vânzare mai multe categorii de bilete şi abonamente, cu preţuri pornind de la suma de 50 de lei. Acestea sunt disponibile pe site-ul Eventim.ro şi în reţeaua magazinelor partenere (Orange, Vodafone, Telekom, Carrefour, benzinăriile OMV, librăriile Cărtureşti, Diverta si Humanitas).

La 50 de ani de la prima ediţie, Cerbul de Aur 2018 va avea o desfăşurare de gală, cu numeroase premii, a căror valoare totală este de 65.000 de euro. Dedicat Centenarului României şi semicentenarului festivalului, TVR propune un format special al evenimentului, cu o gală aniversară, două zile de concurs, o gală a festivalului şi evenimente adiacente.

Festivalul se va încheia cu show-ul “România Centenar”, un spectacol ce va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.

Evenimentul va fi transmis în direct şi în exclusivitate de Televiziunea Română.

Sursa

Biografia lui Michelle Obama şi o nouă carte de Barack Obama, lansate în limba română

Biografia fostei prime doamne a SUA Michelle Obama şi cea mai nouă carte a fostului preşedinte american Barack Obama vor apărea în limba română la Litera, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de editură.

Astfel, biografia lui Michelle Obama, “Povestea mea”, va fi publicată prima, data apariţiei fiind stabilită la nivel global pentru 13 noiembrie. Volumul va fi lansat în România în format tipărit şi în format electronic. Titlul în engleză este “Becoming” şi va fi publicat în douăzeci şi cinci de limbi străine.

Detaliile despre cartea fostului preşedinte al SUA Barack Obama, inclusiv titlul acesteia, precum şi data publicării, vor fi anunţate ulterior.

În memoriile ei, o operă de o reflexivitate profundă, scrisă într-un stil fermecător, Michelle Obama îi invită pe cititori în lumea sa, făcând o cronică a experienţelor care au format-o, pornind de la copilăria trăită în partea de sud a oraşului Chicago, trecând prin anii în care a fost director executiv şi a trebuit să îmbine responsabilităţile de mamă cu cele profesionale, şi ajungând la anii petrecuţi la cea mai vestită adresă din lume, se arată în comunicat.

Descrie cu sinceritate desăvârşită şi cu o inteligenţă vie reuşitele şi dezamăgirile, atât din plan public, cât şi din cel personal, relatându-şi povestea aşa cum a trăit-o, folosindu-se de propriile ei cuvinte şi aşa cum doreşte ea. Plină de căldură, de înţelepciune şi de revelaţii, “Povestea mea” este o însumare neobişnuit de intimă ce vine din partea unei femei inimoase şi plină de caracter, care a sfidat necontenit aşteptările şi a cărei poveste inspiră, potrivit editorilor.

“Procesul de scriere al acestei cărţi a fost pentru mine unul revelator şi plin de însemnătate. În răstimpul până la publicarea cărţii «Becoming», în toamna aceasta, sper că şi voi vă veţi gândi la propriile poveşti, şi am încredere că asta vă va ajuta să deveniţi orice doriţi. Poveştile voastre sunt cele pe care le aveţi acum şi pe care le veţi avea mereu şi sunt poveştile pe care trebuie să vi le asumaţi”, spune Michelle Obama.

La momentul publicării, Michelle Obama va începe un turneu de promovare a cărţii prin Statele Unite şi la nivel mondial, detaliile acestuia urmând să fie anunţate la o dată ulterioară.

Ediţia în limba engleză a cărţii “Povestea mea” va fi publicată în SUA şi Canada de Crown Publishing Group, o divizie a Penguin Random House, iar în Marea Britanie şi teritoriile Commonwealth, de Viking/Penguin Random House UK.

Cartea va fi disponibilă în România la precomandă cu preţ special şi, din 13 noiembrie, online şi în toate librăriile din ţară, la preţul de 49,90 de lei.

Sursa

La Sibiu se creează cel mai mare tricolor participativ

Toţi cei care vizitează Muzeul ASTRA din Sibiu pot contribui la ţeserea la gherghef a unui tricolor, proiect care va dura până la 1 decembrie 2018.

„Încercăm să facem cel mai lung tricolor participativ. Nu ne interesează neapărat dimensiunea finală, ci numărul de oameni care au contribuit la ţeserea lui”, afirmă Mirela Iancu, director Marketing Cultural Muzeul ASTRA din Sibiu.
Steagul este reprezentat de un brâu ţesut în gherghef, sub atenta supraveghere a unui meşter popular. „Fiecare dintre vizitatorii muzeului sunt invitaţi să contribuie cu un rând, două, cu un fir de aţă la acest tricolor, ducând ideea de unire înspre ceea ce trebuie să fie de la 100 de ani încolo”, mai spune Mirela Iancu.
Până acum, la brâul tricolor au lucrat circa 400 de persoane, printre ele fiind şi foarte mulţi copii, dar şi străini care, în opinia Mirelei Iancu, sunt mai deschişi la „experienţe şi interacţiuni în muzee”.
Tricolorul, început în 1 decembrie 2017, va fi definitivat în 1 decembrie 2018, când se vor împlini 100 de ani de Marea Unire, iar reprezentanta Muzeului ASTRA afirmă că nu există un scop anume de intrare în Cartea Recordurilor. „O parte din tricolor vrem să îl împărţim vizitatorilor care vor veni în muzeu de 1 decembrie. Îl vom desface şi îl vom lega, ca ei să aibă o amintire. Şi acea listă lungă a tuturor celor care au contribuit la ţeserea acestui tricolor va fi păstrată în arhiva muzeului ca document care să îi închidă în timp pe toţi cei care au îndrăznit să fie alături de noi în anul Centenarului. Apoi, o bună parte din acest tricolor va intra în colecţiile muzeului”, a mai precizat directorul de Marketing Cultural a Muzeului ASTRA din Sibiu.